Pdurile ecuatoriale sau tropicale umede

Localizare geografic
America,Africa i Indonezia
Condiii ecologice
-temperaturi medii anuale ridicate, constant peste 20 0 C
- precipitaii medii anuale ce depesc 1500 - 1700 mm
-solurile, predomina solurile argiloase, si argilo nisipoase.
Diversitatea floristic
cele mai rspndite familii, sunt:
a) familia Palmae - cca. 1500 de specii, unele cu importan economic deosebit:
palmierul de vin (Mauritia vinifera), palmierul de fibre textile (Astrocaryon vulgare) - n
Amazonia, palmierul de ulei (Elaeis guinensis) - n Africa, palmierul de zahr (Arenga
saccharifera) - n Asia, palmierul de cocos (Cocos nucifera) - pantropical;
b) familia Euphorbiaceae - 4500 de specii: arborele de cauciuc (Hevea brasiliensis) din
Amazonia
c) familia Moraceae - include specii din genul Ficus: Ficus elastica (Asia tropical), smochinul
indian (Ficus bengalensis);
g) familia Rubiaceae - este reprezentat de numeroase specii ale genului Coffea (din cele
35 de specii, 20 sunt vest-africane): Coffea liberica, Coffea arabica etc.
h) familia Sterculiaceae - este reprezentat n America de Sud prin arborele de cacao
(Theobroma cacao) , iar n Africa, de arboraul de cola (Cola nitida, C.
acuminata);
Forme particulare ale lumii vegetale
lianele - folosesc arborii ca suport pentru lstarul lor, care crete repede n nlime; pot
atinge 200 m lungime lianele tropicale dein 90% din speciileexistente n ecosistemele terestre
epifitele - au cea mai larg dezvoltare n America de Sud; reprezentani ai epifitelor sunt
bromeliaceele i orhideele;
- plantele parazite i saprofite, Rafflesia arnoldi din Malayezia.
- plantele semiparazite au clorofil i particip n parte la prepararea substanelor nutritive;
n aceast categorie intr mai ales specii din familia Loranthaceae.

Lumea animal
Este variat, organismele prezentnd adaptri morfologice i fiziologice;
Dupa rolul functional al biocenozelor padurile tropicale putem evidential urmatoarele grupe
trofice de baza:
1) Saprofagii- care sunt consumatori maselor vegetale moarte, predomina in etajele solului si
litierii, principalul grup de saprofagi sunt termitele fac parte din gen Isoptera sunt organism
sociale asemanind cu o ciuperca , adaptare la ploile torentiale actual numara 1900 de specii cea
mai bogata fiind Africa tropical.
2) Fitofagii consumatori ai masei vegetale vii, sunt predominate in etajele medii si superioare
se impart in a)filofagi- folosesc frunzele acestia sunt gindacii de Frunze, omizile fluturilor
interesanta este furnicile taitoare de Frunze (aTTa) raspind in hile Americ, taind cu ajutorul
maxilarilor ascutiti b) xilofagii- folosesc lemnul c) carpofagii folosec fructele si semintele D)
rizofagi folosesc partile subterane ale plantelor precum larvele cicadelor cintatoare.
Dintre vertebrate din fitofagi il ocupa - animalele arboricole prezint urmtoarele adaptri:
coad prehensil (maimuele Americii de Sud: atelul - Ateles paniscus, urltoarea Alouatta seniculus, furnicarul arboricol Tamandua tetradactyla etc.);
gheare dezvoltate foarte mult leneii cu doua si trei degete ( Choloepus didactylus,
Bradypus tridactylus) din America de Sud

degete opozabile (papagali din genul Ara (ara cu pieptul galben, ara verde, ara
kanga din Amazonia, brotcelul Chiromantis din Africa Occidental, maimue etc.);
picioare sau degete prevzute cu discuri adezive (lemurienii din Madagascar);
Pasari fitofagi precum hoazinul, familia pasarilor zigani, paunul Indian, pasarine rinocer,
tucanii, pasarile colibri cu rol de a poleniza.
Dintre reptile fac parte iguana verde,, broasca testoasa de uscat.
3) zoofagii sunt animale rapitoare care se hranesc cu alte animale, sunt reprezentate prin
scorpioni negri, paianjeni, cele mai inseminate rapitoare sunt cele familia furnicilor
FORMICIDAE, hrana principal a lor constituind termitele, in Africa si Asia de Sud sunt
caracteristice furnicile croitor, dintre amfibieni putem mentionz pe buraticii care sunt raspinditii
in hileele amazonului, o diversitate bogata o duc si broastele mici viu colorate, foarte diverse
dunt si reptilele zoofage, predomina sopirlele fam GEKKOnidae, , o adoptare pentru viata
arboricola o au si cameleonii, majoritatea fiind rasp in Madagascar si Africa , in etajul terestru
traiesc diverse specii de serpi, ce vineaza reptile, amfibieni in bazinul Amazon se intinesc cei mai
mari serpi contemporani din genul Eunectes.din serpii arboricoli putem menntiona sarpele de
arama, sarpele cu cap ascutit.dintre Oritofauna putem mentiona, specii de cucuvea, pasari
rapitoare ca harpia, Am, centr,

Savanele:
Sunt comunitati tropicale gramineo-lemnoase, de tip biom, dispus intre padurile tropicale, si
pustiuri ocupa 10% din suprafata uscatului Terei.
Localizare:
Suprafete vaste in Africa 40 %, America de Sud, Australia si Asia de Sud.
Conditiile climatic
-precipitatiie de la 900 pin la 1500 mm
- temperature medie lunara 14-20.
-solurile predomina crasnozomurile, jeltozomurile.
Caracteristici biogeografice
n Africa, savana ocup teritorii intinse, arealul su interpunndu-se pdurilor tropicale cu
ritm sezonier i semideerturilor; Arborii diseminai printre ierburile cu nlimi variabile (1
2 3 m) prezint caractere de xerofilism.speciile dominantede acacii sunt: Acacia albida, Acacia
arabica i Acacia giraffae, Savana cu baobabi baobabul sau arborele de pine al maimuelor
(Adansonia digitata) apare diseminat printre graminee cu naltimi ntre 1,5 3,5 m, ce includ
elemente endemice, precum: iarba elefanilor (Pennisetum purpureum), iarba imperata
In cadrul formatiilor vegetale de tip savana din America de Sud, intalnite cu deosebire mai
ales pe platourile vestice (Matto Grosso), dar si pe teritoriul Venezuelei si in Bolivia de est,
predomina asociatii de ierburi megaterme, sub forma unui strat continuu, dominat de
graminee.
Formatiile de savana din Australia ocupa partea nordica si estica a continentului. Gramineele
includ specii din genurile Heteropogon, Astrebla si Triodia, printre care apar diseminati arbori
precum: Acacia harpophyla, Casuarina equisetifolia, iarba copac Xanthorrhoea.
In dependent de particularitatile dezvoltarii straturilor arboricol si tufarilor deosebim 3 tip de
savane:
1) Savane fara vegetatie lemnoasa
2) savane cu arbori si tufari
3) Savane impadurite.
In functie de inaltime si gradul de incheere a pajistilor dependente de cantitatea de precipitatii
1) Savane inundate- constituit numai din graminee dezvoltind pe vaile riurilor inundate odata
sau de doua ori pe an comunitatile vegetale sunt formate din Paslum repens,, pe alocuri cu
Maurita flexuosa

