Anexa 1

Fi de caracterizare a speciilor de importan comunitar din Complexul AP

Criuri:
Date generale ale speciei

Herpetofauna
Amfibieni
Bombina bombina (LINNAEUS, 1758)
Date generale ale speciei
1.

Cod Specie: 1188

2.

Denumirea tiinific: Bombina bombina (LINNAEUS, 1758)

3.

Denumirea popular: Buhai de balta cu burta rosie

4.

Statutul de conservare n Romnia: specie aproape ameninta

5.

Descrierea specie: specie de broasc de talie mic, cu aspect masiv, ndesat,

spatele cu negi (vezi Fig.46); dorsal brun-verzui sau cenuiu-verzui cu pete simetrice
mai nchise, ventral negru cu pete oranj sau galbene i puncte mici albe, predominnd
pigmentul negru iar petele oranj nemanifestnd tendina de a conflua. Hibrideaz
introgresiv cu Bombina variegata; hibrizii se deosebesc n principal prin modelul ventral
intermediar ce difer de B. bombina prin apariia tendinei de a conflua ntre petele
deschise ventrale (TATOLE et al. 2009). Triete n ape stttoare de es i dealuri
joase. Iese din hibernare n martie, cnd intr n ap pentru reproducere. Reproducerea
poate dura pn n iulie-august; adulii rmn n sau lng ap i dup aceast
perioad. Se retrag pe uscat pentru hibernare n octombrie (TATOLE et al. 2009).
6.

Perioade critice: perioadele de migratie (primavara si toamna) in cazul in care

indivizii sunt nevoiti sa traverseze sosele si in tot decursul anului n cazul unor impacte
grave asupra habitatelor n care triesc indivizii speciei i se reproduc.

7.

Cerine de habitat: n general, zonele umede cu vegetaie de stuf sunt ocolite.

Pentru depunerea pontei sunt preferate locurile cu mult vegetaie n lacuri eutrofe i
iazuri. Juvenilii i subadulii se pot ntlnii n locuri lipsite de vegetaie, n locuri cu ap
mic. Iarna se ascund n gurile soarecilor, n fisurile din pamant i n ncperi mai mari
sub pmnt (PETERSEN et al. 2004). Triete n i pe lng bazine stttoare mari sau
mici, permanente sau temporare cum sunt lacurile, blile, cursurile line de ap, iazuri,
etc., n care se reproduce. Prefer bazinele puin adnci sau marginile lacurilor mai
mari. Se ntlnete de la 0-400 m altitudine. Spre limita superioar a distribuiei sale
altitudinale se ntlnete cu specia nrudit B. variegata, cu care poate hibrida ocazional
(BOTNARIUC & TATOLE, 2005).
Larvele se hrnesc n general cu vegetaia algal de pe plante i alte structuri. Dup
ncheierea metamorfozei specia merge la vntoare i n ap i pe uscat. Cele mai
multe studii au dovedit c cantiti mari de nari sunt n spectrul lor trofic. Pe lng
asta spectrul de hrnire poate s depind i de oferta trofic local printre care prefer:
colembole, elateride, izopode acvatice i altele. Toate acestea pot s fie n rndul
speciilor preferate pe care le vneaz. Pe lng acestea se mai enumer arahnidae,
diplopodae i alte grupuri de coleoptere precum carabidae, curculionidae, coccinelidae,
cerambicidae, precum i mai rar rme (PETERSEN et al. 2004).
8.

Arealul speciei: Specia este nativ n urmtoarele state: Austria; Belarus; Bosnia

i Hertegovina; Bulgaria; Croaia; Danemarca; Germania; Grecia; Letonia; Lituania;

Moldova; Polonia; Republica Ceha; Romnia; Rusia; Srbia; Slovacia; Slovenia; Turcia;
Ucraina; Ungaria; reintrodus n Suedia i introdus n Marea Britanie.
9.

