Introducere

Zona Muntilor Bucegi este preferatã în general de majoritatea turistilor având un potential turistic
foarte dezvoltat cu activitate turisticã bisezonierã (avand motivatii diferite respectiv vara pentru drumetie,
alpinism, odihna iar iarna pentru sporturile de iarnâ).Acesta e motivul pentru care am incercat sa realizez
aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfasurare al sejurului in statiunea Sinaia.

Aceasta zonã este foarte atractivã având foarte multe posibilitãtii de agreement si oferind în
acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare tip de turist. Muntii Bucegi are statiuni
recunoscute si international precum Sinaia, Predeal, Busteni.

Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizând cele mai bune
conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de
toate vârstele.
Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si conditiile
favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece, confera Carpatiilor o mare
atractie turistica. Am ales prezentare unui produs turistic destinat tustiilor national alegând un sejur de
duratã mediu,si in perioada de iarnã.

Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii
reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. In
1935, o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La
acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud.

Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul Bucegilor si stâncile

binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, masivul Piatra Craiului cu pestera si
cheile Dâmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si Predeal.

656b14gCapitolul I

Prezentarea generalã a zonei

1.1.Asezarea geografica

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre
regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vf.Omu 2505 m;
Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai
multe rezervatii naturale complexe.
Masivul Ciucas (1954 m - Vf.Ciucas) reprezintã una dintre cele mai interesante si complexe regiuni
montane din Carpatii Romanesti.
Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de M-tii Garbovei,
formând între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee
din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea
Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga,
Busteni, Poiana Tapului, Sinaia.
M-tii Fagaras, crestele lor semete fiind acoperite de zapada 8-9 luni pe an; în cuprinsul acestor munti se
întalneste cea mai mare altitudine din Romania: Vf.Moldoveanu, 2544 m.

1.2.Cãi de acces

Rutier: Bucuresti : Brasov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune

cu DN 1.
Feroviar: Gara Busteni, Sinaia, pe linia Bucuresti : Brasov.
Localitati de acces
Sinaia Statiune balneoclimaterica (800:1000 m alt) de interes national si international: supranumita "Perla
Carpatilor" este situatã pe valea superioara a Prahovei, la poalele muntilor Bucegi. Statiune internationala
pentru sporturi de iarna este important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se
afla la o distanta de 122 km de Bucuresti si la 49 km de Brasov.

Trenurile care opresc in gara orasului, situata intre raul Prahova si DN1 (E 60) vin din directiile
Bucuresti, Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de le nord la sud este
DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni,
Moroieni..
Busteni - asezat pe valea Prahovei, la poalele muntilor Jepi, Caraiman ]i Costila.este statiune
balneoclimaterica (882 m alt.) de interes national,important centru de plecare spre traseele alpine din
abruptul Bucegilor.

Predeal - Oras, in judetul Brasov, cu cea mai mare altitudine din tara 1006- 1100m. Statiune
climaterica de interes national. Fiind consider deasemnea important centru pentru practicarea sporturilor
de iarna si a turismului dispunand de obiective de interes cultural. Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana
Secuilor, Paraul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Vârful. Omu, spre muntii Postavaru si Piatra Mare.

Azuga - Situat in judetul Prahova, din acest oras se pot organiza ascensiuni in Masivul Bucegi si
in Masivul.. Baiului.
 Paraul Rece - Statiune climaterica (960 m) aici se practica sporturile de iarna si de aici pot fi
organizate drumetii in Masivul Bucegi, cat si in Masivul Postavaru.

Bran este centrul unei importante zone etnografice avand obiective de interes turistic. Este
punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Tiganesti, Scara, Omu din Masivul Bucegi.

Moroeni - de aici poate fi urmarit traseul ce strabate de la sud la nord Masivul Bucegi- spre
cabanele Zanoaga, Padina, Pestera etc.

656b14g 1.2Potentialul turistic

Potentialul turistic natural al Muntilor Bucegi este format din masivele acestei zone, pesteri
(Ursului,Pestera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Pesterii) si stâncile cu forme ciudate precum
Bebele si Sfinxul.Acestea reprezintã elementele de atractie turisticã preferate de turisti.

                 1.2.1.Potentialul turistic natural

                1.2.1.1.Relieful

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre
regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vãrful Omu 2505
m; Vãrful Costila 2498 m, Varful Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national,
incluzând mai multe rezervatii naturale complexe.
Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de M-tii Garbovei,
formand între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee
din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea
Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga,
Busteni, Poiana Tapului, Sinaia.

Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul,se remarcã: Vanturisul (1942 m.), Varfu cu Dor
(2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsa (2044 m.), Jepii Mari (2071 m.), Jepii Mici (2173 m.). Unele
stânci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana, Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, apãrute sub
aceastã formã datoritã eroziunii. Alte stânci au forme ciudate si înaltimi între 5-15 m., cum sunt: Babele,
Sfinxul, Masa Ciobanului s.a.. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei,
prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. In drumul ei catre campie, Ialomita a
sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale, creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din
Carpatii Meridionali.
 Celalalt masiv muntos, Garbova, este constituit in principal din "strate de Sinaia", cutate si
dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezos-
marnos, de tip flis, constituit la baza de roci pelitice. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase, iar in
partea superioara, sunt conglomerate tillitice.

Relieful reprezintã elementul major in structura potentialului turistic el fiind suportat material al
desfasurãrii activitatilor turistice, precum alpinismul drumetiile si practicarea sporturilor de iarnã.
Alpinismul este o forma a turismului montan practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini
fizice deosebite si special antrenate. Constituit din roci foarte variate, Masivul Bucegi prezinta o mare
diversitate de forme atragatoare : chei, vai strâmte si pesteri - cheile Ursilor, Horoabei, Tatarului,
Zanoagei, Orzei, Pestera Ialomitei etc.. - care confera peisajului un farmec în plus.

În Muntii Bucegi se întâlnesc urmãtorele zone de atractie turisticã incadrate la relieful acestei
zone:

        Pestera Ialomitei - sculptata de ape in versantul sudic al muntelui Batrana, ea se deschide
spre valea Ialomitei, la altitudinea de 1660 m, la intrarea raului in cheile Pesterii. Lungimea totala este de
1128 m,din care sectorul accesibil al pesterii este de 400 m,iar deschiderea, la intrare, de 15 m.

