Anul universitar 2021-2022

Geografia Turismului – anul III – GT35

Seminar Carstologie

”Strategii pentru valorificare turistică a geomorfositului carstic – Peștera (Cheile)

….”

 maximum 5 pagini;
 caracteristici generale ale geomorfositului carstic: localizare, tip,
caracteristici etc. – cu scoaterea în evidență a elementului de unicitate;
 modalități de valorificare turistică în relație cu alte elemente ale potențialului
turistic natural și antropic din zonă – includerea obiectivului într-un anumit circuit
turistic;
 strategiile de valorificare turistică pot face referire la modalitățile de
amenajare pentru a atrage turiști.

Elemente de care trebuie să ținem cont:

1. Dacă peștera este fosilă (nu mai curge un râu subteran), subfosilă (curgere
temporară) sau activă (curs subteran permanent). Bineînțeles că cea activă este
mult mai geu de vizitat și de amenajat. Turiștii ”obișnuiți” nu prea pot să viziteze
astfel de peșteri. Cele mai recomandate pentru turismul în masă sunt peșterile
fosile, care au și foarte multe speleoteme și pot fi amenajate mai ușor;
2. Localizarea geomorfositului – în zone cu o mare densitate a obiectivelor
turistice sau în zone cu resurse limitate. Un exemplu în acest sens: Peștera de la
Băi (stațiunea Moneasa). Prezența acesteia în imediata apropiere a stațiunii
Moneasa, transformă peștera, - în ciuda zestrei sale modeste - prin efectul de

1
singularitate în teritoriu, într-un obiectiv de real interes. Ceea ce a și determinat
acțiunile de amenajare și introducere în circuitul turistic. O asemenea peșteră în
Munții Bihorului (unde avem peșteri mult mai interesante) nu ar prezenta același
interes.
3. Dimensiunea, gradul de dificultate, timpul de vizitare. Sunt peșteri care pot
fi vizitate în jumătate de oră, altele în 5-6 ore etc. Pentru cele cu un timp de
vizitare redus, ca să merite efortul de ajunge până acolo trebuie să existe și alte
atracții în zonă. Dvoastră trebui să ”descoperiți” celelalte atracții turistice din
imediata apropiere.
4. Pentru cei care au chei – sunt chei străbătute de o cale de acces antropică și
chei fără căi de acces antropice (vizitarea se face pe firul apei). Care vor înregistra
mai mulți turiști?

2
 UNIVERSITATEA ,,AL. I. CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIE
SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

STRATEGII PENTRU VALORIFICARE TURISTICĂ A GEOMORFOSITULUI CARSTIC –

PEȘTERA (CHEILE)….

Proiect Carstologie

Student,

IAŞI
2022

3
 Prezentare proiect – 3-4 mai 2022 (3 grupe) + 10-11 mai 2022 (3 grupe)

 Proiectele (în format PPT) vor fi adunate de către șeful de grupă, apoi trimise pentru toată grupa,
nu separat!) până pe 30 aprilie 2022!

