Apa potabilă din

Republica Moldova
Prezent și viitor
Argument
Începând din iulie 2010.Națiunile Unite au declarat ca drepturi
universale ale omului dreptul la apă în condiții de siguranță și
dreptul la servicii de sanitație.Furnizarea de apă potabilă și
asigurarea cu servicii eficiente de sanitație reprezintă unele din cele
mai mari realizări din domeniul medical.Alimentarea publică cu
apă,prin punerea în circuit a unor sisteme funcționale și moderne,și
asigurarea cu un sistem de colectare și epurare a apelor reziduale
sunt cerințe-cheie ale serviciului public și totodată reprezintă o
condiție esențială pentru crearea unor condiții bune de trai pentru
toate categoriile de populație.
În țările europene,în special în zonele rurale,aproximativ 200 de
milioane de oameni depind de sistemele mici de alimentare cu apă
potabilă.La nivelul Uniunii Europene se apreciază că cca 40% din
alimentările cu apă de mică capacitate nu corespund calității
apei,nefiind respectați parametrii microbiologici impuși.În plus,de
cele mai multe ori,nu există suficiente informații despre calitatea
apei din fântâni sau din alte surse de alimentare.
 Resurse de apă
Resursele de apă din Republica Moldova sunt
reprezentate de apele de suprafață (două
Rezervele de bazine majore ale râurilor Nistru și Prut) și
apă potabilă și de apele subterane.
calitatea Regimul natural al apelor din râuri în aceste
acesteia pe bazine a fost modificat prin construirea de
teritoriul baraje și rezervoare, create în scopul prevenirii
Republicii inundațiilor, captării sedimentelor, asigurării
Moldova cu apă pentru consumul agricol, industrial și
casnic, precum și pentru piscicultură.
Cadrul normativ privind apa potabilă în Republica
Moldova  Rețeaua de ape subterane include circa 112 mii de
izvoare și fântâni (publice și private) și peste 3000 de
fântâni arteziene funcționale. În Republica Moldova
apele subterane constituie sursa principală de asigurare
cu apă potabilă pentru 100% din populația rurală și 30%
din populația urbană sau 65% din populația totală a țării.
Restul, 35% din populația totală, întrebuințează ca sursă
de apă potabilă apele de suprafață.
 Aproximativ 44% din populația țării nu are acces la apă
potabilă sigură. Deși, toate orașele și municipiile și peste
65% din localitățile rurale au sisteme centralizate de
aprovizionare cu apă potabilă, doar 50 la sută se află în
stare tehnică satisfăcătoare, restul necesită reparații
capitale sau reconstruire.
Apa potabilă și parametrii de calitate ai
acesteia Cea mai expusă la deficitul de apă este partea de sud a țării, unde în anii de
secetă crește riscul de secare a resurselor acvatice de suprafață (precum s-a
întâmplat în anul 2007, când un număr de rezervoare de pe râul Işnovăţ au
Conform Comunicării secat). Însă, seceta devine endemică și pentru alte regiuni ale țării și afectează
Naționale Trei (2013) și tot mai mult nivelul de existență și dezvoltare rurală.
Strategiei de Adaptare la  seceta și deficitul de apă;
Schimbarea Climei a  cerințele sporite pentru irigare;
Republicii Moldova  creșterea frecvenței și intensității inundațiilor;
(2014), dintre riscurile  reducerea disponibilității apei din sursele de apă de suprafață sau subterane;
identificate pentru  schimbări în cererea de apă;
sectorul Resurse de  indicii de calitate a apei (de exemplu, mineralizarea; duritatea; cantitatea
oxigenului dizolvat) afectați de temperaturile mai ridicate ale apei și de
Apă prioritare se variațiile stratului de scurgere mediu anual;
consideră:  poluarea sporită a apei cu pesticide și îngrășăminte, cauzată de spălarea
sporită a solului;
 schimbări în stratul de scurgere mediu anual al râurilor, atât în sensul
sporirii, cât și în cel al diminuării.
Măsuri de protecție a surselor de apă potabilă
 -construirea de baraje;
 -epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a
unor substanțe chimice sau a unor bacterii
biodegradante etc.);
 -construirea de bazine speciale de colectare
a deșeurilor si rezidurilor,pentru a împiedica
revărsarea directă a acestora în apele de
suprafață;
 -construcția de zone de protecție a apelor;
 -construirea unor stații de epurare a apelor
reziduale ale localităților;
 -să nu se arunce și să nu se depoziteze pe maluri
sau în albiile râurilor deșeuri de orice fel
Ce poate face școala pentru a îmbunătăți calitatea apei potabile

Școala,poate instrui
elevii să respecte toate
măsurile de protecție
posibile,ca calitatea
apei să se
îmbunătățească