INTRODUCERE
cu resursele ei.
Ariile protejate, delimitate ca zone în
care scopul principal îl constituie conservarea
şi protecţia naturii şi a valorilor culturale,
sunt importante pentru toate segmentele
societăţii. Au potenţial deosebit pentru a
deveni modele de dezvoltare armonioasă a
societăţii umane, deoarece în aceste arii se
promovează, mai mult decât în alte zone,
managementul durabil al resurselor naturale
şi culturale. Măsurile de management
promovate sau chiar impuse în AP pot afecta
într-un fel sau altul comunităţile
interiorul lor sau din imediata lor apropiere şi
pot influenţa modul de dezvoltare
economiei prin aplicarea unui management
care are la bază principii de conservare a
naturii, uneori stabilindu-se anumite restricţii
cu privire la activităţile ce pot afecta în mod
semnificativ valorile naturale şi culturale. Pe
măsură ce societatea umană se concentrează
mai mult pe dezvoltarea economică, în goana
după bunăstarea materială se pierde din
vedere faptul că nu există dezvoltare fără
resurse naturale.
Se poate spune că în ariile protejate oamenii
sunt „constrânşi” să-şi redefinească scara
valorilor, punând la baza dezvoltării Natura
În lucrarea de faţă se utilizează frecvent
termenele de „protejare” şi de „conservare” a
naturii sau a biodiversităţii. Este foarte
important să se înţeleagă diferenţa sîntre
aceşti termeni:
- protecţia naturii implică într-adevăr, în
termeni tehnici, în primul rând acţiuni de
păstrare a speciilor şi ecosistemelor într-o
stare cît mai naturală, protejarea lor de
efectele acţiunilor umane, ceea ce duce de
cele mai multe ori la restricţii în ce priveşte
activităţile umane
- conservarea naturii se referă la o abordare
mai complexă şi mai dinamică: poate
din
însemna menţinerea în stare cât mai naturală
a speciilor şi habitatelor rare fără să se
a
intervină în procesele naturale, dar permite şi
intervenţii active pentru menţinerea valorilor
naturale sau chiar impune managementul
activ al resurselor naturale, mai ales în cazul
ecosistemelor „secundare” ce au rezultat în
urma activităţilor umane desfăşurate de-a
lungul secolelor.
Ca urmare, pentru a ilustra în mod corect
rolul ariilor protejate, este recomandat să se
folosească termenul de „conservare” a naturii
sau a biodiversităţii.
Abordarea managementului ariilor protejate
nu este o temă ușoară, având în vedere slaba
1
implicare a diverselor instituții la nivel
national.

Lucrarea de față își propune să scoată în

evidență cât de important este amenjarea unei
arii protejate cu implicații directe atât asupra
comunităților umane din zonă cât și a
rezervației naturale propriu-zise.

Lucrarea “Ecomanagementul Ariei Protejate

Ciuperceni-Desa” este structurată în două
capitole.

În primul capitol am realizat o scurtă decriere

din punct de vedere geografic a rezervației
naturale.

Capitolul doi a fost rezervat felului cum aș

vedea eu amenajarea sustenabilă a acestui
unic peisaj din județul meu.

2
MOTIVAȚIA Mâhnit, mi-am pus o întrebare simplă: Cum e
posibil ca o asemenea zonă cu un mare
potențial pentru economia locală și regională
să fie distrusă în felul acesta?

Un alt motiv pentru care am ales acest

Orice discuție, în ultimii zece ani, pe
care am auzit-o referitoare la turismul
românec are același clișeu și limbaj “de
lemn”...”avem zone extraodinare, dar nu stim
să le prețuim”. Asa este, oare? Da, din
punctul meu de vedere, chiar dacă se
foloșește un limbaj-clișeu. Una din marile
probleme identificate de mine este aceea
lipsei atenției pentru amenajarea spațiului și
managementul corespunzător a spațiului
geografic și turistic.
subiect este acela de a realiza un ghid,
ulterior, de bune practici în cadrul ariilor
protejate, în urma cercetării pentru aceată
lucrare.
Asadar, am ales această temă tocmai din
dorința de a arăta importanța și în același
timp necesitatea urgentă de amenajare a
ariilor protejate pentru o dezvoltare
economică regională sustenabilă.

Am hotărât să realizez această lucrare

în urma unei excursii în zona Ciuperceni-
Desa. Când am ajuns, peisajul unic m-a facut
să cred ca sunt în Delta Dunării, prin
multitudinea păsărilor și a vegetației tipic
deltaice. Aceată bucurie mi-a fost de multe
ori întreruptă când am văzut grămezi cu
deșeuri, aruncate la intâmplare.

3
SCOPUL Ele trebuie să fie orientate spre viitor
şi să acorde ariilor protejate o mare
importanţă. Planificarea utilizării terenurilor
trebuie, între altele, să fie făcută în interes

Scopul acestui demers științific are

rolul pe de o parte de a demonstra necesitatea
Prin elaborarea acestei lucrări vreau
amenajărilor ariilor protejate, iar pe de altă
să demonstrez că, injust, adesea ariile
parte valorificarea economică a acestora prin
protejate sunt privite ca ceva izolat sau că nu
intermediul turismului.
au nicio legătură cu dezvoltarea durabilă. De
fapt, ele pot juca un rol important în
susținerea bunăstării economice și sociale a
comunităților umane.

