Degradarea solurilor n

Cmpia Brilei
Burcea Camelia Petronela
Grupa 219
Anul II Mediu

Cmpia Brilei
Localizare si poziie geografic

Este situat in partea de SE a rii,

Oraul este situat pe malul stng al Dunrii
La Nord -Cmpia Siretului Inferior
La Est-Insula Mare a Brilei
La Sud-Cmpia Brganului
La Vest-Cmpia Buzu-Siret

Fig 1 Harta Brilei

www.politicalocala.ro

Tipul de relief

Altitudini medii de 30 m
In partea vestic prezint altitudini mai ridicate de 35-50m
In partea estic altitudini mai mici de 20-25m
Prezint cmpii netede si ntinse,nedrenate
Singurele microforme de relief sunt depresiunile de tasare
foarte bine dezvoltate si cteva vi largi fr scurgere care
sunt transformate n lacuri si se ntlnesc n partea
central a cmpiei ntre Ianca si Comneasca
(Plopu,Esna,Lutu Alb,Secu,Iazu).

Procese geomorfologice actuale

Modelarea actual a reliefului este legat de ac iunea
unor ageni precum: apele curgtoare, apele de
infiltraie, apa lacurilor, zpada, vntul, etc. n cea
mai mare parte, aceste procese de modelare au
efecte economice negative asupra terenurilor,
conducnd la degradarea acestora.

Pluviodenundarea si
eroziunea in suprafat

Fig 2 Rul Buzu

Cmpia Brilei face parte din zonele cu

potenial pluviodenudativ mediu.
Pluviodenudarea i eroziunea n
suprafa au ca efect modificarea
principalelor nsuiri fizice i chimice
ale solului: cresc fraciunile grosiere,
scade coninutul n substane nutritive
(humus, azot i fosfor) i crete
coninutul de carbonai . n urma
pierderii substanelor nutritive i
modificrii proprietilor fizice ale
solului (ca efect al eroziunii n
suprafa), producia agricol prezint
scderi importante.

www.wikipedia.org

Procesele Fluviotoreniale
n Cmpia Brilei aceste procese se
manifest n primul rnd din cauza
nuanei excesive a climatului
continental.
Modelarea fluviatil acioneaz
permanent n arealul albiilor minore
i asupra malurilor, iar n timpul
inundaiilor se extind i n
domeniul luncilor. n Cmpia Brilei
eroziunea este mai sczut dect n
celelalte zone din cauza pantelor
mici i a vitezei reduse de curgere
a apei.

Fig 3 Insula Mic a

Brilei

www.brailaturistica.ro

Tasarea si sufoziunea
Procesele de tasare i sufoziune
sunt caracteristice pentru Cmpia
Brilei datorit faptului c n
aceast regiune predomin
loessul i depozitele loessoide,
dar i datorit condiiilor bioclimatice care le asigur aici un
maxim de desfurare.
Climatul temperat continental
excesiv, cu veri uscate i
secetoare i cu ierni geroase
(cnd ngheul dureaz mai mult
de 100 de zile ) i lipsa vegetaiei
arborescente, duc la crearea
reelei de crpturi i fisuri n sol
care favorizeaz ptrunderea apei
pn la baza depozitului.

Fig 4 Gura Vii afluent al

Srelului
Depozite lossoide

www.limnology.ro

Deertificarea
Reprezint procesul de
degradare a terenurilor provocat
de variaiile de clim si impactul
uman.
Afecteaz n special terenurile
uscate care sunt deja fragile din
punct de vedere ecologic.
Deertificarea are loc n zonele
uscate unde precipitaiile sunt
slabe si climatul este aspru.
Rezultatul este distrugerea
stratului fertil urmat de pierderea
capacitaii solului de a susine
recolte, puni sau alte activiti
umane.

Fig 5 Euro-desertificarea

http://www.ecomagazin.ro

Terenurile din Brila reprezint 33,57%din

suprafaa judeului
Fig 6 Terenurile Brilei

www.realitatea.net

Fig 7 Srturarea solurilor

http://apaizvorulvietii.wordpress
.com

Srturarea solurilor
din Cmpia Brilei
Solurile srturate sau afectate de
srturare totalizeaz 65183 ha.
Aceste procese de srturare pe
cernoziomuri si soluri aluviale au
origine antropic si au aprut pe
fondul ndiguirii si neaplicrii
lucrrilor ameliorative n lunci si n
condiiile pierderilor de ap rezultate
din amenajrile de irigaie, din
ridicarea pnzei freatice si neaplicarea
tehnologiilor ameliorative
corespunztoare.