        Cheile Orzei- apar pe valea Ialomitei, in aval de lacul Scropoasa, pe o lungime de circa 2
km, distanta pe care valea este foarte ingusta. Urmand cursul spre amonte, la iesirea din chei intalnim
barajul lacului de acumulare.

        Cheile Pesterii

        Cheile Tatarul Mare - de pe raul Ialomita, apar la traversarea pintenului de calcare care
inainteaza din muntele Tataru.

        Cheile Tatarul Mic - numite si cheile Coteanului, se afla tot pe Ialomita.

        Cheile Zanoaga Mare - de pe valea Ialomitei, sunt sapate in calcare si prezinta versantii
abrupti, strabatuti de numeroase tuburi de drenaj subteran.

                    Cheile Zanoaga Mica - apar pe valea Ialomitei, intre confluenta cu paraul Bolboci
pe dreapta si Oboarele pe stanga.

        Pestera lui Bogdan - amplasata pe clina sudica a Plaiului Piatra Arsa, are 141 m lungime si
o denivelare de 5 m.
         Pestera Ursului - se afla in apropierea cheilor Tatarul Mare, la altitudinea de 1548 m, avand
o lungime de 100 m.

        Platoul Bucegilor - o imensa suprafata structurala, care inclina usor spre vest, intrerupta
doar de cateva valcele.

        Sfinxul - stanca solitara, pe culmea Babele, modelata de agentii subaerieni, prin eroziune
diferentiala exercitata asupra unei alternante de gresii si conglomerate.

              Babele- Stanci solitare, sub forma unor ciuperci, modelate de agentii subaerieni [n
alternanta de strate de gresii si conglomerate, cu rezistente diferite la eroziune

1.2.1.2.Clima

Clima Muntiilor Bucegi este influentatã de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean, care
face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. Iernile sunt lipsite de geruri prea
aspre, lunile de vara sunt racoroase, toamnele, lungi si senine, primaverile, relativ blande, toate acestea
contribuind ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. In Muntii Bucegi,
clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in
alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vantul, asociat cu apa precipitatiilor, a actionat necontenit
asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le, mai repede sau mai incet, prin procesele de deflatie si
coroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, Tiganesti, Bucsoiu,
Caraiman, Costila, Furnica avand numeroasele "fete" slefuite de vint.

Temperatura aerului scade cu altitudinea, astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de
circa 6o , la Predeal este de 5 C, pentru ca pe cele mai inalte culmi, la Varfu Omu, de pilda, sa scada la :
2,5C. In luna februarie temperatura medie este de
:11oC, pe platou aceasta este cuprinsa intre :10oC si :8oC, in restul masivului :8oC la :6oC, iar la Predeal
ajunge la :4,4oC. In luna Iulie, in timp ce la Predeal, la 1050m temperatura medie lunara este de 14,5oC,
in cuprinsul masivului variaza, in functie de conditiile locale, intre 6oC si 12oC, pentru ca la Varfu Omu
sa fie de numai 5,4oC.
Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este, uneori, spectaculoasa, cand in plina vara: din
cauza invaziilor de aer rece: pot aparea zile cu viscol si ninsoare, sau, in plina iarna, zile calme, cu
temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura, cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi
cu 10:15 C mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei.

Legat de precipitatii si de existenta norilor, s:a calculat ca, in medie, sunt anual sub 40 zile cu cer
senin si peste 140 zile cu cer acoperit.
Vantul : element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi: are intensitati si viteze diferite in
timpul anului. La Varful Omu viteza medie anuala a vantului este de 10 m/s, iar pe fundul vailor
adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 m/s. Vantul creste in intensitate cu altitudinea, ajungand ca
pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30:35 m/s, fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor.
Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre : :3,9 C : in ianuarie, :3,1 C : in februarie si 15,7 C : in
iulie.
Numarul mediu de zile de iarna, cu temperaturi mai mici de 0 C, este de 47 zile/an, iar numarul mediu de
zile cu temperaturi peste 25 C, este de aproximativ 16 zile/an.
Din punct de vedere al nebulozitatii, la Sinaia, in timpul iernii predomina cerul acoperit, iar pentru sezonul
estival, cerul senin si doar partial acoperit predomina Trebuie totusi amintit ca in general, asa cum se
intampla la munte_bun, vremea se poate schimba foarte repede, existand chiar zile in care cel putin trei
anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt . tPrecipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de
800 mm, cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. Fiind o
statiune cautata pentru sporturile de iarna, prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru
Sinaia, De regula, se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual, cuprinse intr:un interval ce poate atinge
160 de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie : in anul 1994, chiar la 6 octombrie, iarultima
ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm, la fel de
bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada..

Clima este un factor favorabil practicãrii turismului în aceastã zona ,iarna, zapada atragând multi
turisti care doresc a practica sporturile de iarnã.Vara precipitatile inregistrate care racoresc atmosfera
creând oportunitatea de a scãpa de canicula acestui anotimp.

                1.2.1.3 Hidrografie

Râurile din aceastã zona confera Bucegilor caracterul de castel de apa. Datorita conglomeratelor
care predomina ca formatiune geologica, apele retinute alcatuiesc rezerve importante cedate treptat, prin
intermediul izvoarelor. Exemplele sînt multiple - zona cascadelor din abruptul prahovean este puternic
alimentata de izvoarele care evidentiaza si mai bine contactul dintre conglomerate, brecciile calcaroase si
stratele de Sinaia. De asemenea, pe versantul vestic al Bucegilor, abruptul branean, izvoarele apar la baza
calcarelor, desennînd o.zona de intensa umectare si o noua generatie de vai. În interiorul masivului,
izvoarele abunda catre axa de drenaj & Ialomitei. Asa, de exemplu, în functie de caderea stivei de
conglomerate catre vest în versantul stîng al Ialomitei se ivesc si numeroase izvoare). Un alt exemplu îl
constituie cele din zonele carstice care, fie ca apar pentru scurt timp la zi, cazul vaii Horoabe, fie ca
genereaza un debit bogat si continuu - Izvorul Tatarului. Cursul Ialomitei a fost barat în vederea captarii
energiei apelor la Scropoasa si Dobresti unde au fost create si doua lacuri de acumulare care deservesc
hidrocentralele de la Moroeni si Dobresti. Un alt bazin hidrografic este Izvorul Dorului; el dreneaza
suprafata înalta a Bucegilor
 In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane, atat in partea de vest, cat si in cea
estica. In partea de est, apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere, roci poroase, permeabile
(conglomeratele de Bucegi). Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la izvoare, mai mari
sau mai mici, ce formeaza torenti tumultuosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraie ce erodeaza
necontenit stanca muntelui.

