Universitataea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Geografie si Geologie

Diferentieri climatice regionale la nivelul României.

Implicatii asupra activitatilor turistice

Student:Zailic Valy Madalin

Grupa:GT35
 Cuprins
1.Generalitați
2. Elementele climatice si turismul
3. Implicatiile climei asupra turismului
4.Diferentieri climatice regionale
5.Bibliografie
I.Generalitați

Climatul de pe teritoriul Romaniei este temperat continental, dar cu nuante diferite sau
cu diferentieri regionale sau locale in funcție de manifestarea factorilor climatogeni.
Climatul unei regiuni are o influenţă hotărâtoare atât asupra omului sănătos, cât şi
asupra omului bolnav. Acesta rezultă din totalitatea condiţiilor atmosferice ale unei regiuni,
adică din acţiunea simultană a temperaturii, a umidităţii, a presiunii aerului, a vânturilor, a
nebulozităţii şi a purităţii aerului, acţiuni ce sunt în raport cu altitudinea, varietatea reliefului
regiunii respective,dar şi cu latitudinea. Orice studiu privind potenţialul turistic al unei regiuni
şi valorificarea acestuia trebuie să implice cunoaşterea condiţiilor climatice.
De asemenea, datorita altitudinii si expunerii foarte diferite a reliefului, climatul capata
nuante diverse destul de evidente. In zona montana, culoarele de vale si depresiunile determina
devieri ale curentilor atmosferici si frecvente inversiuni de temperaturi (cu geruri persistente
iarna si cu incalziri datorate efectului de fohn primavara).
Influenta bazinului Marii Negre se reduce mai ales la brize diurne si la regimul termic al
fasiei litoralului,moderand gerul iernilor si excesul de caldura al zilelor de vara.
Clima este determinata in primul rand de pozitia României pe glob, la jumatatea
distantei dintre pol si ecuator, fiind strabatuta de paralela de 45 grade, precum si de pozitia sa
geografica pe continent, la aproximativ 2000 km de Oceanul Atlantic, 1000 km de Marea
Baltica, 400 km de Marea Adriatica si riverana cu Marea Neagra. Aceste particularitati confera
climei un caracter temperat continental.
Masele de aer dirijate spre teritoriul Romaniei in diferite contexte sinoptice, evolueaza
intr-o gama foarte ampla mergand de la cele arctice, pana la cele tropicale (sahariene)cea ce
confera climei un caracter de tranzitie.
II.Elementele climatice si turismul

Clima este consecinta manifestarii diferențiate in timp si spatiu a unor elemente

climatice adaugandu-se si anumite particularitați ale starilor de vreme constate in fenomene
meteo deosebite.
Principalele elemente climatice de interes turistic:temperatura aerului ,precipitatiile
atmosferice si vanturile dar pentru anumite tipuri de activitati turistice prezinta interes si alte
elemente climatice:durata de stralucire a soarelui,nebulozitatea sau umezeala relativa a aerului.
1.Temperatura aerului este redata redata prin valori medii diurne
,decadale,lunare,trimestriale,semestriale,anuale multianuale.
Pentru a caracteriza potențialul turistic se utilizeaza si alte tipuri de valori:maxime si
minime absolute,sau maxime si minime medii.
Temperatura medie anuala a aerului din România are valori moderate permițând
desfasurara unor tipuri si forme variate de turism,astfel in SE,SV extrem valorile ating cca 11
℃,iar in unitatile de campie din S si SV se inregistreaza valori cuprinse intre 10-11℃.
Pentru teritoriul României temperatura medie anula scade progresiv de la S la N,si in altitudine.