2) Savane umede- ierburi formeaza doua straturi cel de sus- graminee, specii de acacia,
adansonia, inaltimi de 1.5 m. sic el de jos cu efemeroide de 0,5 m
3) Savanele uscate constituind din graminee,
4 ) Savane acantofile- graminee cu Frunze inguste.
Lumea animala
Biodiversitatea lumii animale specifice savanelor africane este ridicata, atat in ceea ce
priveste numarul de specii, cat si abundenta pe specii. Clasele de animale cu reprezentare
remarcabila in cadrul ecosistemului de savana sunt: Mammalia (rozatoare si insectivore
pangolinii africani Manis gigantea, porcul furnicar Orycteropus sp.; ierbivore - antilopele
canna, niala, gnu, kudu, beisa, zebrele, girafele, bivolul african Bubalus caffer, rinocerul cu
doua coarne Diceros bicornis, rinocerul alb Ceratorhinus simum, hipopotamul
Hippopotamus amphibius; carnivore ghepardul Acinonyx jubatus; leul Panthera leo;
cainele hiena Lycaon pictus; pisica de tufis Felis serval;); Aves (pasari de balta: flamingo
Phoenicopterus ruber, ibis Ibis ibis; pelicani; strutul Struthio camelus); Reptilia (crocodilul
de Nil Crocodylus niloticus); Insecta (lacuste pelerine, lacuste calatoare migratoare,cu efect
devastator asupra culturilor agricole, termite razboinice, ale caror termitiere cu inaltimi de
pana la 6 m, pot fi distruse numai prin dinamitare).
In tip savana din America de Sud,
Lumea animala din formatiile de savana sud-americane este mai putin variata comparativ cu
cea a savanei africane. Principalele grupe de animale includ: ierbivore mari cerbul sulitar
cenusiu Mazama nemorivaga, furnicarul Myrmecophaga, tatuul Dasypus sp, porcul pecari;
carnivore: vulpea de camp Dusycyon vetulus, tigrul yaguarete Felis onca, sconksul Mephilis
mephilis; pasari: nandu-ul (Rhea americana), seriema Cariama cristata, paunul Crax alector,
potarnichea Cnypturellus soni, papagalul Ara spixi; reptile: sarpele cascabel sau cu clopotei
Crotalus sp., boa Torpidurus torquatus etc
Formatiile de savana asiatice se intalnesc in Peninsula India (Podisul Deccan), insula Sri
Lanka si in Peninsula Indochina. Zoocenozele care exploateaza potentialul ecologic al acestei
formatii vegetale includ specii de: ierbivore endemice, precum: Antilopa cervicapra, bivolul
indian Bubalus bubalia, rinocerul cu un corn Rhinocerus unicornis; carnivore: pantera, tigrul
bengalez, hiena; reptile: pitonul Python molurus, sarpele cu ochelari sau cobra Naja
tripudians, gavialul Gavialis gangeticus.
Formatiile de savana din Australia Lumea animala este edificata de numeroase specii de
marsupiale ierbivore (cangurul gigant
Macropus gigantaeus) si carnivore, pasari alergatoare (emu - Dromiceius sp.) sau zburatoare
(vulturil Uroaetus audax).

Pustiurile
Sunt biome raspinditi, in zonele tropicale, subtropicala si temperate a Terrei, ocupind cca 34 din
suprafata uscatului.
Conditii climatic
-Precipitatii foarte reduse cantitativ si cu caracter neregulat (la Guarara, in Sahara 35
mm in 3 ani; la Aden,
-Temperaturi variabile , depasesc 50 C,sunt si temp sub 0 Arizona, Chile, Gobi.
-Vanturile violente intensifica fenomenul de evapotranspiratie (sirocco in Sahara
algeriana, khamesin in Arabia.
-solurile principalele sunt seriozomurile si burioziomurile

Vegetatia :
Un rol deosebit il joaca plantele freatofite , dominante plantele xerofite, suculente si halofite ,
cactusii din America ce pot acumula, 2000-3000 l, apa, pl familia Euphorbiaceea din Africa,

plante pietre vii din Aizoaceea in Sud Africii

Sahara este cel mai mare pustiu , situate in Nord Afr,predomina pustiuri nisipoase, deseori
complet lipsite de vegetatie, numai pe alocuri cu grupe de plante psamofite, reprezentate prin
arbori, tufari djungul,, circelul, drobisorul, spinul camilei, African. Se dezvolta in vaile riurilor
si paduri de pustiu cu dominarea speciilor Accacia radiant, catina rosie formeaza desisuri, ,
curmalul.
Pustiul Arabiei - este la fel sarac, tufari cu inalt de 1 m,, aristida pluymosa, comunitati de
pelin, djuzganul
Pustiurile subtropicale din America de Nord-majorit pen California, aceste biomuri st mai bn
asigurate cu precipitatii predomina formatiuni vegetale de pustiu, specii de graminee- iarba
grama, iarba bizonilor, din gigantic fac parte, gen Carnegia.
Pustiu Atakama se dezvolta formatiuni de plante efemere, efemeroide, pe alocuri se intilneste
lichenul Cladonia,
Pustiul Namib din suculentele tulpinare pot fi mentionate, aloe asperifolia, euphorbia
brachiata, iar cea mai renumita este tumboa
Lumea animal
Specific prin adaptari, a animalelor, spre a economi apa, struct a pieli, reserve de grasimi,
adaptari ale organelor, antilopa cu copitele mai late, permite sa alearga mai repede pe nisip.
Camilele, inzestrate cu muschi special al narilor, pentru inchidere lor in timpul vinturilor
puternice.
Regiunea Faunistica Saharo-Gobica
Principala grupa de organism sunt saprofagii constituind termitele, predomina genul Acanthotermes in
Africa si Eurasia, fitofagii sunt reprezentantii prin lacuste din care mai frecvent genurile Oedipoda, dintre

vertebrate sunt reprezentante de rozatoare nocturne, damanii, unele specii de gainuse, si

pietrari., din zoofagi, o diversitate bogata o reprezinta sopirlele de pustiu, care servesc hrana
pentru serpii de nisip, , familia viperelor, vipera rinocer, din mamifere rapitoare sunt, ghepardul,
risul de pustiu, pisica de barcane.
Regiune faunistica a Africii de Sud namib si Kalahari. Se intinesc reptile pectinodactile,
sobolanul paratomys, si nisiparii, numeroase specii de broaste ale gen Testudo,raspindite sunt si
antilopele, raspindit sunt si cobra cu scut, in caz de pericol se scufund in nisip.
Pustiurile Americii de Nord fitofagii cuprind specii de lacuste, gindaci negri, furnici a genului
Myrmecocystus, peste tot se intilnesc si sopirlele americane, iguanele de nisip, in caz de pericol
se ingroapa in nisip,, dintre serpi sunt cei cu clopotei,, dintre rozatoare raspindite sunt popindee
antilope, goferii, antilopa Americana
Pustiurile Australiei grupele principalele a fitofagilor sunt termitele, dintre sopirle pot fi
mentionate, sopirla austriliana,, dintre pasari prigoria australiana, rolul fitofagior o indeplinesc
cangurii dintre care cangurii urias rosu

Padurile subtropicale sclerofite si de dafin

Padurie sclerofite si tufarisurile- sunt raspindite pe toate continentele, ocupa in Bazinul
Mediteranian, America de Nord, America de Sud , Africa de Sud, Australia.
Vegetatia- st caracteristice un sir de plante geofite, mugurii generative, terofite, etajul arborilor
este constituit din stejarul verde, atingind inaltimi de 20-25, etajul tufarilor e destul de bogat
cimisirul turcesc, calinul vesnic verde, fisticul, se intilnesc si unele liane, vita alba, iedera s.a.
Din etajul ierburilor este slab dezvoltat, ghimpele, sparanghelel, o raspindire larga o are
maslinul , pinul maritime, stejarul pufos Vegetatia sclerofita e reprezentat prioritar nu prin paduri
dar de tufarisuri Maquisul- este o comunitate de tufarisuri din specii rezistente contra incedierii

si taierii au inaltimea de 4-6 m, diversitatea ca trandafirul de piatra, maslinul roscov. Gariga

tufari nu prea inalti, semiarbusti, si plante xerofile predomina stejarul de cirmiz, pamierul pitic,
salvia, fisticul. Frigana comunintate foarte xerofita, raspindire larga o au tufari ghimposi, , pinu
maritim.
America de Nord-stejarii cu solzi aurii, , stejarul ierbos, arbori vesnic verzi cum sunt din genul
Myrica. Ceapparalul- tufari vesnic verzi, raspindit doar in aceasta zona,
America De Sud- padurile st constituite din Lithraea caustic o planta otravitoare, arboreal de
sapun, palmierul de zahar .
Africa de Sud-desisurile st constituite din specii de genul Protea
Australia-raspind plante pirofite., arboreal butelie.

