Lemnaru Mariana – Valentina 1

Grupa 208, Seria B, Anul 1 – Facultatea de Administratie si Management Public

Tema referat “ Potentialul turistic in zona Muntilor Bucegi“
Curs: Organizarea, amenajarea și dezvoltarea spațiului României

Potentialul turistic in zona muntilor Bucegi

Prezentarea zonei turistice

Cadrul natural

M-ţii Bucegi, situaţi în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului Prahova, reprezintã
una dintre regiunile de mare atracţie turisticã din România; altitudinile depaşind frecvent
2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost
declarat parc naţional, incluzând mai multe rezervaţii naturale complexe.
Masivul Ciucaş (1954 m – Vf.Ciucaş) reprezintã una dintre cele mai interesante şi complexe
regiuni montane din Carpaţii Româneşti. Valea Prahovei , ce îşi are punctul de origine sub
Piatra Mare, separă M-ţii Bucegi de M-ţii Garbovei, formând între Predeal (jud. Brasov) si
Câmpina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din România, lucru
accentuat de abruptul stâncos al Bucegilor, cu o diferenţa de nivel faţa de Valea Prahovei, de
peste 1000 m. De-a lungul Văii Prahovei s-au dezvoltat staţiuni pitoreşti: Predeal, Azuga,
Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia. M-ţii Fagaraş au crestele semeţe acoperite de zăpadă 8-9
luni pe an; în cuprinsul acestor munţi întalnindu-se cea mai mare altitudine din România: Vf.
Moldoveanu, 2544 m.

Dintre numeroasele vârfuri ce domină peisajul, se remarcã: Vânturisul (1942 m.),

Vârfu cu Dor (2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsă (2044 m.), Jepii Mari (2071 m.),
Jepii Mici (2173 m.). Unele stânci, precum Mecetul Turcesc, Sfânta Ana, Piatra Arsă, sunt
blocuri imense de calcar, apărute sub aceastã formã datoritã eroziunii. Alte stânci au forme
ciudate şi înalţimi între 5-15 m., cum sunt: Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului ş.a.. Unul dintre
cele mai atrăgătoare sectoare este cel de la Cascada Ialomiţei, prag de rocă ce face trecerea de
la circul glaciar la valea glaciară. În drumul ei către câmpie, Ialomiţa a secţionat treptat
barele de calcar ce i-au stat în cale, creându-şi unele din cele mai spectaculoase chei din
Carpaţii Meridionali.

Vorbind de biodiversitate, trebuie să reţinem că, dintre plantele de aici, câteva sunt
monumente ale naturii, precum floarea de colţ, ghinţura galbenă sau sângele voinicului. Au
fost semnalate 1183 de specii de plante superioare, ceea ce înseamnă cam 30 la sută din
totalul de specii din România. Două dintre plantele de aici sunt endemisme locale exclusive
ale Bucegilor – Astragalus australis, subspecia bucsecsi, şi Poa molinerii, subspecia glacialis.

Dintre speciile ocrotite prin lege menţionăm tisa, laricele, smârdarul, iedera albă,
salcia de turbă, bulbucii de munte şi jneapănul. În ceea ce priveşte fauna, în Bucegi sunt
cunoscute până în prezent 3.500 de specii animale. Între cele mai rare se află tritonul carpatic,
un endemism întâlnit exclusiv în Carpaţi, aşa cum ne spune şi numele său. Între speciile
protejate avem vipera comună, corbul, cocoşul de munte şi capra neagră.
Dintre vertebrate, cele mai bine reprezentate sunt păsările. Aici au fost semnalate 129 de
specii. Dintre acestea, 50 cuibăresc în zonă, fiind considerate păsări de munte. Printre ele se
află buha mare, ciocănitoarea pestriţă sau sfrânciocul roşiatic.
Munţii Bucegi reprezintă un habitat prielnic pentru carnivorele mari. Printre acestea se află
pisica sălbatică, râsul, lupul şi, mai ales, ursul.
 Lemnaru Mariana – Valentina 2
Grupa 208, Seria B, Anul 1 – Facultatea de Administratie si Management Public
Tema referat “ Potentialul turistic in zona Muntilor Bucegi“
Curs: Organizarea, amenajarea și dezvoltarea spațiului României