Alãturi de vegetatie si fauna,hidrografia constituie un obiectiv natural de atractie turisticã foarte

important prin acordarea turistilor peisaje impresionante.

        Lacul Bolboci - pe valea Ialomitei, cu un volum util de 13 milioane m3.

Lacul Scropoasa - lac de baraj, construit in 1929, pe raul Ialomita, in scopuri hidroenergetice; se
foloseste si pentru agrement

        Valea Cerbului - este o vale glaciara, cu versantii foarte puternic inclinati, incadrata la nord
de coltii Morarului, la sud de muntele Costila, iar la vest de varfurile Omu si Bucura.

        Valea Ialomitei - in forma de "U" , iar la baza morenei frontale apar numeroase izvoare. In
sectorul glaciar al complexului Ialomitei intra vaile Obarsia, Sugarile si Doamnele.

        Varful cu Dor - ofera o perspectiva splendida asupra Vaii Prahovei, de-a lungul careia
poate fi urmarita succesiunea de asezari pana la Campina si Ploiesti.

Varful Omu si Varful Scara cu panorame unice si altele.

                1.2.1.4. Vegetatie

In muntii Bucegi vegetatia este deosebit de variata, aflandu-se in concordanta cu conditiile

fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. In etajele montan inferior si
montan mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul, bradul si molidul, la care se mai adauga laricea, paltinul,
ulmul de munte, frasinul, plopul tremurator, mesteacanul. Tot aici mai apar jneapanul si arinul de munte.
Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor. In etajul montan se întâlnesc rar
alunul, liliacul salbatic; acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei, din padurea de
pe Piatra Arsa. Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul, feriga, fragul, ghiocelul,
pedicuta, pelinul, podbalul, sovarful, sunatoarea, trei frati patati, zburatoarea De la un anotimp la altul,
padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara, domina o culoare verde- deschides, iar vara,
verde-intens; toamna, de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei, verdele
constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor, pana in clipa cand acestea isi scutura
frunzele.
 Treptat, pe masura ce altitudinea creste apar padurile de brad si molid, care urca pana la 1200:
1500 m. In partea superioara a etajului forestier, cam pana la 1750 m, se intalnesc paduri de molid.
Dealtfel, in Bucegi molidul este cel mai raspandit conifer: molidisuri tipice intalnindu:se pe versantii
nordici si vestici ai masivului, in valea superioara a Ialomitei, la Piatra Arsa si pe versantii nordici ai
Jepilor Mici.
Larg raspandite sunt si tufarisurile de jneapan si ienupar, cele din urma fiind mai putin reprezentate
aparand pe versantii vestici ai muntilor Tatarului, Deleanu si Lucacila, de pe partea dreapta a Ialomitei,
fiind asociate cu afinul si merisorul.
Crestele si varfurile din etajul alpin superior au o vegetatie adaptata la temperaturi scazute (sub 00), cu
vanturi puternice, care produc uscaciune. Covorul vegetal este discontinuu, plantele sunt foarte scunde si
formeaza pe sol pernite sau sunt cu frunzele lipite de sol, cum se observa pe Varful Omu, pe crestele
Coltilor Obarsiei, Morarului, culmea Scara si Varful Bucsoiu.

De asemenea, unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi, desi mai tanar, se
gaseste deasupra localitatii Poiana Tapului, drumul spre cascada Urlatoare.
O alta raritate in cuprinsul masivului este salba moale , care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii, in
apropiere de stancile Sf. Ana, padurea Jepii Mari si pe valea Urlatoarea Mica din Jepii Mici. Datorita
pozitiei lor adapostite si calcarelor titonice, stancile Sf. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat mentinerea
unor elemente rare ca liliacul, iedera alba prezentata o altitudine exceptionala a unor specii lemnoase
proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul.
Prin varietatea vegetatiei zona Bucegi devine foarte prielnica pentru trasee montane si excursii
prin natura, atragand prin frumusetea sa.

                1.2.1.5. Fauna

Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Bucegilor se pot aminti
cateva de interes cinegetic: cerbul, ursul, caprioara, capra neagra, mistretul, lupul, vulpea, rasul. Acestora
li se adauga veverita, iepurele si diferiti soareci de padure. In apele cristaline din zona, pastravul isi are un
mediu prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla, gaita, pupaza, cotofana, ciuful de padure,
vulturul plesuv, cocosul de munte, gaina salbatica sau gainusa, privighetoarea, ciocanitoarea, codobatura,
cucul, cinteza.

Fauna Bucegiilor, este una dintre cele mai cunoscute din tara, in primul rand datorita studiilor
efectuate aici in cadrul Stationarului Zoologic Sinaia, intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe langa
Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. Pentru o mai buna documentare si pentru a facilita
accesul specialistilor in mediul de viata al animalelor din Bucegi, anul 1927 apare Cabana Naturalistilor de
pe Jepi, fondata de Societatea Naturalistilor din Romania.
Daca odinioara prin muntii si pãdurile din zona se intâlneau: ursul, rasul, capra neagra, cerbul, mistretul,
lupul si altele, astazi datorita vanatului intensiv, turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a
mijloacelor de transport, acestea au cam disparut.

Se observã deasemenea varietatea faunei care constituie si ea un punct de atractie foarte mare in
rândul turistilor, fiind un element favorabil pentru drumetii.

                1.2.1.6. Rezervatiile naturale

Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii
reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje.

Cea mai mare zona declaratã rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe
abruptul exterior al masivului, de la Sinaia pana in Strunga.

Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai munte bunlui Zanoaga si
versantul drept al cheilor Zanoaga Mare. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase, cu un totpoclimat
specific, se dezvolta o vegetatie termofila, cu unele elemente rare pentru tara noastra. Mai sunt, de
asemenea, ocrotite arboretul de molid din munte Zanoaga, exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile
din cheile Zanoagei, unde se pot intalni, de asemenea, specii rare.

