Apa i s n tatea

LEAGANUL VIETII
Apa este una din cele mai raspandite substante pe Pamant. Oceanele, marile, lacurile ocupa 3/4 din suprafata planetei. Ea este acoperita de paturi dense de nori constituiti din vapori. Chiar si la mari adancimi rocile contin cantitati mari de apa. Aparitia vietii pe pamant se datoreaza mediului acvatic. Nici un proces biologic nu este posibil fara apa. Ea alcatuieste 70% din organismul uman, toate plantele si animalele se constituite, in temei, din aceasta substanta. Oamenii sunt obisnuiti sa consume zilnic cantitati mari de apa, fara a se interesa de provenienta, componenta si chiar costul ei. Doar atunci cand din robinet nu mai curge apa, cand seaca izvorul sau fantana, cand mirosul si culoarea apei se schimba vizibil, oamenii incep a se ingrijora. Foarte putini fac legatura intre apa bauta si cazurile de imbolnavire. Atata timp cat societatea umana s-a dezvoltat in armonie scu natura, resursele de apa ramaneau in neschimbare, iar calitatea ei nu afecta sanatatea oamenilor. Gospodarirea nechibzuita in ultimele secole, si mai cu seama in veacul XX, a condus la subminarea substantiala a potentialului natural acvatic si la poluarea masiva a surselor de apa cu substante chimice si microbi patogeni. Timp de 100 de ani consumul de apa a sporit de 10 ori. Multe tari din lume suporta deja un deficit acut de apa, acest factor limitand dezvoltarea lor economica si imbunatatirea sanatatii populatiei. Lumea vegetala si animala nu dovedeste sa se adapteze la noile conditii nocive, treptat, dispar multe specii de plante, pesti si alte animale de apa. Unele rauri si lacuri sunt atat de poluate incat din ele au disparut completamente pestii, s-a sredus catastrofal numarul total de hidrobionti, cu exceptia microorganismelor patogene.

CT AP AVEM?
Moldova dispune de circa 3000 de rezervoare de apa. Desi nu pot fi folosite ca sursa de apa potabila, ele joaca un rol important pentru natura inconjuratoare si economia tarii. O parte din iazuri au functii de protectie si conservare a solului, acumuland cantitati mari de humus, spalat de pe pante in rezultatul averselor de ploaie, urmand ca acest namol sa fie din nou intors pe campurile agricole. In multe lacuri se creeaza conditii prielnice pentru dezvoltarea ihtiofaunei, ele devenind o sursa de obtinere a unor veni-turi de catre oamenii venide la sate. Apa din multe iazuri este folosita pentru irigare. Teritoriul din zona obiectivelor acvatice devin oaze pentru multe vietati, deseori aici se opresc rate, gaste, lebede, pelicani, cocostarci, albatrosi si alte pasari care transforma radical peisajul, facandu-l mai placut si atractiv pentru odihna facandupopulatiei. In jurul rezervoarelor de apa se creeaza o microclima specifica si in timpul arsitelor de vara, care devin tot mai frecvente, zonele umede sunt ultimul loc de adapost pentru majoritatea vietatilor. Pericolul cel mai mare pentru iazurile artificial create este eutrofizarea. Acumularea masei organice de la scurgerile de pe pante si cresterea cantitatilor de nutrienti (azot, fosfor) conduce la dezvoltarea abundenta a diferitelor microorganisme care consuma in proportii mari oxigenul din apa. Lipsa lui provoaca pieirea pestilor, disparitia altor hidrobionti. Iazurile treptat se transforma in mlastini, creanducreanduse conditii specifice pentru acest tip de biotop.

