Încrengătura

Coelenteratele
(Cnidaria)
 Cuprins:
1. Informaţie generală a
subîncrengăturii Coelenterata
2. Sistematica încrengăturii
Coelenterata
3. Sistematica Clasa Hydrozoa
4. Diversitatea Clasei Hydrozoa
5. Sistematica Clasei Scyphozoa
6. Diversitatea Calsei Scyphozoa
7. Sistematica Clasa Antozoa
8. Diversitatea Clasei Antozoa
9. Subîncrengătura Ctenaria
10. Concluzie
 Îngrengătura Coelenterata:
• Coelenterata este un termen învechit
care cuprinde două încrengături de
animale , Ctenophora (meduze false) şi
Cnidaria ( coral animale, meduze
adevărat, anemonele mare, si aliatii lor).
Numele vine de la greci referindu-se la
golul din cavitatea organismului comun
pentru aceste două încrengături. Ei au
ţesut cu organizaţie foarte simplă, cu doar
două straturi de celule, externe şi interne.
 2. Sistematica Încrengăturii
Coelenterata.
Celenteratele se împart în trei
grupe:hidrozoare , scifozoare ,
antozoare .
După Georgescu 1997. celenteratele se
clasifică astfel: • Clasa Scyphozoa
• Regnul Animalia • Ordinul Coronatae
• Subregnul Metazoa • Ordinul Semaeostomeae
• Diviziunea Dipoloblastica (Radiata) • Ordinul Rhizostomeae
• Clasa Anthozoa
• Subdiviziunea Coelenterata
• Subclasa Octocorallia
• Increngătura Cnidaria • Subclasa Hexacoralia
• Clasa Hydrozoa • Increngătura Ctenaria
• Ordinul Hydrida • Clasa Ctenophora
• Ordinul Tubularia • Subclasa Tentaculate
• Subclasa Atentaculate
• Ordinul Campanularia
• Ordinul Trachilina
• Subclasa Syphonophora
 Subîncrengătura Cnidaria
Celenterate sunt organisme, care
au fost încadrate în subdiviziunea
Coelenterata a nevertebratelor.
Toate sunt animale acvatice, ce
traiesc în orice mediu salin. Sunt
organisme diploblastice propriu-
zise, având corpul format din
două foiţe embrionare şi anume
ectoderm şi endoderm. Între
aceste două foiţe embrionare
aceste organisme au o mezoglee
care poate fi anhistă sau celulară.
Posedă celule urticante sau
lipicioase.
 Caracteristica generală al încrengăturii Coelenterata:

• Simetria corpului
• Primitiv este radiară. Aceasta deveni secundar bilaterală ca la anthozoare, sau biradiara la
ctenofori.
• Hrănirea
• Cavitatea gastrică are aspect saciform, ca la hidrozoare. Secundar această cavitate se
compartimentează cum se întâmplă la polipii de scifozoare şi anthozoare. Meduzele şi
ctenoforii au un sistem gastrovascular.
• Sistemul nervos
• Celenteratele sunt organisme neuromiare (organisme care posedă sistem neros şi
musculatură). Sistemul nervos este reprezentat de un plex subepitelial difuz, care este legat
de ectoderm şi endoderm. La unele grupe ca de exemplu la meduze şi ctenofori se dezvoltă
organe de simt (oceli, statocişti, ropalii). Această dezvoltare se datoreşte vieţii active pe care
o duc acestea. Sunt prezente şi condensări nervoase.
• Sistemul muscular
• Este format din celule epitelio-musculare. Aceste celule pot avea fibre netede longitudinale în
ectoderm, sau circulare în endoderm. În subumbrela meduzelor aceste celule au fibre striate.
• Reproducerea
• Se poate face fie asexuat prin înmugurire sau diviziune, sau sexuat. Majoritatea celenteratelor
au metageneză în ciclul de viaţă.