Scurt istoric

Grupa Munţilor Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpaţilor Meridionali şi al întregului
lanţ carpatic, în timpul orogenezei alpine care a ţinut din Cretacic pâna la începutul
Cuaternarului. Catena carpatica s-a definitivat în timpul Erei Neozoice, în urma ultimelor
faze ale orogenezei alpine. Carpaţii Meridionali, deci şi grupa Bucegilor, au fost înaltati în
bloc, cu cca 1000 m, la sfârsitul Neogenului si începutul Cuaternarului. Calcarele si
conglomeratele dau un pitoresc specific Bucegilor. Caracteristice sunt şi cele trei etaje de
platforme netede sau uşor ondulate: platforma Borascu, cu pajişti alpine folosite vara pentru
paşunatul oilor; platforma Râu este, mai neregulată ca nivelare; platforma Gornovita sau a
Predealului, cu fâneţe şi aşezari omeneşti permanente şi sezoniere.

Căi de acces

Rutier : Bucureşti : Braşov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73 A, joncţiune

cu DN 1.
Feroviar : Gara Buşteni, Sinaia, pe linia Bucureşti : Braşov.
Localităţi de acces

Sinaia : Staţiune balneoclimaterică (800:1000 m alt) de interes naţional şi

internaţional: supranumită "Perla Carpaţilor" este situatã pe valea superioară a Prahovei, la
poalele munţilor Bucegi. De asemenea este o staţiune internaţională pentru sporturi de iarna
cu un important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o
distanţă de 122 km de Bucureşti şi la 49 km de Braşov. Trenurile care opresc în gara
oraşului, situată între râul Prahova si DN1 (E 60) vin din direcţiile Bucureşti, Ploieşti sau
Braşov. Principala magistrală rutieră ce traversează staţiunea de le nord la sud este DN1 (E
60) care face joncţiune cu DN 71 ce vine dinspre Târgovişte, prin localitaţile Pucioasa,
Fieni, Moroieni.

Buşteni : aşezat pe valea Prahovei, la poalele munţilor Jepi, Caraiman şi Costila este
staţiune balneoclimaterică (882 m alt.) de interes naţional, important centru de plecare spre
traseele alpine din abruptul Bucegilor.

Predeal : Oraş, în judeţul Braşov, cu cea mai mare altitudine din ţara 1006- 1100 m.
Este o staţiune climaterică de interes naţional, fiind considerată de asemnea important centru
pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a turismului, şi totodată dispunand de obiective de
interes cultural. Reprezintă punctul de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Pâraul Rece,
Diham, Poiana Izvoarelor, Vârful Omu, spre munţii Postăvaru şi Piatra Mare.

Azuga : Situat în judeţul Prahova, din acest oraş se pot organiza ascensiuni în Masivul
Bucegi şi în Masivul Baiului.

Pârâul Rece : Staţiune climaterică (960 m) unde se practică sporturile de iarnă şi de

unde se pot organiza drumeţii în Masivul Bucegi, cât şi în Masivul Postăvaru.

Bran : este centrul unei importante zone etnografice având obiective de interes turistic.
Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Ţigăneşti, Scara, Omu din Masivul
Bucegi.
 Lemnaru Mariana – Valentina 3
Grupa 208, Seria B, Anul 1 – Facultatea de Administratie si Management Public
Tema referat “ Potentialul turistic in zona Muntilor Bucegi“
Curs: Organizarea, amenajarea și dezvoltarea spațiului României

Moroeni : de aici poate fi urmărit traseul ce străbate de la sud la nord Masivul Bucegi-
spre cabanele Zănoaga, Padina, Peştera etc.