Planurile de amenajare a teritoriului

joacă un rol vital pentru ariile protejate.

4
 METODELE DE CERCETARE Documentarea online pentru acest tip
de amenajări ale spațiului geografic a fost
foarte amplă.

În urma prelucrării datelor colectate

am putut realiza o analiză pertinentă la tot
ceea ce înseamnă amenajările ariilor
Pentru elaborarea acestei lucrări am
protejate.
folosit mai multe metode(observația, analiza,
sinteza, analiza grafică) și instrumente de
cercetare. Acestea m-au ajutat să analizez
modele de amenajare turistică diverse,
imortanța pieței de nișă în contextul
economic actual și cum se poate proteja
mediul natural în urma practicării turismului.

Pentru colectarea datelor am consultat

numeroase materiale bibliografice, am fost
pe teren unde am făcut o serie de observații
directe, am stat de vorba și am primit un
ajutor important și de la Mirela Sabina
Ridiche, muzeograf la Secţia de Ştiinţele
Naturii din cadrul Muzeului Oltenia.

5
 CAPITOLUL I
Caractere geografice generale.
Presiunile și amenințările asupra Ariei
protejate Ciuperceni – Desa
1.1. Cadrul legal referitor la
naturală protejată
Situl ROSCI0039 Ciuperceni-Desa, a fost
desemnat arie naturală protejată conform
Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltării
Durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor
de importantă comunitară, ca parte integrantă
a retelei ecologice europene Natura 2000 în
România. Are in componență urmatoarele
arii naturale:
a) ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni –
Dunăre, suprafaţa (ha) 29 024.3 ha,
Legii 5/6 martie 2000, COD SIT
2.398, cu o suprafață de 28 ha.
d) BALTA NEAGRĂ, arie protejată de
interes naţional conform Legii 5/6
martie 2000, COD SIT 2.397, cu o
suprafață de 120 ha.
aria
Suprafața sitului ROSCI0039 Ciuperceni-
Desa este de 40.853 ha, avand în componență
80% proprietate privată și 20% proprietate de
stat.
Prin Contractul de custodie nr.
176/14.07.2010, ROSCI0039 Ciuperceni –
Desa incluzand ROSPA0013 Calafat –
Ciuperceni - Dunăre, Ciuperceni – Desa cod
sit 2.392., Balta Lată cod sit 2.398., Balta
Neagră cod sit 2.397, au fost atribuite in
custodie RNP Directia Silvica Dolj
Tipuri de habitate prezente în sit:

desemnat ca arie naturală protejată

3130 Ape statatoare oligotrofe pâna la
conform Hotărârii privind declararea
mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea
ariilor speciale de protecţie
uniflorae
avifaunistică, ca parte integrantă a
retelei ecologice europene Natura
2000 în România, nr. 1.284/2007.
b) CIUPERCENI - DESA –
ORNITOLOGICĂ, desemnată ca arie
protejată de interes naţional conform
Legii 5/6 martie 2000, COD SIT
2.392, cu o suprafață de 200 ha. Fig. 1 - Littorelletea uniflorae
c) BALTA LATĂ, desemnată ca arie
protejată de interes naţional conform

6
 3270 Râuri cu maluri namoloase cu 91I0 * Vegetatie de silvostepa
eurosiberiana cu Quercus spp.
vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

Fig. 5 – Păduri de stejar(Quercus)

Fig. 2 - Chenopodion rubri 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides

6260 * Pajisti panonice si vest-pontice pe

nisipuri

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

Fig. 6 - Hippophae rhamnoides(cătină)

2190 Depresiuni umede intradunale

1530 * Pajisti si mlastini saraturate

Fig. 3 - Cnidion dubii panonice si ponto-sarmatice
6510 Pajisti de altitudine joasa
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie
(Alopecurus pratensis Sanguisorba
tip Magnopotamion sau Hydrocharition
officinalis)

Fig. 4 - Sanguisorba officinalis(sângerică) Fig. 7 - Lacuri eutrofe naturale

7
1.2. Localizarea și cadrul natural al Ariei acoperită de dune, care modifică podul inițial
protejate Ciuperceni – Desa al teraselor și crează un relief vălurit, tot mai
estompat, pe masură ce ne depărtăm de
Perimetrul studiat face parte din bazinul
Dunăre. În zone depresionare din interdune
hidrografic al fluviului Dunărea şi este
apar uneori mlaștini si bălți.
limitat la nord de paralela localității Plenița,
la vest de meridianul pârâului Drincea, la sud
de paralela ce trece prin șenalul navigabil al
fluviului Dunărea, iar la est de meridianul ce
trece prin localitatea Bailești, localități din
județul Dolj. Suprafața cercetată însumeaza
105km2, având aspectul unui dreptunghi din
unitatea de relief Câmpia Olteniei. Are relații
cu alte arii protejate cum ar fi: Ciuperceni-
Desa (2.392), Balta Neagră (2.397) și Balta
Lată (2.398) și dispune de legături cu situl
Natura 2000 ROSPA0013 Calafat-
Ciuperceni-Dunăre.

Aria naturală protejată „Ciuperceni-Desa‖ Fig. 8 – Localizarea Ariei protejate

este situată în județul Dolj, la o latitudine Ciuperceni-Desa
N43053’57’’ si longitudine E 2305’3’’,
altitudine cuprinsă între minim 2 maxim 65
mediu 36, o regiune biogeografică
continentală.