• Clasificare
• Celenteratele se împart în trei grupe: hidrozoare (ex: hidra), scifozoare (ex: meduza cu văl),
antozoare (ex: actinia, mărgeanul)
 3. Clasa Hidrozoa
• Hydrozoarele sunt cele mai
primitive celenterate, caracterizate
prin cavitatea gastrala necompartimentata • Clasa Hydrozoa
la polipi si sistem de canale radiare slab • Ordinul Hydrida
dezvoltat la meduze. • Ordinul Tubularia
Meduzele sunt de dimensiuni mici si • Ordinul Campanularia
prezinta cavitatea subumbrelara
protejata de un velum. • Ordinul Trachilina
In ciclul de dezvoltare, faza de polip si • Subclasa Syphonophora
cea de meduza au aproximativ aceeasi
pondere (cu toate ca existasi specii la care
lipseste fie polipul fie meduza). Gonadele
hidrozoarelor sunt de natura ectodermica.
Sunt solitare sau coloniale, libere sau
fixate; marea majoritate a hidrozoarelor
sunt marine, existand insa si forme
dulcicole sau salmastricole.
 Ordenul Hydrida
• ORDINUL HYDRIDA
• Familia Hydridae
– Pelmatohydra oligactis
• Familia Protohydridae
– Protohydra leuckarti
• Familia Bougainvilliidae
– Bougainvillia megas
– Rathkea octopunctata
• Familia Cladonematidae
– Cladonema radiatum
• Familia Clavidae
– Cordylophora caspia
• Familia Eudendriidae
– Eudendrium ramosum
• Familia Campanulariidae
– Campanularia johnstoni
– Obelia geniculata
• Familia Plumulariidae
• Aglaophenia pluma
 Familia Hydridae

• Pelmatohydra oligactis
Polipul zvelt, alungit, cu 6-12
tentacule peribucale lungi; baza
pedunculului cu un disc adeziv
care se ataşează de substratul
ferm; adesea cu muguri polipoizi
laterali, toamna cu organe
sexuale sub formă de umflături pe
peduncul. In locurile litorale, pe
substrat macrofitic, suportă
condiţiile salmastre până la o
concentraţie de sare de 2-3 g la
mie.
 Familia Bougainvilliidae
• Bougainvillia megas
Colonia polipoidă monopodială,
simplu ramificată, atinge
înăşţimea de 5-6 cm; perisarcul
peduncular prezintă inelaţie
neregulată; polipul cu 6-8
tentacule peribucale; meduzele
rămân captive, câte 5-15 pe
pedunculul polipilor, în diferite
stadii de dezvoltare. Specie
comună în apele litorale cu
substrat dur, moderat poluate,
chiar şi pe cheiurile bazinelor
portuare, mai ales primăvara şi
toamna, până la 5-6 m adâncime.
 Familia Bougainvilliidae
• Rathkea octopunctata
Generaţia polipoidă pipernicită,
reprezentată prin polipi minusculi,
sesili, solitari (!), fără peduncul
diferenţiat, cu 4 tentacule;
meduzele libere cu clopotul înalt
(diametrul de 2-4 mm) manubriul
scurt, cu 4 tentacule peribucale bifide
şi măciucate, pe marginile
manubriului este posibilă prezenţa
unor muguri meduzoizi secundari; pe
marginea clopotului 8 oceli mari
echidistanţaţi, în jurul cărora există
câte un grup de tentacule scurte,
groase. Meduzele apar câteodată
vara în apele litorale, în roiuri, dar
numai în ape neafectate de înfloriri
 Familia Plumulariidae

• Aglaophenia pluma
Colonia monopodială se ramifică penat
într-un singur plan, atingând înălţimea de
5-6 cm; perisarcul ramurilor laterale are
aspect articulat; hidrotecile sunt
concrescute lateral cu perisarcul, cu
marginile libere neregulat denticulate, cu
câte 2-3 nematoteci minuscule, cu aspect
tubular; gonotecile sunt mari, dispuse
răzleţ; ele sunt alcătuite din lamele
dispuse seriat, cu nematoteci pe margini,
care formează coşuleţe în care meduzele
rămân captive, alternând cu lamelele.