 Pentru unitațile de podis cu altitudini mai joase ,valorile sunt cuprinse in medie intre 8-
10℃,iar in podisurile mai inalte 6-8℃ ,astfel izoterma de 6℃este situată in jurul altitudinii de
1000 de m astfel încât in aria montană valorile pornesc de la cca 6 ℃ și scad progrsiv ajungand
la 0℃ la cca 1800m,în nordul Orientalilor,la 2000m pe flancul N al Meridionalilor si la 2200m
pe flancul sudic. La nivelul crestelor alpine valorile medii anuale sunt usor negative cuprinse
intre 0 si -2℃.Aceste temperaturi sunt optime pentru practicarea turismului,reprezinta elemente
de potențial turistic.
Potențialul turistic este dependent de valorile temperaturii din lunile extreme.In climatul
temperat luna cea mai calda este iulie cu valori de 22-23℃ in partea de sud a Romaniei,iar in
zona litorala valori de 21-22℃.Apoi in restul tarii valorile scad de la S la N si in
altitudine,cuprinse intre 22-23℃ in Campia Tisei,20-22℃ in Podisul Moldovei si intre 18-20
℃ in Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
In aria montana valorile medii sunt sub 17-18℃ si scad progrsiv in altitudine cu 5℃ la
peste 2000m.Aceste valori permit practicarea turismului estival,dar si formelor aferente
turismului montan fiind elemente de poten’ial turistic.
Luna cea mai rece este luna ianuarie cand in cea mai mare parte a tarii temperaturile
devin negative cu exceptia zonei litorale unde valorile se mentin usor pozitive (0,3℃ la
Mangalia).In tara valorile sunt cuprinse in medie intre -1si -3℃ .Intre -3℃ in Baragan si -1
℃ ∈¿Campia Olteniei,intre -1℃ in Campia Banatului, -3 in Campia Somesului.-3 si-4℃ in
Podisul Moldovei (chiar -5℃ in Podisul Sucevei).Valorile scad progrsiv ajungand pana la
-10℃ si chiar -11℃ in luna februarie.
Din punctu de vedere elementele de potential turistic constituie temperaturi negative
din aria montana care se pastreaza in medie 4-5 luni de pe an permitand pastrarea stratului de
zapada in statiunile montane.
2.Precipitatiile atmosferice constituie un element climatic esential pentru dezvoltarea
vegetatiei naturale si implicit pentru agricultura.Din punct de vedere turistic precipitatile
intereseaza din punctul de vedere al cantitatilor medii sau al unor riscuri pluviometrice.
In Romania precipiatiile atmosferice scad usor de la V la E,dar cresc relativ constant in
altitudine.Cele mai reduse cantitati de precipitatii se inregistreaza in zona litorala si Delta
Dunarii:350-400 mm|an.Cantitatile reduse de precipitatii favorizeaza indeosebi turismul estival
.Cele mai mari cantitati de precipitatii inregistreaza in aria montana din V-ul țării, ,,polul
ploilor,, fiind Stâna de Vale .Din punct de vedere turistic prezinta importanţa si tipul de
precipitaţii,astfel in Romania domina ploile,in timp ce precipitaţiile sub forma de ninsoare se
inregistreaya indeosebi in anotimpul de iarna ,dar in aria montana inalta ninsoarea se poate
produce in orice luna a anului.
Din punct de vedere turistic intereseaza insa durata si grosimea stratului de zapada.Daca
in campie nr mediu de zile cu strat de zapada este de 50 de zile,in aria montana inalta se poate
mentine pana la peste 200 zile/an.
Grosimea stratului de zapada creste de la aria de campie spre cea montana atingand 215 cm in
muntii inalti,uneori 350cm.Aceste valori permit practicarea sporturilor de iarna inclusiv a unor
sporturi extreme (in muntii inalti si mijlocii).
Maximul anual de precipitatii se inregistreaya in lunile mai si iunie,iar minimul in lunile
de iarna(ianuarie,februarie,)dar in SV-ul Romaniei cat si in SE extrem se inregistreaza un al
doilea minim secundar,in lunile august-septembrie favorizand practicarea turismului estival si
un al doilea maxim secundar la sfarsitul toamnei si inceputul iernii.
