Asupra propagarii undelor radio cea mai mare influenta o are suprafata

pamantului si straturile atmosferei, in special ionosfera.

Unghiul sub care undele lovesc ionosfera este cunoscut ca unghi de

incidență; acesta este determinat de lungimea de undă și de tipul antenei de emisie
influențând raza de acoperire.

. Densitatea electronilor în stratul D nu este suficient de mare pentru a

reflecta undele radio HF. Absorbția energiei undei de radiofrecvență poate fi destul
de importantă, în special în zona benzilor de frecvență joasă (1,8 - 7 MHz), în
timpul zilei și în timpul maximelor de activitate solară. În benzile de 3,5 MHz până
la 4 MHz, este posibil ca pentru undele direcționate în sus către ionosferă să fie
aproape în întregime absorbite de stratul D. Absorbtia influențează mai puțin
frecvențele mai mari de 7 MHz.

Într-o anumită regiune în jurul unei antene de emisie apare, mai ales
noaptea, o zonă de tăcere care se datorează faptului că acolo nu pătrunde nici unda
directă, nici undele reflectate în ionosferă (fig.1.32). Distanţa maximă de recepţie
se obţine pentru o emisie sub un unghi de elevaţie a = 0 (tangenţial la suprafaţa
pământului). Pentru o elevaţie mai mare decât o valoare limită, undele scurte nu se
mai reflectă. Prin reflexii multiple, la recepţie se pot întâlni mai multe unde
provenind de la aceeaşi sursă. Apare astfel un “fading” de mare distanţă,
caracteristic undelor scurte. Fenomenul de “fading” este mult mai accentuat în
domeniul undelor scurte decât pentru undele medii.

Ionosfera este partea superioară a atmosferei, ce se extinde de la aproximativ

60 la 600 km deasupra suprafeței Pământului, ale cărei gaze sunt puternic ionizate
ca urmare a acțiunii razelor ultraviolete ale soarelui și stelelor, a fluxului de
electroni emisi de soare și a razelor cosmice.
 Semnalele radio transmisie cu ajutorul unei purtătoare ce se propagă de a
lungul suprafeței pământului depind de puterea de emisie, sensibilitatea
receptorului, caracteristicile antenei și tipul căii de propagare.

Dacă purtătoarea se propagă peste suprafața unei apei și dacă se utilizează

echipamente corespunzătoare, distanța de comunicații poate ajunge la 200 - 300 de
km.Dacă purtătoarea se propagă de-a lungul unui teren arid, stâncos, cu
conductivitate redusă, distanța de comunicații se poate reduce la doar 30 km în
condițiile în care se întrebuințează aceleași echipamente de comunicații.

Functionarea sigura a unei comunicatii radio este determinata, pe de o parte,

de starea instalatiilor de emisie si recepie, iar pe de alta parte, de alegerea corecta a
frecventei de lucru si a puterii de radiatie, de modul de instalare a antenelor si de
starea mediului prin care se propaga undele.

In practica, majoritatea statiilor radio in gama HF utilizeaza spectrul de la

1,6 – 30 MHz, iar unele dintre ele (Harris 5800 H) au gama de frecventa extinsa in
banda inferioara VHF pana la 59.9999 MHz, utilizand ambele moduri de
propagare.

Variația intensității radiației solare și variația ionizării sunt periodice. Deci

putem estima intensitatea radiației solare în funcție de momentul zilei și de sezon.
Ionizarea este mai mare în timpul primăverii și verii pentru că ziua este mai lunga.
Undele de suprafață sunt absorbite sau atenuate când trec prin straturile puternic
ionizate E si D, reducând efectiv raza de comunicare a majorității benzii hf.

Pentru că ziua este mai scurtă în timpul toamnei și al iernii, mai puțină
radiatie ajunge la straturile D si E. Frecvențele mai joase trec mai ușor prin aceste
straturi slab ionizate; de aceea, semnalele ce ajung la stratul F sunt mai puternice și
sunt reflectate la distanțe mai mari.
 Unda indirectă se reflectă ziua în stratul E, situat mai aproape de suprafața
pământului decât stratul F, și se înapoiază pe suprafața pământului mai aproape de
emițător decât atunci când se reflectă în stratul F.

Zona de tăcere este limita bătăii undei directe și distanța minimă la care ajunge
unda reflectată pe pământ (zonă circulară care înconjoară emițătorul în care
recepția semnalelor este imposibilă). Existența zonei de tăcere in banda HF este
condiționată de faptul că undele de suprafață, suferind o absorție puternică, nu
ating limitele exterioare ale zonei de tăcere. Pe de altă parte, undele ionosferice
ajung numai în afara limitelor zonei de tăcere datorită unghiului de incidență mare.

Lățimea zonei de taecere depinde de o ora din zi și din noapte, de puterea

emițătorului și de lungimea de undă. Cu cât undele sunt mai scurte, cu atât zona de
tăcere devine mai largă, deoarece undele directe își consumă energia mai repede,
iar cele indirecte se înapoiază pe pământ mai departe de emițător. In timpul nopții,
zona de tăcere este mai largă decât ziua.