Padurile de Dafin
Ocupa sectoarele estice ale continentelor unde cantitatea annual de precip depaseste 1000mm, in
Asia de Sud,( China, Japonia, Coreea) Pe ins Canare, Madeira , Portugalia, America de N si de S
Vegetatia
Se caracterizeaza prin frunzele au limbul mare, oval si intodeauna lucios, un exemplu estew
dafinul, de unde provin si denumirea padurilor, se intilnesc in aceste paduri diferite
gimnosperme, Thuja, Araucaria
China de Sud- pad ocupa suprafete mari, etajul superior al acestora e constit din specii de arbori
din familia Lauraceea, Fagaceea putem mentiona ca camforul, scortisorul, Magnoliasa.
Asia de Sud- sunt prezenti si arbori de conifer, pinul armand, pinul iuninani.
America de Sud- sunt formate din arbori vesnic verzi, predominind speii de Drimys, un rol
important il joaka si coniferele din genurile Podocarpus, Araucacia
America de nord- comunitatile de plante sunt constituite din specii vescnic verzi de foiase,
palmieri din gen Sabal, cu inaltimi de 30 de m.
Australia- componentii de baza sunt eucaliptii, palmierul evantai Australian,
Africa de Sud- sector mic, se dezvolta maslinul laurifoliu, unele specii de podocarpus,
Lumea animal
Saprofagii In Regiunile subtropicale cu conditiii destul de aide si secetoase se pastreaza rolul
dominant al termitelor, rolul sau scade odata in regiunile temperate. Din comunitatile dominante
mediteraniene sunt - Genul LUmbricus, Australia, Africade Sud, si America de Sud- rimele
megascolecidae, raci inferiori, moluste terestre.
Fitofagii- pentru padurile tufarisuri subtropicale mediteraniene sunt melcul vitei de vie, specii de
limax, lacuste, paduchi de Frunze, . din pasari fitofagi putem enumera fringilide, si embirizidae,
ciocirlile etc. ordinal rozatoarele la fe bogat sunt soarecii de padure, veveritele, cerbul lopatar,
carpiorul, mistretul, In Nordul Africii camia cu cocoasa, fenecul, America de Nord pescarul cu
guler, America de Sud- cerbul chilian. Australia- marsupial, sobolanii saritori
Zoofagii-reprezentate prin diverse viepsi, gindaci bizitori, insa dominante sunt furnicile, , pentru
zona mediteraniana sunt caracteristice broaste rioase, buratici arboricoli, dintre pasarile
insectivore sunt pitigoii, privighetorile, soimul mediteranian

Stepele
Localizare Se dezvolta in Europa, Asia si America de Nord, si America de Sud, predomin din
familia gramineelor, adaptate la secet i situate la latitudini temperate
Conditiile climatic:
-bogate in humus, cernoziomuri podzolice, cenusii de padure

Stepa eurasiatic
Condiii ecologice
Ierburile de step se dezvolt n condiiile unui climat continental excesiv
Precipitaiile medii anuale variaz ntre 300 600 mm/an.
Diversitatea floristic
compoziia floristic a pajitilor de step prezint o variaie sezonier, funcie de temperatur i
umiditate a solului temperaturile n creterepermit dezvoltarea unui covor vegetal bogat, edificat
de plante vernale (specii dingenurile Anemone (ptie), Adonis (ruscue), Pulsatilla, Hyacinthus,
Iris etc.;diversitatea floristic atinge apogeul la nceputul lunii iunie cnd, alturi de speciile cu
flori viu colorate (nu-ma-uita, piciorul cocosului, ncep s se dezvolte gramineele specifice
stepei: colilia obsiga spre sfritul lunii iunie, florile albe de trifoi i crizanteme, ochiul arpelui
din a doua decad a lunii iulie, plantele ncep s se usuce, n luna august, cnd stepa capt un
aspect tern, uscat, pe care l va pstra pn la sfritul toamnei de specii de graminee, ca: piuul,
Negara, obsiga,piuul dulce, i dicotiledonate: capul arpelui, jaleul, laleaua pestri, bujorul de
stepa etc. n stepele vest siberiene se dezvolt specii de graminee diferite fa de cele europene:
Stipa rubens, Artemisia vulgaris (pelinul negru), Avenastrum desertorum(ovzciorul) .a.
n stepele mongolice, vegetaia este mult mai srccioas i cu pronunate caractere de
xerofilism
Lumea animal
- n stepele est-european i vest-siberian mamiferele sunt reprezentate prin
carnivore: lup, vulpe, dihor de step, nevstuic marmota de step i roztoare: crti,
orbete ,hrciog, popndu etc.
-n stepele mongolice apar specii ca: tarbaganul , mgarul slbatic sau kiangul, antilopa saiga din
stepa Cazahstanului, antilopa cu gu
- lumea psrilor cuprinde rpitoare: uliul psrilor, uliul de step, oimul, precum i unele specii
alcror areal s-a redus considerabil ca efect al impactului exercitat de activitile antropice:
dropia mare ciocrlia de step spurcaciul Dintre reptile, poate fi citata soparla de stepa .
Preria nord-american
ocup partea central a S.U.A definete un teritoriu ocupat de ierburi dominate de graminee,
Condiii ecologice
-Iernile sunt aspre (00 (-50C), iar verile excesiv de clduroase
-Temperaturile medii lunare care cresc de la nord spre sud i precipitaiile medii
lunare care scad de la est spre vest
Diversitatea floristic
-biodiversitatea floristic a preriei nalte este ridicat; nveliul vegetal este edificat de
specii de graminee (Andropogon scoparius, A. gerardii n preria mixt (amestecat), alturi de
gramineele nalte (Andropogon scoparius,Stipa comata, Stipa pectinata) apar i graminee
scunde, endemice pentru prerie (iarba grama-, iarba bizonilor-), care treptat
devin dominante n preria cu ierburi scunde, ariditatea crescut favorizeaz apariia
concreiunilor calcaroase speciile care vegeteaz aici(Artemisia frigida, Aristida longiseta etc.)
prezint adaptri la xerofilismul climatic;
Lumea animal
Ca i stepele eurasiatice, n timp istoric, preria s-a confruntat cu fenomenul de
reducere a biodiversitii faunistice, pe de o parte ca rezultat al interveniei antropice
ntre speciile disprute i periclitate pot fi citate: bizonul un numr de sub 2000 de indivizi,
protejai n rezervaii naturale; curcanul slbatic cerbul mgresc ,antilopa american specii
periclitate. Mamiferele reprezentative pentru prerie, multe dintre acestea cu caracter endemic,
cuprind specii de carnivore: celul de prerie ,coiotul, vulpea de prerie, dihorul i roztoare:
obolanul cu buzunare, iepurele de prerie popndul , arpele cu clopoei

Pampasul sud-american
edificate de ierburi cu caracter xerofil ocup cmpia aluvial a fluviului Rio de la Plata i
platourile patagoneze, extinzndu-se pn la golful St. Jorge (litoralul Oceanului Atlantic)
Condiii ecologice
- precipitaiile ating 1000 mm/an n partea de nord-est; n sud-vest, cantitatea acestora ajunge la
limita de uscciune aformaiei vegetale de pampas, respectiv 500 mm/an.
Temperaturile sunt pozitive i n sezonul rece (8 120C), n ciuda vntului rece de sud-vest,
denumit local pampero.
Compoziie floristic
asociaia floristic Stipa neesiana n componena creia exist circa 23 de specii de
graminee i 46 de specii de dicotiledonate speciile dominante aparin genurilor Stipa i Poa:
Stipa neesiana, S.brachycheta, S. tenuis, S. paposa, Poa lanigera, P. ligularis; valoarea furajer a
acestorafiind redus, se tinde nlocuirea lor treptat cu graminee europene. Aspectul monoton
alstratului ierbaceu este perturbat pe alocuri de prezena speciei lemnoase xerofile Prosopis
caldenia.
Lumea animal cuprinde:
- psri alergtoare: nandul sau struul de pampas Rhea americana
- mamifere roztoare: viscaa (Lagcstomus maximus), mara tuco-tuco
- mamifere ierbivore: cerbul de pampas (Odocoileus bezoarcticus)
- mamifere carnivore: pisica de pampas (Felis geoffroy), nevstuici marsupiale din
genurile Didelphys, Monodelphys, Marmosa