Solurile afectate de
compactare

Fig 8 Solul compactat

www.guttler.ro

Solurile afectate de compactare, n total

75000 ha, sunt cele ma frecvent ntlnite
n lunca unde ocup peste 50000 ha.
Acestea s-au format datorit unei
configuraii litologice favorabile si prin
efectuarea lucrrilor agricole toamna
trziu, n condiii de umiditate ridicat.
n cmpie aceste procese de
compactare afecteaz peste 25000 ha si
sunt localizate la adncimea parii
inferioare a stratului arabil. Se datoreaz
agrotehnicii aplicate necorespunztor.

Soluri afectate de
eroziunea eolian

Fig 9 Terasele Rului Buzu

www.turismjudetulbuzau.blogspo
t.com

Solurile afectate de eroziunea eolian

totalizeaz 19830 ha. Sunt soluri nisipoase
situate, in mare parte, in Cmpia
Clmuiului si pe terasele rului Buzu.
Aceste soluri sunt frecvent supuse
deflaiei datorit fertilitii reduse,
vegeaiei slab reprezentate i datorit
texturii grosiere. Pe aceste soluri sunt
necesare intervenii de fixare si aplicare a
unui sistem de agricultur ameliorativ
specific. Dup anul 1991, odat cu
defririle intense ale plantaiilor de vii i
taierilor necontrolate ale perdelelor
forestiere, fenomenul de reoziune prin
deflaie s-a accentuat pe aceste soluri.

Tipuri de sol

Fig 10 Cernoziomurile din

Comuna Salcia Tudor
jud.Brila
www.salciatudor.ro

Cernoziomurile ocup 70-75% din

suprafaa zonei i cuprind o gam
foarte variat: cernoziomuri castanii
i ciocolatii, cernoziomuri
carbonatice, cernoziomuri levigate
argiloase compacte, cernoziomuri
levigate nisipoase, cernoziomuri
aluviale etc. Dintre cernoziomurile
menionate, mai rspndite sunt cele
castanii, ciocolatii, carbonatice i
levigate. Acestea au profilul de sol
mai conturat, fertilitatea mai mare i
sunt rspndite n special n Cmpia
Brilei.

Solurile aluviale

Fig 11 Balta Brilei

www.trilulilu.ro

Sunt rspndite n lunca Dunrii

(inclusiv Balta Brilei si a Siretului).
Solurile aluviale se caracterizeaz
printr-un stadiu incipient de
solificare care are loc pe cele mai
recente depozite fluviale depuse n
timpul revrsrilor. La fertilitatea lor
contribuie i regimul hidric aflat sub
influena apelor freatice din lunc.
Pentru folosirea n condiii optime a
solurilor aluviale cea mai mare
parte a luncilor (din judeul Brila) a
fost scoas de sub influena
inundaiilor prin ndiguire.

Bibliografie
Anastasiu, F., Anton, V., Cocioab, t., 1971, Monografia Judeului Brila, Comitetul
Judeean Brila, Brila.
Gtescu, P., Gruescu, I. S., 1973, Judeul Brila, Editura Academiei R.S.R.,
Bucureti.
Ielenicz, M., Ptru, Ileana, 2005, Geografia fizic a Romniei, Editura Universitar,
Bucureti.
Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M.,.
2005, Geografia Romniei, vol. V, Editura Academiei Romne, Bucureti.
Mac.I.(1976),Geomorfologie(I),Litografia Uni1974, Relieful Romaniei , Editura
tiinific, Bucuretiv.Babes-Bolyai,Cluj-Napoca
Mac.I.(1980),Geomorfologie(II),Litografia
Univ.Babes-Bolyai,Cluj-Napoca
www.politicalocala.ro , www.wikipedia.org , www.brailaturistica.ro
www.limnology.ro , http://www.ecomagazin.ro, http://apaizvorulvietii.wordpress.com
www.guttler.ro, www.salciatudor.ro, www.trilulilu.ro, www.turismjudetulbuzau.blogspot.com