Rezervatia Babele are, pe langa formele de eroziune diferentiala: ca Ciupercile, Babele, Sfinxul:
si o serie de asociatii alpine cu argintica, ochiul gainii, iarba rosie,

Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului-rezervatie floristica în Depresiunea Fagarasului

(langa comuna sercaia), acoperite de un imens covor de narcise (400 ha), care înfloresc la sfarsitul lui mai,
reprezinta una din splendorile Romaniei, ce atrage numerosi turisti, iubitori ai frumusetilor naturii;     

Rezervatia Botanica Varful Omu , situata la 2500 m altitudine, cuprinde o serie de asociatii de
tundra alpina, cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali, Poa contracta, si specii de paius de
munte_bun, mierluta.
In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa, papucul doamnei,
iedera alba, firuta, sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici, ghintura galbena de pe valea
Horoabei, floarea de colt, specii de clopotei si garofite rosii si pitice etc.
Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte_bun etc.

Parcul National Bucegi este cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in
spatiul Muntilor Bucegi si dateaza din anul 1935 si are o suprafata de aproximativ 6680 ha; se infatiseaza
ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici, nordici si vestici ai masivului muntos, de la
Sinaia si Saua Strunga, cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului, Jepilor si Costilei. Limita
inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 - 1100 m altitudine, iar
cea superioara la 2505 m in Varful Omul.

Rezervatia Pestera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si
Batrana, Pestera Ialomitei, Cheile Pesterii si Ursilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite atat formele
caracteristice, specifice acestei parti a Bucegilor, cat si molidisuri, tufarisuri de jneapan, palcuri de larice si
zambru. Chiar langa Cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneata alpina Poiana Crucii, unde se
intalnesc specii ca Paisul rosu si Ghintura galbena.

                 1.2.2.Potential turistic antropic

         Mânãstiri

                    Manastirea Sinaia, este situata în statiunea Sinaia. Întemeiatã intre 1690 - 1695
de Spatarul Mihail Cantacuzino; Castelul Peles, construit intre 1875 - 1883 in stil german renascentist, cu
elemente gotice.

Mobilierul bisericii a fost sculptat din lemn de paltin si stejar de Constantin Babic si elevii sai de
la Scoala de Arte si Meserii din Bucuresti. Iconostasul, mobilele naosului si tronurile sunt aurite. Unul
dintre cele doua tronuri poarta blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" ("Nimic fara Dumnezeu"), iar
celalalt, apartinând reginei Elisabeta, poarta initialele E.D. sculptate în lemn.

        Una dintre piesele remarcabile ale mânastirii este epitaful executat de Ana Roth. Acesta este
brodat în matase si fir de aur pe o tesatura de bumbac. Realizarea acestuia a durat trei ani (1897 - 1900).
Cele doua icoane rusesti "Sfântul Serghei" si "Sfântul Nicolae" reprezinta darul tarului Nicolae al II-lea al
Rusiei oferit în 1903 staretului din vremea aceea, Nifon Arhimandritul, cu ocazia botezului printului
Nicolae, fiul lui Ferdinand întregitorul (1914 - 1927).

        Prin grija lui Carol I, biserica mare a mânastirii Sinaia a devenit primul lacas de cult
electrificat din România.
                     Biserica Sfanta Treime aflatã în statiunea Azuga, ridicata in anii 1902-1903 a
fost sfintita de Episcopul Nifon Ploiesteanul. Initial, biserica a fost deservita de calugarii de la schitul
Predeal. Chiar in fata bisericii se afla Monumentul Eroilor Romani din Razboiul de Independenta 1877-
1878. Este situata in centrul orasului Azuga.

                    Manastirea Pestera lalomitei este situatã în valea Ialomitei ,se spune ca a fost
intemeiata de Mihnea Voda cel Rau, in prima jumatate a secolului al XVI-lea, ca un schit de lemn. la gura
pesterii, adapostind cativa calugari batrani. In anul 1818, schitul a ars complet, iar un an mai tarziu s-a
ridicat un schit nou, mai aproape de gura pesterii cu 10 metri. Amintirea construirii schitului se pastreaza
pe o pisanie scrisa pe peretele sudic al grotei, la o inaltime de 15 metri. In anul 1940, schitul arde din nou,
fiind refacut intre anii 1940 - 1942, dar in anul 1961, pe 20 aprilie izbucneste un incendiu la gura pesterii,
iar schitul arde din nou, de data asta definitiv, nerefacandu-se pana in anul 1993, cand cu sprijinul Fabricii
de Ciment Fieni-Dambovita, cladirile au fost refacute integral. Executia lucrarilor a fost finalizata in anul
1996, luna iunie.
Se ofera cazare in arhondaricul manastirii, si masa la solicitarea doritorilor. Pestera lalomitei este
localizata la 1660 de metri altitudine, in Muntele Batrana, la circa 10 kilometri de izvoarele raului
lalomita, avand o lungime totala a grotei principale, pana la altar, de 400 de metri, iar diferenta de nivel
intre altar si pestera, este de 60 de metri. La intrare, se intalneste grota cunoscuta sub numele de "Grota lui
Mihnea Voda cel Rau", de 115 metri, apoi "Grota lui Decebal" de 40 de metri unde se presupune ca s-ar fi
ascuns Decebal, urmata de "Grota Sfanta Maria", aflata intr-o ramificatie a pesterii, grota - "La raspantie"-
35 de metri, grota "La Lacuri"-12 metri, "Grota Ursilor"-76 de metri, unde se pot vedea si acum scheletele
de Ursus Spaeleus, grota "Fundul Pesterii" - 60 de metri, "Galeria Apelor" - 75 de metri, si altarul unde
este instalata o cruce.

                    Manastirea Caraiman din Busteni, situata in poiana Palanca, accesibila de pe

drumul care duce la hotelul Silva intr-un cadru peisagistic deosebit.

                        Castele si palate:

                    Castelul Cantacuzino este situat în statiunea Busteni. În anul 1911 a fost cladit
Castelul, si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui proprietar a fost
printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu .

                    Palatul Peles.

Amplasat în statiunea Sinaia, acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din
Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei, Carol I. Construit in
a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala,
creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cat si in
exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. Un ghid in
engleza este disponibil la cerere. Ca si la exterior, si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii
germane, dar exista si incaperi in diverse alte stiluri, reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului
german, rococo-ului, stilului hispano-maur, turcesc etc.

Holul de onoare, cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului, este amenajat de Karel Liman
in anul 1911, pe locul unei foste curti interioare. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al
Castelului. Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul
balcoanelor etajului 1, decoratia salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi de locuit
ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen", aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. La
bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte
mitologice, biblice si istorice.

Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906, intr-un spatiu decorat in stilul
neorenasterii germane. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar, iar
plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. Salile cuprind o bogata colectie de arme,
peste 4000 de piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII.