Stepele Moldovei
Predomina soluri de tip cernoziomic, se afla in partea de vest a zonei de stepa euroasiatica in
functie de tipul vegetatiei sunt 3 stepe
1) Protostepe se evidentiaza prin prezenta negarei STIPA, nordul Moldovei, paiusul, firuta,
piciorul cocosului dragaica, ruscuta de primavera zambilele.
2) Stepe propriu-zise In trecut erau raspindite Bugeacului Si baltului, edificatory dominant
sunt, paiusul, panusita, laptele cinelui de stepa, salvia, jalesul cununita, toporasul dulce.
3) Stepe subdesertice- ocupa zona de tranzitie de la stepa la desert, se caracterizeaza prin
alternarea de comunitati ueerboase perene cu comunitati de semiarbusti xerofiti Artemisia
prostrate, se formeaza aceste stepe, pe soluri sarace in humus, predomina plantele cu tufa,
comunitati de barboasa, cimbrisorul, naprasnicul, pelinul, laptele cinelui, salcimul alb.
Stepele Siberiei de Vest- se deosebesc prin prezenta unor specii de padure de mlastina, si
halofite., mazariche, crinul de padure, firuta de balta, , predomina amestecul de ierburi.
Stepele Mangoliei si Chinei de Vest- cu o vegetatie specifica de specii criofile, adaptate la
conditii reci.
Padurile tropicale sezoniere, redisul si tufarisurile
Localizare
sunt prezente n America de Sud in partea de Nord, Africa de Vest, Asia de Sud-Est i n cteva
insule din arhipelagul Sondelor.
Padurile tropicale umede sezonier sempervirescente
Conditii climatice
-cantitatea de precipitatii constituie de 50 pin la 100 mm, suma anula nu depaseste 2000 mm.

- durata secetei constituie 2-3 luni, insa datorita cantit de apa, arborii sunt vesnic verzi.
Vegetatia
Predomina arborii cu frunze persistente, mezofile dupa marime. Sunt paduri de talie mai joasa,
arborii emergenti sun dispusi mai rar si numai unii ating diametrul de 3m,inzestrati cu radacini
scinduri.In padurele umede sezonier sempevirescente sunt si specii de plante cu frunza caduce.Se
evidentiaza 3straturi arboricule, un strat de tufari si un strat al plantelor ierboase, reprezentat
prioritar prin ferigi si dicotiledonate. Specile tipice acestor paduri putem mentiona Triplochiton
scleroxylon, Chlorophora excelsa, Mansonia altissima,speciile familiei Dipterocarpaceae
Padurile tropicale umede sezonier semisempervirescente(Zona centrala bazinului
Amazon,regiunea Marii Caraibilor,in Asia marginesc padurele tropicale umede sempervirescente
din India,Sri-Lanca,Thailanda)
Reprezinta unul din cele mai raspindite tipuri de paduri tropicale umede, deseori marginind
hileele,sau ocupind suprafete considerabile in masivele acestora.
Conditii climatice
-media anuala a precipitatilor cuprinde intervalul dintre 1300-3000mm
-durata periodei de secita constituie 5 luni,cantitatea precipitatelor fiecarei dintre lunile secetoase
variaza de la 25 pina la 100mm.
Vegetatia
Ete destul de bogata, in structura verticala se evidentiaza 2 straturi arboricole: stratul arboricul
emergentei-A,atinge inaltimea de 20-26m(uniori 33m). Gradul de inchidere a coronamentului
arboricul emergenti depinde de speciile dominate si subdominante:asociatele in care predomina
genul Beltogyne coronamentul aproape inchis,asociatile Trichiletum-Brosimosum emergentii
formeaza grupe foarte rar dispuse una de alta. Numarul emergentilor e mai mic si sunt de talie
mai joasa decit in hilee.Inaltimea stratului compact-B, ca regula variaza de la 6 pina la
14m.Numarul speciilor cu frunza cazatoare constituie 33%,1/3 din numarul speciilor,iar numarul
indivizilor, in medie 17%.
Stratul tufarilor bine dezvoltat, palmieri nu prea inalti,bambusi.
Plante erboase ferigi, plante geofite fam. Amaryllidaceae, unele Araceae si Zingiberaceae.
(Insula Trinidat)Vegetatia interetajate-liane,plante epifite Araceae,Orhidaceae,Bromeliaceae.
(Australia)Caracter relict ocupa teritorii limitate.Stratul arborilor-arborele de butelie
Brachychiton australe,Gyrocarpus americana,Pleiogynium cerasiferum,Polyscias elegans si o
specie de Ficus. Stratul arbustilor-Celastrus balocularis, Strychnos erborea, Carissa ovata,
Melia dubia, Maba humilis.Invelisul erbos-Cleilanthes tenuifolia si unele pernite de muschi.
Lianele gen. Parsonia, Cissus, Cynanchum si Celastrus. Epifitele-Bolbophyllum,Dendrobium si
ferigele fam. Polypodiaceae.
Padurele tropicale caducifoliate

Localizare
Raspindite in tropicele Americii,Africii,Asiei, partial si in Australia.Variate mai umideprincipalele paduri din peninsula Indostan si Indochina,Sri-Lanca,Filipine, Sondle Mari si Mici,
Noua Guinee, Noile Hebride, Fiji, Solomon. Variantele mai uscate - predomina in America
Centrala si de Sud,Africa.
Conditii climatice
-suma anuala a precipitatelor variaza in limitele 800-1400mm
-durata perioadei de secita 4-6 luni
-suma precipitatilor din lunile perioadei de seceta nu depaseste 100mm, iar in 2 luni nici 25mm
Vegetatia
Structura verticala a padurilor caducifoliate consta din arborii emergenti 20-25 m inaltime, uniori
37 m Schorea robusta sai chiar si 40 m Tectona grandis.Stratul inferior nu depaseste inaltimea
de 12 m. Stratul tufarilor este bogat si compact, iar invelisul ierbos este saraca ferigi
Amaryllidaceae,Poaceae. Arborii au tilpinele joase si inconoiata la unele specii acoperite cu
ghimpi si spini.Epifitele sunt sarac reprezentate incluzind unele orhidee si ferigi.(Asia
Oceania)Subarboretul e constituit din bambusi, iar tufarii vesnic verzi sunt inlocuiti prin
gramine(din cauza incendiilor).Lianele sunt destul de abundente Calamus rotang predomina in
locurile umede.
Variate mai umide(paduri musonice)-depind direct de musonul de vara-vint cald cu multe
precipitatii care vine de pe ocean.Se deosebesc 3 grupuri principale de formatiuni: 1 paduri de
musoni amestecate,2 paduri de muson constituite din Tectona grandis,3 paduri de muson
constituite din Schorea robusta.
1. paduri de musoni amestecate- predomina Terminalia tomentosa, gen.Dalbergia,
Albizzia, Bombax, Diospyros melanoxylon,Subarboretul-bambusi Dendrocalamus
strictus, palmieri Gardenia.
2. paduri de muson constituite din Tectona grandis arbori de 20-25m inaltime, frunze
mari, Subarboretul- specii de frunza cazatoare Acacia leucophloea, Albizzia procera, si
specii permanent verzi Butea frondosa,Albizzia stipulata bambusul Dendrocalamus
strictus.
3. paduri de muson constituite din Schorea robusta- arbori fam.Dipterocarpaceae cu
inaltimea 37 m, grosimea 2m, specii cu frunza cazatoare Terminalia, Dillenia,
Sterculia,Careya arborea,Schorea obtusa, Dipterocarpus tuberculatus.
Variantele mai uscate raspindite pe larg in America si Africa. America acestea paduri
sunt reprezentate prin asociatiile Bursera-Lonchocarpus si Protium-Tabebuia,se intilnesc
multe Orchidaceae si Araceae, palmieri sunt foarte rari intilniduse specia MAximiliana
elegans.Africa domina genurile Brachystegia si Izoberlinia,obisnuite sunt Acacia si
Albizzia.Australia sarac prezentate aici se intilnesc specii de Acacia,Eucalyptus,
Casuarina,subarboretul e bine dezvoltat, gramineeele practic lipsesc.
Radisul si tufarisurile