Propagare înseamnă ,,mişcare printr-un mediu”.

Propagarea = proprietatea de deplasare a undelor prin mediul de transmisie

În deplasarea sa, unda radio poate parcurge diferite medii de propagare

(atmosferă, apă, vid, obstacole naturale sau artificiale).

La trecerea prin fiecare mediu şi la trecerea dintr-un mediu în altul, unda

electromagnetică este afectată de următoarele fenomene: reflexie, refracţie,
difracţie, absorbţie și dispersie.

În funcţie de frecvenţă (lungimea de undă) mediul de propagare şi mărimea

obstacolelor întâlnite în cale, propagarea undelor radio este afectată în mod diferit.
 *Efectele suprafeţei terestre şi ale atmosferei asupra propagării sunt
dependente de frecvenţa undei radio. Astfel, în anumite intervale de frecvenţă,
propagarea se realizează în acelaşi fel, conducând la împărţirea domeniului
frecvenţelor radio în benzi de frecvenţă.

Undele lungi (UL) Undele lungi (VLF şi LF) se caracterizează prin frecvenţe
f ≤ 300 KHz (lungimi de unda λ ≥ 1km). Având în vedere că o frecvenţă critică fc
= 300 KHz corespunde unei concentraţii de electroni N = 103electroni/cm3, rezultă
că undele spaţiale sunt reflectate de straturile D şi E ale ionosferei sub orice unghi
de incidenţă. De asemenea, sunt reflectate de suprafaţa mărilor şi oceanelor,
propagarea putând avea loc prin ghidare între stratul D şi pământ cu reflexii
multiple pe distanţe foarte mari. Undele lungi se propagă şi prin unde de suprafaţă
datorită difracţiei pe scoarţa terestră, urmărind curbura pământului.

Se pot asigura legături la distanţe de până la 20.000 Km (la antipozi), cu

condiţia compensării atenuării de propagare de valoare mare prin utilizarea unui
emiţător de mare putere ( sute/ mii de KW).

Undele lungi au proprietatea de a-şi menţine relativ constant nivelul de

intensitate a câmpului la recepţie de-a lungul zilei, anului sau chiar pe intervale
mai mari de timp, datorită stabilităţii stratului E pe care se produce reflexia
undelor. Astfel, perturbaţiile ionosferice care apar în zonele superioare ale
ionosferei (deasupra stratului E) nu influenţează recepţia.

Un dezavantaj al utilizării lor se datoreşte acţiunii electricităţii prin

descărcările electrostatice, care constituie sursa primară de zgomot la recepţie. O
consecinţă a utilizării frecvenţelor purtătoare de valoare scăzută este şi limitarea
severă a benzii de frecvenţă transmise.
 Abrev. Lungimea de undă Abrev.
Gama (Română) Frecvenţa (Hz)
Ro (m) En
Unde de frecvenţă infrasonoră UFI < 3×101 > 107 ELF
Unde de frecvenţă sonoră UFS 3×101…3×102 107…106 SLF

3×102…3×103 106…105 VF/ULF

Unde foarte lungi UFL
(miriametrice) 3×103…3×104 105…104 VLF
Unde lungi (kilometrice) UL 3×104…3×105 104…103 LF
Unde medii UM 3×105…3×106 103…102 MF
Radio

(hectometrice)
Unde scurte US 3×106…3×107 102…101 HF
(decametrice)
Unde ultrascurte UUS 3×107…3×108 101…1 VHF
(metrice)
Unde U dm 3×108…3×109 1…10-1 UHF
Micro

decimetrice
unde

Unde U cm 3×109…3×1010 10-1…10-2 SHF

centimetrice
Unde U mm 3×1010…3×1011 10-2…10-3 EHF
milimetrice
Infraroşii C IRC 3×1011…1014 10-4…3µm FIR
Infra Infraroşii B IRB 1014…2,14×1014 3µm…1,4µm MIR
roşii Infraroşii A IRA 2,14×1014…4×1014 1,4µm…0,75 µm NIR
Unde luminoase vizibile LV 4×1014…7,5×1014 0,75µm…0,4 µm VL

Ultraviolete A UVA 7,5×1014…9,55×1014 0,4µm…0,315 µm

Ultra Ultraviolete B UVB 9,55×1014… 0,315µm…0,28 µm NUV
violete 1,07×1015 EUV
Ultraviolete C UVC 1,07×1015…3×1015 0,28µm…0,1 µm
SX, HX
Raze X X 3×1016…3×1020 0,01µm…1 pm
Raze γ γ > 3×1020 < 1pm γ

Antene

Pentru realizarea unei linii de radiocomunicații de orice tip este necesar să

existe un emițător, un receptor și instalațiile de antenă-fider (cablul de legătură cu
antena), care realizează adaptarea acestora cu mediul prin care se propagă undele
electromagnetice. Antenele se utilizează atât pentru radierea, cât și pentru captarea
undelor radio.
 Antena se conectează la emițător sau receptor prin intermediul liniei de
alimentare numită și fider (de la cuvintele englezești to feed - a alimenta si feeder -
alimentator. Energia dată de o sursă de curent continuu sau alternativ ca să poată fi
radiată, trebuie transformată în energie a curenților de înaltă frecvență.