Nivelul de dezvoltare socio-economică

Staţiunile montane de pe Valea Prahovei, masivul Bucegi, localităţile turistice şi

parcurile naturale situate în Munţii Bucegi sunt zone puternic exploatate turistic.
În ultimii ani, investitiile care s-au făcut în cele trei judeţe din nord - Prahova, Argeş şi
Dâmboviţa au vizat extinderea reţelei hoteliere şi ameliorarea calităţii serviciilor. Turismul de
week-end, sporturile de iarnă au adus beneficii însemnate investitorilor din această zonă.
De asemenea, organizarea de evenimente diverse cum ar fi târguri, spectacole,
concerte reprezintă o sursă extrem de importantă pentru atragerea de turişti străini. La fel ca în
cazul celorlalte regiuni,turismul din această zonă are nevoie de investiţii în proiecte de
infrastructură, îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi valorificare a potentialului turistic, iar
lansarea proiectelor şi accesul la fondurile europene vizează tocmai aceste aspecte.
O implicare mai activă a partenerilor sociali, investitorilor în activităţile de turism,
precum si concretizarea unor proiecte prin accesarea de fonduri europene care să facă din
turismul românesc o sursă de creştere economică sunt încă în faza de început şi dispun de
premise favorabile pentru valorificarea potenţialului turistic românesc.
Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi a luat naştere ca urmare a
identificării unor probleme comune ale comunităţilor în care a luat fiinţă, din dorinţa
membrilor fondatori de a soluţiona în mod unitar problemele comune, specifice zonei
montane.
Promovează imaginea localităţilor membre în mod unitar, promovează în întreaga
zonă acţiunile organizate de fiecare localitate în parte. Urmareşte să acceseze programe de
finanţare naţionale şi internaţionale din toate domeniile (economic, social, protecţia mediului,
turism, etc).

Resurse turistice antropice

Mănăstiri

  Mănăstirea Sinaia, este situată în staţiunea Sinaia. A fost întemeiatã intre 1690 -
1695 de Spătarul Mihail Cantacuzino.Una dintre piesele remarcabile ale mănăstirii este
epitaful executat de Ana Roth. Acesta este brodat în mătase şi fir de aur pe o ţesatură de
bumbac. Realizarea acestuia a durat trei ani (1897 - 1900). Cele doua icoane ruseşti "Sfântul
Serghei" si "Sfântul Nicolae" reprezintă darul ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei oferit în
1903 stareţului din vremea aceea, Nifon Arhimandritul, cu ocazia botezului prinţului
Nicolae, fiul lui Ferdinand întregitorul (1914 - 1927).

   Biserica Sfânta Treime aflatã în staţiunea Azuga, ridicată în anii 1902-1903 a
fost sfinţită de Episcopul Nifon Ploieşteanul. Iniţial, biserica a fost deservită de călugării de
la schitul Predeal. Chiar în faţa bisericii se află Monumentul Eroilor Români din Războiul de
Independenţă 1877-1878. Este situată în centrul oraşului Azuga.

  Mănăstirea Peştera lalomiţei este situatã în valea Ialomiţei şi se spune că a fost

întemeiată de Mihnea Vodă cel Rău, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, ca un schit de
 Lemnaru Mariana – Valentina 4
Grupa 208, Seria B, Anul 1 – Facultatea de Administratie si Management Public
Tema referat “ Potentialul turistic in zona Muntilor Bucegi“
Curs: Organizarea, amenajarea și dezvoltarea spațiului României

lemn. la gura peşterii, adăpostind câţiva călugări bătrâni. În anul 1818, schitul a ars complet,
iar un an mai tarziu s-a ridicat un schit nou, mai aproape de gura peşterii cu 10 metri.
Amintirea construirii schitului se păstrează pe o pisanie scrisă pe peretele sudic al grotei, la o
înalţime de 15 metri. În anul 1940, schitul arde din nou, fiind refacut între anii 1940 - 1942,
dar în anul 1961, pe 20 aprilie izbucneşte un incendiu la gura peşterii, iar schitul arde din
nou, de data asta definitiv, nerefacându-se pâna in anul 1993, când cu sprijinul Fabricii de
Ciment Fieni-Dâmboviţa, clădirile au fost refăcute integral.

Execuţia lucrărilor a fost finalizată în anul 1996, luna iunie.