Distribuia n Romnia: Balta Alb-Amara-Jirlu-Lacul Srat Cineni; Balta Mic

a Brilei; Braul Mcin; Cmpia Careiului; Cmpia Ierului; Canaralele Dunrii; Cefa;
Cheile Turenilor; Ciuperceni-Desa; Coasta Lunii; Comana; Corabia-Turnu Mgurele;
Coridorul Jiului; Criul Alb; Criul Negru; Criul Repede amonte de Oradea; Defileul
Mureului; Delta Dunrii; Drocea; Dumbrveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa; Fnaele
de pe Dealul Corhan-Sbed; Fgetul Dragomirna; Gura Vedei-Saica-Slobozia; Lacul
Peea; Lacul tiucilor-Sic-Puini-Valea Legiilor; Lunca Buzului; Lunca Inferioar a
Criului Repede; Lunca Joas a Prutului; Lunca Mijlocie a Argeului; Lunca Mureului
Inferior; Lunca Timiului; Mlatina Satchinez; Munii Mcinului; Oltenia-Mostitea-

Chiciu; Pajitile lui Suciu; Pdurea Brnova-Repedea; Pdurea Bdeana; Pdurea

Bolintin; Pdurea de la Alparea; Pdurea Esechioi-Lacul Bugeac; Pdurea Glodeni;
Pdurea Goronite; Pdurea Merior-Cotul Ztuanului; Pdurea Strmina; Pdurea i
pajitile de la Mrzeti; Pdurea i Valea Canaraua Fetii-Iortmac; Pduricea de la
Sntu; Podiul Nord Dobrogean; Porile de Fier; Rpa Lechina; Rul Prut; Rul Tur;
Scueni; Srturile Jijia Inferioar-Prut; Suatu-Ghiri; Valea Clmuiului; Valea Florilor;
Valea Olteului; Valea Roie (TATOLE et al. 2009).
10.

Populaia naional: minima 350000, maxima 700000. Probabil sute de mii de

exemplare (BOTNARIUC & TATOLE, 2005).

11.

Calitatea datelor privind populaia naional: bun

12.

Fotografii:

Fig.44: Bombina bombina (LINNAEUS, 1758)(Hoffmann, 2013).

Specia a fost capturat i fotografiat de autorul studiului n data de 12.03.2013 n

Lunca Teuzului.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
1.

Specia: Bombina bombina (LINNAEUS, 1758) cu codul: 1188 este listat n Anexa

II i IV a Directivei Habitate.
2.

Informaii specifice speciei:

Specia triete n apa lin curgatoare a Crisului Alb si a Teuzului, in canalele de

desecare si in bretele moarte din imprejurimea raurilor mai sus amintite. In timpul
imperecherii specia a fost intalnita si in baltile temporare sau permanente, precum si pe
pasunile inundate. Specia a iesit din hibernare n martie, intrand n ap pentru
reproducere. Reproducerea a durat pn n iulie. Perioada de migratie din mediul
acvatic in locurile de hibernare a inceput inca din luna septembrie.
3.

Distribuia speciei [interpretare]:

Specia este rspndit mai mult sau mai puin egal pe toat suprafaa sitului Lunca
Teuzului i a Criului Alb, mai puin n situl Nadab-Socodor-Vrand deoarece nu exist
pduri sau alte structuri similare n apropierea zonelor umede i a canalelor.
4.

Statutul de prezen [temporal]: rezident

5.

Statutul de prezen [spaial]: larg rspndit

6.

Statutul de prezen [management]: nativ

7.

Abunden: comun

8.

Perioada de colectare a datelor din teren: 12.03-03.10.2013

9.

Alte informaii privind sursele de informaii/Bibliografie:

BLAB, J. & H. VOGEL (2002): Amphibien und Reptilien erkennen und schtzen, Alle
mitteleuropischen

Arten.

Biologie,

Bestand,

Schutzmanahmen,

BLV

Verlagsgesellschaft mbH Mnchen, 159 pag. (germ.).