Specia ocupă atât etajul infra-, cât şi pe
cel circalitoral superior, cu preferinjă
pentru coloniile de midii ca substrat de
fixare; până la adâncimi de 35 m.
 Ordinul Tubularia
Sunt forme coloniale cu indivizi tubulari, fara un
invelis sau teaca, care sa protejeze indivizii
coloniei.Meduzele au aspect de floare,cu
tentacule pline.Gonadele situaet pe manubriu,iar
organele de simt sunt reprezentate de
oceli.Prezinta dimorfism colonial.Majoritatea sunt
marine dar exista si forme dulcicole.
Colonia este alcatuita din gastrozoizi(indivizi
hranitori) si gonofori(indivizi reproducatori,
muguri din care se dezvolta meduzele)
Colonia este formata dintr-o
hydrorhyza(radacina), de pe care se dezvolta
stolonii.Stolonul sau hidrocaulul da nastere la
numeroase hidrocladii(ramuri), pe care se
dezvolta indivizii coloniei.Hidroaculul este
protejat de un invelis extern, chitinos numit
periderm sau persarc.Acesta protejeaza doar
hidrocaulul, nu si indivizii coloniei, oprindu-se la
baza lor
 Ordinul Campanularia
• Indivizii coloniei au aspect de campanula sau de clopotel • Obelia sp
datorita peridermului care-i protejeaza.Meduza, craspedota, are
tentacule goale iar gonadele sale sunt situate pe canalele
radiare.Organele de simt sunt reperzentate de statocisti.Colonia
aer doua tipuri de indivizi: gastrozoizi si gonozoizi. Sunt forme
Marine.
• Gastrozoidul are orificiul buco-anal inconjurat de un singur
cerc de tentacule numeroase . Peridermul, ca o cupa, numit
la acest nivel si gastroteca, protejeaza
gastrozoidul.Gonozoidul prezinta un blastostil(ax central)
pe pe care se gasesc mugurii meduzari din care se vor
forma meduze. La nivelul gonozoidului peridermul
formeaza o gonoteca.
• Meduza de Obelia Sp este o leptomeduza craspedota,
foarte friabila la care sistemul gastro-vascular este reprezentat
• Gonothyrea Sp
de:orificiul bucal, un manubriu scurt, stomacul central, de la care
pleaca patru canale radiare care se varsa intr-un canal
circular.Marginea umbrelei prezinta numeroase
tentacule,filiforme si goale care au la baza statocisti
 Subclasa Syphonophora

• Este concretizată prin colonii care

duc viaţă liberă, înotând în largul
mărilor şi oceanelor. Indivizii
polimorfi sunt extrem de
specializaţi în legătură cu funcţia
pe care o îndeplinesc şi foarte
deosebiţi între ei ca formă. În
general, colonia este alcătuită
dintr-un stolon (ca suport), în
vârful căruia se află un individ
lutitor numit pneumatofor iar sub
acesta clopotele înotătoare,
nectozoizii. Restul indivizilor sunt
grupaţi în cormidii, în alcătuira
cărora intră: filozoidul, cu rol
protector şi de plutire,
gastrozoidul, cu rol hrănitor,
gonozoizii, de obicei doi (un
mascul şi o femelă) într-o
cormidie, etc.
• Subclasa Siphonophora
• Ordinul Calycophorae
• Familia Diphyidae
Specie de talie mică – colonia de
maximum 3 cm lungime. Colonia
de tip monofid, spiralată.
Pneumatoforul piramidal, cu zona
apicală ascuţită, şi scţiunea
pentagonală.
Spinul dorsal alungit, aripioara
dorsală a pneumatoforului
divizată, cu unghiurile posterioare
prelungite cu structuri lanceolate.
Marginea inferioară lipsită de
denticuli proeminenţi.
Specie epipelagică,apare uneori în
aglomeraţii în perioada rece a anului.
Areal nativ: Marea Mediterana
Areal invaziv: Marea Neagră, litoralul
bulgar.
