MUNȚII BUCEGI

• Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea

principală a Bucegilor este caracterizată în primul rând
prin formele sale de relief puternic contrastante:
versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de
nivel de 500–900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt,
având altitudini cuprinse între 1600–2400 m și o
înclinare de la nord către sud).
• Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor
Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul 
orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa
Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfârșitul 
Neogenului și începutul Cuaternarului.
• Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție
nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice,
așezate în transgresiune peste un fundament de 
șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea
mai mare parte din calcare jurasice, 
conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către
marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară
a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se
rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior,
cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de
marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. 
• Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km2, se
află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali,
desfășurându-se între Valea Prahovei la est și 
Culoarul Bran—Rucăr și Valea Ialomiței la vest;
cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei și spre
sud, până la contactul cu Subcarpații de Curbură.
Se întinde pe teritoriul județelor Dâmbovița, 
Prahova și Brașov. Fiind de o mare complexitate
structurală și morfologică, masivul apare ca o cetate
naturală, cu incinta suspendată la 1600 – 2500 m,
sprijinită de abrupturi puternice.
• Masivul Bucegi are o formă de potcoavă deschisă
spre sud, din centrul căreia izvorăște râul Ialomița.
Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în
extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul
culminant al masivului. În afara celor două ramuri
principale, tot din zona vârfului Omu se mai
desprind culmi scurte și abrupte. Către est pornește 
muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează
parte din cumpăna apelor, iar către nord 
Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești și
Țigănești.
• Clima se caracterizează prin temperaturi medii de 2-
6° Celsius și 0-2° Celsius la peste 1800 m altitudine,
precipitații abundente de 800–1200 mm/an și vânturi
puternice. Pe platoul Bucegi se întâlnește 
climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2°
Celsius, precipitații puține și vânturi foarte puternice.
În Bucegi, ca pe orice alt munte, vremea se poate
schimba foarte repede, existând chiar zile în care cel
puțin trei anotimpuri sunt prezente în timp relativ
scurt. Numărul mediu de zile de iarnă, cu temperaturi
mai mici de 0° Celsius, este de 47 zile/an, iar numărul
mediu de zile cu temperaturi peste 25° Celsius, este
de aproximativ 16 zile/an. Toate studiile botanice
 efectuate în zona masivului Bucegi, au reflectat
bogăția și varietatea de specii și familii reprezentate,
specifică atât pădurilor de conifere și foioase cât și
pajiștilor alpine, susținând necesitatea protejării și
ocrotirii acestui complex de forme, asociații și
peisaje. În 1935, o parte din masiv este inclus în lista
ariilor protejate din România, cu statut de Parc
Național.
• Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, 
vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre
păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun
, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești
ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se
întâlnesc acvila de munte și capra neagră. Al.
Grotu, studiind fauna moluștelor și gasteropodelor,
a identificat în Bucegi peste 100 de specii și
varietăți, dintre care multe
endemisme: Daudebardia transsylvanica, Vitrea
transsylvanica, Helicigona banatica, Trichia
transsylvanica, Alopia canescens, Alopia nixa.
• Fauna mamiferelor este încă bine reprezentată în
pădurile de la poalele masivului, deși activitățile
economice și dezvoltarea orașelor sunt principalele
cauze ale dispariției multor exemplare din: 
cerbul carpatin, căprioare, mistreți, râși, lupi,
vulpi, veverițe, pârșul mare, pârșul cu coada
stufoasă, pârșul de alun, șoarecele scurmător etc.