BOTNARIUC, N. & TATOLE V. (Edit.) (2005): Cartea Roie a Vertebratelor din Romnia.
Academia Romn i Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa. Bucureti,
260 pag.
FARTHMANN, T., GUNNEMANN, H., SALM, P. & SCHRDER, E. (2001): Berichtspflichten in
Natura-2000-Gebieten. Empfehlungen zur Erfassung der Arten des Anhangs II und
Charakterisierung der Lebensraumtypen des Anhangs I der EEH-Richtlinie. Bundesamt
fr Naturschutz, Bonn- Bad Godesberg, 725 pag. (germ.).
GLANDT, D. (2010): Taschenlexikon der Amphibien und Reptilien Europas, Alle Arten
von den Kanarischen Inseln bis zum Ural. Quelle & Meyer Verlag GmbH & Co.,
Wiebelsheim, 633 pag. (germ.).
PETERSEN, B., ELLWANGER, G., BLESS, R., BOYE, P., SCHRDER, E. & SSYMANK, A. (2004):
Das europische Schutzgebietssystem Natura 2000. kologie und Verbreitung von

Arten der FFH-Richtlinie in Deutschland. Band 2: Wirbeltiere. Bundesamt fr

Naturschutz, Bonn- Bad Godesberg, 693 pag. (germ.).
TATOLE, V., IFTIME, A., STAN, M., IORGU, E.-I., IORGU, I & V. OTEL (2009): Speciile de
animale Natura 2000 din Romnia, Imperium Print, Bucureti, 174 pag.
Linkuri utilizate:
www.iucnredlist.org
http://www.iucnredlist.org/details/2865/0
Evaluarea strii de conservare a speciilor i tipurilor de habitate
1.

Aspecte legislative referitoare la starea de conservare.

Specia este protejat n baza urmtoarelor legi i directive: OUG 57/2007, L13/1993,
OMMDD 1964/2007, Inclus n CRVR, 2005, Directiva Habitate n Anexa II i IV i n lista
mondial IUCN (cu statut preocupare minim).
2.
La

Evaluarea strii de conservare metodologie.

inregistrarea

si

capturarea

masculilor

perioada

mperecherii

(cartare

semicantitativ) trebuie inut cont de faptul c masculii nu produc sunete dac

temperatura apei este sub 12,5-13,5C (LRCHER, 1969). Din aprilie pn la mijlocul lui
mai, masculii ncep s produc sunetele pe zi pn seara trziu; de la mijlocul lui mai
activitatea sunetelor de mperechere ncepe seara i dureaz aproape toat noaptea.
Metoda ascultrii sunetelor produse n timpul mperecherii mpreun cu numrarea
indivizilor cu o lantern puternic s-au dovedit a fi metodele cele mai eficiente n
perioada de vrf pentru estimarea populaiei prezente (FARTMANN, 2001).
3.

Adaptarea metodologiei utilizat la nivel naional pentru evaluarea strii de

conservare a speciilor i tipurilor de habitate la nivelul unei singure arii naturale

protejate descriere.
Exist mai multe metode utilizate dar nu s-a hotrt nc care s fie aplicat la nivel
naional. Acest aspect se discut nc ntre specialiti.
4.

Valorile de referin pentru starea favorabil a speciilor i tipurilor de habitate

descriere.

Valorile de referin pentru starea favorabil reprezint valorile minime necesare care
garanteaza viabilitatea pe termen lung a speciei Bombina bombina n aria natural
protejat.
Evaluarea strii de conservare a fiecrei specii de interes conservativ
1.