Aceste precipitații cu caracter torențial apar in condiții sinoptice deosebite si reprezintă
un element de risc inclusiv sub aspect turistic avand in vedere si efectele producerii
acestora(apariția inundatiilor).Precipitațiile maxime cazute in 24h ating frecvent 100-
200m\24h,dar uneori se inregistreaza chiar intre 200-300mm\24h,exceptional 300mm\24h.
Regimul multianual al precipitațiilor neuniform,existand frecvente abateri negative (ani
secetosi).Anii secetosi presupun riscuri climatice indeosebi in plan agricol si restrictii in plan
turistic.In ultimele 2,3 decenii se constata o crestere a frecvenței anilor secetosi fata de anii
ploiosi.Acest fapt este pus pe seama schimbarilor climatice globale si se leaga de cresterea
excesivitații climatice.
3.Vântul este un element climatic care prezinta indeosebi rol de potențial turistic daca o serie
de parametri ai acestuia se mentin la valori modeste.Vantul se caracterizeaza prin direcție,
frecvență si intensitate .
Directia vantului din Romania sufera permanente modificari si transformari fiind
conditionata pe de o parte de circulatia generala a maselor de aer dar si de configuratia
reliefului.De regula directia dominanta este conditionată de configuratia catenelor montane si
deluroase sau de directia unor vai importante..
Frecventa reprezinta opusul calmului atmosferic.Pentru Romania valorile difera foarte
mult tot in functie de relief.In aria montana inalta,peste 2500m, frecvența vantului 97-98%,in
timp ce calmul 2-8%.La polul opus se situeaza unele depresiuni indeosebi intramontane
adapostite foarte bine undeva undeva unde frecventa vantului se reduce sun 40%,iar cea a
calmului atmosferic poate atinge sau depasi 60%..
Frecvența extrem de mare a vantului presupune o calitate deosebita a aerului ,dar denota
si instalarea unui anumit disconfort climatic mai ales in sezonul rece.
Intensitatea(viteza) reprezinta fie un element de potential turistic sau dimpotriva poate exprima
un element de risc climatic.
In ariile montane cele mai mici viteze apar in depresiuni si la nivelul vailor carpatice
unde viteza medie se produce la sub 2m/s,crescand apoi la nivelul versanţilor la 3-
4m/s,ajungand la peste 10m/s la nivelul platourilor inalte si culmilor si vf montane.In domeniul
extracarpatic viteza medie a vantului este cuprinsa intre 2-4m/s,uneori sub 2m/s cum e in
Depresiunea Colinara a Transilvaniei,exista unitati de relief in care intensitatea este mai mare
ajungand pana la 5-7m/s precum in cayul litoralului si in Delta Dunarii. Vânturile sunt
favorabile sau nu activităţilor turistice, în funcţie de durata şi intensitatea lor. Brizele marine
sau brizele montane au un puternic rol moderator, mai ales în zona litorală,unde joacă şi rolul
de agent de tansport şi dispersie al aerosolilor. Acelaşi rol moderator îl au şi brizele de lac.
Vânturile puternice au rol restrictiv asupra turismului, atât pe ţărmul mării(spulberă nisipul,
agită marea), cât şi la munte, unde spulberă zăpada, troienesc drumurile. De asemenea,
vânturile pot fi folosite de oameni în diverse scopuri, instalaţiile utilizate devenind puncte de
atracţie turistică (de exemplu, morile de vânt). Vântul este favorabil turismului şi prin faptul că
se pot practica sporturi ce necesită folosirea curenţilor de aer (parapanta, ambarcaţiuni cu vele).