Se oferă cazare în arhondaricul mănăstirii, şi masă la solicitarea doritorilor. Peştera lalomiţei
este localizată la 1660 de metri altitudine, în Muntele Bătrâna, la circa 10 kilometri de
izvoarele râului lalomiţa, avănd o lungime totală a grotei principale, pâna la altar, de 400 de
metri, iar diferenţa de nivel între altar si peşteră, este de 60 de metri. La intrare, se întalneşte
grota cunoscută sub numele de "Grota lui Mihnea Vodă cel Rău", de 115 metri, apoi "Grota
lui Decebal" de 40 de metri unde se presupune ca s-ar fi ascuns Decebal, urmata de „Grota
Sfânta Maria", aflată într-o ramificaţie a peşterii, grota - "La răspantie"- 35 de metri, grota
"La Lacuri"-12 metri, "Grota Urşilor"-76 de metri, unde se pot vedea şi acum scheletele de
Ursus Spaeleus, grota "Fundul Peşterii" - 60 de metri, "Galeria Apelor" - 75 de metri, şi
altarul unde este instalată o cruce.

 Mănăstirea Caraiman din Buşteni, situată în poiana Palanca, accesibilă de pe

drumul care duce la hotelul Silva într-un cadru peisagistic deosebit.

Castele si palate

  Castelul Cantacuzino - este situat în staţiunea Buşteni. În anul 1911 a fost clădit
Castelul, şi o serie de grote, cascade si fântâni arteziene, toate situate în parcul al cărui
proprietar a fost prinţul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu .

  Palatul Peleş - Amplasat în staţiunea Sinaia, acesta este unul din cele mai bine
conservate palate regale din Europa. El a servit ca reşedinţă de vară pentru primul rege
Hohenzollern al României, Carol I. Construit în a doua jumatate a secolului al XIX-lea,
clădirea este încercarea regelui de a imita stilul din ţara lui natală, creând un ansamblu
bavarian în munţii din România. Palatul este bogat ornamentat atât în interior cât şi în
exterior cu complicate sculpturi în lemn şi picturi reprezentând scene din operele lui Wagner.
Un ghid în engleză este disponibil la cerere. Ca şi la exterior, şi în interior se întalnesc
elemente ale neorenaşterii germane, dar există şi încăperi în diverse alte stiluri, reluări ale
renaşterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano-maur, turcesc etc.

 Pelişor este situat chiar lângă Palatul Peleş. Acesta a fost reşedinţa de vară a celui de-
al doilea rege din dinastia Hohenzollern, Ferdinand. Nu la fel de mare ca Palatul Peleş,
Pelişor oferă mai mult comfort. Un ghid în engleză este de asemenea disponibil.
Dincolo de Pelişor se află un alt palat construit mai tarziu de dictatorul Ceauşescu. Este
construit în stil spaniol şi a fost ridicat din dorinţa dictatorului de a se plasa deasupra familiei
regale. Nu este posibil să se efectueze o vizită în acest palat, dar este interesant să-l priveşti
şi să urci apoi pe o cărare de munte ce pleacă chiar de aici (a fost creată ca un drum
particular pentru Ceauşescu).
 Lemnaru Mariana – Valentina 5
Grupa 208, Seria B, Anul 1 – Facultatea de Administratie si Management Public
Tema referat “ Potentialul turistic in zona Muntilor Bucegi“
Curs: Organizarea, amenajarea și dezvoltarea spațiului României

Monumente de arta :

Crucea Eroilor Neamului Cel mai mare şi valoros monument al staţiunii, unic în
ţara, este Crucea Eroilor Neamului cazuţi pe câmpurile de luptă pentru reântregirea
neamului, construit între anii 1926-1927, prin grija Majestaţii Sale Regina Maria şi
amplasată pe Şaua Muntelui Caraiman, la cota 2291 m. Crucea este executata din profile de
oţel, aşezată pe un soclu din beton armat, iar în interiorul acestuia se află o încapere care a
adapostit iniţial dinamul generator de energie electrică care alimenta cele 300 de becuri a
500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante având înaltimea de 48 m si
laţimea de 14 m. Noaptea când este senin si becurile sunt aprinse, privitorului i se oferă o
imagine feerică si Dumnezeiască, prin apariţia unei cruci imense înconjurată de numeroase
stele de pe bolta cerească.

În Masivul Piatra Craiului se gasesc şi numeroase monumente:

- Monumentul Natural Colţii Chiliilor
- Monumentul Natural Acul Crăpăturii
- Monumentul Natural Padina Închisă - Orga Mare
- Monumentul Natural Turnurile Dianei
- Monumentul Natural Zaplazul
- Monumentul Natural Cerdacul Stanciului
- Monumentul Natural Cerdacul de sub Vârful Grindu
- Monumentul Natural Vlădusca
- Monumentul Natural Peştera Mare
- Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu
Acces: Şoseaua DN 73A Predeal - Zărnesti ş din DN73 Bran- Campulung. Din Predeal 35
km.