Principiile de funcționare și particularitățile constructive ale antenelor de diferite

tipuri depind în mare măsură de gama de frecvență în care lucrează.

Antenele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere:

a) după lungimea de undă: pentru unde lungi, medii, scurte și foarte scurte
(metrice, decimetrice, centimetrice, milimetrice și submilimetrice;

b) după destinația antenelor: de emisie, de recepție și mixte;

c) după forma antenelor: liniare și de suprafață;

d) după caracterul undelor: cu undă staționară, cu undă progresivă;

e) din punct vedere al funcționării: electrice și magnetice;

f) după tipul instalațiilor pe care le deservesc: de radiodifuziune, pentru

radiocomunicații (cu instalații fixe sau mobile), de televiziune, radioreleu,
radiolocație, radiodirijare, radionavigație, radioastronomie.

Proprietățile esențiale ale antenelor sunt: emisia și recepția directivă și

recepția selectivă a undelor radio. Funcția principală a antenelor este de a
transforma energia curenților de înaltă frecvență, în energia undelor
electromagnetice (la emisie) și invers la (recepție).

Parametrii care se referă la functia principală a antenelor sunt: puterea de

radiație, rezistența de radiație și de pierderi, randamentul, tensiunea maximă
admisă, înălțimea efectivă, suprafața efectivă, suprafata de deschidere, coeficientul
de utilizare al suprafetei de deschidere, impedanța de intrare.
 Antenele sunt caracterizate prin: coeficientul de directivitate, caracteristica
de directivitate, câștig, caracteristica de frecvență.

Coeficientul de directivitate. Coeficientul de directivitate reprezintă raportul dintre

densitatea fluxului de putere radiata de către antena in direcția considerată și
densitatea fluxului de putere radiat de o antenă de referință nedirectivă. În această
definiție se consideră că ambele antene radiază aceeași putere și că pierderile din
cele două antene sunt egale.

Caracteristica de directivitate, este în strânsă legătură cu câștigul antenei și

reprezintă intensitatea radiației electromagnetice emise de o antenă în diferite
direcții ale planului orizontal sau vertical.

Câștigul antenelor reprezintă raportul dintre densitatea fluxului de putere radiata de

către antena pe direcția de radiație maximă și densitatea fluxului de putere radiat de
o antenă de referință fără pierderi, puterile de radiație fiind egale.

Caracteristica de frecvență reprezintă variația curentului de la bornele

acestora în funcție de frecvența, în cazul unei amplitudini constante a tensiunii de
la borne.

Dipolul Simetric se compune din două conductoare identice, situate de a

lungul unei axe la distanță relativ mică între ele.

Antena nesimetrică este formată dintr-un conductor liniar izolat, suspendat

deasupra pământului și alimentat la unul din capete.

Rețeaua de antene este formată din un număr de antene simple identice,

așezate într-o anumită ordine în spațiu și alimentate în așa fel încât să rezulte
caracteristica de directivitate necesara.
 Antena canal de undă se utilizează în stațiile de radiolocație, la liniile
radioreleu si ca antene de recepție la televiziune. Antena canal de undă se compune
din un dipol activ/DA simetric în λ/2 și mai mulți dipoli pasivi. In partea
posterioară a DA este un dipolul pasiv mai lung decât cel activ, numit reflector/R,
iar în partea anterioara a DA mai multe elemente pasive, mai scurte decât cel activ,
numite directori/D.

Cu acest tip de antene se pot obține unghiuri de deschidere ale caracteristicilor de

directivitate foarte mici. Antena tip cadru are o are o largă utilizare la stațiile de
goniometre fixe și mobile și la aparatele de măsurat intensitatea câmpului
electromagnetic, aceasta asigurând recepția directivă a undelor electromagnetice
care se propagă paralel cu planul cadrului. Ea se compune dintre o sferă sau mai
multe spire, formate din un metal cu conductivitate bună.

Antena elicoidală se utilizează în gama undelor scurte și foarte scurte.

Acestea antene radiază/recepționează de-a lungul axei lor, unde electromagnetice
cu polarizare circulară.

Antena ghid de undă. Antena horn. Un ghid de unda excitat la un capăt și

deschis la celălalt capăt se comportă ca o antenă de emisie. O parte din unda
electromagnetică, care se propagă în interiorul ghidului, ajunsă la capătul deschis
al ghidului, este radiată în spațiul înconjurător. Elementul radiant este suprafața de
deschidere a ghidului de undă (care poate fi cu secțiune dreptunghiulară sau cu
secțiune circulară).

La antena ghid de unda se radiază în spațiu toată energia ce se propagă prin

linia de alimentare. Pentru a se realiza acest lucru trebuie realizată o adaptare între
ghidul de undă și spațiul liber. Se poate obține o bună adaptare prin mărirea
treptată a secțiunii transversale a ghidului de unda. Dacă dimensiunile secțiunii
transversale a ghidului cresc, atunci condițiile de propagare se apropie de cele din
spațiul liber, deci se realizează adaptarea iar reflexiile sunt eliminate substanțial.