Metodologie

Bombina bombina (LINNAEUS, 1758), Buhai de balt cu burta roie

Verificarea blilor n care era posibil depunerea pontelor a avut loc n perioada MartieIulie.
Inventarierea vizual a fost efectuat n timpul zilei cu ajutorul unui binoclu.
Inventarierea sonor a masculilor a avut loc n timpul zilei i seara la marginea blilor
(inventarieri semicantitative).
Toate exemplarele capturate au fost documentate fotografic.
Pentru inventariere au fost utilizate un binoclu (Hawke), dou plase, dou gliei
speciale cu plas, frontal, o lantern puternic i dou aparate foto (un pentax W90
rezistent la ap i un Nikon Coolpix 880). Nu au fost utilizate capcane (ex. plase sau
alte curse speciale pentru capturarea individual). Nu au fost utilizate garduri de plas
pentru determinarea comportamentului de migraie.
Pentru populaiile mici au fost documentate fotografic mozaicurile ventrale ca s poat fi
identificate i/sau comparate individual fiecare exemplar al speciei n cazul unei
recapturri (prin metoda/tehnica capturare-recapturare).
2

Evaluarea strii de conservare a speciei din punctul de vedere al populaiei

speciei - descriere.
2.1.

Tipul populaiei speciei n aria natural protejat.

permanenta (sedentar/rezident)
Au fost ntlnite metapopulaii respectabile ndeosebi n Lunca Teuzului unde specia are
condiiile necesare de a se reproduce i a se menine.

2.2.

Mrimea populaiei speciei n aria natural protejat: minim 8000, maxim 10000

indivizi.
2.3.

Calitatea datelor referitoare la populaia speciei din aria natural protejat.

Rspuns: bun.
2.4.

Raportul dintre mrimea populaiei speciei n aria natural protejat i mrimea

populaiei naionale.
Rspuns: B 2-15%.
2.5.

Mrimea reevaluat a populaiei estimate n planul de management anterior.

Nu este cazul.
2.6.

Mrimea populaiei de referin pentru starea favorabil n aria natural protejat.

Mrimea populaiei de referin pentru starea favorabil 10000 de exemplare.

2.7.

Metodologia de apreciere a mrimii populaiei de referin pentru starea

favorabil.
Pe baza inventarierii efectuate in teren au fost estimate (calculate) populatiile speciei,
luand in considerare si calitatea actuala a habitatelor prezente in zona studiata. In
continuare pe baza estimarii valorilor s-au facut calcule estimative pentru toata
suprafata.
2.8.

Raportul dintre mrimea populaiei de referin pentru starea favorabil i

mrimea populaiei actuale.

Raspuns: aproximativ egal.
2.9.

Tendina actual a mrimii populaiei speciei.

Rspuns: descresctoare.
2.10. Calitatea datelor privind tendina actual a mrimii populaiei speciei .
Rspuns: bun.
2.11. Magnitudinea tendinei actuale a mrimii populaiei speciei.
Rspuns: 8500
2.12. Magnitudinea tendinei actuale a mrimii populaiei speciei exprimat prin
calificative.
Nu este cazul.
2.13. Structura populaiei speciei.
- nu exista date privind structura populatiei.

2.14. Starea de conservare din punct de vedere al populaiei speciei.

Rspuns: favorabil.
2.15. Tendina strii de conservare din punct de vedere al populaiei speciei.
Rspuns: este stabil.
2.16. Starea de conservare necunoscut din punct de vedere al populaiei.
Nu este cazul.
3.

Evaluarea strii de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului

speciei descriere.
3.1.

Suprafaa habitatului speciei n aria natural protejat.

Rspuns: minim 1140 ha i maxim 3884 ha.

3.2.

Calitatea datelor pentru suprafaa habitatului speciei.

Rspuns: bun.
3.3.

Suprafaa reevaluat a habitatului speciei din planul de management anterior.

Nu este cazul.
3.4.

Suprafaa adecvat a habitatului speciei n aria natural protejat.

Rspuns: 3884 ha.

3.5.

Metodologia de apreciere a suprafeei

adecvate a habitatului speciei n aria

natural protejat.
A fost recartata suprafata adecvata a habitatului speciei pe toata suprafata de studiu.
Pe baza datelor obtinute, luand in considerare si calitatea actuala a habitatelor prezente
s-a estimat marimea suprafelor adecvate a habitatului speciei.
3.6.

