Rezervatia stiintifica Plaiul Fagului a fost organizata in anul 1991 , in partea vestiva a Podisului Codrilor , in scopul protectiei padurilor

de fag. In rezervatie se intilnesc 23 de specii de plante rare. In Cartea Rosie sint incluse malinul, tulchina ,vonicerul-pitic, papucul-Venerei, feriga-feminina, ghiocelul-nival s.a.Din 49 de specii de mamifere, in Cartea Rosie sint incluse jderul-de padure, pisica salbatica, hermelina, chitcanul-cu-abdomen-alb si vidra. Rezervaia de Stat Plaiul Fagului Una dintre Rezervaiile de Stat, n care s-au pstrat ecosisteme naturale mai puin influenate de activitatea uman, este Plaiul Fagului. Rezervaia a fost organizat n martie 1992 n baza gospodriei cinegetice Rdenii Vechi. Ea este amplasat n partea nord-estic a Podiului Codrilor i ocup o suprafa de 5558,7 hectare, inclusiv 5375,5 hectare mpdurite. Teritoriul Rezervaiei este foarte fragmentat, relieful avnd pe alocuri caracter muntos. Predomin versanii abrupi, deformai de alunecri vechi de teren. Intervalul altitudinilor variaz ntre 410 i 140 metri deasupra nivelului mrii. Ruleul Rdeni cu o cascad de lacuri divizeaz Rezervaia n dou masive, aproape egale. Vegetaia Rezervaiei include circa 680 de specii de plante vasculare, 150 de fungi, 48 de licheni, 65 de muchi. 27 de specii de plante snt incluse n Cartea Roie a Republicii Moldova (cpunia roie, papucul doamnei, gimnocarpiul, lcrimia biofilie etc.). Vegetaia natural forestier este reprezentat de gorunete cu fag fgete, stejrete i alte tipuri de pduri. Pe cteva masive s-au pstrat pduri de fag monodominant, civa stejari seculari. Pdurile Codrilor au fost supuse tierilor rase, ceea ce a condiionat substituirea fagului i gorunului cu alte specii, preponderent cu carpenul. n Rezervaie se efectueaz lucrri de regenerare i reconstrucie ecologic a arboreturilor fr deranjarea nveliului de sol. Lumea animal este prezentat de 211 specii: 142 de psri, 49 de mamifere, 8 de reptile, 12 de amfibieni i 65 specii de nevertebrate a solului. Dintre mamifere snt rspndite pisica slbatic, jderul de pdure, bursucul, vulpea, mistreul, cpriorul. Actualmente pe teritoriul Rezervaiei destul de frecvent a devenit cerbul nobil, aclimatizat n anii 60 ai secolului XX i cerbul comun reaclimatizat n anii 80. Rezervaia Plaiul Fagului este un obiect natural peisagistic pitoresc, un tezaur preios al Naturii Moldovei. Teritoriul Rezervaiei este parial accesibil pentru turismul ecologic. Dar n primul rnd acest complex de ecosisteme naturale, lca al biodiversitii, este un obiect de cercetri, un laborator sub cerul liber.

Rezervaia natural de stat "PLAIUL FAGULUI" a fost creat la 12 martie 1992 n scopul conservrii, regenerrii, redresrii ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitoreti i mai reprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor. Suprafaa total a rezervaiei constituie 5642 ha, din care pdurile ocup 4639 ha. Suprafaa este ocrotit de stat din 1975. Din 1976 acest landaft - natura, inclusiv masivul de pdure, a trecut n categoria rezervaie forestier i cinegenetic. Diversitatea landaftic specific rezervaiei: culmi