Antena cu reflector parabolic este specifică gamei undelor VHF, UHF, SHF și este
utilizată în instalațiile de: radiolocație, radiodirijare, radiocomunicatii spațiale,
radiorelee, radioastronomie, televiziune și altele. Elementele de bază ale antenei cu
reflector parabolic sunt: reflectorul, sursa primară și linia de alimentare. Sursa
primară poate fi o antenă horn.

În funcție de mobilitate, mijloacele radio se împart în:

1. Mijloacele radio mobile sunt echipamente portative, portabile sau instalate pe

automobile, autocamioane, platforme de luptă (tancuri, transportoare, avioane,
elicoptere şi nave). Marea majoritate a mijloacelor radio din înzestrarea armatei
române sunt mobile şi sunt exploatate în variantele: portative (de mână), portabile
(transportabile samarizat) şi vehiculare (montate pe vehicule sau platforme de
luptă). Acest tip de mijloace de radiocomunicaţii sunt tot timpul pregătite de lucru
sau pot fi foarte rapid puse în funcţiune.

2. Mijloacele radio transportabile (semi-mobile) sunt acelea care echipează

containere (shelter-ele) de comunicaţii destinate să realizeze sau să înlocuiască
centre de comunicaţii cu mobilitate redusă (de nivel operativ sau strategic).
Acestea se pot transporta în containere sau ambalaje dar au posibilitatea să fie
pregătite în timp relativ scurt pentru lucru.

3. Mijloacele radio staţionare sunt cele care se instalează în încăperi (adăposturi)

special amenajate şi nu permit lucrul din mers. Caracteristicile de lucru ale acestora
ţin cont de locul de amplasare.
După funcțiuni, mijloacele radio se împart în receptoare radio, emițătoare radio,
statii radio (transcivere) = emițător + receptor, stații radio-releu și stații pentru
legătura prin satelit.

1. CARACTERISTICILE TEHNICO-TACTICE ALE MODULUI DE

LUCRU VOCE ÎN STABILIREA AUTOMATĂ A LEGĂTURII (ALE).

DESPRE STAȚIE

Statia radio Harris RF-5800H-MP este o statie foarte moderna pe unde

scurte (cu gama de frecvente extinsa) cu consum, dimensiuni si greutate scazute,
cu care se pot face comunicatii fiabile la nivel tactic. Comunicatiile pot fi in voce
si date, in clar sau cifrat (secretizat). Statia are si capacitatea de lucru in retea
(network) folosind adrese IP.

Statia permite realizarea de legaturi fiabile pe unda directa (LOS) si pe unda

reflectata (skywave) folosind modulatia in amplitudine (AM), cu variantele: banda
laterala superioara (USB), banda laterala inferioara (LSB), amplitudine de
modulatie echivalenta (AME), telegrafie (CW) si pe unda directa, folosind
modulatia de frecventa (FM).

Gama de frecvente a statiei radio este de la 1,6 la 29,9999 Mhz in AM si de

la 20 la 59,9999 Mhz in FM.
Puterea de emisie poate fi mica (1W), medie (5W) si mare (10W in FM – 20W in
AM)

Caracteristicile tehnico-tactice
 Gama de frecvență 1,6-59,9999 MHz
Moduri de lucru FIX, HOP, ALE, 3G
Tipuri de modulație AM (LSB, USB, AME, CW), FM
Canale presetabile
Preseturi de sistem
Autotest BIT la nivel de modul
Impedanța RF intrare/ieșire 50 ohmi
Alimentare 26Vdc nominal

gama de lucru 23-30Vdc

stația se oprește când tensiunea scade sub 21V

Puterea de emisie: AM - 1, 5, 20 W

FM - 1, 5, 10 W
Hold-Up Battery 3,6Vdc
Gama de temperatură -40°C la +70 °C
Squelch reglabil de pe panoul frontal
Dimensiuni 26,7 x 8,9 x 34,29 cm (inclusiv cutia de baterii)
Imersiune la 0,9 m in apa
Greutate 4,5 kg (fără baterii)