Această zonă se încadrează în Câmpia

Română, subunitatea Câmpia Olteniei,
caracterizată printr-o succesiune de terase și
lunci ale Dunării și Jiului. La nordul teraselor Fig. 9 – Situl ROSCI0039 Ciuperceni-
se întâlnesc câmpurile înalte de origine Desa
fluviatil-lacustră, ce domină amfiteatrul
Întreg teritoriul ariei protejate Ciuperceni
teraselor.
– Desa se încadrează în zona cu climat
Cea mai mare parte a câmpiei, pe continental, cu influenţe submediteraniene,
aliniamentul Calafat-Ciuperceni-Desa, este care se caracterizează prin temperatura medie

8
anuală de 11,7°C; Cantitatea medie a terasei inferioare și luncii. Excesul de
precipitaţilor - 570 mm/an; Vânturile umiditate freatică limitează utilizarea
predominante au direcţia V-NV – E-SE, la lăcoviștilor ca terenuri agricole. Ele se
care se adaugă şi vânturile din direcţia SN. folosesc ca pășuni.

Rețeaua hidrografică permanentă este Psamosolurile.( Tip de sol neevoluat,

formată de cursul inferior al Dunării. La format pe nisipuri, cu textură mijlociu-
Cetate debitul mediu multianual al Dunării grosieră, în general cu fertilitate redusă).
este de 5450mc/s, iar la Bechet de peste
Zona se remarcă printr-o vegetație
5570mc/s.
caracteristică zonelor de luncă și una de
Aspectul general al reliefului, condițiile stepă, cu unele elemente specifice
litologice precum și diversificarea solurilor determinate de existența pe mari întinderi a
favorizează o infiltrare rapidă a terenurilor nisipoase. Aspectul acestor
precipitațiilor, determinând o diminuare a ținuturi nu ar fi deloc plăcut fără pădurile de
scurgerii de suprafață în favoarea celei salcâm, care nu numai că au înfrumusețat
subterane. S-a format o adevărată rețea de peisajul, dar prezintă și o deosebită
bălți, în apropierea Dunării: Balta Carașului, importanță economică și geografică, fixând
Balta Linului, Balta Coceanului, Balta nisipul dunelor.
Bagioaica, Balta Lungă, Balta Brăniștori,
Balta Râiosul.

Solurile au evoluat pe roci constituite din:

nisipuri, loess și material loessoid, depozite
fluviale.

Cernoziomurile tipice și cernoziomurile

levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa Fig. 11 – Paduri de salcâm
joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale Zona este spectaculoasă ca
terasei. biodiversitate și cu mare valoare peisagistică
asemănătoare unei adevărate microdelte cu
Solurile aluviale. Relieful minor, pe care
regim hidrologic caracteristic și special, care
au evoluat aceste soluri, îl constituie lunca,
a influenţat microclimatul local și a permis
zonă supusă frecvent inundațiilor.
formarea unor asociaţii vegetale și animale
Lacoviștile(sol mlăștinos). Aceste soluri unice. Zona studiată se constituie în
au evoluat pe zonele joase și foarte joase ale adevărate refugii și arii de cuibărire pentru

9
păsări, dar și habitate de reproducere și de peisajul. Astfel, în ultimele decenii, peste
iernare petru pești; zonele mlaștinoase 100.000 de hectare din sudul Doljului au
constituie adevărate zone umede, devenit aride din cauza defrișărilor masive
caracterizate printr-o marediversitate din ultimii ani. Pădurile sunt tăiate, mai ales
floristică și faunistică, cu o excepţională sub control, pe baza administrării ocoalelor
valoare peisagistică dar și știinţifică, silvice, dar și în mod abuziv, când se apropie
constituind la rândul lor refugii pentru unele iarna și localnicii au nevoie de lemne pentru
specii animale și vegetale endemice și rare. încălzire.
1.3. Presiuni și amenințări asupra Ariei
În funcţie de gravitate, intervenţiile
protejate Ciuperceni-Desa
umane cu impact negativ asupra peisajului,
Zona studiată se constituie în adevărate
sunt următoarele:
refugii și arii de cuibărire pentru păsări, dar și
habitate de reproducere și de iernare petru  Distrugere – pierderi semificative la
pești; zonele mlaștinoase constituie adevărate nivelul peisajului. Acestea sunt cauzate în
zone umede, caracterizate printr-o mare principal de dezvoltări urbanistice intensive
diversitate floristică și faunistică, cu o inadecvate mediului şi arhitecturii locale.
excepţională valoare peisagistică dar și  Degradare – transformări puternice la
știinţifică, constituind la rândul lor refugii nivelul componentelor, care însă nu schimbă
pentru unele specii animale și vegetale caracterul unitar. Acestea sunt cauzate de:
endemice și rare. deteriorări la nivelul biodiversităţii
(amenajarea spaţiilor verzi urbane cu specii
Proporția alohtone, neglijarea şi abandonul spaţiului
componentelor sitului public în favoarea traficului rutier), pierderi
Proporția componentelor sitului culturale (transformări ale elementelor de
21% construcţie cu derogari de la legislaţia în