PROBLEMA ARZ TOARE

Conform aprecierii specialistilor din tara si expertilor straini, protectia si utilizarea resurselor de apa este problema ecologica numarul unu. Majoritatea localitatilor republicii nu au surse sigure si sisteme fiabile de alimentare cu apa potabila. Nici un rau, nici un iaz nu dispune de apa care ar putea fi utilizata in scopuri potabile. Mai mult decat atat. Medicii interzic scaldatul in ele, deoarece exista pericolul real de a contamina populatia cu diferite boli infectioase. Apeductele din multe localitati functioneaza cu mari intreruperi. In asa orase ca Balti, Cahul, Causeni, Soroca si altele apa se livreaza doar cateva ore pe zi. Calitatea ei este joasa, circa 40% de probe nu corescores-pund normelor sanitare. Doar 18% din localitatile rurale dispun de retele de apeduct care in ultimii ani au degradat mult. In timp ce statul nu-si poate indeplini obligatiunile fata de pensionupensionari, pedagogi, medici si alte categorii bugetare, mijloace pentru reformarea radicala a sistemelor de aprovizionare cu apa potabila nu se gasesc. In aceasta situatie foarte benefic este ajutorul strain. Un sir de proiecte importante sunt finantate de guvernele Danemarcei, Turcii, Elvetiei, Olandei, Kuwaitului. Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare a acordat imprumut pentru reconstructia apeductului in or. Chisinau. Banca Mondiala intentioneaza sa lanseze un program amplu de creditare a lucrarilor de constructie a sistemelor de aprovizionare cu apa potabila in localitatile rurale. In unele sate din Moldova se implementeaza proiecte de aprovizionare cu apa sustinute de Fondul de investitii sociale. La solutionarea acestei probleme contribuie si Fondul ecologic national. In mod normal, cel mai mare consumator de apa este agricultura. In anii 90 gospodariile agricole ale Moldovei utilizau pentru irigare circa 1 mlrd. m.c. de apa. Declinul economic a schimbat radical situatia. Din cele 300 mii ha de terenuri irigabile astazi mai pot fi folosite retelele pe 80 mii ha. In acest an udatul culturilor agricole s-a sinfaptuit pe o suprafata doar de 5 mii ha. Intrucat un hectar irigat da o roada de 2-3 ori mai mare decat in conditii obisnuite, Moldova a 2pierdut din cauza distrugerii sistemelor de irigare sute de mii de tone de cereale, fructe, legume, obtinerea carora ar fi fost o sursa sigura de venit pentru populatia saracita.

CARE AP E MAI BUN ?

Criza economica a generat pauperizarea locuitorilor Moldovei. Aceasta a acutizat si unele aspecte ale utilizarii apei. Multe categorii de Multe cetateni au devenit vulnerabile la boli din cauza imposibilitatii folosirii apei calitative si in cantitate suficienta. Doar un numar mic de oameni cu venituri suficiente a putut sa construiasca sisteme autonome de aprovizionare cu apa potabila, sa inlocuiasca in consum apa consum necalitativa din fantani si robinete cu cea procurata in reteaua de comert. Pe de alta parte, saracia i-a silit pe multi oameni sa economiseasca apa. In ultimii ani, a crescut brusc numarul celora care isi icare instaleaza apometre. Chiar daca a fost necesar sa se procure pentru fiecare apartament cate 2-4 si mai multe apometre, majoritatea 2majoritatea locuintelor din Chisinau (circa 90%) sunt deja contorizate. In rezultat, platile pentru consumul casnic de apa a scazut de 3-5 ori, iar volu3- ori, volumul apei pompate in Chisinau pentru aceste scopuri s-a redus de 2 ori. Alta este situatia in celelalte localitati ale republicii, unde procesul srepublicii, de contorizare abia a inceput si doar 10-15% din familii au instalat apometre. 10Apele subterane de adancime (arteziene) fac parte din categoria celor mai pretioase resurse datorita puritatii lor. Impactul Impactul antropogen asupra straturilor acvifere adanci este mi-nim, de aceea in ele practic nu se depisteaza astfel de substante ca nitratii, minitratii, pesticidele, metalele grele. Majoritatea apelor minerale si de masa autohtone ("Resan", "Izumrud", "Apa buna" s.a.) provin anume din anume straturile litice asezate la 400-600 m sub nivelul pamantului si pastreaza multe calitati naturale. Deosebit de pretioase sunt apele 400apele minerale din zona or. Cahul, care au calitati curative de exceptie gratie gamei largi de elemente active ce se contin in ea. Aici Aici functioneaza statiunea balneologica "Nufarul alb", care se bucura de o faima binemeritata in tara si peste hotare. Conform legislatiei Republicii Moldova, utilizarea resurselor de apa subterane in alte scopuri decat cele potabile si curative este strict curative interzisa. Cele aproape 2000 de sonde arteziene sunt sursa principala de apa pentru o buna parte a locuitorilor de la sate. Rezervele de Rezervele apa arteziana constituie circa 1 mlrd. m.c. Insa utilizarea lor judicioasa este dictata de faptul ca aceste resurse sunt epuizabile si epuizabile iregenerabile.