Sala de consilii, amenajata in 1914, aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia.
Sculptura, intarsia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta.

Cabinetul de lucru, decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul
neorenasterii germane, a fost finalizat in anul 1883. Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate
audientelor oficiale. Vitraliile, piese elvetiene din secolul al XVII-lea, reprezinta steme ale cantoanelor.

Sala florentina, prima sala de receptie a castelului, se numeste si "Marele Salon". Spatiul este
decorat in stilul neorenasterii italiene cu numeroase elemente de renastere florentina. Usile din bronz
turnat, decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din
Roma.

Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. Ea imprumuta in
decoratie elemente de stil hispano-maur, plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuc
policromat si aurit.

Sufrageria, in stilul neorenasterii germane, pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de

argint.
 Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la
Viena de ebenistul Bernhard Ludwig. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de
Meissen dau stralucire spatiului, completandu-l.

Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea. Piesele sunt
decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni, costume si obiceiuri ale acestora.

Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. Spatiul este amenajat in anul 1906, in
vederea unei vizite pe care imparatul Austro-Ungariei, Franz Josef, urma sa o faca in Romania cu prilejul
jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol 1.

Dupã cum se observã Castelul Peles reprezintã un element de atractie turisticã foarte mare
atragând prin marimea sa si cu câtã elegantã este construit.

                    Pelisor este situat chiar langa Palatul Peles. Acesta a fost resedinta de vara a celui
de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern, Ferdinand. Nu la fel de mare ca Palatul Peles, Pelisor ofera
mai mult comfort. Un ghid in engleza este de asemenea disponibil.
Dincolo de Pelisor se afla un alt palat construit mai tarziu de dictatorul Ceausescu. Este construit in stil
spaniol si a fost ridicat din dorinta dictatorului de a se plasa deasupra familiei regale. Nu este posibil sa se
efectueze o vizita in acest palat, dar este interesant sa-l privesti si sa urci apoi pe o carare de munte ce
pleaca chiar de aici (a fost creata ca un drum particular pentru Ceausescu).

                    Monumente de arta

Crucea Eroilor Neamului - Cazare Busteni - Schi partii de ski Busteni

Cel mai mare si valoros monument al statiunii, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe
campurile de lupta pentru reantregirea neamului, construit intre anii 1926-1927, prin grija Majestatii Sale
Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman, la cota 2291 m. Crucea este executata din profile
de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit
initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare.
Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. Noaptea
cand este senin si becurile sunt aprinse, privitorului i se ofera o imagine feerica si Dumnezeiasca, prin
aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.

Bustul generalului Traian Mosoiu (1862 - 1932), autor Oscar Han (1935) - sat Bran;
 . In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente:
-Monumentul Natural Coltii Chiliilor
-Monumentul Natural Acul Crapaturii
-Monumentul Natural Padina Inchisa - Orga Mare
-Monumentul Natural Turnurile Dianei
-Monumentul Natural Zaplazul
-Monumentul Natural Cerdacul Stanciului
-Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu
-Monumentul Natural Vladusca
-Monumentul Natural Pestera Mare
-Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu
Acces: Soseaua DN 73A Predeal - Zarnesti si din DN73 Bran- Campulung. Din Predeal 35 km.

                     Monumentul "Ultima Grenada" situat intre Biserica Domneasca si statia CFR,
a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului
"Caporal Vasile Musat", cazut in primul razboi mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si
reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara.
Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti - Arges. A facut parte din batalionul 1 al
regimentului 2 graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea
Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe
ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o
unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang. Internat la spitalul militar din Iasi, i s-a amputat
bratul. Cu toate acestea, a refuzat sa fie reformat, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu
bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz. La inaugurarea monumentului in 9 sept. 1928, a luat
parte, insasi M.S. Regina Maria insotita de intreaga suita regala.

                 Institutiile si evenimentele cultural-artistice

  Casa memoriala Cezar Petrescu

Casa este o sectie a muzeului judetean de istorie si arheologie, acest lacas de cultura infiintandu-se la 17
decembrie 1967. Situata in orasul Busteni, oras indragit de scriitor, acesta stabilindu-se aici in anul 1937,
pentru tot restul vietii. Cezar Petrescu, consacrat scriitor, dupa publicarea in anul 1922 a primului sau
volum "Scrisorile unui razes",premiat atat de Academia Romana, cat si de Societatea Scriitorilor Romani,
iar in anul 1928, prin aparitia a doua volume de nuvele, si a primului roman, "Intunecare", o opera cu circa
80 de personaje, eternizata intr-o ampla fresca a epocii, a scris aici o mare parte a lucrarilor sale.
Cladirea asezamantului de referinta pentru orasul Busteni este construita in stil romanesc, si are trei nivele,
din care se viziteaza numai parterul si etajul I.

      Casa de Cultura din Busteni

In trecut aici a existat Scoala Germana, construita in 1889 la initiativa Familiei Regale. La ora actuala,
reprezinta locul unor diverse manifestari culturale, adapostind biblioteca oraseneasca si un centru
UNESCO.

656b14g Capitolul II

Echipamentul turistic al Muntiilor Bucegi

Echipamentul turistic este foarte dezvoltat în aceastã zona datorita potentialului turistic foarte
ridicat. Aici se intâlnesc multe unitãti de cazare in care sunt incluse în cele mai multe si cele de
alimentatie.

2.1. Reteaua unitãtilor de cazare

Reteaua unitãtilor de cazare în Muntii Bucegi  este foarte mare,diversificatã pe categori de

confort si sunt împartite pe statiuni.

  Busteni

Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incintatoare, fiind asezat
chiar la poalele muntilor Bucegi, cu virfuri dintre cele mai impresionante. Busteni, este considerat de catre
multi un " Sestogradcity " unde isi dau intilnire marea masa a celor indragostiti de vaile si brinele pline de
farmec ale muntil Incepind dinspre miazanoapte, privirea cuprinde mai intii creasta Bucsoiului ce duce la
Virful Omul, apoi urmeaza spre sud Morarul, cu acele ciudate stinci cunoscute sub numele de " Coltii
Morarului ", Piciorul Morarului se termina prin Muchia Lunga tocmai la DN1 (tunel). Urmeaza semeta
Costila si apoi Caraimanul, indesat si impunator ce domina Bustenii, cladit in cea mai mare parte la
poalele lui. Spre sud lanitul Bucegilor se continua mai intii cu Jepii Mici cu Claia Mare, urmeaza Jepii
Mari, apoi Piatra Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400, din care se vede hotelul de pe aceasta
inaltime. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina.
|naintea tuturor masivelor muntoase din Rominia , Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si
mai variate trasee de stinca , de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. Din virful cel mai
inalt - Omul, 2507 m - aflat in nordul masivului, se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea
principala, culmile nordice si culmea Strunga.or.