12% vigoare, urbanism intensiv de factură

9%
7% 7% 6% nesustenabilă, fără planificare strategică,
3% 3% 3% 2%
cartiere suburbane lipsite de identitate,
infrastructură şi integrare în organismul
oraşului, abandonarea tradiţiilor), poluare
(acumulare de deşeuri, poluarea aerului,
apelor şi terenurilor).
Se poate aprecia că și în județul Dolj  Agresiuni – acţiuni punctuale cu
deșertificarea a început să afecteze și impact major la nivelul tuturor

10
componentelor. Acestea sunt cauzate de
activităţile economice, ( balastiere, exploatări
forestiere - care se desfăşoară în mod
nesustenabil şi cauzează modificarea
formelor de relief), acumularea de deşeuri,
dezechilibre ale ecosistemelor, lipsa de
continuitate în politicile de amenajare a
teritoriului.
În cadrul sitului Ciuperceni-Desa au fost
identificate 39 de specii avifaunistice,
protejate prin legi românești şi comunitare,
precum și populaţii durabile de specii
animale şi vegetale, respectiv: 5 specii de
mamifere, 12 specii de pești, 7 specii de
reptile, 7 specii de amfibieni, 4 specii de
neveretebrate, 5 specii de plante.
Presiunile antropice exercitate asupra
biodiversității produc, în esență, o serie de
efecte negative, cum ar fi:
 despădurirea masivă şi luarea în
exploatare agricolă a terenurilor, inclusiv a
celor nisipoase, au condus la modificări
negative, semnificative în ceea ce priveşte
stabilitatea ecosistemelor naturale, asupra
terenurilor nisipoase, distrugându-se tocmai
ceea ce asigura stabilitatea nisipurilor, pe
suprafețe intinse producându-se o reactivare
a acestora sub acțiunea vântului;
 în urma lucrărilor pentru introducerea
în circuitul agricol permanent a terenurilor
din Luncile Dunării, suprafeţele pădurilor de
salcie şi plop s-au redus, acestea ramânând
sub forma lor obișnuită în ostroave şi de-a
lungul digurilor, în fâşia de protecţie;
 s-au redus sau au dispărut bălţile şi
mlaştinile pline de vegetaţie obişnuită în
aceste locuri;
 arealele din zona inundabilă a Luncii
Dunarii au fost reduse drastic prin îndiguire;
în acest sector au dispărut bălţile:Nedeia,
Cârna, Balta Neagră (temporar); au dispărut
canalele, gârlele și mlaştinile adiacente
acestora. Un obiectiv important în acest sens
este reconstrucţia ecologică care să asigure
refacerea tipurilor de ecosisteme dispărute;
 modificarea utilizării terenurilor care
a condus la pierderea unor habitate şi indirect
a comunităţilor care le populau, aducând
confort uman, dar inducând modificări
directe şi indirecte de habitate, areale de
distribuţie a unor specii, comunităţi de plante
şi animale, apariţia unor specii invazive;
 starea actuală a zonelor umede și
habitatelor acvatice este afectată direct de
presiunea exercitată prin cultivarea
legumelor sau construcţia caselor de vacanţă.
Indirect, în aceste habitate este afectată
lumea păsărilor acvatice, indiferent dacă
acestea sunt migratoare sau sedentare;
 recoltarea de plante şi vânătoarea
peste cotele aprobate prin autorizaţii, precum
și braconajul au un rol determinant în
instabilitatea ecosistemelor;colectarea
juvenililor sau chiar a adulţilor de ţestoasă a
lui Hermann pentru comercializare poate fi
11
un exemplu sau braconajul piscicol, de terenurilor degradate şi pentru ameliorarea
asemenea; stării de calitate a solurilor.
 ca urmare a acţiunii cumulative a
Așadar, din cauza lipsei amenajărilor
factorilor de poluare cu deficitul de
ariei protejate vă prezint mai jos cateva specii
umiditate, atacul de dăunători, păşunatul
de păsări deosebite care au statutul de
intensiv, au dus la accentuarea fenomenului
conservare “PERICLITATĂ” sau “ CRITIC
de uscare parțială a pădurilor
PERICLITATĂ”.
 datorită procentului mic de
împădurire şi a distribuţiei preponderent
rurală a populaţiei, presiunea antropică
asupra pădurilor este extrem de mare.
Aceasta se manifestă prin tăierile practicate.
Ar fi enorm de câştigat prin sensibilizarea
Gâsca cu gât
cetăţenilor: s-ar reduce tăierile ilegale și s-ar roșu Egreta mare
realiza un câştig semnificativ prin
reîmpădurirea terenurilor în prezent
neproductive pentru agricultură, în judetul
Dolj.În acest sens trebuie găsit elementul sau
factorul de sensibilizare.
 starea de conservare a vegetaţiei din
pajişti este bună, singura ameninţare o Stârc roșu Dumbrăveanca

reprezintă circulația localnicilor și a turiştilor

care circulă pe trasee nemarcate.
 deşi în zonă nu mai există surse de
emisie industriale, nu trebuie neglijat
aspectul poluării cu deşeuri menajere,
rumeguş sau resturi aruncate de turişti, cu
implicaţii negative atât asupra mediului cât şi
a peisajului.