Raportul dintre suprafaa adecvat a habitatului speciei i suprafaa actual a

habitatului speciei.
Rspuns: aproximativ egal.
3.7.

Tendina actual a suprafeei habitatului speciei.

Rspuns: descresctoare.
3.8. Calitatea datelor privind tendina actual a suprafeei habitatului speciei. Raspuns:
bun.
3.9.

Calitatea habitatului speciei n aria natural protejat.

Calitatea habitatelor de hibernare depinde foarte mult de prezena unor pduri sau
structuri similare din apropierea zonelor umede. Iar habitatele zonelor umede depinde

foarte mult de calitatea i temperatura apei i expoziia zonei umede. Astfel calitatea
habitatului este medie.
3.10. Tendina actual a calitii habitatului speciei.
Tendina nu este ludabil deoarece n unele zone suprafeele arabile ajung pn la
zonele umede unde are loc poluarea apei cu insecticide i pesticide i deversarea
gunoaielor n ruri i deseori abandonarea acestora pe puni inundate unde are loc
reproducerea. In concluzie tendinta este descresctoare.
3.11. Calitatea datelor privind tendina actual a calitii habitatului speciei.
Rspuns: buna.
3.12. Tendina actual global a habitatului speciei in funcie de tendina suprafeei i
de tendina calitii habitatului speciei.
Tendinta globala ne indica faptul ca peste tot unde este prezenta specia are loc o
descrestere contiuna a calitii habitatului speciei precum si a suprafetelor disponibile.
Deoarece in unele zone suprafetele arabile ajung pana la zonele umede unde are loc
poluarea apei cu insecticide si pesticide si deversarea gunoaielor in rauri si deseori
abandonarea acestora pe pasuni inundate unde are loc reproducerea. In concluzie
tendinta actuala globala a habitatului speciei este descrescatoare.
3.13. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.
Rspuns: nefavorabil-inadecvat.
3.14. Tendina strii de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.
Rspuns: se nrutete.
3.15. Starea de conservare necunoscut din punct de vedere al habitatului speciei. Nu
este cazul.
4

Evaluarea strii de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor

speciei
4.1.

Tendina viitoare a mrimii populaiei.

Rspuns: descresctoare.
4.2.

Raportul dintre mrimea populaiei de referin pentru starea favorabil i

mrimea populaiei viitoare a speciei.

Rspuns: mai mic.
4.3.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populaiei.

Rspuns: perspective inadecvate.

4.4.

Tendina viitoare a suprafeei habitatului speciei.

Rspuns: descresctoare.
4.5.

Raportul dintre suprafaa adecvat a habitatului speciei i suprafaa habitatului

speciei n viitor.
Rspuns: mai mic.
4.6.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Rspuns: perspective bune.

4.7.

Perspectivele speciei n viitor.

Depinde de tendinta viitoare a impactului antropic. In concluzie sunt perspective bune.

4.8.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei n viitor.

In primul rand deteriorarea habitatului. Drenarea sau poluarea (agricola, industriala sau
menajera) a lacurilor, baltilor si a raurilor lin curgatoare unde se reproduce specia pot
avea un impact grav asupra populatiilor. Folosirea pesticidelor in agricultura si
silvicultura afecteaza in mod direct prin vecinatatea primejdioasa a terenurilor agricole
fata de biotopul speciei. Efectul cumulat al impacturilor poate sa fie fatal datorita otravirii
cu insecticide si pesticide a habitatului speciei.
Rspuns: ridicat.
4.9.

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei.

Rspuns: ridicat.
4.10. Intensitatea ameninrilor viitoare asupra speciei.
Rspuns: ridicat.
4.11. Viabilitatea pe termen lung a speciei.
Rspuns: nu exista suficiente informatii pentru a aprecia gradul de asigurare al
viabilitatii pe termen lung al speciei.
4.12. Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei n viitor.
Rspuns: nefavorabil-inadecvat.
4.13. Tendina strii de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei n
viitor.
Rspuns: este stabil.