Localizare
America de Sud,Africa si Australia,partial in America Centrala si Asia de Est
Conditii climatice
-se dezvolta in conditii climatice pronuntat continentale
-durata perioadei de seceta constituie 4-6 luni,iar uniori pina la 9 luni pe an, caracteristic de
perioade de secita
- Cantitatea anuala a precipitatiilor este mai mica de 800 mm, iar in dependenta de
particularitatile solului si a reliefului, poate varia intre 500 si 2000mm
Vegetatia
Vegetatia este reprezentata prin arbori de talie joasa si cu frunza cazatoare in perioada de seceta.
Campos-cerrados -ocupa majoritatea suprafetei Podisului Braziliei. Se dezvolta pe o scoarta de
alterare de apriximativ 20 m, cu o umiditatee permanenta a stratului mai adinc de 2m.
Predomina specii ale genurilor Andropogon,Paspalum, Panicum, Aristida.Arborii de talie joasa
dominanti in campos cerrados sunt Curatella americana si diverse specii de Byrsonima in
depresiuni formeaza desisuri palmieri Mauritia vinifera, Copernicia cerifera si
Orbygnya.Epifitelee fam.Bromeliaceae si Cactaceae.Aici se intilneste specia endemica de Acacla
sebil,tufarul Jackardia hasseriana ,caracteristic lichenii epifiti specii de Tillandsia(Bromeliaceae)
Conditii climatice
Cantitatea anuala de precipitatii in comunitatile campos-cerrados constituie circa 1300 mm.
Caatinga- din Brazilia de Nord este reprezentata o varianta foarte uscata de paduri rare-redis
ghimpos.Arborii sunt foarte indepartati unul de altul, sunt de marime medie si ca regula leapada
frunzele in perioada de seceta,se intilnesc arborii de butelie Cavanillesia arborea cu tulpina in
forma de ridiche, ce ating citiva metri in diametru,Chorisia crispiflorasi Ceiba pubiflora , fam.
Mimosaceae,- Piptadenia macrocarpa, Mimosa, fam. Caesalpinaceae - Caesalpinia piramidalis,
Caesalpinia microphylla, Aspidosperma pyxifolium. Tufarii ghimposi si plantele suculenteCactaceae, Euphorbiaceae, Bromeliaceae, Crassulaceae. Pe solurile pietroase si rocile materne se
intilnesc cactusii-plati Opuntia, cactusii-coloana Cereus, Pilocereus, Zehntenerella, cactusiisferici Melocactus si specile endemice Stephanocereus leucostele, Facheiroa ulei. In unele tipuri
de caatinga pot fi intilnite specii de Acacia si palmieri pitici, lipsesc gramineele.
Conditii climatice
-Cantitatea anuala de precipitatii variaza de la 500 pina la 1500m
-perioada secetoasa constituie din durata anului
Miombo-padure rar din Africa de Est, in care predomina genurile Brachistegia si Isoberlinia
Cu inaltimea de aproximativ 9m, mai rar 20m. Aceste paduri rare inconjoara cele mai secetoase
regiuni din Africa Centrala. Arborele dominant Colophospermum mopane. In padurele rare di

Sudan predomina Baobabul Adansonia digitata, inpreuna cu Lannea microcarpa, Balanites

aegyptiaca.Fondul principal il constituie reprezentantii fam. Mimosaceae, palmierul cu tulpina
ramificata Hyphaene thebaica. Australia speciile de Eucalyptus, Acacia, Casuarina. Australia
Nord-Estul comunitatile de tufarisuri brigelou-scrab- Brachychiton rupestris.
Lumea animala
Fauna padurilor sezonier sempervirescente,semisempervirescente si celor caducifoliate se
aseamna mult cu fauna padurilor tropicale umede sempervirescente.Termitele Isopterea, specii
Macrotermes bellicosus(Africa),NAsutitermes triodiae (Australia).Genuri africane Microtermes,
Ancistrotermes, Anoplotermes.
Fitofagii-Lacustele- Locusta migratoria,lacusta rosie,Nomadacris septemfasciata,lacusta bruna
Locustana pardalina, lacusta de pustiu Schistocerca gregaria.
Vertebratele fitofage- broastele testoase gen. Testudo, pasarile carpofage, rozatoaresi copitate,
Australia- marsupialele si alte grupe mai mici.Pasarile- tesatori Ploceidae, gaina bankiva Gallus
gallus si paunul albastru Pavo cristatus,papagalu cu podoaba asiatici Psittacula, rozela australiana
cacadu roz, gainusele de pampas(America de Sud).
Mamiferile fitofage- veveritele Sciuridae, Africa- veveritele de tufari Paraxerus, Asia-veverita
palmierilor Funambulus si veverita uriasa indiana Ratufa indica. Muridele-soarici,sobolani, in
Asia de Sud-Est porcul spinos Hystrix leucura si badicutii indieni Bandicota aguti, paca de ses
cel mai mare rozator din lume si cel ma mic iepurile auriu rozatoarele tuco-tuco
Ctenomys.Australia marsupialele fitofage ursuletul coala, vulpea marsupiala, cuscusii zburatori,
cangurii Wallabia, ursul marsupial.
Animalele antofile-albina, pasari-colibrii sudamericani Trochilidae, nectaridele africane si
asiatice Nectariniidae.
Zoofagii- furniciile, scolopendre,paianjeni, scorpioni,libelulele,,calugaritele,plosnitele.
Animale parazite-tintarii hematofagi Anopheles, musca Tete,
Amfibieni si reptiile- broastele vislitoare Racophoridae, Africa buraticii adevarati Hylidae,Asia
si america de Sud cameleonii,geconii,serpii, serpii cu clopotel, cobra regala, mambele. Pasarile
insectivore insectivore graurii, silvii, dragoni.
Repitoarele mai mici-civete, genete si manguste din fam. Viverridae. Africa dihorele african sau
zorila. Rapitoarele leopardul, leul, Asia tigrul, America de Sud puma, ozelotul,iaguarundi.
Biomasa 250-100 t/ha,Zoomasabo,o1% din biomasa totala.
Padurele cu frunze cazatoare
Acest biom ocupa circa 5% din suprafata Terrei, formind o zona bine dezvoltata intre padurile
boreale si regiunea Mediteraneana pe teritoriul Europei de Vest si Centrale si ingustinduse sub
forma de o panglica intre taiga- la nord si stepe- la sud, pe teritoriul Europei de Est.In Siberia
acest biom practic lipseste, iar in Asia de Est formeaza un masiv pronuntat ce patrunde cu mult
mai spre sud decit in Europa, marginindu-se cu padurele subtropicale. In America de Nord