Cai de patrundere: apa de balastr a
navelor
Impact: modifica structura comunităţilor
planctonice;
 Clasa Scyphozoa
• Ordinul Coronatae
– Familie Atollidae
– Familie Atorellidae
– Familie Nausithoidae
– Familie Paraphyllinidae
– Familie Periphyllidae
• Ordenul Semaeostomeae
– Familie Cyaneidae
– Familie Pelagiidae
– Familie Ulmaridae
• Ordenul Rhizostomeae
– Familie Archirhizidae
– Familie Cassiopeidae
– Familie Catostylidae
– Familie Cepheidae
– Familie Lobonematidae
– Familie Lychnorhizidae
– Familie Mastigiidae
– Familie Rhizostomatidae
– Familie Stomolophidae
 Clasa Scyphozoa
• La cele mai multe specii din
acest grup domină în ciclul de
dezvoltare faza de meduză; există şi
unele specii la care meduza lipseşte,
polipul fiind sexuat (ordinul
Stauromedusida). Sunt exclusiv
marine, cu gonadele de origine
endodermică. Meduzele sunt de talie
mare şi nu prezintă velum. Polipul cu
cavitatea internă compartimentată de
patru septe în patru loje. Meduzele au
sistemul gastrovascular complicat,
format din canale radiare, adradiare,
interradiare care se unesc la marginea
umbrelei într-un canal circular. La
multe specii canalele se
anastomozează formînd o reţea
extrem de complicată. Ca organe de
simţ sunt prezente ropaliile.
 Ordinul Coronatae
• Meduzele coronate sunt
cele opt familii de
meduze care fac parte
din ordinea Coronatae .
Ele se disting de alte
meduze prin prezenţa
unui şanţ adânc de
funcţionare în jurul valorii
de umbrelă, oferindu-le
coroana de la forma pe
care le iau numele lor.
Multe dintre speciile în
ordinea locuiesc mediile
de adâncime
 Familie Atollidae

• Atolla este un gen de meduze

cu coroană , care a fost propus
de Ernst Haeckel în 1880 şi
ridicate la nivel de familie de
către Henry Bigelow in 1913 .
Cele şase specii cunoscute
populeaza zona mesopelagic .
Medusae poseda multiple (mai
mult de 16) lobi numit aripi la
marhinea de clopot. Numărul
de tentacule şi rhopalia este
de două ori mai puţin ca număr
de aripi.
 Ordenul Semaeostomeae
• Ordinul Semaeostomeae,
Cuprinde un grup important de scifozoare,
cu sistemul gastrovascular neastomozat si
marginea umbrelei prevazuta cu tentacule
si ropalii. Orificiul bucal este inconjurat de
brate bucale. Manubriul se continua cu un
stomac de la nivelul caruia porneste o
retea de canale radiare, unele ramificate si
altele nu, care se reunesc pe marginea
umbrelei intr-un canal circular. Gonadele
se gasesc plasate in saci endodermici
care se deschid prin orificii in zona
subumbrelara. Cuprinde un numar
important de specii raspandite in toate
marile si oceanele.
 Familie Pelagiidae
Chrysaora achlyos , uneori informal cunoscut
sub numele de "meduze negre" din cauza
colorării sale întunecate, este o specie de
meduze care pot fi găsite în apele Oceanului
Pacific. Este o meduze gigant, cu clopot cu
marimea de până la 1 m în mărime, şi braţele
sale orale se extinde până la 6 m in lungime.
În ciuda dimensiunii sale şi a proximităţii
ocazional la Pacific oraşele de coastă, urzica
neagra a fost recunoscută numai şi ştiinţific
descris ca o specie separată în 1997, deşi
imaginile identificat greşit de meduze au fost
luate în 1925. Ea are distincţia de a fi
ştiinţifice cele mai mari nevertebrate
descoperite în secolul al XX-lea. Urzica neagra
mare sunt carnivore. Ele se hrănesc, în
general, pe zooplancton şi alte meduze.