Tip de antena utilizat: baston 3 m, filara sau dipol (portabil sau

improvizat).
Posibilitatea de a secretiza (cripta): digital, folosind algoritmul Harris
Citadel (sau un algoritm definit de utilizator) si/sau Datotek.
Posibilitatea de a realiza autotest: complet, pana la nivel de modul.
 Functioneaza in imersiune pana la 0,9m apa.
Criptare digitala (Harris Citadel si / sau Datotek)
Last Ditch Voice (LDV) (numai in 3G) - permite transmiterea unui mesaj
vocal (voce digitala) in conditii foarte proaste de propagare. Mesajul este
inregistrat in statia receptoare. O statie radio poate memora un singur mesaj
LDV.
Stabilire automata a legaturii (ALE) conform standardului MIL STD
141A.
Realizare de legaturi si transmisii de date in modul 3G (ALE de generatia
a 3-a) conform STANAG 4538 Automatic Radio Control System (ARCS).
Poate lucra in salt de frecventa (ECCM) HF (banda larga, banda ingusta
si lista).
Receptor GPS incorporat, folosit pentru afisarea pozitiei geografice si
orei exacte – TOD, precum si la sincronizare.
Poate fi actionata / programata de la distanta prin intermediul unei
interfete tip RS-232/RS-422 sau prin protocolul PPP, de la un terminal de date
(PC);
Poate lucra in retele IP folosind protocolul PPP sau Ethernet.
Poate face transfer de date folosind Wireless Internet Protocol (IP) atunci
cand lucreaza in modul 3G (STANAG 4538).
Poate opera in modul 3G+, ce permite receptionarea si transmiterea
apelurilor ALE chiar cand lucreaza in modul 3G (fara a iesi din modul 3G).
 Comutatorul de functiuni

Acest comutator serveste la pornirea si oprirea statiei radio, la selectarea

modului de lucru (clar sau secretizat), precum si pentru alte functii. Semnificatia
pozitiilor este urmatoarea:
OFF  Opreste statia radio
PT  Porneste statia radio si aceasta lucreaza nesecretizat
CC  Neutilizat (extensie viitoare)
CT  Statia radio lucreaza cifrat (Cipher Text)
RV  Neutilizat (extensie viitoare)
LD  Neutilizat (extensie viitoare)
Z  ZEROIZARE (butonul trebuie tras pentru a putea fi rotit). Buton pentru
zeroizare sau resetarea si stergerea tuturor datelor implementate anterior.Pentru
aceasta este necesara tragerea si rotirea sa in sensul acelor de ceasornic si
zeroizarea este initiallizata

DESCRIERE KDU (Panou de Control și Afișaj)

[PGM] PROGRAM: Afiseaza meniul de programare.
[PRE+/-] Derularea (baleierea) presetarilor de sistem (retea), functie de modul de
lucru ales.
[SQ] SQUELCH: Activeaza sau dezactiveaza squelch-ul.
[VOL+/-] Reglarea volumului.
- Selectia unui camp pe display.
Mutarea cursorului in interiorul unui camp.
Derularea optiunilor dintr-o lista. In anumite campuri, insereaza o cifra sau o
litera.
 Comuta intre ecranele PRESET (presetare) si CHANNEL (canal).
[CALL] are functii diferite, functie de modul de lucru al statiei:
FIX:  Initiaza un HAIL (salut)
ALE:  Initiaza un apel ALE
HOP:  Transmite un semnal de sincronizare sau o cerere (raspuns) de
 sincronizare
3G, 3G+:  Initiaza un apel 3G sau telefonic, transmite un semnal sau o
cerere (raspuns) de sincronizare

[CLR] ANULARE, STERGERE

Abandonarea (anularea) unei operatii
Merge inapoi pe arborele meniului
Sterge un mesaj afisat pe display
Initiaza terminarea unei legaturi (ALE sau 3G)

Porneste / opreste scanarea in ALE sau FIX

[ENT] ENTER:
Pentru acceptarea unei alegeri din meniu
In ecranul “canal” se utilizeaza pentru a initia editarea (modificarea)
frecventelor.
[MODE] Utilizata pentru a schimba modul de lucru (operare) al statiei: FIX,
ALE, HOP, 3G sau 3G+.
[OPT] OPTIUNI Afiseaza meniul de optiuni (specific fiecarui mod de lucru).

PORNIRE
Se ridica comutatorul de pe panoul frontal al Cuplorului cu antena, ptr
cuplarea amplificatorului de putere la statia RF-5800H-MP.
DE RETINUT!
Toate testele ce se vor executa ulterior la statie, trebuiesc efectuate cu
cuplorul cuplat.
Pentru a porni statia radio, rotiti comutatorul de functiuni in pozitia PT
sau CT. Acest lucru initializeaza soft-ul statiei radio si executa un autotest
 sumar. Daca acesta se finalizeaza corect, display-ul va afisa ecranul Preset
specific ultimului mod de lucru accesat anterior sau celui mai avansat mod
de lucru programat. Pe durata autotestului pe display este afisat
INITIALIZING. Daca statia radio nu este in modul de lucru dorit din tasta
MODE se alege unul din modurile de lucru: FIX, HOP, ALE sau 3G.

EXPLOATARE

SELECTAREA FUNCTIEI “ PT “sau “CT”

Se roteste butonul de pornire in pozitia “PT”
Si se alege prin rotire din nou functia de cifrare sau secretizare “CT”

Aceasta functie DATOTEK nu este utilizabila in modul de lucru 3 G sau

HOP.

SELECTIA MODULUI DE LUCRU

a.      De la KDU se apasa tasta “MODE”,pana cand vor apare afisate pe
ecranul LCD ,modurile de lucru in care statia poate efectua serviciu si anume:
(FIX,ALE,HOP,3G,3G+)
b.     Se tasteaza “ENT’si se alege modul selectat.