padurele cu frunze cazatoare se dezvolta in tot estul SUA trecind in zona padurilor de conifere
boreale la latitudinea Marilor LAcuri, la vest- in prerie, iar la sud si sud-est- in padurele vesnic
verzi. In America de Sud acest biom acupa o banda ingusta pe litoralul Oceanului Pacific intre
paralele de aproximativ 38 si 55 grade latitudine sudica.
Conditii climatice
-Clima temperat rece, caracterezinduse prin ierni reci si veri calduroase, in dependenta de gradul
de continentalitate a climei,iernile pot fi aproape lipsite de geruri sau geruri permanente si invelis
de zapada pronuntat Europa de Est. E caracteristic intreruperea perioadei de vegetatie din cauza
gerurilor de iarna.
-4 luni de vara au temperaturi ce depasesc 10 grade C,cea ce asigura conditii optime pentru
dezvoltarea arborilor cu frunze cazatoare.
-Temperatura media a celei mai calde luni e de 15-20 grade C,, iar a celei mai reci-6-12 grade C.
-Precipitatiile au o repartizare comparativ uniforma pe parcusul anului, variind destul de mult de
la o regiune la alta, ce se resfringe si asupra diversitatii tipurilor de padure. In medie suma anuala
a precipitatelor constituie circa 500 mm.
Vegetatia
Conditile climatice prielnice in timpul ciclului vital al vegetatiei favorizeaza dezvoltarea optima
a plantelor mezofile. Padurile cu frunza cazatoare sunt dominante den 1-3 specii de arbori si
numai cele din Asia de Est si America de Nord sunt considerate polidominante numarind circa 20
specii de arburi. Etajul superior e constituit din arbori de aproximativ aceeasi inaltime lipsita de
arbori emergenti.Deseori dominata de o singura specie de arburi, ocupind suprafete mari si
creind formatiuni de fagete Fageta silvatica sau crevete Querceta robur.
Structura verticala este compusa din 1 fagete-3 stejarete etaje de arburi, 2 etaje de tufari si 2-3
etaje de ierburi.Invelisul de muschi practic lipseste deoarece est bine dezvoltata litiera. Etajul
superior este format din arbori ce ating inaltimea de circa 30m, speciile de fag, stejar, carpen.
Etajul tufarilor variaza mult- de la aproape compact pina la foarte rar. Se intilnesc si unele liane:
hameiul Humulus lupulus, edera Hedera helix, vita alba Clematis, Vitis, Smilax, uniori feriga
epifita Polypodium vulgare. Invelisul ierbos e format din specii perene mezofite. Cauliforia
poate fi intilnita ca exceptie, arinul negru Alnus glutinosa, fagul Fagus( tendinta de a forma
radacini scinduri pe solurile umede).
Padurele cu frunza cazatoare din Europa
Componenta floristica destul de saraca, disparitia multor specii in perioada glaciara si de
influenta intensa a facturului antropic.Padurile tipice pe teritoriul Europoi nu s-au pastrat.
In vestul si sudul Europei in regiunile de litoral cu clima calda si umeda, suprafete limitate ocupa
padurile alcatuite din castan Castanea sativa-arbori cu inaltimea de circa 30-35m coronamentul
arborilor acestor paduri in nafara de castan mai include si fagul. In etajele arborilor de talie joasa
si a tufarilor sunt prezente specii vesnic verzi si liane.
Padurile de fag

Localizare
Sunt caracteristice pentru Europa de Vest,patrunde pina in Carpati si in regiunea centrala a
Rmoldova aflinduse aici la limita estica de raspindire. La nord patrund in Polonia si Suedia acest
tip de padure izolat se mai intilneste in Crimeea si Caucaz.
Vegetatia
Fagul evita solurile nisipoase si argilo-nisipoase, precum si pe cele supraumezite. Sectoarele
nordice al Europei de Vest padurile de fag ocupa sesurile, la sud trec in munti formind un briu de
altitudine, mai jos de care se afla padurile de stejar. Padurile Europei de Vest sunt constituite din
fag europea Fagus sylvatica, Crimeea si Caucaz domina speciile vicariante Fagus taurica si
Fagus orientalis. Padurile de fag sunt deseori lipsite de etajele arbustilor si plantelo ierboase de
vara.Primavara plante ce nu formeaza un covor inchis: floarea vintului Anemone, coltisor
Dentaria, sciteiuta Gagea, brebenei Corydalis, Alium.In subarboret deseori pot fi intilnita specii
vesnic verzi tisa Taxus baccata, liane Hedera Helix.Plantele ierboase : breiul peren Mercurialis
perenis, vinarita Asarum europaeum, Fagul formiaza paduri pure dar in anumite conditii
ecologice , insotitorii fagului pot fi :carpenul european Carpinus betulus, stejarul penduculat
Quercus robur, teiul rosu Tilia cordata si unele conifere bradul europian Abies alba, molidul inalt
Picea excelsa.
Padurile de fag de pe teritoriul Moldovei
Cu inaltimea de 30-35 m, partea superioara a coroanei se ridica deasupra coronamentului padurii
sub forma de cupala. In rezervatia stiintifica PLAIUL FAGULUI si din ocolul silvic
HIRJAUCA, padurile de fag ocupa versantii cu diferita expozitie.In rezervatia silvica CODRU si
ocolul silvic CALARASI, padurile de fag predomina pe versantii cu expozitie nordica si nordestica. Insotitori ai fagului goronul Quercus petraea, teiul Tilia tomentosa, frasinul Fraxinus
excelsior, ciresul Cerasus avium, artarul Acer plantanoides, mai rar intilnite ulmul ulmus
carpinifolia, plopul tremurator Populus tremula, parul Pyrus pyraster, jugastrul Acer campestre.
Subarboretul este slab incheiat-paducelul Crataegus curvisepala, lemnul riios Euonymus
verrucosa, salba moale, dirmozul Viburnum lantana. Invelisul ierbus e dominat primavara de
efimere efemeroide, vara fam. Orchidaceae, Liliaceae, Lamiaceae.
Padurile de stejar
Localuzarea
Ocupa majoritatea suprafetii Europei patruzind la vest in Irlanda si Anglia, est pina in Uralul de
Sud
Vegetatia
In Europa cele mai frecvente sunt speciile: stejarul penduculat Quercus robur, stejarul pufos Q.
Pubescens si goronul Q.petraea fiicare de regula ceaza formatii pure. Edificatorul de baza al
padurilor de stejar- stejarul pendunculat Q.robur.Un rol insemnat in formatiile de stejar il joaca
teiul rosu Tilia Cordata, artarul Acer platanoides, frasinul inalt Fraxinus excesior.

Europa de vest cu clima oceanica, se intilneste un tip specific de padure, tip oceanic format atit
din specii cu frunza cazatoare cit si din specii senpervirescente.Irlanda paduri de gorun
Q. petraea,subdominante speciile sempervirescente de laur Ilex aquifolium, arbore de fraga.
Subarboretul specii sempervirescente gen.Rododendron,Taxus, unele ferigi- Hymenophyllum,
Osmunda.
Dumbravile la est componenta de baza stejarul penduculat Q.robur, frasinul, teiul, artarul, ulmul,
Etajul B specii de par, mar, carpen, cornul, salba moale. Vegetatia ierboasa a dumbravilorpiciorul caprei Aegopodium podagraria, mierea ursului Pulmonaria officinalis, galbinita
Galeobdolon luteum. Silvostepa zona de tranzitie compozitie floristica variata.
Padurile cu frunza cazatoare din Asia
Localizarea
Ocupa raioanele de est ale Chinei, Japonia de Mijloc, sudul peninsulei Coreea si sudul
Extremului Orient
Vegetatia
Se intilnesc citeva specii de stejar-Q.monogina,Q.dentata,Q.glandulifera,Q.mongolica,
Q.grosselata, specii de nuc Juglans-Pterocarya,artar Acer, fag Fagus. Se intilnesc genuri ce
lipsesc in Europa:sofora Sophora japonica, gladita Gleditschia sinensis, paulonia Poulownia
imperialis, ailantul Ailanthus glandulosa, magnolia magnolia kobus,camelia Camelia japonica,
catalpa Catalpa, endemice Ailanthus, Ginkgo. Conifere in sectoarele nordice specii de Pin Pinus
in cele sudice Cryptomeria japonica, Cepphalotaxus drupacea. Extremul Orient arborele de pluta
Phellodendron amurense. Subarboretul caprifoiul Lonicera,liliacul Syrringa, rododendronul,
lemnul ciinesc Lygustrum.
Liane lemnoase- vita-de-vie de Amur Vitis amurensis, vita-de-vie Tunberg, diferite actinidii,
cucurbetica mancijuriana. Bogat in specii originale de ferigi, orhidee,liliacee.Invelis ierbos bine
dezvoltat gigantism bine exprimat. Padurile Asiei si Europei sunt polidominante.
Padurele cu frunza cazatoare din America de Nord
Localizarea
Ocupa o suprafata destul de mare in Sud-Estul continentului, margininduse la nord cu padurile
de conifere, iar la Vest-cu preriele.
Padurile de fag- se dezvolta in estul SUA si sudul-estul Canadei.Dominata este specia de fag
american Fagus americana, artarul argintiu Acer saccharinum. Se intilnesc circa 40 de specii
arburi, lianele fam.Vitaceae-Vitis,Ampelopsis, Parthenocissus.
Padurile de stejar-ocupa regiunile cu clima mai pronuntat continentala,comparativ cu padurile
de fag, care patrund mai adinc in interiorul cotinentului.Padurile bastinase sunt polidominante cu
un numar mare de specii.Etajul superior arburi inalti de 25-30m si exemplare solitare de circa
50m stejarul de Washington Q.prinus. Speciile de castan bun Castanea sativa, stejar pitic
Q.coccinea, fag grandifor Fagus grandiflorus, mesteacan galben Betula lutea, padurele de castan