Nettles imobiliza prada lor şi de a obţine
folosind tentaculele lor urzicatoare. După
aceea, prada este transportat la cavitatea
gastrovascular unde este digerata.
 Ordenul Rhizostomeae
• Rhizostomae sau
Rhizostomeae este un ordine
de meduze . Specii de acest
ordin nu au tentaculele şi nici
alte structuri de la marginile
umbreliil. În schimb, ei au opt
ramificat extreme ale
tentaculelor bucale. . (Acest
lucru este în contrast cu alte
scyphozoans , care au patru
tentacule bucale .) Aceste
tentacule bucalese contopesc ,
în apropie de partea centrală a
meduze. Gura a animalelor
este, de asemenea, divizat în
maimulţi porii, care arata
legătura cu coelenteratele. Cel
mai des de întîlnesc în
regiunile tropicale a oceanului
Pacific
 Familia Catostylidae
• Membrii de familie Catostylidae sunt
meduze mici marin cu clopote bombat.
Cele opt tentacule scurte orale sunt
largi şi cu trei feţe. Există o reţea de
canale legate de ramificare cu canalul
inel primar, dar acestea nu sunt unite
cu cavitatea gastrovascular decât prin
cele şaisprezece sau treizeci şi două
canale radiale. Unele dintre aceste
canale radiale nu se extind până la
marginea de clopot. Există opt organe
de simţ, cunoscut sub numele de
rhopalia, care au canale de extindere a
marjei de clopot.
• Aceste meduze înota în labagii prin
contractarea muschilor lor circulare şi
radiale, care scade volumul de apă
închis sub clopot, înainte de relaxare-
le din nou şi repetă secvenţa. Ei au
nici un control asupra direcţiei de
locomoţie şi derivă, cu curenţi şi
maree.
 Clasa Anthozoa
Clasa Anthozoa – se infatiseaza
numai sub forma de antopolipi,
traind in mari si oceane, izolati
sau in colonii. Antozoarele sau coralii
sunt celenterate exclusiv marine,
reprezentate in ciclul biologic doar
prin antopolip sau coral polip.Simetria
corpului devine secundar bilaterala,
datorita aparitiei in planul sagital de
simetrie a unui actinofaringe
endodermic.
Sunt forme exclusiv marine, de apa
calda, cantonate in zona tropicala. Pot fi
solitare sau coloniale. Unele forme isi pot
secreta in schelet calcaros.
In functie de numarul si dispozitia septelor
care compartimenteaza cavitatea gastrica,
precum si dupa numarul de tentacule,
antozoarele cuprind doua subclase:
• Ortocoralia
• Hexacoralia
 Subclasa Octocoralii
• Prezinta 8 septe, care
apar simultan,8 loje si 8
tentacule cu niste
excrescente numite
pinule.Actinofaringele are
doar o sifonoglifa. Sunt
forme coloniale.
• Octocoralierii cuprind 4
ordine
• 1)Alcyonaria
• 2)Gorgonaria
• 3)Pennatularia
• 4)Heliopora
Ordinul Alcyonaria(corali pielosi)
• Membrii ordinului au endoschelet format din spiculi izolati.Prezinta
polipi dimorfici: polipi completi(autozoizi) si incompleti(sifonozoizi
fara tentacule si filamente mezenterice)
Alcyonum palmatum sau "mînă de mort", este un polip cărnos care
prezinta un peduncul de fiaxre de pe care se desprind prelungiri
digitiforme pe care sunt situati polipii.Polipii sunt inglobati in cea mai
mare paret a lor intr-o mezoglee acoperita de un ectoderm
comun.Raman distincte numai extremitatile distale ale autozoizilor,
cu orificiul buco-anal si tentacule. Sifonozoizii intretin un curent
permanent de apa in interiorul coloniei, facilitand respiratia si
eliminarea produsilor de excretie. Este raspandit in Oceanul Atlantic
si Marea Mediterana
 Ordenul Gorgonaria (corali
carnosi)
• Prezinta un schelet intern de natura aclcaroasa
sau din spiculi calcari izolati ori unul cornos
flexibil.Colonia arborescenta are ramificatii in
forma de tufa sau de evantai.