MODUL DE LUCRU “ALE”

EFECTUARE UNUI APEL

In acest mod se poate realize o comunicare (conectare) intre 2 statii de acelasi

tip.

Comunicarea poate fi trimisa atat unei adrese individuala cat si mai multor
adrese de corespondenti .Pentru aceasta se vor efectua urmatoarele operatiuni:
 a.      Se apasa “CALL”dupa care se alege din submeniu optiunea
(MANUAL, AUTOMATIC)
b.     Se vor utilize sagetile sus /jos de la KDu pentru a naviga in optiuni. Se
selecteaza “AUTOMATIC” si se apasa tasta “ENT”. Daca se alege modul
“MANUAL”canalul de lucru utilizat se va alege de operator.
c.      Pe ecran va apare meniul “ADRESS TYPE”.Se vor utilize din nou
sagetile sus?JOS de la KDU selectandu-se adresa corepondentului si tipul
(INDIVIDUAL,NET,GROUP,ANY,ALL) si se apasa tasta de confirmare “ENT”.
d.     Utilizati sagetile sus/jos pentruselecatrea adresei dorite si apasati tasta
“ENT”.
e.      Statia va incepe transmisia la adresa selectata anterior,urmand ca dupa
apelul si transmisia efectuata sa astepte confirmare de raspuns din partea
corespondentului.
f.      Cand un raspuns a fost receptionat , statia va afisa itemul “LINKED”pe
ecranul LCD-ului de la KDU.
g.     Pentru reintoarcerea in meniul de preset se va utilize tasta “CLR”.

TERMINAREA LEGATURII IN MODUL DE LUCRU “ALE”

Pentru finalizarea legaturii in acest mod se fac urmatorii pasi:

a.      Se apasa tasta “CLR”
b.     Pe ecranul LCd va apare afisat “TERMINATE LINK” meniu , urmand a
selecta “YES “de pe afisaj, apasandu-se apoi tasta “ENT”.
c.      Dupa terminarea acestei proceduri statia va intra in regim de scanare
“ALE” a canalelor implementate.
 PROCEDUL DE LUCRU PENTRU MODUL “EXCHANGE”

a.Se va selecta “EXCHANGE”din meniu

b.Se acceseaza meniu apasand tasta “OPT” ,selecatandu-se “ALE”si “LQA”

c. Se utilizeaza sagetile orizontale “<>”pentru a selecta itemul

“EXCHANGE”si se apasa tasta “ENT”.

d. Se vor utiliza sagetile sus/jos pentru a naviga si a selecta tipul de schimb

(individual sau net),se selecteaza “INDIVIDUAL”,apoi se apasa tasta “ENT”

e. Se vor utiliza sagetile sus/jos pentru a naviga prin modul de adrese si

anume : “INDIVIDUAL”sau “NET” si se va tasta “ENT”.

f.Statia va incerca efectuarea unui schimb cu corespondentul selectat anterior

pe toate frecv.

g. Dupa efectuare procedeului “LQA”staia va reveni la modul de scanare.

MODUL “SOUND”

Se va urmari procedura de lucru pentru slectare modul “SOUND”

a.Se acceseaza meniul prin tastare “OPT” si alegerea modului de lucru

“ALE”si “LQA”

b.Se utilizeaza sagetile orizontale “<>”pentru a selecta “SOUND”si se pasa

tasta “ENT”

c. Se vor utilize sagetile sus/jos de la KDU pentru a naviga si selecta adresa

proprie si se apasa tasta “ENT”
 d.Statia va emite un sunet de apel catre toti corespondentii si in toate
frecventele.

e. Dupa efectuarea testului “LQA”staia va reveni in modul de scanare.

VERIFICARE SCORULUI “LQA”

Acest procedeu este utilizat ,pentru a verifica cel mai bun scor avut in timpul
utilizarii procedurii “LQA”.Se vor utiliza informatiile obtinute din timpul testului
manual de apel, urmand a se selecta cele mai bune scoruri realizate de canal,
pentru efectuarea unui apel ,sau pentru utilizarea canalului respectiv in frecventa
fixa.Pentru aceasta se vor urma urmatorii pasi:

a.Se acceseaza meniul prin apasarea tastei “OPT”si se selecteaza modul de

lucru “ALE”

b. Pentru initializarea optiunii scoruri, se vor utilize sagetile orizontale

“<>”de la KDU, pentru a selecta itemul “SCORES”si se apasa “ENT”

c. Se utilizeaza sagetile sus/jos pentru a naviga prin adresele individuale si se

apasa tasta “ENT”de la KDU.

d. Pentru a revedea utilizati sagetile sus/jos , spre a naviga prin canalele de

lucru si scorurile valabile gasite.apasati tasta “CLR”repetat sau tasta “OPT”pentru
a reveni in scanare in modul de lucru “ALE”.

e. La un scor nul , se vor utiliza itemii “SCORES > ZERO_SCORES” si se

va tasta “ENT”.Statia va face zero toate scorurile gasite si se va reintoarce in
scanare.
 MODUL DE LUCRU 3G

EFECTUAREA UNUI APEL

Acest tip de comunicare este posibila numai daca toti mebrii retelei
respective au posibilitatea de a lucra in acest mod de lucru.Ora de lucru sa fie
sincronizata pentru toti(TOD).