constituie a zecea parte din toate padurile SUA, din cauza patrunderii din Europa a ciupercii
Endouthia parasitica a inceput perirea in masa a castanului.
Printre genurile care lipsec in Europa-hichory Carya, arborele de lalea, lichvidambrul,fregventa
este si specia vesnic verde de Magnolia grandiflora.
Regiunea Marilor Lacuri si a muntilor Appalaci padurile de stejar sunt inlocuite cu padurile de
fag grandifor si artar saharin. Altitudini mari diferite specii de pin, brad, molid.
Padurile cu frunza cazatoare din Emisfera de Sud
Localizarea
Se intilnesc numai pe podisul Patagonia si Peninsula Tara Foculu.
Clima-se caracterizeaza cu temperatura anuala stabila si umiditate sporita.
Aspectul padurilor de foioase din Emisfera de Sud este determinat de dominarea speciilor fagului
sudic- Nothofagus dombouisi N.obliqua. Genul Nothotagus cuprinde arbori de circa 40-50 m
inaltime, fac parte din fam. Fagaceae. Subarboretul acestor paduri e constituit din specii
permanent verzi, cu frunze mici, coriacee,analog stajelor inferioare a arborilor, ex: dracila
sempervirescenta. Un rol mare il au lianele si epifitele mai cu seama ferigile.
Lumea animala
Particularitate foarte originala.Animalele poichiloterme cad in stare de anabioza, iar cele
gomoioterme pot avea moduri diferite de supravietuire a conditiilor nefavorabile
(migrarea,hibernarea).
Cu toate ca structura verticala a padurilor cu frunza cazatoare e destul de complxa, litiera si
orizontul humusit al solului sunt bine dezvoltate,in timpul iernii densitatea si localizarea
organismelor,tinde spre orizonturile inferioare ale solului, care asigura conditii optimale
animalelor ce hiberneaza.
Saprofagi-Rimiile din fam.Lumbricidae,mai frecvente speciile genurilor Lumbricussi
Allolobophea. In etajul solului practic sunt concentrate circa 90% din toata zoomasa.
Fitofagi- sunt dispuse atit in sol cit si in etajele supraterestre ale biomului.Rizofagii-larvele
insectelor, gindaci locnitori(sirmari) si carabusul de mai.Xilofagii larvele gindacelor croitori si
cele de radasca Lucanus cervus.Clorofitofagi domina omizile diferitor fluturi:cotarilor,omizilorparoase, moliilor, vespilor-ferestrau, gindacilor de frunza.
Fitofagi vertebrati-rozatori de talie mica: Euroasia mai frecvet soarecele roscat, soarecele de
padure si soarecele gulerat.
Fitofagi de talie mare-copitatele:Eurasia si America de Nord cerbul nobil Cervus elaphus
(maral), izubru in Asia de Sud-Est. Crbul lopatar si nobil Europa de Vest.Omnivor este mistretul
Sus scrofa.Etajele arborelor traiesc vertebratele carpofage Eurasia pirsii-mamifere
rozatoare.Unile pasari gaita Garrulus glandarius.

Zoofagii- animale repitoare prezente in toate etajele padurii, in litiera furniciile,gen.Formica si

Lasius.Viespile, braconidele, tahinele, libelulele,plosnitile si gindacii rapitori.
Animale sapatoare etajul superior al solului europa cirtita obisnuita Talpa europaea, Asia de
Est- cirtita cu coada scurta, America de Nord cirtitele asemanatoare cu cele din Europa speciile
genului Scapanus.Litiera padurilor fiind populate de chitcani si arici in Europa iar in America chitcani cu coada scurta si chitcanul-pigmeu.
Reptile si amfibiile broastele brune Rana si buraticii Hyla arborea,tritoni si salamandre in
America de Nord, europa sopirla verde Lacerta viridis,sopiirle codate in Extremul Orient.
Eurasia sarpele neted, sarpele lui Esculp, Extremul Orient-sarpele tiritor de Amur si sarpele scut
in America de Nord.Pasari insectivore Eurasia mierlele, muscarii,silviile, pitigoii, pitulicile,
padurile americane tiranii.Animale rapitoare din etajul terestru ursul brun, lupul,vulpea,
hermelina, nevastuica. Extremul orient ursul negru, ciinele enot.America de Nord ursul
american sau baribal Ursus americanus,pisica salbatica, ris, jder, Extremul Orient jderul cu gitul
galben, origine sudica tigrul si leupardul.
Biomasa 400-500 t/ha substanta uscata.
Padurile de conifere
Localizarea
Padurile de conifere di zona boriala(taiga) 8% din suprafata Terrei.Dispuse sub forma de un briu
continuu pe continentinentele Eurasiei si Americii de Nord, intre tundra in nord si paduri de
frunza cazatoare sa stepe in sud, cel mai vast arial circumpolar continuu de pe glob de circa 1500
km latime. Sub forma unui etaj de vegetatie situindu-se intre eyajul padurilor de foiose si etajul
subalpin.
Conditiile climatice
-ierni geroase si inzepezite, veri relativ blinde
-perioada de vegetatie este scurta, variind da la una pina la 4 luni.
-uprafete considerabile de paduri de conifere se dezvolta in regiunea inghetului peren
-amplitudinea termica anuala mare mai cu seama in regiunile continentale,Icutia vara +30 grade
C, iarna -70 grade C.
-cantitatea de precipitatii anuala 250mm sectoare de cimpie a Siberiei Centrale, pina la 100mm
in munti, cantitatea de precipitatilor depaseste evapotranspiratia.
Solurile- podzolice cu reactia acida saraca in substante organice si elemente nutritive.
Vegetatia
Sun mono-sau oligodominante,pe intinderi foarte mari, domina o singura specie, in Canada 80%
din indivizi padurilor sun reprezentanti prin bradul de balsam Abies Balsamea. Componenta de
baza in majoritatea cazurilir ii apartin genurilor de pin, molid, zada, brad, America de Nord
Tsuga si duglasul verde Pseudotsuga.