4.14. Starea de conservare necunoscut din punct de vedere al perspectivelor speciei

n viitor.
Nu este cazul.
5.

Evaluarea globala a speciei descriere.

5.1.

Starea global de conservare a speciei.

Rspuns: nefavorabil-inadecvat.
5.2.

Tendina strii globale de conservare a speciei.

Rspuns: se nrutete.
5.3.

Starea global de conservare necunoscut.

Nu este cazul.
5.4.

Informaii suplimentare.

5.4.1. Strategie de conservare a speciilor i habitatelor de importan comunitar

studiate.
Masuri de protectie
Masurile de protectie trebuie sa cuprinda urmatoarele aspecte:

Stabilizarea si asigurarea juridica a populatiilor actuale prin desemnarea unor arii

protejate in centrul de raspandire;

Statiile de desecare/pompare desfintarea lor si asigurarea suprafetelor de

retentie si crearea unor pasuni unde e posibila inundarea partiala cu nivelul apei
scazut si zone cu structuri agricole bogate;

In centrele de raspandire sa se practice o agricultura extensiva, desemnarea

unor suprafete dea-lungul zonelor umede in care sa fie interzisa agricultura
respectiv utilizarea ingrasamintelor si a pesticidelor;

Pe aceste suprafete unde traiesc populatiile de buhai de balta cu burta rosie

trebuie sa aibe loc o pasunare extensiva regulata in perioada de varf a depunerii
pontelor;

Crearea si intretinerea respectiv sanarea unor balti in scopul coerentei

biotopurilor; in locuri unde este necesar trebuie combatuta vegetatia; este indicat
sa se taie arbustii;

Impiedicarea introducerii puietilor in pisciculturi, interzicerea fermelor de pasari

domestice si sportul de agrement;

Asigurarea pe areale mari a morfologiei si a dinamicii raurilor mari in aria de

raspandire a buhaiului de balta cu burta rosie.

5.4.2. Specificarea unor planuri/masuri de monitorizare a speciilor pe viitor.

Metode propuse pentru monitorizarea speciilor de importanta comunitara
necesara in cadrul raportarilor
Frecventa si perioada cartarii
Primul pas il constituie inventarierea raspandirii speciei in zona studiata. In cadrul
acestei actiuni trebuie inventariate toate locurile potentiale pentru depunerea pontelor si
documentarea speciei prin cartarea sonora in decursul serii sau in prima parte a noptii.
In cadrul acestei etape pot fi efectuate estimari populationale. Zonele umede urmeaza
sa fie clasificate daca sunt potrivite sau acceptabile pentru specie pe baza elementelor
structurale prezente (de ex. conditii de insolatie, stadiul succesiunii) si pe baza
periclitarilor

(de

ex.

drenari,

distrugeri

directe,

introducerea

biocidelor

si

ingrasamintelor).
Cartarea habitatelor
Cartarea si raspandirea speciei in zona si incadrarea habitatului trebuie sa aiba loc din
3 in 3 ani.
Iesirea in teren trebuie sa aiba loc odata pe an sau intr-o zi de primavara in perioada
principala a depunerii pontelor.
Costul si efortul sunt dependente de marimea si bogatia structurala a zonei umede
respectiv a numarului zonelor umede si accesibilitatea lor. Pe fiecare zona umeda
trebuie calculat efortul la cca. 0,5 - 1 ora.
Estimarea efectivelor populatiilor prin cartarea sonora si iluminarea malurilor pentru
numararea indivzilor in perioada noptii.
Perioada de monitorizare si frecventa analog la cartarea habitatelor monitorizarea
trebuie sa aiba loc din 3 in 3 ani. Pentru monitorizare sunt necesare 3 zile de teren.
Efortul