4.Radiaţia solara are atat efecte pozitive cat si efecte negative asupra turistilor. Radiaţiile
infraroşii au mai ales efecte calorice, determinând modificări în reglarea termică, determinând
vasodilataţie. Radiaţiile ultraviolete produc efecte biologice şi chimice la nivelul pielii, dar şi în
metabolismul mineral, în special al calciului. Nivelul de radiaţii din România este foarte bun
comparativ cu cel al altor ţări cu climat temperat, iar diferenţele, in funcţie de zona geografică,
sunt foarte mici.Din acest motiv ţara noastră se situează în zona europeană B de însorire, ceea
ce ofera avantaje reale pentru exploatarea energiei solare. Din păcate în Romania nu s-au făcut
incă investiţii majore din cauza lipsei de sprijin din partea statului şi a unei politici mai clare în
această privinţă.
5. Nebulozitatea (gradul de acoperire al cerului cu nori) reprezintă un factor ce influenţează
direct durata strălucirii Soarelui, un factor vital pentru cura heliomarină din regiunea
litorală,dar şi pentru excursiile montane. Pentru regiunile montane, frecvenţa şi durata timpului
frumos sunt mai reduse datorită proceselor convective şi ascensiunilor orografice ale maselor
de aer. În munţii mai înalţi, vremea frumoasă creşte ca durată în zonele situate deasupra
plafonului obişnuit de nori. De asemenea, norii în formaţiuni izolate, mai ales în zonele
montane, ridică valenţa estetică a peisajului.

III.Implicatiile climei asupra turismului

În relaţia dintre om şi climă se discută foarte mult despre stres, acesta reprezentând o
solicitare puternică a organismului. Astfel, unele valori extreme ale elementelor climatice pot fi
stresante pentru turişti, ca de exemplu expunerea îndelungată la o radiaţie puternică, la frig, la
căldură, la uscăciune, la umezeală, la vânt puternic, la presiune scăzută.
De asemenea, undele şi scăderea presiunii atmosferice, intensitatea mai mare a
radiaţiilor ultraviolete în special iarna, în regiunile montane au efecte ce constau în stimularea
şi echilibrarea activităţii sistemului nervos central şi a sistemului nervos vegetativ, odată cu
scăderea activităţii glandei tiroide.
Analiza variaţiei elementelor climatice evidenţiază rolul lor în turismul
itinerant,alpinism, drumeţie.
Elementele climatice se diferenţiază în timp şi în spaţiu, clima fiind un factor dinamic
ce poate susţine sau limita activitatea turistică.itoralului,moderand gerul iernilor si excesul de
caldura al zilelor de vara.
Elementele climatice influenţează dirijarea sezonieră a diferitelor forme de turism,
prezentând un interes considerabil pentru turism.prin indicii bioclimatici care dau ambianţa
necesară desfăşurării turismului.
Orice studiu privind potenţialul turistic al unei regiuni şi valorificarea acestuia trebuie să
implice cunoaşterea condiţiilor climatice.Dacă relieful asigura prin elementele sale atat atractii
deosebit de variate .cat si suportul material asupra desfasurarii tuturor activitatilor
recreeative,clima prin elementele sale determina starea lor de desfasurare.
Din punct de vedere al potențialului turistic,clima trebui privită sub doua aspecte ,atat ca
factor de peisaj(prin condiționarile impuse asupra celorlalte componente ale mediului geografic
)cat si ca factor care exercită o anumită influența asupra organismului uman (factori
bioclimatici).
Imaginea climatică a unui umit loc/teritoriu/spatiu joacă un rol deosebit de important in
sonturarea si definirea atractiei turistice.
Elementele climatice influenţează dirijarea sezonieră a diferitelor forme de turism,
prezentând un interes considerabil pentru turism prin indicii bioclimatici care dau ambianţa
necesară desfăşurării turismului.
Impactul climatic în turism se manifestă în primul rând la nivelul psihologiei
individului,turiştii împărţind fenomenele climatice în „timp urât” şi „timp frumos”. Vremea
urâtă reprezintă un inconvenient în realizarea activităţilor turistice.