Statiile sa scaneze aceleasi canale implementate.(DOAR VOCE) statia sa nu

fie angajata in transmisii de date sau comunicari vocale.

Pentru aceasta se vor efectua pasii urmatori:

a.      Se apasa “CALL”
b.     Se vor utilize sagetile sus/jos petru selectia tipului si anume
AUTOMATIC”,”MANUAL” sau “BEST” si se apasa “ENT”
c.      Se utilizeaza din nou sagetile sus/jos pentru selectia adresei si tasteaza
“STATION”dupa care se apasa “ENT”
d.     Se vor utilize sagetile sus/jos pentru a selecta call sign-ul statie cu care
dorim sa intram in legatura si se tasteaza “ENT”
e.      Daca tipul legaturii radio este “MANUAL”se va selecta numarul de
canal pentru a efectua un apel.

FINALIZARE UNEI LEGATURI RADIO 3G

a.Se apasa tasta “CLR”

b.Pe display-ul stiei va apare itemul “TERMINATE

DATA?”,”TERMINATE LINK?”sau “TERMINATE CALL?”
 c. Raspunsul va fi afirmativ “YES”.

VERIFICARE IN MODUL 3G A SUNETULUI SI SCORURILOR

Pentru verificarea sunetului utilizam urmatoarea procedura:

a.Se tasteaza “OPT”si se alege “3G”

b.Se selecteaza “LQA”si se apasa “ENT”

c.Se selecteaza “SOUND”si se apasa “ENT”

SCORURI

a.Se acceseaza tasta “OPT” si se alege “3G”

b.Pentru initializarea optiunii scoruri se utilizeaza sagetile orizontale “<>”de

la KDU, se selecteaza itemul “SCORES”si se apasa tasta “ENT”

c.Se vor utiliza sagetile sus/jos pentru a naviga in adresele individualesi se

apasa tasta “ENT”

d.Pentru vizualizare se vor utilize sagetile sus/jos si se va naviga prin canales

pre a vizulaliza scorurile valabile.Se va apasa repetat tasta “CLR”sau “OPT”pentru
a ne reintoarce in modul de scanare in ALE.

e. La un scor nul,se vor utiliza itemii “SCORES > ZERO_SCORES” si se va

tasta “ENT”.Statia va face zero toate scorurile gasite si se va reintoarce in scanare.

PROCEDURA DE UTILIZARE A SMS

Aceasta procedura se poate utiliza petru a trimite si receptiona mesaje text

scurte ce ne vor fi afisate pe display-ul de la KDU.Mesajele pot clare sau
secretizate.(PT);(CT)

La trimiterea unui SMS de la KDU se va utilize urmatoarea procedura:

a.Se tasteaza “OPT”

b.Se vor utiliza sagetile orizontale “<>”de la KDU pentru a selecta din meniu
“MSG”si se tasteaza “ENT”

c.Tot cu aceleasi sageti “<>”se va selecta itemul “SMS”si se va tasta “ENT”

d.Daca pana la acel moment nu a fost transmis nici un “SMS”se vor utiliza
sagetiel sus/jos pentru a selecta “NEW”sau “CANNED”.Daca au fost mesaje
trimise ,utilizati sagetile sus/jos pentru a selecta urmatorii itemi dupa preferinta:
“NEW MSG”,”CANNED MSG”,”LAST SENT MSG”,”LAST ENTERED
MSG”,dupa care apasati tasta “ENT”

e.Mesajul va fi afisat pe ecranul LCD.Daca acesta este nou ,utilizati tastatura

pentru a intra in textul mesajului.

Cand mesajul este complet apasati “ENT”pentru a putea continua.

f.Utilizati sagetile sus/jos de la KDU, pentru a selecta destinatia mesajului.

Destinatia poate fi un numar de “RADIO ID”sau “ALL”pentru toate

statiiledin retea,dupa care se tasteaza “ENT”.

UTILIZAREA SISTEMULUI DE PRESETARE

Sistemul de presetare poate fi utilizat in modurile de lucru

(FIX,ALE,3G,3G+) cand exista retea.Pentru a schimba parametrii presetati folositi
tasta “PRE+/-“de la KDU.

Cu aceasta pot fi modificati anumti parametrii, cum ar fi setarea

canaluluio,setarea modemului , etc.

TEMPORARE SETARI PRIN UTILIZARE SISTEMULUI DE PRESET

SETAREA UNUI MODEM

a.Se apasa tasta sageata dreapta “>”pana apare itemul “DATA “in ecranul
iluminat al LCD-ului

b.Utilizati sagetile sus/jos pentru a naviga in presetul “MODEM”.Se tasteaza

“CLR”pentru a anula eventualele setari anterioare si se apasa “ENT,”pentru a
selecta pe LCD informatiile presetate.O noua selectie nu devine active pana nu este
apasata tasta “ENT”.