Excursiile montane se pot efectua pe trasee marcate (cascada Urlatoarea, Platoul Bucegi si
Monumentul Eroilor-Crucea, ce are o inaltime de 49 m).
Tratamentele de recuperare sunt aferente pentru: anemii, astenii nervoase si surmenaj psihic si intelectual.

                    HOTEL MARY *** situat in apropiere de Hotel Alexandros, centrul statiunii.

                    HOTEL ALEXANDROS *** Amplasat intr-un cadru natural deosebit, avand o
pozitie privelegiata in centrul statiunii Busteni,

                    HOTEL MAXIMILIAN**Situat la  intrarea dinspre Sinaia in Poiana Tapului pe

DN1.Capacitate cazare este de 42 persoane in 21 camere duble Hotelul este construit in anul 2004 si ofera
conditii bune de cazare in camere cu grup sanitar propriu si tv color. Hotelul dispune de incalzire centrala
si apa calda permanent.Dotarile sunt noi .La parter se afla restaurantul .
                    HOTEL SILVA** este situat la doi pasi de la punctul de plecare al telecabinei
Busteni-Busteni, catre cota 2200m.
                    HOTEL MARGARITAR ** Asezat pe cursul raului Prahova, intr-un deosebit
decor montan, la 200 m de la DN1, oferind o priveliste reconfortanta asupra Masivului Bucegi in cartierul
Poiana Tapului.

                    CASA  LUCHIANCU ** este situata la intrarea in cartierul Zamora.

                    VILA CAMELIA*** Situata in Busteni in cartierul Zamora ,intr-o zona linistita,

de vile, in apropierea unei ferme, de unde se pot procura produse proaspete (oua, lapte, branza),

                    VILA  CATALINA ** Vila  este situata in Busteni pe o straduta micurta si

linistita in apropiere de biserica din centrul localitatii.Total locuri: 14-19 locuri.
                     VILA  SERBAN Este situata in Busteni, pe soseaua nationala, Libertatii  ,
mergind de la Bucuresti spre Brasov, pe partea dreapta a soselei, dupa intersectia cu drumul ce trece pe
sub calea ferata catre Zamora si inainte de fabrica de hirtie (inaintea pasarelei care traverseaza soseaua),
sau pina in drumul care merge la hotel Silva si telecabina Busteni.

                    PENSIUNEA CRISTINA **Pensiunea se afla la poalele muntilor Caraiman si

Costila  inconjurata de padure , in apropierea Cabanei Caminul Alpin. Vila  va ofera un minunat cadru
natural, imbinand peisajul pitoresc, linistea si aerul proaspat al padurii cu calitatea confortului oferit.
Atmosfera prietenoasa si primitoare intampina oaspetii acestei pensiuni .
                    CASA LILIANA  **
                   

                     PENSIUNEA  TOMA ** este situata in cartierul de langa gara pe o strada foarte
linistita.

                    PENSIUNEA LIZIERA ** situata la 200 m de partia de schi Kalinderu si 500 m

de gara.
                    PENSIUNEA CAPRA NEAGRA**Situata in Busteni pe Strada Valea Alba in
apropiere de Caminul Alpin.
                    CETATEA CARAIMAN **Situata in Busteni pe strada Prundului

                    PENSIUNEA PARANG***situata in Busteni in zona Zamora intr-o zona linistita.

                    PENSIUNEA  TRANZIT ***Este situata pe DN 1 , la iesirea din Poiana Tapului

spre Sinaia (2 KM ) .in apropiere de benzinaria Lukoil.

                    PENSIUNEA MONOVER* din Busteni este situata intr-o zona foarte
pitoreasca,linistita, pe malul raului Prahova, langa Castelul Cantacuzino, in Strada Prundului. Privelistea
este cu adevarat minunata, puteti admira Crucea de pe Caraiman din pat. Camerele sunt in lambriuri de
lemn stil cabana de munte si sunt mobilate in stil rustic cu note romantice, orientale.

                    PENSIUNEA  MONTEROSE  ** Localizata in Busteni langa Hotel Alexandros.

                    PENSIUNEA CONFORT *** situata BUSTENI, 300 m de la gara la bulevardul

principal.

                    PENSIUNEA BELVEDERE*** Este situata in Busteni. Vila ofera un confort de

3 stele in cele 6 dormitoare si un apartament.
                     PENSIUNEA TURIST* In Busteni pe drumul ce duce la Cabana Gura Diham.
Pensiunea ofera un confort mediu clasificat l a1 stea .

Azuga

Orasul-statiune Azuga este situat pe Valea Prahovei (jud. Prahova) intre statiunea internationalã
Sinaia (la 12 km) si statiunea de ski Predeal (aflatã la 6km).Azuga este la piciorul muntilor Bucegi
(Carpati - Transylavanian Alps), altitudinea 1.110 m.
Sunt 38 km pana la Poiana-Brasov si 147 km pana la Bucuresti.
Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga, localitatea fiind situata pe cea mai circulata vale
transcarpatica a Romaniei, Valea Prahovei, respectiv pe DN1/E60 si magistrala feroviara dubla
electrificata Bucuresti Brasov la circa 135 km de aeroportul Otopeni si 36 km de Brasov. Fata de
localitatile invecinate distantele sunt reduse : Predeal 6 km, Busteni 4 km, Sinaia 12 km. Este o asezare
tipic de munte, teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii scunzi ai Clabucetului Predealului
( alt.max. Clabucetul Azugii 1586 m ) iar in sud si est pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating
altitudini de peste 1700 m ( Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Stevia 1901m).In partea de sud-est a orasului Azuga
pe pantele nordice ale plaiului Sorica, a fost amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil. Aici va
puteti bucura de cele doua partii de schi ( partia de schi alpin - coborare- si partia de schi-fond ) dotate cu
telescaun, teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi.Azuga se poate mandri cu alta partie cu
teleferic pe langa partia olimpica de la Sorica. Noua partie se numeste Cazacu si are instalatie pe cablu si
masini de intretinere a zapezii.