Vremea frumoasă este reprezentată de o serie de elemente climatice: temperatură,
nebulozitate, vânt, precipitaţii. Aceste elemente climatice, dacă nu se manifestă excesiv, au un
efect pozitiv asupra turiştilor. În ansamblu, clima joacă un rol foarte important în desfaşurarea
activităţilor turistice.
Pentru planificarea şi efectuarea unei anumite forme de turism este nevoie să se
cunoască vremea şi clima. Prima implică datele prognozelor meteorologice pentru perioade de
la 24 de orela mai multe zile; prognozele sunt însoţite de avertismentele referitoare la posibile
ploi torenţiale,viscole, secetă prelungită, vânturi puternice.
Toate acestea influenţează programarea unor formede turism (drumeţii, pescuit sportiv,
vânătoare sportivă, sporturi naurice, cură heliomarină) şi anulează rezultatele performanţei în
activităţile turistice (sporturi de iarnă, canotaj, înot). În ceeace priveşte clima, în funţie de
aceasta se stabileşte intervalul de timp cu condiţii favorabile diferitelor forme de turism. În
acest sens, importante sunt perioadele optime pentru practicarea schiului şi săniuşului în zonele
montane; lunile sau intervalele frecvent ploioase sau secetoase;raportarea intervalelor cu vânt
puternic şi a celor cu calm atmosferic.

IV.Diferentieri climatice regionale

Climatul de pe teritoriul Romaniei este temperat continental, dar cu nuante diferite sau
cu diferentieri regionale sau locale in funcție de manifestarea factorilor climatogeni.
Astfel, principalele trepte taxonomice sunt: zona climatica, provincia climatica, tinutul
climatic, districtul climatic, topoclimatul si microclimatul. Pentru fiecare treapta taxonomica in
parte, preprezentativ este un anumit factor genetic al climei.
Zona climatica este conditionata de principalul factor cliamatic, respectiv de radiatia solara.
Datorita pozitiei geografice a Romaniei pe glob si in interiorul continentului european, zona
climatica este temperat continentala, intrucat energia solara este moderata, ceea ce provoaca o
iluminare si o energie calorica cu valori diferite la nivelul celor patru anotimpuri.
Provincia climatica se individualizeaza in cadrul zonei climatice temperat continentale in
funcție de specificul circulatiei generale a maselor de aer. Din punct de vedere al provinciilor
climatice deoebim urmatoarele:
Provincia NV si Centrala – cuprinde partea de V a Romaniei, incepand de la N de
Mures, NV Romaniei si partea centrala, respectiv Depresiunea Colinara a Transilvaniei. In
cadrul acestei provincii domina circulatia vestica, respectiv oceanica, cu mase de aer atlantice
mai umede. Aceasta provincie se remarca printr-un regim termic relativ moderat si prin
cantitati mai mari de precipitatii, ceea ce presupune si o nebulozitate mai pronuntata si o
umezeala relativa a aerului mai mare.
Provincia SV – caracteristica Banatului, care include si muntii mai josi din aceasta
grupa, la care se adauga Podișul Mehedinti, V Podișului Piemontan Getic si cea mai mare parte
a Campiei Olteniei. Pe fondul general al circulatiei vestice se suprapun si influentele
mediteraneene, fapt ce presupune temperaturi medii ceva mai ridicate, prin precipitatii cu un
regim cu doua maxime si doua minime si in care se manifesta un vant specific, numit austrul.
Provincia sudica – caracteristica partii centrale a Campiei Romane, apoi unei parti importante
din Podișul Piemontan Getic si Subcarpatilor Getici. Aceasta provincie se caracterizează printr-
un caracter de tranzitie, in sensul in care influentele vestice sunt dublate de o circulatie sudica,
frecvent cu caracter tropical, dar si cu elemente de tranzitie intre influentele mediteraneene din
SV si cele continentale din E.