Monumentul "Ultima Grenadă" situat între Biserica Domnească şi staţia CFR, a

fost ridicat în anul 1928 prin grija patronului fabricii de hârtie Otto Schiel. Statuia a fost
dedicată eroului "Caporal Vasile Muşat", căzut în primul război mondial. Este opera
sculptorului Dumitru Bârlad şi îl reprezintă pe caporal aruncând grenada în tabăra duşmană
cu mâna dreaptă ce-i mai rămăsese teafără.

Instituţiile şi evenimentele cultural-artistice :

Casa memorială Cezar Petrescu - Casa este o secţie a muzeului judeţean de istorie şi
arheologie, acest lăcaş de cultură înfiinţându-se la 17 decembrie 1967. Este situată în
oraşul Buşteni, oraş îndrăgit de scriitor care s-a şi stabilit aici în anul 1937, pentru tot
restul vieţii.

 Casa de Cultura din Buşteni - În trecut aici a existat Şcoala Germană, construită în
1889 la iniţiativa Familiei Regale. La ora actuală, reprezintă locul unor diverse manifestări
culturale, adăpostind biblioteca orăşenească şi un centru UNESCO.
 Lemnaru Mariana – Valentina 6
Grupa 208, Seria B, Anul 1 – Facultatea de Administratie si Management Public
Tema referat “ Potentialul turistic in zona Muntilor Bucegi“
Curs: Organizarea, amenajarea și dezvoltarea spațiului României

Forme de turism practicate

Extrem de complexă şi diversificată, oferta turistică a zonei M-ţilor Bucegi asigură condiţii
pentru practicarea a numeroase forme de turism.
Turismul montan de drumeţie este favorizat de existenţa masivelor muntoase, a
suprafeţei mari acoperite cu păduri, a existenţei traseelor marcate, a cabanelor montane şi
bazelor de cazare din localităţile limitrofe, precum şi a promovării acestor zone pe plan
naţional şi internaţional.
Turismul dedicat prezintă o varietate mare:
Turismul cultural-istoric este favorizat de existenţa a numeroase monumente istorice şi
de arhitectură pe întreaga zona.
Turismul religios este practicat la mânăstirile unde au loc, în timpul marilor sărbători
creştine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioşi.Mai mult, aceste mănăstiri
sunt complexe monahale cu valoare istorică şi arhitecturală deosebită.
Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schifond, echitaţie, mountainbike,
deltaplanorism şi planorism, vânătoare şi pescuit sportiv, „vânătoarea de imagini” tip safari
ale unor specii precum lupul, ursul şi râsul, în masiv şi pe întreg judeţul Braşov trăind 30%
din populaţia de mari carnivore a Europei.
Turismul ştiinţific tematic pe secţiuni de biodiversitate, speologie, geologie,
paleontologie
în cadrul parcului natural.

Concluzii

Ca ramură a sectorului terţiar, turismul reprezintă în perioada contemporană o variantă

strategică pentru numeroase economii naţionale, fiind cunoscute efectele sale benefice în plan
economic, social, cultural si, într-o anumită măsură, asupra mediului natural.
În plan social, turismul răspunde unei multitudini de nevoi umane cum ar fi de odihnă,
recreere, cunoastere, îngrijire a sănătăţii, destindere, îmbogăţire a orizontului cultural,
comunicare, aventură, ceea ce argumentează antrenarea unei ponderi ridicate a populaţiei la
circulaţia turistică. Din acelasi motiv, turismul este considerat un important indicator al
calităţii vieţii şi totodată un mijloc de creştere a acesteia.
Astfel s-au făcut simţite efectele pozitive ale dezvoltării turismului atât în plan
economic cât şi în plan social.
In urma atenţiei acordate studiului de mai sus consider că România are nevoie
permanentă de proiecte pentru dezvoltarea durabilă a turismului cât şi de resurse economice
pentru investire în potenţialul turistic .