În scopul diminuării impactului acestor

presiuni antropice, trebuiesc întreprinse
acţiuni pentru reconstrucţia ecologică a

12
 CAPITOLUL II mediului, pentru conservarea capitalului
natural şi utilizarea durabilă a componentelor
Ecomanagementul sitului ROSCI0039 acestora, cât şi pentru reducerea efectivă a
Ciuperceni-Desa pentru o dezvoltare ratei de pierdere a biodiversităţii, desiderate
economică durabilă a comunităților incluse în Directivele Consiliului

locale 2009/147/CE privind conservarea păsărilor

sălbatice - numită pe scurt Directiva “Păsări”
2.1. – Importanța amenajării Ariei şi 92/43/CEE privind conservarea habitatelor
protejate Ciuperceni-Desa naturale şi a speciilor de floră şi faună

Deoarece denumirea de arie protejată este o sălbatice - numită pe scurt Directiva

formă de folosire a terenului, nevoile unei “Habitate”.Ca parte integrantă a a rețelei

asemenea arii trebuie să fie cuprinse în ecologice europene Natura 2000 în România,

planurile de amenajare a teritoriului. Prin situl Ciuperceni-Desa a fost desemnat arie

adoptarea unor sisteme eficiente de naturală protejată CODSIT ROSCI0039,

planificare a utilizării terenurilor, prin conform Ordinului ministrului mediului și

controlul construcţiilor, a clădirilor, dezvoltării durabile nr.1.964/2007 privind

proiectelor, instalaţiilor industriale, a instituirea regimului de arie naturală protejată

agriculturii, silviculturii, etc., se va întări a siturilor de importanță comunitară.

protecţia acordată tuturor resurselor naturale
şi culturale, deci şi ariilor protejate. Planurile
de amenajare a teritoriului joacă un rol vital
pentru ariile protejate. Ele trebuie să fie
orientate spre viitor şi să acorde ariilor
protejate o mare importanţă. Planificarea
utilizării terenurilor trebuie, între altele, să fie
făcută în interes public; să fie deschisă
validării publice şi comentariilor;
promoveze interdependenţa ariilor protejate
şi economiei localnicilor, astfel încât ambele
părţi să aibă de câştigat.
României îi revin, ca stat membru al
Uniunii Europene, obligaţiile legale de bază
ale statelor membre în domeniul protecției
Adesea ariile protejate sunt privite ca
ceva izolat sau nelegat de dezvoltarea
durabilă a unei naţiuni. De fapt, ele pot juca
un rol important în susţinerea bunăstării
economice şi sociale a comunităţilor umane.
Acest lucru se va întâmpla dacă ariile
protejate vor fi incluse în sistemul mai larg
de amenajare a teritoriului.
să
Ariile protejate contribuie la dezvoltarea
durabilă prin:
- conservarea solului şi apei în zone
erodabile;

13
 - regularizarea şi purificarea apei, în
special prin protejarea pădurilor şi a zonelor
umede;
- apărarea oamenilor de dezastre naturale
ca inundaţii sau furtuni devastatoare;
- menţinerea vegetaţiei naturale pe soluri
cu productivitate mică şi în zone sensibile;
- menţinerea resurselor genetice sălbatice
importante pentru medicină, pentru plante şi
pentru hrana animalelor;
- protejarea speciilor care sunt extrem de
sensibile la intervenţia umană;
- asigurarea habitatelor critice pentru
hrănire, reproducere, creştere şi odihnă a
speciilor care sunt utilizate durabil;
- asigurarea de venituri şi locuri de
muncă prin turism.
În trecut, de multe ori s-a afirmat că
scopurile comunităţilor locale şi cele ale
ariilor protejate sunt în conflict. Drept
urmare, administraţiile ariilor protejate au
impus adeseori controale şi reguli care se
bazau pe o “incompatibilitate” între cele
două grupuri de interes şi astfel comunităţile
locale au fost dezavantajate de prezenţa
ariilor protejate în apropierea sau în jurul
propriilor lor case.
De fapt însă, ariile protejate şi localnicii
se pot ajuta reciproc şi pot deveni avocaţi ai
necesităţilor fiecăruia dintre ei: comunităţile
locale pot beneficia financiar şi în alte
moduri de pe urma ariilor protejate iar ariile
protejate pot beneficia de pe urma implicării
localnicilor în planificare şi management.
Pentru aceasta însă, prezenţa ariei
protejate trebuie să determine o politică ce
încurajează creşterea economiei locale în
mod durabil. Localnicii vor vedea valoarea
ariei protejate ca o sursă de venituri şi locuri
de muncă. Câteva dintre modalităţile de a
realiza aceasta sunt:
- comercializarea produselor locale (vin,
lichioruri, brânză, miere, apă de izvor, etc.)
cu numele ariei protejate pe etichetă, aşa cum
fac mănăstirile de multe secole;
- dezvoltarea abilităţilor comerciale ale
comunităţilor locale astfel încât ele să poată
să vină în întâmpinarea nevoilor turiştilor, în
special pentru cazare şi masă;
- crearea unor ateliere meşteşugăreşti,
deschiderea de puncte de vânzare în
interiorul sau exteriorul ariei protejate, astfel
încât să fie încurajată practicarea meseriilor
tradiţionale şi valorificarea artizanatului
local;
- utilizarea calităţilor peisajului şi a
împrejurimilor liniştite pentru înfiinţarea
unor aşezăminte de sănătate şi case de
odihnă;
- încurajarea comunităţilor locale în
realizarea unor muzee ale vieţii rurale şi în
14
găsirea altor căi de evidenţiere a relaţiei lor sunt minime. Turismul poate ajuta la
cu natura; justificarea înfiinţării ariilor protejate în
regiunile marginale şi poate duce la
- dezvoltarea agroturismului legat cu
înviorarea comunităţilor locale din punct de
vizitarea ariei protejate.
vedere economic şi al culturilor tradiţionale.
Dezvoltarea ecoturismului poate fi legată de
industria manufacturieră şi de locurile de
2.2. - Ariile protejate și turismul
muncă la ferme, pentru a produce elementele
durabil
unei economii rurale durabile.
Turismul este un paradox. El poate cauza
Turismul durabil trebuie să fie parte a
mari pagube ariilor protejate, în special dacă
strategiei naţionale de dezvoltare durabilă,
nu sunt administrate corespunzător, dar poate
dar trebuie să fie inclus şi în planurile de
aduce şi mari beneficii.
management ale ariilor protejate.
Presiunile din partea turismului cresc de
Măsurile de care trebuie să beneficieze
la o zi la alta. Ariile naturale mai frumoase şi
ariile protejate sunt:
mai cunoscute devin din ce în ce mai mult
locuri pentru turismul de lungă durată, vizite - stabilirea unor standarde de turism
de sfârşit de săptămână şi chiar sport. În durabil;
câteva arii protejate există pur şi simplu atât
- desemnarea zonelor pentru diverse
de mulţi turişti în anumite părţi sau în
grade de turism, bazate pe capacitatea şi
anumite momente încât natura - şi calitatea
gradul de suportabilitate al ariilor protejate,
experienţei turiştilor - suferă. Facilităţile
incluzând zone liniştite în care accesul
turistice intră deseori în conflict cu ţelurile de
turiştilor este strict limitat sau interzis, ca şi
conservare şi afectează peisajele naturale.
zone potrivite pentru diferite niveluri de
Dacă este planificat şi administrat pentru
utilizare turistică ;
a fi durabil, turismul poate fi o forţă foarte
pozitivă, aducând beneficii atât ariilor - reducerea poluării şi descongestionarea
protejate cât şi comunităţilor locale. Turismul traficului de sfârşit de săptămână;
va fi binevenit în sau lângă ariile protejate
- evitarea supraaglomerării turistice în
dacă respectă caracterul special al ariei -
ariile protejate;
turismul bazat pe aprecierea naturii; turismul
cultural şi educaţional sau activităţi turistice - asigurarea că de pe urma turismului
în grupuri mici - şi dacă pagubele şi poluarea beneficiază şi comunităţile locale;