Provincia E si SE – domina influentele continentale, predominant de ariditate. Astfel,
influentele vestice sunt estompate, iar continentalismul climatic se remarca prin precipitatii mai
reduse cantitativ, cu nuante de excesivitate date de cresterea extremelor. Cuprinde partea de E a
Campiei Romane, cea mai mare parte a Dobrogei si cea mai mare parte a Podișului Moldovei,
inclusib Subcarpatii de Curbura si S Subcarpatilor Moldovei. Amplitudini termice mari,
precipitatii relativ reduse, prezenta crivatului iarna etc.
Provincia NE – suporta si o serie de influente nordice, numite scandinavo-baltic,
generate de anticiclonii nordici (groenlandez si scandinav).
Provincia Pontica – caracteristica litoralului si Deltei Dunarii, in care se resimt
influentele pontice ale Marii Negre, inclusiv o circulatie SE si sudica caracteristica Ciclonului
arab si mai rar ale Anticiclonului nord-african. Prezenta Marii Negre contribuie la usoara
modelare a regimului temperaturii, la o diminuare a cantitatilor de precipitatii, la care se adauga
si prezenta brizelor marine.
Tinutul climatic se individualizeaza in cadrul unor mari unitati si trepte majore de
relief. Putem discuta de un tinut cliamtic montan, de un tinut climatic de dealuri si podișuri si
un tinut climatic de campie.
Tinutul climatic montan se caracterizează prin evidenta etajare a tuturor elementelor
climatice. Astfel, putem vorbi la nivelul Carpatilor de un climat boreal-montan, in care
temperaturile scad constant in altitudine iar precipitatiile cresc in acelasi sens. Astfel, partea
superioara a domeniului montan presupune un climat de factura alpina. Avand in vedere pozitia
principalelor catene carpatice, in cadrul acestui tinut discutam de prezenta unor subtinuturi
climatice caracteristice Carpatilor Orientali, Meridionali si Occidentali.
Astfel, diferentierile sunt date de altitudine, dar si de orientarea acestor trei mari catene.
Pot sa apara asimetrii de natura termica, cum sunt cele din Meridionali. Sub tinutul Orientalilor
si Occidentalilor se remarca asimetrii de natura pluviometrica. In cazul tinuturilor si
subtinuturilor climatice se diferentiaza districte si subdistricte. Astfel, in Orientali discutam de
un district nordic, de unul central si de altul sudic (caracteristic Subcarpatilor de Curbura). In
Meridionali, marile grupe genereaza districte, ca si in Occidentali. Fiecare district prezinta
unele particularități in funcție de pozitia in cadrul tinutului sau in funcție de altitudine. In cadrul
districtelor se pot separa si subdistricte climatice caracteristice unor grupari montane (de ex:
districtul Muntilor Rodnei).
Tinutul climatic al dealurilor si podișurilor se caracterizează printr-un climat ceva mai
bland decat cel montan si mai puțin umed. Acest tinut se poate diferentia si in funcție de
altitudine. Discutam despre un tinut cliamtic al dealurilor si podișurilor inalte, de regula cu
altitudini de peste 500 de metri si un al doilea, al dealurilor si podișurilor joase, cu altitudini de
sub 500 de metri.
In cadrul tinuturilor deluroase si de podiș se individualizeaza subtinuturi care sunt
diferentiate in funcție de pozitia fata de teritoriul carpatic, apoi de pozitia in cadrul tarii si in
funcție de altitudine. Astfel, putem vorbi de un subtinut al Subcarpatilor si Podișului Moldovei,
care este cel mai reprezentativ avand in vedere pozitia estica in cadrul Romaniei si funcție de
Carpatii Orientali. In acest subtinut deosebim o serie de districte climatice, cum sunt: districtele
Sub. Moldovei si al Sub. de Curbura, un district al Pod. Sucevei, al Campiei Colinare a Jijiei, al
Pod. Barladului, al Culoarului Siretului. Districtele au in componenta subdistricte, separate in
funcție de relief.