• Gorgonia verrucosa, poseda ramificatii in
evantai,intr-un singur plan, care uneori se pot
anastomoza in retea.scheletul este format din
carbonat de calciu stralucitor(aragonit). locul
polipilor este indicat de catre mici protuberante
numite aclicii.Este raspandita in Oceanul
Atlantic, Marea Mediterana, golful Bengal.
 Ordinul Pennatularia (pene de
mare)
• Membrii ordinului sunt lipsiti de schelet.
Colonia prezinta bazal un peduncul de fixare
lipsit de polipi, de la care se ridica un rachis.
Polipii sunt discpusi pe rachis, sau pe laturile
lamelor polipiere
• Pennatula Phosphorea are un peduncul
subtire si un rachis pe care se insera lamele
polipiere triunghiulare suprapuse ca foile
unei carti. lamele polipiere poarta autozoizi.
Sifonozoizii sunt dispusi oblic pe rachis. Este
raspandita in ocanul Atlantic, Pacificul
American, Marea nordului, Marea
Mediterana, Japonia, Filipine, Australia
 Subclasa Hexacoralii
• Cavitatea gastrica prezinta 6 sau multiplu de 6
loje si septe si corelat cu acest fapt tot atatea
tentacule. Sunt forme solitare sau coloniale.Pot
avea sau nu schelet calcaros
• Hexacoralierii cuprind 5 ordine:
• 1)Actinaria
• 2)Madreporaria
• 3)Anthipatharia
• 4)Ceriantharia
• 5)Zooantharia
 Ordinul Actinaria
• Forme solitare, rar coloniale, cu
aspect de flori.Sunt lipsite de
schelet. Actinofaringele are doua
sifonoglife(dorsala si ventrala).
• Actinia equina numita si deditel de
mare sau anemona, este cea mai
raspandita actinie din marile
circumeuropene, in Marea Neagra
intalnindu-se in zona infralitorala pe
fundurile stancoase unde poate
forma populatii mari. Este o specie
caracteristica asociatiei dominata de
midii (Mytilus galloprovincialis).
Polipul poate atinge pana la 5-6 cm
diametru, avand culoarea verde-oliv
sau roscat, discul adeziv prezentand
un inel violet sau roscat.
 Ordinul Maderporaria
• Reuneste forme coloniale, rar
solitaer cu schelet calcaros
dezvoltat, de forma
arborescenta sau hemisfrica.
• Madrepora Aspera este o
forma coloniala cu schelet
arborescent format din argonit
stralucitor.Ramificatii coloniei
prezinta numeroase invaginari
tubuloase numite calicii, care
indica locul polipilor.Este
raspandit in Oceanul Atlantic,
Indian, Marea Rosie
 Ordinul Ceriantharia
• Hexacoraliferi solitari, fara schelet si disc
pedios.Polul aboral este transformat intr-un
pivot prin care se fixeaza.
• Cerianthus Membranaceus are un corp
cilindreic, alungit, protejat de un tub gelatinos.
Pedunculul de fixare se termina cu un por
aboral prin care se elimina apa .Anterior,
orificiul buco-anal este inconjurat de tentacule
dispuse in doua seturi : unul intern format din
tentacule labiale,scurte si altul extern cu
tentacule marginale, lungi si perforate de pori
tentaculari. Fiecare set poate avea unul pana
la patru cercuri de tentacule. Eset o forma
carnivora, raspandita in Oceanul
Atlantic,Marea Manecii,Marea Mediterana
 Increngătura Ctenaria
Sunt o increngatura de animale care trăiesc în apele
marine în toată lumea. Caracteristica lor cea mai
distinctivă sunt grupuri de cili care le utilizează pentru
înot, iar acestea sunt cele mai mari animale care inoata
cu ajutorul cililor - adulţii din gama variata de specii de la
câteva milimetri la 1,5 m în mărime . Corpurile lor
constau dintr-o masă de jeleu cu un strat de celule la
exterior şi o cavitate internă.. Ctenophores, de
asemenea, seamănă într-cnidarians având un sistem
descentralizat de nervi , mai degrabă decât un creier.