SELECTAREA MODULUI VOCE

a.Se utilizeaza tasta sageata dreapta “>”pana va apare pe ecran itemul

“VOICE” pulsand intermitent .

b.Utilizati sagetilesus/jos pentru a naviga si selecta modurile de voce admise.

Acestea pot fi:(CLR,DV24,DV6,ME24,ME6,AVS,CVSD,LDV,NONE).Se

apasa tasta “ENT” pentru selectia modului de voce dorit.

SELECTAREA UNEI CHEI CIFRICE – DE SECRETIZARE

a.Se apasa sageata orizontala”>”pana cand chia de criptare apare pe ecranul

LCD-ului pulsand intermitent.Daca pe display apare itemul “____” in capul
cheii ,acest ne indica ca nu a fost nici o cheie de criptare utilizata sau folosita.

b.Utilizati sagetile sus/jos pentru a naviga si selecta tipul dorit de cheie si

apasati “ENT”.

Atata timp cat navigate prin chile de criptare ,tipul cheii,numele

cheii,semnatura cheii cat si updatarea contului vor fi afisate la baza ecranului LCD
pe un rand.

ZEROIZAREA STATIEI

Acest procedeu sterge toate criptarile si inclusive toate canalele si frecventele

de lucru implementate anterior.Toate presetarile si setarile facute anterior vor fi
sterse ,ramanad cu starile de constructor.Cifrarea nu va mai putea fi efectuata pana
nu se vor reinstala toate cheile de criptare.

a.Trageti butonul ON/OFF al statiei si rotitil catre pozitia “Z”.Din acest

moment statia va incepe automat procedura de zeroizare a tuturor comenzilor
selectate,criptarilor efectuate si a canalelor de lucru folosite, precum si a tuturor
setarilor radio.Setarile radio vor reveni la setarile constructorului.In timpul acestui
process pe ecranul LCD va apare informatia “ZEROIZE IN PROGRESS”.

b.Cand zeroizarea statiei s-a incheiat,mesajul de finalizare va apare pe

ecranul LCD-ului in acest mod “ZEROIZE COMPLETE”.Butonul de pornire
ON/OFF al staiei trebuie intors in pozitia “PT”.

INTRETINERE

Intretinerea preventiva
Reprezinta activitatea de inspectie si intretinere efectuata planificat, periodic, in
scopul prevenirii unor defecte si a reducerii duratei timpului de indisponibilizare.
Activitatea de intretinere fizica preventiva consta in mentinerea curata, uscata si
fara praf a statiei radio. Materialele recomandate pentru intretinere sunt: perie
moale, burete umed si lavete (carpe) de sters.

Intretinerea corectiva

Deficientele si defectele constatate pe durata intretinerii preventive sau care apar

cand statia radio este in serviciu, sunt inlaturate prin activitatea de intretinere
corectiva. In functie de tipul deficientei constatate, aceasta va putea fi remediata de
operator sau in ateliere specializate.

Procedurile descrise mai jos presupun ca operatorul a stabilit ca statia radio este
defecta. Acest lucru se poate determina in trei moduri:
• Operatorul a rulat programul de autotest, defectiunea fiind identificata chiar de
statia radio.
• Pe durata operarii, cand un mesaj de defect apare pe display.
• Operatorul a observat o degradare a performantelor si a concluzionat ca acest
lucru se datoreaza unui defect al statiei radio.

In situatia in care, indiferent in ce mod, operatorul a concluzionat ca a aparut un

defect, modul de remediere va fi gasit urmand procedurile prezentate in acest
capitol. Daca simptomul aparut nu poate fi remediat, situatia trebuie raportata
nivelului urmator de intretinere (nivel 3).

Zilnic: - se sterge cu o laveta exteriorul blocurilor si a carcaselor acestora;

 se indeparteaza praful de pe panoul frontal al aparaturii sau blocurilor cu o
pensula sau un tampon de bumbac moale si uscat;
se strang piulitele de fixare a semimufelor de la cordoane si cabluri de
legatura;
se strang piulitele, suruburile, bolturile si saibele de fixare in ramele
sasiurilor si amortizoarele respective;
se curata bornele de legatura, izolatoarele de antena si a altor puncte de
contact sau conexiune prin stergere cu pensula sau tampoane sau
tampoane de bumbac mai uscate;
se verifica sigurantele care sunt accesibile fara desfacerea blocurilor.

Saptamanal se executa activitati de la intretinerea zilnica si in plus:

se verifica starea mecanica (integritate, fixatie);
se verifica starea carcasei, capacelor, mecanismelor de angrenare sau a
dispozitivului de antena;
se verifica cordoanele, cablurile de legatura precum si modul de fixatie;
se verifica starea surselor de alimentare;
se verifica functionarea in toate regimurile si modurile de lucru prevazute;

Lunar se executa activitati de la intretinerea zilnica si saptamanala si in plus:

se curata contactele prizelor, fiselor si rigletelor din exteriorul aparaturii cu
tampoane usor inmuiate in alcool industrial;
se curata antena de depuneri de sare, rugina sau alte obiecte straine.