PROIECT DE LECŢIE

Data: 03.12.2019

Şcoala: Colegiul National „Fratii Buzesti”

Clasa: a -XI-a E

Profesor: Mihaela Curcan

Aria curriculară: Om si societate

Disciplina: Geografie

Unitatea de învăţare: Probleme fundamentale ale lumii contemporane

Tema lecţiei: Despaduririle, Desertificarea, Incalzirea globala

Scopul/scopurile lecţiei: Prin intermediul continutului didactic prezentat se urmareste

intelegerea termenilor „despadurire”, „desertificare”, „incalzire globala”, constientizarea
cauzelor si efectelor producerii acestor fenomene precum si insusirea unor metode de
combatere.

Nivelul iniţial al elevilor: nivel mediu de cunoștințe

Competenţe specifice:

- Prezentarea în scris şi orală a aspectelor definitorii ale mediului înconjurător,

utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului
- Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect), prin utilizarea limbajului
ştiinţific specific domeniului
- Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului
- Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice, pentru interpretarea şi
prezentarea realităţii observate

Obiective operaţionale:

Elevii vor fi capabili sa defineasca termenii defrisare,despadurire si incalzirie globala

 Elevii vor fi capabili sa denumeasca principalii factori care contribuie la producerea
defrisarilor,despaduririlor si incalzirii globale

Elevii vor fi capabili sa dea exemple de regiuni in care au loc defrisari si despaduriri

Elevii vor fi capabili sa dea exemple de metode prin intermediul carora hazardele pot
fi prevenite sau controlate

Tipul lecţiei: lectie mixta

Conţinut informativ esenţializat:

„Despaduririle, desertificxarea si poluarea au un caracter complementar: ele duc la

reducerea invelisului biotic si la degradarea conditiilor de mediu.

A. DESPADURIRILE

Despaduririle reprezinta un proces continu care in ultimele doua secole a depasit

puterea de regenerare a padurilor, astfel ca suprafata totala initiala a padurilor (62 mil
km2)s-a diminuat cu 1/3.

Datorita functiilor complexe ale padurii, defrisarea suprafetelor forestiere duce la

diminuarea biomasei, distrugerea unui mediu foarte complex, reducerea cantitatii de O2
cedat atmosferei, reducerea diversitatii lumii vii, accelerearea eroziunii pe terenurile
defrisate etc.

Principala functie a padurii, cea de atenuare a caracteristicilor extreme ale mediului

inconjurator si de omogenizare a repartitiei lor in spatiu si timp, se diminueaza sensibil. In
acelasi timp, industria de prelucrare a lemnului, datorita cererii de mas lemnoasa in
crestere, realizeaza o presiune puternica asupra arealelor forestiere.

In prezent, dintre suprafetele forestiere, cele mai mari intinderi sunt ocupate de taiga
(12 mil. Km2), padurile ecuatoriale (8 mill. Km2) si padurile de foioase din zona temperata
(6 mil. Km2).

B) DESERTIFICAREA

Deserturile reprezinta, in sens etimologic, regiuni lipsite de viata. Se considera ca

regiunnile desertice sunt acelea care primesc o cantitate mai mica de 200 mm precipitatii
anual.
 Exista mai multe tipuri de deserturi:

 Deserturile semiaride – cuprind arealele unde precipitatiile sunt de aproximativ 200

mm/an si predomina tufisurile de stepa.
 Deserturile aride – au precipitatii mai reduse de 200mm/an. Ele pot fi calde (zona
intertropicala), temperate (in interiorul continentelor)si reci (intinderi de chiata si
podisuri inalte)
 Deserturile foarte aride – au precipitatii foarte reduse (sub 50 mm/an) care cad o
data la cativa ani (Sahara, Atacama, Kalahari

C)INCALZIREA GLOBALA

Cresterea dioxidului de carbon si de pulberi poate avea ca rezultat cresterea efectului

de sera si, prin aceasta, realizarea unei incalziri si omogenizari a temperaturii la suprafata
terestra. Se considera ca o crestere a cantitatii de dioxid de carbon, in ritmul actual, are ca
efect incalzirea suprafetei terestre cu aproximativ 1-3 grade Celsius pana la mijlocul secolului
al XXI-lea.

Aceasta incalzire (denumita incalzire globala) va avea ca efect topirea banchizei si a

ghetarilor de calota si, in urma acesteia, ridicarea nivelului oceanului planetar. Exista scenarii
care presupun ca, pe termen indelungat, efectele transformarilor climatice ar duce, de fapt, la
o racire simiplara epocilor glaciare.”

Strategii didactice: inductiv-deductive

Resurse procedurale (metode şi procedee): explicatia, conversatia euristica, discutia,

lucrul cu harta, lucrul cu manualul, problematizarea,analiza etc.

Mijloace de învăţământ şi materiale didactice: Harta fizica a lumii, atlasul, manualul,

videoproiectorul

Moduri de organizare a elevilor: individual, frontal

Evaluare (iniţială, continuă sau finală): evaluare continua

Locul de desfăşurare: laboratorul de Geografie

Durata: 50 de minute

Bibliografie consultată: -Octavian Mandrut, Probleme fundamentale ale lumii contemporane,

Ed. Corint, Manual pentru clasa a XI a.
 Desfăşurarea lecţiei

Strategii didactice

Acţiuni ale
Etapele lecţiei Timp Acţiuni ale profesorului Forme
Metod
elevilor Mijloace Evaluare
e de
organizare

1.Organizarea clasei 3 Profesorul realizează prezența și notează Elevii pregatesc Metode - Dialogul, conversația
absențele în catalog manualele,
Mijloace - Catalogul, manualele,
caietele
caietele