Aproape toate ctenophores sunt prădători, luând pradă
variind de la microscopică larve şi rotifere la adulţii de
mici crustacee , excepţiile sunt puietului de două specii,
care traiesc ca paraziti pe salps pe care adulţii din hrana
lor specii. În circumstanţe favorabile ctenophores pot
mânca de zece ori greutatea lor proprie într-o zi.
Majoritatea speciilor sunt hermafrodite , cu alte cuvinte,
unui singur animal poate produce atât ouă şi sperma, în
cazul în care ambele sunt produse în acelaşi timp,
animalul este un hermafrodit simultan, şi în cazul în care
ouă şi spermatozoizi maturi în momente diferite, animalul
este o secvenţiale hermafrodit.
Ordinul Lobata
Clasa Tentaculifera
Familia Bolinopsidae
Adultul intre 8 şi 12 cm. Corpul alungit şi comprimat în plan sagital, la polul aboral fiind mai
îngust. Pe suprafaţa corpului 8 şiruri longitudinale de ctenidii. In zona polului oral se doi lobi sagitali (orali)
mari, de formă concavă, care ating jumătate din lungimea totală a corpului şi patru lobi laterali, mai mici,
de formă triunghiular-alungită, cu vârfurile rotunjite. Lateral, în apropierea orificiului bucal se observă
teaca tentaculară.
Specie pelagică, euriterna si eurihalina, este capabila sa dezvolte populatii mari in timp relativ
scurt in cazul abundentei hranei si lipsei de pradatori.: coastelor atlantice ale continentului nord-american
din
Labrador până în Golful Mexic, unde populează atât ape salmastre cât şi lagune suprasărate.
Marea Neagră, Marea de Azov, Marea Caspică, Marea Marmara, Marea Mediterana.
Semnalat pentru prima dată în Marea Neagră în zona portului Novorosiisk (Nord-Estul Mării Negre),
Mnemiopsis a devenit extrem de rapid o specie dominantă în macrozooplancton, dezvoltând populatii
estimate la sute de milioane de tone în întregul bazin pontic. Pătrunderea sa în Marea Neagră s-a efectuat
în apa de balast a navelor care transportau grâne
 Clasa Atentaculata
Ordinul Beroida
Familia Beroidae
Ctenoforele din grupa beroideelor se recunosc uşor de alte specii din
acelaşi grup, având corpul în formă de clopot şi lipsit de tentacule.
Talia
lor este variabilă, de la sub 1 cm (la exemplarele juvenile)
până la 15 cm la exemplarele adulte. In stare vie, corpul este aplatizat,
caracteristic, iar şirurile longitudinale de ctenidii au culoarea portocalie.
Sistemul gastrovascular se caracterizează prin faptul că ramificaţiile
secundare ale canalelor vecine se anastomozează.
 Concluzie
• Denumirea grupului vine de la faptul ca intreaga cavitate interna funcţioneaza ca un
intestin primitiv (coelom - cavitate, enteron - intestin), sau de la prezenţa celulelor
urticante (gr. cnide - urzica)
• Cnidarii sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, al căror corp saculiform are
o simetrie radiară. În interiorul corpului prezintă o singură cavitate gastrică, saciformă,
care la formele mai evoluate se complică într-un sistem gastrovascular. Atât cavitatea
gastrică cât şi sistemul gastrovascular comunică cu exteriorul printr-un singur orificiu,
care îndeplineşte funcţia de orificiu bucal şi anal.