15
 - pregătirea managerilor ariilor protejate 2.3. – Exemple de amenajare a Ariei
pentru turismul durabil. preotejate Ciuperceni-Desa

Guvernului îi revin sarcini importante în Obiectivele planului de management

sprijinirea şi reglementarea acestui tip de trebuie să fie specifice ariei respective, să fie
turism, care în Europa a luat amploare măsurabile şi să fie fezabile. În cadrul
deosebită în ultimii ani. fiecărui obiectiv există un rezultat aşteptat şi
un set de acţiuni, reguli şi metode prin care
Turismul durabil poate fi definit ca “toate
se va ajunge la acest rezultat. Pentru a putea
formele de dezvoltări turistice, management
stabili obiectivele de management este, de
şi activităţi turistice care menţin integritatea
multe ori, util sa realizăm zonarea.
ecologică, socială şi economică şi care
menţin pentru viitor valorile naturale, 2.3.1. Zonarea ariei protejate
construite şi culturale”.
- o primă zonă, așa zis sălbatică,
Turismul durabil în şi în afara ariilor constituie rezervația naturală propriu-zisă,
protejate cere: care protejază global flora, fauna și peisajul,
fiind supusă unui regim restrictiv activității
- cooperare strânsă cu autorităţile ariilor
umane, care se limitează numai la cercetarea
protejate;
științifică;
- operatorii turistici şi ghizii care lucrează - o a doua zonă, rezervație integrală
în arii protejate să aibă serioase cunoştinţe denumită “tampon”, mai extinsă în suprafață,
ecologice; înconjoară rezervația științifică, asigurându-i
o protecție ecologică. Este supusă și ea unui
- contribuţii practice şi financiare ale
regim restrictiv, dar nu exclude unele
operatorilor turistici pentru conservarea
activități economice, dar limitate. În cadrul ei
ariilor protejate;
pot fi amenajate alei de vizitare.
- reguli pentru promovarea şi marketingul - o a treia zonă, denumită și “preparc”
vacanţelor bazate pe ariile protejate; este constituită în jurul ariilor protejate. Ea
suportă activități umane de diferite
- linii directoare pentru implicarea
intensități, servind ca o zonă de recepție a
comunităţilor locale;
fluxurilor turitice, asigurând dispersarea lor
- standarde pentru proiectarea şi operarea ordonată în interiorul ariei protejate.
facilităţilor şi afacerilor de turism durabil;