nguste cu vi adnci, versani abrupi (consecine ale alunecrilor de teren), izvoare cu ap rece i cristalin, din care se alimenteaz priele, afluente ale ruleului Telita, ce se vars n Bc. Asigurarea tiinific este efectuat cu colaboratorii Academiei de tiine, a altor instituii, ct i cu puterile proprii. Colectivul rezervaiei este preocupat de asigurarea conservrii biodiversitii i a regimului de rezervaie a ecosistemelor naturale, de meninerea echilibrului ecologic, de elaborarea i aplicarea pe teren a metodelor privind efectuarea reconstruciei ecologice a arboretelor tuturor formaiunilor, n raport cu condiiile de cretere, reglarea numeric a formaiunilor faunistice n raport cu baza nutritiv, de educaia ecologic. Rezervaia servete ca model pentru gospodriile silvice n domeniul reconstruciei ecologice, aplicrii msurilor de contribuire la regenerarea natural din semine, la reinstaurarea formaiunilor silvice n dependen de condiiile de cretere. Formaiunile vegetale sunt prezentate prin pduri de tipul celor central-europene, n care s-au pstrat arboretele de provenien natural cu fag, gorun, tei, carpen, stejar pedunculat. Formaiunile cu fag ating vrsta de pn la 150 de ani, cu o nlime de pn la 40 m, cu un diametru al tulpinii de peste 100 cm. Pe suprafeele mai nalte se ntlnete vegetaia ierboas mezofit cu elemente de step, iar pe sectoarele mai joase a versanilor i n vi - vegetaie de lunc, plustr i acvatic. Flora include 909 de specii, inclusiv 645 de specii de plante vasculare, 151 de specii de ciuperci, 48 de specii de licheni, 65 de specii de muchi. Din cele 270 de specii de plante, considerate ca rare pentru flora Republicii Moldova, 82 au fost evideniate n rezervaie, dintre care Dryopteris austriaca, Lunaria rediviva, Orthilia secunda, Pyrola rotundifolia, Padus avium i Telekia speciosa sunt cunoscute numai pe teritoriul rezervaiei. Precum meniona D.Cantemir, pe aceste meleaguri vieuiau cerbi, uri, reni, jderi, lupi, mistrei Extinderea suprafeelor arabile a contribuit considerabil la micorarea spaiului mpdurit, la reducerea numeric a plantelor i animalelor. Vnatul necontrolat a condiionat dispariia ursului, cerbului, rsului, lupului, cocoului-de-mesteacn etc. La etapa actual n rezervaie sunt nregistrate: 42 de specii de mamifere, circa 140 de specii de psri, 7 - de reptile, 8 - de amfibii. Recent, fauna rezervaiei a fost mbogit cu cerbul nobil, cerbul-cu-pete i cerbul loptar. Efectivul numeric al vertebratelor e depit substanial de efectivul numeric al insectelor. n perspectiv se preconizeaz: - asigurarea conservrii biodiversitii i regimului de rezervaie; - elaborarea msurilor i efectuarea reconstruciei ecologice a arboretelor n raport cu condiiile de cretere; - reinstaurarea arboretelor autohtone; - aplicarea msurilor de contribuire la regenerarea natural din semine; - reglarea numeric a efectivului lumii animale n raport cu baza material; - sporirea eficienei educaiei ecologice. Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii peisajelor si al aspectului geomorfologic.Diversitatea peisajelor include terenuri de padure, stepa, luncile raurilor, terenuri stancoase, acvatice, agricole si de alta natura. In urma exploatarii nechibzuite a acestor terenuri ele au inceput sa degradeze sau, altfel spus , in urma impactului antropic necontrolat toate componentele naturii - padurile, solurile, apele, stepele, luncile - au inceput sa-si piarda aspectul si structura lor naturala de alta data. Au inceput sa dispara

specii de plante si animale, iar multe din ele au devenit rare si au nevoie de a fi protejate de stat. Din cauza degradarii componentelor naturii a devenit necesar sa se ia masuri de protectie a mediului, ca societatea umana sa foloseasca resursele naturale fara a aduce daune mediului ambiant. Astfel au aparut teritorii care au statut special de protectie, care poarta denumirea de arii naturale protejate de stat. Fondul ariilor naturale protejate de stat din Republica Moldova include urmatoarele categorii de obiecte si complexe naturale: a) rezervatii stiintifice - 5 b) parcuri nationale - in curs de organizare c) monumente ale naturii - 1035 d) rezervatii naturale - 63 e) rezervatii peisagistice - 41 f) rezervatii de resurse - 13 g) arii cu management multifunctional-32 h) rezervatii ale biosferei - in curs de organizare i) gradini botanice - 1 j) gradini dendrologice - 2 k) monumente de arhitectura peisajera - 20 l) gradini zoologice - 1 Cele mai importante arii naturale protejate, care sunt destinate in mod prioritar protectiei mediului, sunt rezervatiile stiintifice. Acestea sunt: Codru, Iagorlac, Prutul de Jos, Plaiul Fagului, Padurea Domneasca. Ele fac parte din prima categorie a Uniunii Internationale de Conservare a Naturii si au cel mai strict regim de protectie. Destinatia acestor rezervatii este de a proteja ecosistemele naturale cu toate componentele mediului din cadrul lor, care includ specii de arbori, arbusti si alte specii de plante, la fel si specii de muschi, licheni, ciuperci si intregul complex faunistic. In rezervatiile stiintifice se efectueaza in mod obligatoriu investigatii stiintifice pentru a studia procesele naturale si elabora bazele stiintifice de protectie a mediului.