Un al doilea district il reprezintă cel al D.C.T, care se identifica un climat de adapost
datorita prezentei arcului carpatic. In acest tinut se identifica o serie de districte, cum sunt cele
ale Podișului Somesan, Campiei Transilvaniei, Dealurilor Tarnavelor, Culoarului Mures-Aries-
Strei, ale depr. din E Transilvaniei sau ale depresiunilor din S Transilvaniei. Un alt subtinut
deluros si de podiș este cel caracteristic Subcarpatilor Getici si Podișului Getic. Fiind situat in
sudul Carpatilor Meridionali are un climat mai bland fiind la adapostul Meridionalilor fata de
masele de aer reci din nordul continentului.
Diferentierile climatice se realizeaza aici atât latitudinal si in altitudine, dar si
longitudinal, in sensul in care in partea de vest, atât in V Subcarpatilor Getici, Podișului Getic
si Podișului Mehedinti se resimt influentele mediteraneene, in timp ce spre E se impun
influentele de tranzitie. Un alt subtinut este cel caracteristic Dealurilor de Vest, care, avand o
orientare aproximativa pe directia N-S prezinta trei districte climatice: cel nordic, caracteristic
Dealurilor Salajene si Somesene, apoi districtul central, caracteristic dealurilor crisene si in
fine, districtul sudic, specific Dealurilor Banatene.
Ultimul subtinut il reprezintă cel al Podișului Dobrogei, cu influente prioritar est-
europene, de ariditate, dar cu temperaturi ridicate si precipitatii reduse, in care se deosebesc trei
districte: nordic, specific Dobrogei de Nord – ceva mai rocoros si ceva mai umed; districtele
Dobrogei Centrale si de S devin tot mai calde si mai uscate.
Tinutul climatic de campie corespunde unitatilor joase de relief, respectiv campiilor de
nivel de baza. Avand in vedere pozitia celor doua mari unitati de campie se pot separat doua
subtinuturi, unul caracteristic Campiei Tisei, unde se constata o tentinda de zonalitate
latitudinala si un subtinut al Campiei Romane, unde avem de-a face cu o dubla zonalitate,
respectiv o zonalitate orizontala in doua sensuri (latitudine) si alta longitudinala, cat si o usoara
tendinta de zonalitate in altitudine.
In afara rangurilor taxonomice prezentate, in cercetarile si studiile de la scara mare si
detaliata se utilizeaza si rangul taxonomic de topoclimat, diferentiat in funcție de forme de
relief reprezentative. Astfel, putem vorbi de topoclimate caracteristice platourilor montane
superioare, apoi ale culmilor montane, ale versanților insoriti sau umbriti, apoi topoclimate de
vale sau topoclimate de depresiuni.
In unele situații se utilizeaza si termenul de microclimat. Pe de o parte, microclimatele
sunt separate pe criterii fitogeografice (ex: microclimat de padure, microclimat de lunca umeda,
microclimat de ses aluvial etc). In ultimul timp, cercetarile de climatologie si microcliamtologie
urbana au evidentiat si prezenta de microclimate ale asezarilor omenesti, indeosebi ale oraselor
sau ale unor platforme industriale sau complexe agrozootehnice. De altfel, toate activitatile de
planificare si de amenajare teritoriala, cat si aspectele legate de mediu, inclusiv obtinerea
avizelor de mediu se realizeaza pe criterii stiintifice, in funcție de microclimatele pe care le pot
genera diferitele obiective civile, industriale sau agricole.

V.Biliografie
1.Clima naționala a României-Administratia Naționala de Meteorologie,Edit.Academiei
Romane Bucuresti,2008
2.Bazele geografice ale fenomenului turistic-Hadrian-V.Conțiu,Presa Univeristară Clujeană
2012
3.Rusu Constantin –Note de curs 2016
4.http://www.geomorphologyonline.com/students_materials/GFR/GFR_CLIMA_ROMANIEI.p
df