Padurile de conifere boreale eurasiatice

Localizarea
Cuprinde o zona destul de vasta intre Maria Britanie la vest si Japonia la est
-Deoarece diferite sectoare ale acestui imens areal se deosebesc dupa conditile climatice variate
sunt si speciile florei de la o regiune la alta.Europa si Siberia comunitatile de baza sunt
prezentate prin paduri intunecoase de rasinoase molidul european Picea abies, mai la est molidul
siberian P.obovata, bradul, mesteacanul alb Bentula pendula, plopul tremurator. Siberia taigaua e
dominata pe suprafetw vaste de zada siberiana,mai spre est de zada daurica.Molidisurile,
bradisurile constituite din bradul siberian si paduri de cedru alcatuit din cedrul siberian, in
Extremul Orient cedrul coreean. Peninsula Kamceatka, se mai intilnesc si paduri cu copaci
STRIMBI din mesteacanul de piatra Bentula ermanni si pinete din pinul tiritor. Etajele inferioare
ale padurilor de conifere boriale sarace si mai rare de cit cele de frunza cazatoare.
Padurile de conifere boriale canadiene
Localizarea
Ocupa teritorii foarte mari, peninsula Labrador, Alasca si o fisie larga ce leada aceste doua
peninsule.
Dentroflora mai bogata decit cea euroasiatica.Coniferile cele mai frecvente molidul alb(molidul
de Canada)Picea Glauca si molidul negru P.mariana, pe suprafete restrinse zada americana,specii
de foiosa de mesteacan de hirtie,plop tremurator.Cele mai mari suprafete sunt ocupate de bradul
de balsam.Sequoja este un relict holiartic formeaza o fisie ce nu depaseste 500 km latime si circa
800 km lungime.
Lumea animala
Saprofagi- etajaria lumii animale este slab pronuntata, ciupercile ce formeaza micoriza cu
sistemul radicular al coniferilor care participa activ la miniralizarea resturilor organice.Rimile
numai specia europiana Allolobophora caliginosa de circa a5 cm, litiera populata de capuse s=cu
carapace Oribatei si colembole, in sol viermii rotunzi ai clasei Nematoda lungimea 1m.
Fitofagi-foarte diversi: larvele insectelor,in sol rizofagi mai cu seama sirmarii-larvele gindacilorpocnitori, xilofagi carii Ipidae, croitorii,larvele viespei-frunzelor-de-pin,omizle cotarului
pinului,buha pinului, omizele peroase siberiene. Pasarile fitofage fam.cocosilor de padure
Tetraonidae, cocosul de munte si Gallo forceelo, genul Loxia,gaita-de-munte sau alunarul.
Rozatoare-carpofagi in etajul terestru veverita obistuita, pirsul in eurasia si America veverita
rosie si cea cenusie, burunducii Eutamias, in Siberia o singura speie Eutamias sibericus.Fitocarpofag-soarecele de cimp si soarecele de padure.Animalele copitate Eurasia si pentru America
elanul cu forma vicarianta Alces americanaus, renul nordic(caribu).
Zoofagii-diferite tipuri de animale gen.Formica,Vertebratele de talie mica ocupa etajul solului,
broaste brune Rana, tritonul siberian cu dinti acutiti, sopirla viviparasi vipera comuna.Pasarile
insectivore si omnivore etajul arboricol-tfos. Pitigoi, auselii,cojoaica,ciocanitoarea neagra si cea
tridactila. Cinteza. Pasarile carnivore Miofagi cucuvele-huhurezul ondulat comun, huhurezul cu

barba, uliul gainelor. Dintre mamifere rapitoare etajul sol- litiera soricidele chitcanul mijlociu,
etajul terestru rapitoarele de talie mica fam.Mustelidae- nevastuica, hermelina, talie medie
samurul si dihorele siberian in taigaua nord- americana inlocuit de jder-jderul america, jderul
mincacios.Felidele Eurasia risul America de Nord Risul canadian.
Biomasa totala a padurelor de conifere constitue circa 350-400t/ha mai sara ca in padurile
de zada 50 pina la 200 t/ha.
Tundrele
Localizarea
Biom raspindit in zonele climatice subarctice ai artica a Terrei, formind un arial circumpolar pe o
fisie de 30-500 km latime. Suprafete mici de tundra sunt si in extremele sudice a Americii de Sud
Tara Focului. Tundra tipica sa ormat in emisfera de nord. Ocupa suprafete de cimpii si dealuri
de-a lungul litoralului nordic al Eurasiei si America de Nord.
Conditiile climatice
-ierni lungi,intunecoase si geroase si veri scurte
Comunitatile vegetale se dezvoalta intr-o perioada de vegetatie redusa 2=3 lunu si rece.
-

Temperatura medie a lunii iulie + 10 grade C, iar a lunii ianuarie -40 grade C
Umiditatea relativa a aerului este destul de inalta,precipiatatile intrec nivelul
evapotranspiratiei.
Precipitatii cad putine 200-300mm anual

Solurilr
-Sunt gleice si turbogleice, predomina procesele de gleificare, legata de reducerea copusilor
chimici.
-Continutul de humus nu depaseste 5%,reactia acida sau slab acita
Vegetatia- sarac a relativ uniforma, specii lichenilor si muscilor constituind 1000, iar plante si
flori 1500. Tunda ca tip de vegetatie zonala este destul de tinara.
Plantele criofite- talie mica, arbusti,pernite: iarba surzilor Saxifraga, mac, flaminzica Drba
pilosaa, Lichenul renilor, salcia polara, arbusti cu frunza cazatoare mesteacanul pitic,scorusul
pitic, plante higrofite-brumbacarita, rogoz,bulbuci, piciorul cocosului, comunitati de Cerastium,
batrinis, vertice.
Tundrele antarctice
Localizarea
Cuprinde doar tarmurile Antarctidei si insulele invecinate,mult indepartate una de alta. Bintuite
de vinturi violente,care intre 180 km/ora este divizata in 2 regiuni climatice- REGIUNEA
INSURILOR NORDICE cu clima oceanica subantarctica cu ierniblinde si veri reci aici se
formeaza tundrele subantarctice, REGIUNEA SUDICA A ANTARCTICEI clina continentala

foarte friguroasa, cu furtuni frecvente si fara caldura estivala- aici se formeaza pustiurile
antarctice.
Tundrele insurilor subantarctice
Sunt constituiti din comunitati vegetale in care predomina plantele sub forma de pernite, 1m in
diametr, Acaena adscendes, frecvente pernitele azorela Azorella selago, varza de kerguelen,
tarmurile insurilor sun populate de paiusul erect, licheni saxicoli.
Pustiurile antarctice
Continebtul Antarctida au teperaturi medie a celei mai calduroase luni aproape intodeauna sub 0
grade C, se intilnesc mai frecvent muschii si lichenii, plante cu flori doar 2 specii gramineulsi
cariofilaceu raspindite in nord-vestul continentului.
Lumea animala
Majoritatea animalilor activiaza doar citeva luni de zile,restul aflinduse in stare de anabioza sa
hibernare,unele migreaza in regiunile sudice.O grupa putin numeroasa activeaza anual intre
limitele tundrei, datorita unor adoptatii, unele mamifere lemingul,renul,iepurile alb,vulpea
polara, unele pasari ptirnichea alba,de tundra, bufnita polara si soricarul incaltat.
Saprofagii
Etajul sol-litiera numar colosal de nematode-vermi inelati submicroscopiali, enchitreidele-vermi
inelati 1-3 cm.
Fitofagii
Insectele polenizatoare a plantelor angiosperme, bondarii Bombus, rozatoarele de talie micalemingul, soarecele de cimp Microtus, vestul tundrei eurasiatice activiaza lemingul norvegian la
est de Marea Alba el este inlocuit de lemingul siberian.

Zoofagii
Animale rapitoare putem mentiona huhurezul alb, soricarul incaltat, vulpea polara, soimul
calator,crecetul, Lupul polar Canis lupus albus, insectele hematofage si parazite
musculitele,tintarii, taunii.
Fauna tundrelor Antarctice
Este foarte saraca toate pasarile si mamiferile sunt legate de apele marine, 2 pasari caracteristice
uscatului cioc in teaca alb si minor, pasari marine furtunarii, furtunarul urias,porumbelul de
mare, pingunii- antarctic,adelie si motat, albastru si pescarusul, Lupul de mare.
Biomasa totala a tundrei variaza de la 10 t/ha in sectoarele arctice pina la 50 t/ha in tundrele cu
arbusti, Pustiurile insulare subantarctice ating rezerve maxime a biomasei totale specifice
comunitatilor de tundra circa 50 t/ha.