Efortul este dependent de marimea si bogatia structurala a zonei umede respectiv a

numarului zonelor umede si accesibilitatea lor. Pe fiecare zona umeda trebuie calculat
efortul la cca. 1 - 1,5 ore (VUBD, 1999).
Perioada ideala de cartare a speciei se afla intre lunile aprilie-mai, deoarece marea
parte a populatiei se poate intalni in locul umed (de ex. rau, balta, brat mort, zona
inundata, canal, mlastina etc.). Locurile preferate sunt in special ape statatoare cu
adancimi mici si cu expozitie solara optima, cu vegetatie sub- respectiv emersa formata
din macrofite. Deoarece nu isi sapa locurile de hibernare, specia este nevoita sa
foloseasca fisuri si alte incaperi naturale sub stratul natural al solului. Specia este
periclitata prin distrugerea directa a locurilor de reproducere si prin izolarea habitatelor
prefetate prin diferite proiecte (de ex. sosele samd.) rezultand in cele mai multe cazuri
efectul de bariera.
O amenintare grava o reprezinta succesiunea inaintata a vegetatiei in jurul locurilor
umede precum si colmatarea zonelor umede. In continuare mai ramane de amintit ca
factor de periclitare, intensivarea agriculturii. De ex. transformarea pasunilor in zone
arate avand in acelas timp un efect grav produs de folosirea abuziva a ingrasamintelor
si a pesticidelor.
Buhaiul de balta cu burta rosie nu este legat doar de unele habitate, ci mai degraba de
anumite structuri. O cartare a tipurilor de habitate este mai usor de efectuat ca si o
cartare a structurii si in acelas timp poate fi efectuat standardizat.
Pentru populaiile mici se recomanda documentarea fotografica a mozaicurilor ventrale
ca s poat fi identificate i/sau comparate individual fiecare exemplar al speciei n
cazul unei recapturri (prin metoda/tehnica capturare-recapturare).
Una din cele mai eficiente metode de capturare care totodata ne permite obtinerea unor
date foarte sigure despre marimea populatiilor, o reprezinta gardurile de capturare cu
capcane Barber. Aceste garduri sunt deseori folosite si la stoparea indivizilor de a
travesa soselele in timpul migratiei. In cazul nostru nu este vorba despre sosele cu un
trafic ridicat, ci de habitatele de reproducere ale speciei. Aceste zone umede vor fi
ingradite cu asemenea garduri pentru care gasim descrieri de constructii printre altele la
BCHS (1987), HARTUNG & GLANDT (1988), HARTUNG (1991) si ARNTZEN et al. (1995). Cu

ajutorul acestui gard construit din folie urmeaza a fi baricadata intreaga zona umeda (de
ex. o balta) jur inprejur. Pentru a preveni o scapare a indivizilor pe sub gardul amintit,
acesta trebuie ingropat la o adancime de aproximativ 10cm in sol. Pe ambele parti ale
gardului vor fi amplasate capcane de sol (de ex. galeti de 10 litri) la distante uniforme,
care sa fie lipite de gard. Aceste capane de sol (barbere) trebuie amplasate in asa fel ca
indivizii capturati sa nu aiba sanse de scapare si in acelas timp in cazul unor precipitatii
abundente sa nu se inece soareci sau soparle in ele. In perioada migratiei capcanele
trebuie verificate odata pe zi dimineata, iar in restul perioadei minim odata in 2 zile.
Ramane de amintit ca metoda descrisa mai sus este cea mai eficienta referitor la
documentarea exacta a efectivelor populationale, dar totodata presupune cel mai mare
efort atat personal si a costurilor foarte ridicate cat si cu privire la perioada necesara
pentru studii.
Alte informatii suplimentare se pot gasi in studiile si documentatiile de specialitate
referitoare la specia si populatiile speciei tinta (De ex. BLAB & VOGEL, 2002; BOTNARIUC
& TATOLE, 2005; GLANDT, 2010; PETERSEN et al. 2004; TATOLE et al. 2009 s.a.).