16
2.3.2. Managementul valorilor naturale şi
culturale.
1. Protecţia diversităţii biologice. Este
evident pentru toată lumea că o specie de
animal nu va ţine seama de limitele ariei
protejate trasate pe o hartă. La fel este
situaţia în cazul dezvoltării unor specii de
plante. Este ideală situaţia în care, în urma
colaborării cu vecinii şi cu ariile protejate din
apropiere, se poate păstra habitatul
corespunzător sau coridoare ecologice pentru
anumite specii.
2. Managementul apei. Managementul apei
va implica o serie de acorduri cu proprietarii
din amonte pentru acţiuni - eventual comune
- de evitare a poluării apelor. Măsuri ferme
vor trebui luate şi în interiorul ariei protejate
pentru că probleme serioase există şi aici. Ce
se întâmplă cu apele uzate. Cum se
colectează, se tratează şi unde se deversează?
Ce se întâmplă în cazul sporirii accentuate a
numărului de turişti? Care sunt sursele de apă
de băut şi cum sunt ele protejate de poluare?
3. Managementul silvic. Este o componentă
esenţială a conservării biodiversităţii.
Pădurea este adăpost pentru un mare număr
de specii de plante şi animale, dintre care
unele pot fi endemice, rare sau pe cale de
dispariţie. Managementul silvic va trebui să
prevadă ce tipuri de intervenţie sunt permise
şi recomandate. Dacă se face exploatare de
lemn, ce tip de exploatare se face, din ce
zone, în ce cantităţi şi cu ce precauţii ? Care
sunt măsurile de reîmpădurire şi ce soiuri
sunt preferate? Care sunt măsurile în cazul
doborâturilor cauzate de furtuni puternice?
Ce măsuri de igienă şi sănătate a pădurii sunt
acceptabile sau recomandate?
4. Managementul solurilor şi restaurări.
Dacă este cazul, se prevăd acţiuni în unele
zone, în special în cele erodabile. De
asemenea, acţiuni de reducere a eroziunii şi
restaurări sunt necesare în cazul unor trasee
turistice intens utilizate.
5. Protejarea, conservarea şi valorificarea
patrimoniului cultural. Acest obiectiv
implică, pe de o parte, conservarea şi
valorificarea bunurilor şi tradiţiilor
comunităţilor locale din interiorul sau din
imediata apropiere a ariei protejate. Aceasta
înseamnă clădiri de locuit cu arhitectură
tradiţională, biserici, etc., dar şi produse
specifice olăritului, ţesături, instrumente
muzicale, unelte, etc. Prezenţa ariei protejate
poate stimula iniţiativele locale de producere
şi vânzare a unor produse manufacturiere
specifice şi chiar crearea de şcoli pentru
perpetuarea tradiţiilor locale. Se pot organiza
expoziţii şi târguri tradiţionale cu mare
atractivitate care vor aduce şi importante
venituri localnicilor.
17
2.3.3. Managementul turitic turişti este interpretarea şi explicarea
particularităţilor zonei şi educaţia ecologică.
1. Centrul de vizitare, punctele de
Există diferite moduri de a face educaţie
informare turistică. Este necesară existenţa
ecologică dar este demonstrat că cea mai
unui Centrul de Vizitare. Acesta îndeplineşte
eficace metodă este de a folosi ariile protejate
funcţiuni multiple, dar cea mai importantă
ca şi clasă şi de a face “ore în aer liber”.
este aceea de a fi principalul punct de
Acestea sunt valabile atât pentru adulţi cât şi
informare şi ghidare a turiştilor. Aici
pentru copii. Un rol important îl are Centrul
turiştilor li se prezintă filme sau proiecţii de
de Vizitare care concentrează o serie întreagă
diapozitive despre aria protejată, se fac
de activităţi de interpretare şi educaţie.
programe de educaţie ecologică, se montează
Una dintre soluţiile din ce în ce mai mult
expoziţii, se vând cărţi, ilustrate, albume,
folosite este amplasarea în apropierea ariilor
hărţi, etc. Centrul este deservit de personalul
protejate a Centrelor de Vacanţă şi Recreere.
ariei protejate şi, uneori, de voluntari.
Ele sunt locuri de desfăşurare a unor vacanţe
2. Management trasee turistice. În funcţie active pentru tineri de vârstă şcolară, care
de zonă, traseele turistice pot fi pentru petrec o săptămână sau 10 zile desfăşurând
drumeţii, plimbări cu caii și pentru biciclete. activităţi în natură şi învăţând să o respecte.
5. Activităţi recreaţionale şi sportive.
Atunci când zonarea o permite, există
suficient spaţiu şi pot fi create condiţii, în
ariile protejate se pot desfăşura activităţi
recreaţionale şi sportive.
3. Management facilităţi turistice. O arie
6. Utilizarea pe timp de iarnă. Pentru că o
protejată care dezvoltă activităţi turistice
arie protejată, ca şi comunităţile locale din
poate să cuprindă, în interiorul sau la limitele
jurul ei realizează un câştig de pe urma
sale campinguri și restaurante. O atenţie
turismului, este posibil să se facă o ofertă
deosebită va trebui acordată traficului rutier.
turistică şi pentru perioada de iarnă. Această
Este preferabil ca el să fie oprit la limitele
ofertă poate fi rezultatul unei colaborări între
ariei protejate, unde să fie amplasate parcări
aria protejată, vecini şi comunităţile locale.
pentru un număr suficient de maşini.
7. Securitatea turiştilor. Atunci când într-o
4. Interpretare şi educaţie ecologică. Una
arie protejată este promovat turismul, luarea
dintre cele mai importante activităţi care se
unor măsuri care privesc securitatea şi
desfăşoară într-o arie protejată frecventată de
siguranţa vizitatorilor este obligatorie. Toate