 Adresa e-mail la care trebuie trimise proiectele: dndumitriu@yahoo.com

4
An universitar 2021-2022
Grupa GT35
Carstologie
Nr.cr
Nume şi prenume Tema proiect
t
AIRINEI C. ANDREEA-SABRINA
1 Peştera de la Cubleş - Pădurea Craiului
ANGHELUS I. IONUŢ
2 Peştera de la Mereşti - M. Perşani
APINTILIESEI D. EDUARD-MARIAN
3 Peştera Martel - Mehedinţi
BUCUREŞTEANU S. MIRCEA-GABRIEL
4 Peştera de Ia Mînăstirea Tismana
BUZENCHI C.V. IOANA-ELENA
5 Peştera Mare de la Şoronişte
CODREANU P. ALINA PETRONELA
6 Gheţarul de sub Zgurăşti - M. Bihorului
CRĂCIUN I. ALEXANDRU-IULIAN
7 Peştera Arnăuţilor - M. Căpăţânii
GOŞMAN N. IUSTIN-ŞTEFAN
8 Peştera Oilor - M. Bihorului
IONEASA G. BOGDAN-IOAN
9 Peştera lui Ion Bârzoni
IRIMESEI I. IOANA
10 Cheile Nerei-Beuşniţa
LEŞOVSCHI I.F. ALEXANDRU-ŞTEFAN
11
MIHAILESCU D. MIHNEA-MIHAIL
12 Huda Orbului - M. Bihorului
NISTOR C. SEBASTIAN-GEORGE
13 Peştera de la Româneşti
OLARU V. MIHNEA-ALEXANDRU
14 Cheile Runcului
PÂNTEA G. ELENA-MANUELA
15 Peştera Popovăţ - M. Aninei
PRESURĂ R. MĂLINA-ALEXANDRA
16 Peştera Meziad
STRÎMBENSCHI G.D. ANDREEA
17 Sistemul Ponorici-Cioclovina cu Apă
ZAILIC V. VALY-MĂDĂLIN
18 Peştera Buhui - M. Aninei
ZBEREANU I. GABRIELA
19 Peştera Corbasca - Bihor

20
21

22

BIBLIOGRAFIE

5
1) Cocean Pompei, 1984 - Potentialul economic al carstului din Muntii Apuseni , Edit. Academiei, Bucuresti.
2) Cocean Pompei - Chei si defilee din Muntii Apuseni, Edit. Academiei, Bucuresti,1988.
3) Cocean Pompei- Pesterile României -potential turistic , Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
4) Cocean Pompei- Geografia turismului, Edit. Carro, 1996.
5) Cocean Pompei- Geografia turismului românesc, Edit. Focul Viu, Cluj- Napoca, 1997.
6) Cocean P. (2000) – Munţii Apuseni. Procese şi forme carstice . Edit. Academiei, Bucureşti.
7) Cocean Gabriela (2011) - Relatia relief si turism in Muntii Trascau . Teza de doctorat.
http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/geografie/Cocean_Gabriela_Ro.pdf.
8) Berindei I., Dumitrascu S.- Bihor - ghid turistic al judetului, Edit. Sport- Turism, Bucuresti, 1979.
9) Blaj Gh., Szanto St., Chira I.-Judetele patriei Bihor- Monografie, Edit. Sport- Turism, Bucuresti, 1979.
10) Bleahu M. (1974) – Morfologia carstică. Edit. Ştiinţifică, Bucureşti.
11) Bleahu M. (1982) – Relieful carstic. Edit. Albatros, Bucureşti.
12) Bleahu M., Decu V,.Negrea St., Pleşa C,. Povară I., Viehmann I. (1976) Peşteri din România, Edit. stiinţifică şi
enciclopedică, Bucureşti.
13) Bleahu M., Bordea S.1981 -Muntii Bihor- Vladeasa, Edit. Sport- Turism, Bucuresti.
14) Bordea Sever, 1978 -Muntii Padurea Craiului- ghid turistic , Edit. Sport- Turism, Bucuresti.
15) Goran C. (1982) - Catalogul sistematic al peşterilor din România , Edit. Sport-Turism, Bucureşti.
16) Lascu C., Sîrbu S.- Pesteri scufundate, Edit. Academiei, Bucuresti, 1987.
17) Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M .- Rezervatii si monumente ale naturii din România , Casa de editura si
comert Scaiul, Bucuresti, 1993.
18) Onac B. (2000). Geologia regiunilor carstice , Edit. didactică şi pedagogică, Bucureşti.
19) Orghidan T., Negrea Ş, 1984. Peşteri din România, ghid turistic. Edit. Sport-Turism, Bucureşti.
20) Ponta Gh.M.L.& Onac B.P. (2019). Cave and karst systems of Romania. Springer.
21) Rusu Teodor. Pe urmele apelor subterane. Carstul din Muntii Padurea Craiului , Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1988.
22) Rusu T. Carstul din Muntii Padurea Craiului. Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1988.
23) Török-Oance M (2000). Tipuri de relief carstic în Munţii Mehedinţi . Lucr. celei de-a IV-a ediţii a Conf. Reg. de
Geogr. Timişoara, Edit. Brumar, Timişoara, (pg.219-223).