Cel mai important hotel este:

                    Hotel Azuga 2 ** : este situat pe DN1(E60)Bucuresti - Brasov (km 136). Acest
hotele oferã camere cu baie propie si comunã, si posibilitatea luarii mesei la restaurantul hotelului.
Azuga nu dispune de o retea a unitãtilor de cazare asa dezvoltatã dar are foarte mult posibilitãti
de practicare a turismului.
                    VILA SERANA: se afla in Azuga  la 300 m de la partia Sorica.

                    PENSIUNEA CASA AZUGEANA**Se afla in Azuga in apropiere de partia de

schi.(400m).

Predeal
 Predeal, oras in centrul Romaniei (in judetul Prahova), situat pe raul Prahova, la poalele
Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali), la o altitudine ce variaaza intre 798 si 971 m, la 62 de km spre NV
de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 121 de km de Bucuresti; populatie 15730 locuitori (la 1 iulie
1991). Gara

Predeal-statiune de odihna de mare atractie, (la 1.100 m altitudine asezare urbana la cea mai
mare înaltime din Romania, la 25 km sud de Brasov), beneficiaza de o pozitie exceptionala ce deschide
privirilor o splendida panorama spre Vaile Timisului si Prahovei, spre peisajul muntilor împaduriti din
jurul sau (Bucegi, Postavaru, Piatra Mare). Are avantajul de a dispune de excelente partii de schi (cu
diferite grade de dificultate) precum si de transport pe cablu (telescaune, teleschi, babyskilift) fiind un
centru de practicare a sporturilor de iarna deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zapada
depaseste 40 cm în februarie). Este si un important punct de plecare în excursii pe muntii din jur care sunt
usor accesibili. Aici se organizeaza serbari, carnavaluri, diverse alte manifestari de amploare. Confortul
modern, atmosfera deconectanta, mijloacele optime de cazare, numeroasele posibilitati de agrement îi
confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele internationale. Caile de acces sunt: feroviare-gara
Predeal pe linia Bucuresti-Brasov, rutiere-DN 1 / E 15 de la Bucuresti sau de la Brasov, DN 71 de la
Targoviste sau de la Sinaia;     

Paraul Rece-statiune climaterica (la 960 m altitudine, la 9 km de Predeal);     

Timisul de Sus-statiune climaterica (la 820 m altitudine, la 5 km de Predeal si la 19 km de

Brasov). 

Drumuri de acces : DN 1 Bucuresti-Oradea km 147 km; DN 73A Rasnov-Predeal 24 km; calea

ferata Bucuresti-Oradea 141 km.

Excursiile montane se pot realiza pe trasee marcate (Cabana Trei Brazi, Timis, Diham, Susai, Garbova,
cascada Tamina). 

Obiectivele turistice aflate in oras: Manastirea Predeal (1774, 1820), Monumentul Eroilor (1916),
Monumentul poetului Mihai Saulescu (1930); statiunea Paraul Rece.

Hotelurile din aceastã zonã sunt reinoite, oferind chiar apartamente si garsoniere dotate cu TV
cablu telefon si bucãtãrie utilatã complet.

   Hotel Hera 3*** se afla in Predeal pe drumul spre Cabana Trei Brazi

  Hotel Rozmarin 3***

   Hotelul Belvedere 3** este amplasat in Predeal, statiunea cu cea mai mare altitudine din
Romania, la 1110 m pe varful Cioplea.

  Hotel Carmen Ana 3 stele Amplasat in centrul statiunii Predeal, in vecinatatea garii.

Aceste hoteluri pun la dispozitia turistilor urmãtoarele servici:

-sala de jocuri pentru copii cu supraveghetoare

- proiectie de filme
- acces gratuit la fitness (fara banda)
- free shuttle pentru partia de schi
- copiii sub 12 ani, in aceeasi camera cu parintii (fara pat suplimentar)

-unele hoteluri oferã apartamente si garsoniere : sunt dotate cu TV cablu, telefon si bucatarie
utilatã complet. Hotelul este dotat cu piscine cu aparat de contracurent si 2 saune.

:Vile si pensiuni:

  Pensiunile Casa Ana 2** sunt situate in Predeal, pe DN1, in doua locatii, una asigurand un
confort de 3 stele, amplasata in centrul orasului Predeal, iar cealalta pensiune de 2 stele, amplasata la 3
minute fata de partiile de schi Clabucet.

  Pensiunea Florilor este situata la cateva minute de partiile de ski (aproximativ 1 km) si
foarte aproape.

În zona sunt prezente si unitãti de cazare mai mici situate în zone mai retrase si linistite având o
capacitate de cazare foarte redusã.

  Vila Select

  Vile Sunset Situate in Predeal, la 10 minute de centrul orasului

  Vila Dalin: Vila aflata in zona centrala (in spatele pieteti din Predeal), foarte apropae de
partie (300m),

  Vila Maria

Vilele si Pensiunile sunt situate în zone pitoresti ele oferã turistilor cam aceasi servici printre care
: baie proprie cu cabina de dus, TV color + cablu, frigobar, telefon, balcon, caldura si apa caldã
 Sinaia

Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizand cele mai bune
conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de
toate varstele. Are un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16°C) si cu ierni nu
foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie
anuala este in jur de 6,5°C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna
persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie.

Bucurandu-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti), clima caracterizata de o presiune

atmosferica scazuta - 67 mm coloana de mercur, cu o atmosfera puternic iionizata, cu un aer curat, fara
praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, cu numeroase izvoare cu ape minerale
sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, statiunea Sinaia, numita si "Perla
Carpatilor", furnizeaza conditii excelente de tratament a neuroasteniei, a tulburarilor aparatului digestiv (in
gastritele cronice hipoacide), a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colecistita cronica, sechele
dupa operatii pe ficat), endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow, dupa tratament
endocrinologic), respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari, dar si pentru odihna si recuperare a
potentialului de munca

Cai de acces: DN 1 Bucuresti-Oradea km 123; DN 74 Bucuresti-Targoviste-Sinaia 145 km; calea

ferata Bucuresti-Oradea 121 km.
Excursii montane se efectueaza pe trasee marcate (cabana Piatra Arsa - Babele - Pestera - Padina). 
Tratamente balneare se pot face in tot cursul anului la hotel Paltinis (dotat cu echpamante terapeutice
moderne utilizand izvoare naturale indicate pentru tratamentul afectiunilor gastrice si renale). 
Obiective turistice: manastirea Sinaia (1695) - Expozitie de portelanuri; complexul muzeal Peles - Pelisor
- Foisor (1830 - 1980); Monumentul Eroilor (1979); cabana Cumpatul.