Forma de organizare - frontală

2.Verificarea temei și a 10
cunoștințelor din lecția
anterioara – Presiunea
umana si hazardurile
antropice
2
3.Anunțarea lecției noi
Profesoruladresează întrebări elevilor din - sunt atenti Metode - Conversația euristică,
lecția anterioară: dialogul, problematizarea
- raspund la
Care este diferenta dintre hazardurile intrebari Mijloace - Caietele, manualul,
Evaluare
naturale si hazardurile antropice? atlasul, harta
orală
De cate tipuri pot fi hazardere Forma de organizare – frontală
antropice ? (enumerati)
Cine sties a imi dea un exemplu de hazard
nuclear?
Metode – conversația, dialogul
Profesorul notează la tablă titlul lecției: -notează în
Despaduririle, Desertificarea, Incalzirea caiete titlul Mijloace - Caiete, manualul,
 globala lecției tabla

Se expun oral obiectivele propuse ce se -sunt atenți Forma de organizare - frontală

vor realiza prin conținutul lecției

4.Transmiterea noilor 20 „Despaduririle, desertificxarea si sunt activi, Metode – conversația euristică,

cunoștințe poluarea au un caracter complementar: răspund, pun problematizarea, dialogul,
ele duc la reducerea invelisului biotic si întrebări descrierea, observația, analiza
la degradarea conditiilor de mediu. hărților
-sunt atenți
A. DESPADURIRILE Mijloace - Caiete, manualul,
-notează în
tabla, harta, atlasul
Despaduririle reprezinta un caiete noile
proces continu care in ultimele doua informații Forma de organizare - frontală
secole a depasit puterea de regenerare a
padurilor, astfel ca suprafata totala
initiala a padurilor (62 mil km2)s-a
diminuat cu 1/3.

Datorita functiilor complexe ale

padurii, defrisarea suprafetelor forestiere
duce la diminuarea biomasei, distrugerea
unui mediu foarte complex, reducerea
cantitatii de O2 cedat atmosferei,
reducerea diversitatii lumii vii,
accelerearea eroziunii pe terenurile
defrisate etc.

Principala functie a padurii, cea

de atenuare a caracteristicilor extreme
ale mediului inconjurator si de
omogenizare a repartitiei lor in spatiu si
timp, se diminueaza sensibil. In acelasi
timp, industria de prelucrare a lemnului,
datorita cererii de mas lemnoasa in
crestere, realizeaza o presiune puternica
asupra arealelor forestiere.

In prezent, dintre suprafetele

forestiere, cele mai mari intinderi sunt
ocupate de taiga (12 mil. Km2), padurile
ecuatoriale (8 mill. Km2) si padurile de
foioase din zona temperata (6 mil. Km2).

B) DESERTIFICAREA
 Deserturile reprezinta, in sens
etimologic, regiuni lipsite de viata. Se
considera ca regiunnile desertice sunt
acelea care primesc o cantitate mai mica
de 200 mm precipitatii anual.

Exista mai multe tipuri de

deserturi:

 Deserturile semiaride – cuprind

arealele unde precipitatiile sunt de
aproximativ 200 mm/an si
predomina tufisurile de stepa.
 Deserturile aride – au precipitatii
mai reduse de 200mm/an. Ele pot
fi calde (zona intertropicala),
temperate (in interiorul
continentelor)si reci (intinderi de
chiata si podisuri inalte)
 Deserturile foarte aride – au
precipitatii foarte reduse (sub 50
mm/an) care cad o data la cativa
ani (Sahara, Atacama, Kalahari
 C)INCALZIREA GLOBALA

Cresterea dioxidului de carbon si

de pulberi poate avea ca rezultat
cresterea efectului de sera si, prin
aceasta, realizarea unei incalziri si
omogenizari a temperaturii la suprafata
terestra. Se considera ca o crestere a
cantitatii de dioxid de carbon, in ritmul
actual, are ca efect incalzirea suprafetei
terestre cu aproximativ 1-3 grade Celsius
pana la mijlocul secolului al XXI-lea.

Aceasta incalzire (denumita

incalzire globala) va avea ca efect topirea
banchizei si a ghetarilor de calota si, in
urma acesteia, ridicarea nivelului
oceanului planetar. Exista scenarii care
presupun ca, pe termen indelungat,
efectele transformarilor climatice ar
duce, de fapt, la o racire simiplara
epocilor glaciare.”

5.Fixarea lecției 10 -Profesorul evidențiază informațiile de sunt atenți Metode – conversația euristică,
maximă relevanță explicația, dialogul
-răspund,
 -Adresează întrebări elevilor: clasifică, Mijloace - manualul, tabla,
harta, atlasul
- Ce reprezinta defrisarea, desertificarea completează,
si incalzirea flobala? exemplifică Forma de organizare - frontală

- Care sunt principalele regiuni de pe -notează în

glob predispuse producerii unor caiete
asemenea hazarde?

- Care este sunt cauzele producerii

incalzirii globale ?

- Ce masuri considerati ca trebuie luate

in vederea combaterii incalzirii globale?

6.Tema pentru acasa 5 Profesorul stabilește tema pentru acasă -Notează tema și Metode – conversația euristică, Evaluare
ascultă dialogul orala
indicațiile

-Evaluarea se realizeaza pe parcursul

orei, dar si spre final
7. Evaluarea
-Profesorul adresează întrebări pentru a
-Răspund Metode – conversația euristică,
verifica cunoștintele acumulate
Ce reprezinta defrisarea? întrebărilor dialogul
adresate
Care sunt cauzele producerii incalzirii Mijloace - manualul, caietul,
globale? harta, catalogul

Care sunt urmarile fenomenului de Forma de organizare - frontală

incalzire globala?

-Notează notele în catalog și carnetele

elevilor