PERICOLUL CE VINE DE LA POLUARE

Orizonturile de apa freatica ce alimenteaza fantanile si izvoarele (in numar de 120 mii pe intreg teritoriul republicii) sunt in masura diferita sunt protejate contra diferitelor poluanti de stratul litic superior. Anume in sol deseori se acumuleaza componentii nocivi ai reziduurilor lichide reziduurilor si solide dizolvate care, in urma precipitatiilor, sunt spalate in partea de jos unde se afla panza acvifera. Asupra continutului acestor ape continutului influenteaza activitatea agricola, in special, utilizarea nerationala a ingrasamintelor minerale si organice, pesticidelor. In ultimii ani, In ultimii datorita redislocarii vitaritului de la ferme si complexe in gospodariile taranilor din sate, sursa principala de poluare a apelor freatice au apelor devenit deseurile animaliere. Anume in localitati este inregistrat cel mai inalt grad de poluare a apelor cu nitrati. 70% de fantani (iar in fantani localitatile suburbane ale mun. Chisinau - 90%) contin aceasta substanta in cantitati ce depasesc norma sanitara - 50 mg/l. Din cauza consumului de apa cu concentratii supranormative de nitrati circa o treime din populatia rurala este expusa influentei lor negative. Sunt negative. frecvente imbolnavirile sistemului nervos, de doua ori mai mare este numarul imbolnavirilor de hipertensiune arteriala, boli ale ficatului, boli respiratorii acute. In zonele cu nitrati bolile cronice ale ficatului alcatuiesc 50,3% (in regiunile de control - 8,1%). De trei ori mai frecvent se intalnesc dereglarile functiilor de reproducere la femei, boli ale pielii si ale tesuturilor. Poluarea intensa cu nitrati cauzeaza nitrati dezvoltarea biologica intarziata la 33% de adolescenti, fata de 9,7% in zonele cu stare ecologico-igienica satisfacatoare. Dezvoltarea ecologicoDezvoltarea fizica a adolescentilor si copiilor in zonele contaminate cu compusi de azot este inrautatita si nesatisfacatoare la 12% din ei fata de 5% in conditii sanitare normale. Morbiditatea generala a copiilor si adolescentilor care domiciliaza in regiuni unde apele fantanilor contin fantanilor cantitati mari de nitrati este de 805,5 la 1000 de copii fata de 237,7 in zonele cu o situatie satisfacatoare. La persoanele care locuiesc in zonele cu chimizare excesiva (pana nu demult Moldova ocupa unul din primele locuri in noile state independente la acest capitol) se intalnesc afectiuni respiratori, gastrointestinale, ale sistemului nervos, aparatului circulator. circulator. Folosirea apei potabile cu o duritate si mineralizare inalta (mai mult de 1 g/l), continut de nitrati si sulfati, cat si a apei cu duritate excesiv de mica si continut inalt de clor si sodiu sporeste morbiditatea generala si mortalitatea prin stari morbide ale organelor digestive, organelor sistemului cardiovascular, urogenital etc. In apa de baut, in primul rand, cea din sistemele descentralizate, se pot contine cantitati daunatoare pentru sanatatea omului de omului diferite bacterii, virusuri, inclusiv ai hepatitei virale, dezinteriei, vibrioni de holera etc. O raspandire mai larga maladiile infectioase o au in maladiile zonele cu pamanturi irigate, unde imbolnavirile respective sunt mai mari de 1,3-1,4 ori. 1,3Si in zonele cu insuficienta de apa potabila populatia este afectata de boli contagioase. Dar aici cauza e alta - nerespectarea regimului nerespectarea sanitar. In conditiile lipsei retelelor de alimentare cu apa, epuizarii apelor din fantani, oamenii incearca s-o economiseasca si la spalatul ssi mainilor, vaselor, capatand infectii grave, care uneori se transforma in epidemii. Dar bolile "mainilor murdare" nu pot fi indreptatite chiar indreptatite si in aceste conditii, pe prim plan fiind pusa cultura sanitara a populatiei.