Peretele corpului este format din două straturi de celule: unul extern, ectodermul şi
altul intern, endodermul, între ele găsindu-se o masă gelatinoasă, mai mult sau mai
puţin groasă, fără structură celulară (anhistă) numită mezoglee. Celulele
ectodermului sunt morfologic diferenţiate, în corelaţie cu funcţiile pe care le
îndeplinesc, în celule senzitive, mioepiteliale, nervoase, cnidoblaste. Cele mai
caracteristice sunt cnidoblastele (celule urzicătoare), specializate în vederea atacului
şi apărării.
Digestia este intra celulară, ca la protozoare şi spongieri, dar apare şi digestia
extracelulară, în cavitatea gastrică.
Cnidarii nu au aparat respirator, circulator şi excretor.
Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, în majoritate cu aspect de umbrelă,
sunt numite meduze.
Cnidarii se înmulţesc asexuat (prin înmugurire) şi sexuat, existând la multe specii o
metageneză.
Majoritatea populează apele marine şi foarte puţine trăiesc în apele dulci.
 Concluzie
• Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. După tipul de ppolip şi de meduză,
Phylum Cnidaria se împarte în trei clase.
• Clasa Hydrozoa– majoritatea sunt animale marine, dar si specii de apa dulce (hidra)
– traiesc individual sau in colonii; majoritatea se fixeaza pe substrat;
– corpul e alungit in forma de sac, cu orificiu buco-anal la o extremitate si cu un disc adeziv la
cealalta, cu care se fixeaza
– tentaculele prezinta numeroase celule urzicatoare;
– cavitatea digestiva se prelungeste in tentacule;
– inmultirea se face asexuat, vara (prin inmugurire) si sexuat, toamna.
• Reprezentanti: hidra (Hydra viridis)
• Clasa Scyphozoa– specii exclusiv marine din care fac parte numeroase tipuri de
meduze; se gasesc frecvent in Marea Neagra;
– intre ectoderm si endoderm prezinta o mezoglee groasa, gelatinoasa
– au forma de clopot sau de umbrela
– pe marginea umbrelei se gasesc tentacule prevazute cu celule urzicatoare;
– cavitatea gastrica e prevazuta prin patru septuri in patru buzunare (pungi stomacale care se
deschid intr-un canal circular ce inconjoara umbrela);
– miscarea e sacadata si se face cu ajutorul fibrelor musculare, circulare si radiare;
– sistemul nervos e reprezentat de un inel nervos, situat la marginea umbrelei pe care se
observa ganglioni nervosi;
– sexele sunt separate; fecundatia si dezvoltarea oualelor au loc in apa;
– prezinta o alternanta in care se disting doua stari morfologice : scifopolipul si scifomeduza;
polipul e mic si solitar.
• Reprezentanti: meduza fara val (Aurelia aurita).
 Concluzie
• Clasa Anthozoa – animale exclusiv marine, majoritatea avînd culori vii;
– unele traiesc izolat (actiniile), iar altele formeaza colonii (coralii);
– la unele specii apare un schelet calcaros care se formeaza in mezoglee; din
acest schelet iau nastere recifele coraliere sau atolii;
– cavitatea digestiva e impartita prin pereti despartitori subtiri (septe) in joli (care
maresc suprafata digestiva); fiecarei loji ii corespunde in afara un tentacul si
dupa numarul lor se pot cunoaste cate lojii si septe are animalul;
– nu prezinta alternata de generatii (nu exista forma de meduza, ci numai cea de
polip)
• Reprezentanti: actinia (deditelul de mare) cu 6 tentacule are aspect de
floare, lipsita de schelet, madreporarul cu 6 tentacule are aspect de tufa si
schelet calcaros alb si margeanul (coralul) cu 8 tentacule are schelet
calcaros rosu, invelit intr-o substanta carnoasa
• Importanta: Fac parte din planctonul marii cu rol in lantul trofic.
• Scheletul recifelor de corali constituie spatiul vital pentru animale;
• coralul este materia prima pentru fabricarea diferitelor obiecte.
• Unel celenterate prezinta fenomenul de comensalism ( de exemplu, actinia
– Adamsia Palliata se fixeaza pe cochilia parasita de melc in care se
adaposteste racul – Eupagurus prideauxi, cu care convietuieste).
•