18
amenajările trebuiesc să satisfacă înainte de
toate această condiţie. În plus, de-a lungul
traseelor turistice trebuiesc montate plăci
avertizoare ori de câte ori poate exista un
pericol. Broşurile şi pliantele de informare
trebuie să popularizeze regulile de vizitare,
zonele permise, traseele şi gradul lor de
dificultate, echipamentul necesar precum şi
riscurile la care se expun vizitatorii.
8. Informare turistică. Atunci când gradul
de suportabilitate al ariei protejate permite
dezvoltări turistice importante, în acord cu
comunităţile locale, se vor desfăşura acţiuni
de informare şi promovare. Este o activitate
complexă, care implică aplicarea unor
cunoştinţe de marketing şi este destul de
costisitoare. Informarea şi promovarea
turistică poate consta din: editarea de pliante
şi broşuri; realizarea de filme video;
montarea unor panouri de afişaj pe şosele,
etc. Pentru reuşita acestui tip de activităţi este
necesară o bună colaborare cu operatorii
turistici, cu administraţiile celorlalte arii
protejate din zonă, cu primării, agenţi
economici, mas-media, ş.a.
Așa cum am prezentat și mai sus, aceast
sit se află în custodia ROMSILVA Dolj.
Așadar, primul lucru care trebuie făcut este
realizarea de parteneriate între custodele ariei
protejate și localnici. Un astfel de acord va
identifica : resursele ariilor protejate şi modul
lor de folosire durabilă, în conformitate cu
scopurile ariilor protejate; un sistem de
drepturi şi obligaţii pentru aceşti utilizatori;
proceduri de luare a deciziilor colective şi de
rezolvare a conflictelor care ar putea apărea.
Pentru utilizatorii resurselor,
managementul comun are avantajul că
recunoaşte drepturile lor asupra resurselor.
Pentru administratori, face ca managementul
să fie mai fezabil şi mai eficient, în acelaşi
timp respectând şi scopurile conservării.
Turismul romanesc a cunoscut pana
in prezent o dezvoltare conjuncturala si
extensiva, fara o conceptie unitara
cuprinzand toate categoriile de resurse, și
adresându-se, în aceeași măsură, turismului
intern și celui internațional. Această
concepție a condus, pe de o parte, la
fărămițarea investițiilor la nivel teritorial,
realizându-se, totodată, "produse turistice"
incomplete și, mai ales, necompetitive pe
piața externă, iar pe de altă parte, obiective
turistice și zone cu un potențial turistic
reprezentativ sau cu valoare de unicat au fost
lăsate în afara turismului.
19
 LISTA ABREVIERILOR NATURA 2000 – rețea ecologică de arii
protejate ce are scopul să mențină într-o stare
de conservare favorabilă o selecție a celor
ANAP – Agenţia Naţională pentru Arii mai importante tipuri de habitate și specii ale
Protejate Europei

AP – Arii Protejate SIT NATURA 2000 – arie protejată ce face

parte din rețeaua ecologică europeană Natura
2000, cu rol principal de protecție și
conservare a speciilor și habitatelor de pe
IUCN – The World Conservation Union, Uninunea
teritoriul Uniunii Europene.
Mondială pentru Conservare

MM – Ministerul Mediului

OUG – Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

SCI – Sites of Community Importance, situri

de importanţă comunitară

SPA – Special Protection Areas - arii de

protecţie specială avifaunistică

UNESCO – United Nations Educational,

Scientific and Cultural Organization,

Organizaţia pentru Educaţie, Ştiinţă şi

Cultură a Naţiunilor Unite

WDP – World Database on Protected Areas,

Baza de Date Mondială a

Ariilor Protejate

20
BIBLIOGRAFIE resurselor acvifere subterane.
Volumul simpozionului „Un secol
 Badea, L. (1970), Terasele
de cercetare hidrogelogică
fluviatile din Oltenia, SCGGG-
modernă în România“, p.282-293,
Geogr., XVII.
publicat de Asociaţia
 Băltărețu M.A., (2010) –
Hidrogeologilor din România,
Amenajarea turistică și
Bucureşti, 2000.
dezvoltarea urbană, Edit.
 Erdeli G., Gheorghilaș A.,(2006)
Universitară, București.
– Amenajări turistice, Edit.
 Boşcaiu, N., Coldea, G., Horeanu,
Universitară, București.
C., 1994: Lista roşie a plantelor
 Gafta, D., Mountford, O., 2008:
vasculare dispărute, periclitate,
Manual de interpretare a
vulnerabile şi rare din flora
habitatelor Natura 2000 din
României. Ocrotirea naturii şi a
România. Risoprint, Cluj-Napoca.
mediului înconjurător.
 http://natura2000.eea.europa.eu
 Cândea M., Bran F., Cimpoeru I.,
 http://www.turismmarket.com
(2006) – Organizarea, amenajarea
 http://www.conservefor.co.uk
și dezvoltarea durabilă a spațiului
 http://pedalabikeaway.co.uk
geografic, Edit. Universitară,
 http://www.impact-tour.eu
București.
 Chiriţă, C. D., Păunescu, C.,
Teaci, D. (1967), Solurile
României, Edit. Agrosilv.,
Bucureşti.
 Coteţ, P. (1976), Câmpia
Română. Studiu de geografie
integrată, Edit. Ceres, Bucureşti.
 Dinu M., (2005) – Impactul
turismului asupra mediului, Edit.
Universitară, București.
 Enciu P. (2000), Evoluţia
sistemului aluvial al Dunării în
Pliocen-Pleistocen, proces
important pentru cunoaşterea

21