VIITORUL APELOR DEPINDE DE NOI

Desi situatia privind poluarea apelor freatice este agravata, prin eforturi comune ale statului, organizatiilor nonguvernamentale, comunitatilor locale ea poate fi treptat ameliorata. Importante sunt respectarea regimului de protectie a surselor de apa, lichidarea gunoistilor spontane existente si neadmiterea formarii lor in continuare prin efectuarea cu regularitate a salubrizarii teritoriilor adiacente, amplasarea ecologica argumentata, in afara localitatilor, a gropilor de gunoi. Practica unor localitati a demonstrat ca respectarea acestor reguli a redus esential concentratiile de nitrati in fantani, iar apa din izvoare a devenit buna de baut. In fiecare sat trebuie sa devina traditionale actiunile de curatare a fantanilor si izvoarelor prilejuite de sarbatoarea Rusaliilor, desfasurarea "Lunii apelor curate", "Saptamanii apei limpezi" etc., cu mobilizarea populatiei mature si a copiilor la ingrijirea fantanilor, izvoarelor, altor surse de apa. Primariile localitatilor, in comun cu serviciile sanitare si ecologice, trebuie sa monitorizeze in permanenta calitatea apei din sursele descentralizate si sanatatea populatiei si sa informeze opinia publica despre pericolul consumului apei necalitative. Este necesar sa fie stopata saparea noilor fantani in zonele cu situatie ecologicoecologicosanitara nesatisfacatoare. In caz contrar, va spori eventualitatea contaminarii stratului acvifer, se vor cheltui fara rost mijloace materiale importante, iar oamenii vor consuma in continuare apa poluata. Cea mai sigura cale de redresare a situatiei ecologico-sanitare ecologicoagravate din localitatile rurale este construirea retelelor de alimentare cu apa potabila si canalizare. Chiar daca lumea astazi e saraca, trebuie de cautat insistent cai alternative de finantare (granturi, imprumuturi, implicarea bussinesului local) pentru asigurarea alimentarii cu apa calitativa a generatiilor viitoare. Pentru ca apa din raurile Nistru si Prut sa fie si in continuare buna pentru folosinta, este necesar sa se intreprinda masuri ample de protectie pe teritoriul intregului bazin, ci nu numai a spatiilor adiacente. Intrucat o buna parte din poluanti vine o data cu scurgerile din afluentii acestor rauri, grija ecologistilor si a populatiei este sa fie redusa cantitatea de deseuri amplasate neregulamentar, volumul apelor reziduale deversate de catre intreprinderile comunale, industriale etc. Fara reconstructia fostelor retele de canalizare si a statiilor de epurare, fara punerea in functiune in fiecare localitate a rampelor de depozitare a deseurilor solide nu se poate conta pe o imbunatatire a starii mediului si a calitatii apei in raurile Nistru si Prut.