Hotelurile din zona Sinaia sunt clasificate pe stele, amintim cele mai renumite :

                    Hotel Palace 4****-cu o amplasare privilegiata in Parcul orasului Sinaia, Hotelul
Palace asigura tot confortul necesar pentru odihna, recreere, refacere si afaceri

                  Restaurant Palace

                    Hotel Anda 4****-localizata la aproximativ 120 Km Nord Vest spre Bucuresti.
                     Hotel International (4****)Datorita pozitiei sale geografice, orasul Sinaia a fost
vizitat inca de la inceputul secolului al nouasprezecelea de catre iubitorii de turism din Romania si din alte
tari. Era si este cautat in primul rand pentru ca se afla asezat intr-o zona deosebit de pitoreasca strajuita de
culmile muntilor Carpati.

                  Restaurant INTERNATIONAL  

Hotelurile cu 4 stele ofera utilitatile si facilitatile precum: minibar, legaturi telefonice

internationale directe, televiziune prin cablu, acces internet, pastrarea obiectelor de valoare, spalatorie-
curatatorie, birou de informatii, schimb valutar, bar de zi, terase de vara, discoteaca, room-service,
frizerie- coafura, rent-a-car, parcare, sali de conferinte.

                    HOTEL ECONOMAT *** Situat langa Castelul Peles.

                  Restaurant Economat

                    Hotel Marami (3***)

                    Hotel Roberto 3 *** este situate într-o zona linistitã pe traseul telecabinei.Are o
frumoasa panorama asupra statiunii si muntilor inconjuratori

                    HOTEL FURNICA** Situat langa Castelul Peles.

                  Restaurant Furnica

                    HOTEL TANTI ** Situat in centrul Statiunii Sinaia vis a vis de Hotel Palace.

Hotelurile de 3 stele oferã turistilor cam aceasi facilitãti desi la o calitate mai redusã decât a celor
de 4 stele toate camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu, telefon si frigider, TV color, minibar,
instalatie de aer conditionat, baie cu cada, uscator de par, dus flexibil, conectare la Internet prin dial-up.

                    HOTEL CARAIMAN** este al treilea hotel construit in Sinaia, situat chiar in
parcul central din Sinaia Facilitati si servici Complexul Caraiman.

                    HOTEL PALTINIS** se gaseste in statiunea Sinaia, cunoscuta si sub numele de

"Perla Carpatilor", fiind amplasat pe DN 1, la 120 km de Bucuresti si la 45 km de Brasov, chiar in centrul
orasului Sinaia.

 
 Hotelurile cu 2 stele sunt unitati de cazare cu o calitate mai redusã si preferat de turisti cu venituri
medi, acestea oferã în general ofera grupurile sanitare comune, precum si cele proprii au pardoseala din
gresie, iar peretii sunt in faianta. Hotelul dispune de parcare proprie pentru circa 100 autoturisme, centrala
termica proprie, centrala telefonica automata, spalatorie - calcatorie, salon de coafura si cosmetica. Holul
de la intrare, unde se afla si Receptia hotelului, este imbracat in lambriuri de mahon lacuit in negru brun,
cu fotolii si canapele elegante si covoare persane mari.
Toate aceste hoteluri ofera facilitãtii clientiilor sãi precum grup sanitar in camera in special in
hotelurile de 3 si 4 stele de asemenea televizor in camerã avãnd disponibil propiu serviciu de alimentatie.
Cele de 4 stele prezintã mai multe service de calitate si speciala de exemplu hotelul Anda ofera baby sitter
la cerere, scoalã de schi, transport la aeroport la cerere pastrarea obiectelor de valoare. Aceste hoteluri
dispun si de sãli de conferinte dotate cu echipamentul necesar(videoproiector,flip-chart,printer,internet)

Pe lângã unitãtile de cazare hoteliere existã si vile, pensiuni cu o atmosfera mai pitoreascã unele
fiind specifice zonei serviind preparate de rigoare.Unele din ele având o amplasare mai intimã, retrasã
oferind astfel liniste si posibilitatea de relaxare.Desi vilele si pensiunile nu au capacitate de cazare foarte
mare reprezintã un interes din ce în ce mai mare ,turisti preferând a se relaxa mai mult in liniste mai ales
de cei de varsta a doua cu service.

                    Vila Camelia se gaseste in zona rezidentiala din Sinaia, inconjurata in liniste de o
gradina cu copaci seculari.

                    Vila Paltinul Complexul  este situat in Sinaia, la aproximativ 5 minute de mers pe
jos de la telecabina si la aproximativ 10 minute de Gara Sinaia..
Cele doua vile sunt situate in spatele Hotelului Paltinis, care este vis-a-vis de Hotel International. Accesul
cu autoturismul se face prin Calea Prahovei (varianta)..

                    Vila Tudor este situata in cartierul Cumpatu din Sinaia. Cartierul Cumpatu este
un cartier rezidential, linistit, alcatuit numai din vile de vacanta cochete. Accesul se face din soseaua de
centura a localitatii Sinaia (soseaua care trece pe la gara), se traverseaza riul.

                    VILA MARALD*** se afla In Statiunea Sinaia pe drumul spre cota 1400.
                    Vila Sorina: Vila este situata in apropierea hotelului Holiday Inn.
                    Vila Sipot: Este situata in Sinaia, in inediata apropiere a Castelului Pelisor.

VILA SPLENDID II afla In Sinaia aproape de iesirea din statiune spre Poiana Tapului

                    VILA ONIX*** se afla Sos. Sinaia - Targoviste, (Calea Moroeni)  in dreapta de
pe DN 1, circa 1200 m de centrul statiunii. Este una din pensiunile cu un confort foarte ridicat care asigura
conditii deosebite pentru un sejur sau un week-end placut chiar si pentru cei mai pretentiosi
oaspeti.Constructie noua cu dotari de mare confort si cu o frumosa gradina .
Vilele din Sinaia au ambiantã primitoare pentru turitisti ele find dotate cu facilitãti sadisfacatoare
având în vedere raportul dintre calitate si pret. Ele în in general oferã incalzire centrala, grup sanitar
propriu, apa calda, tv, tv-cablu.Pentru clientii vilei se pune la dispozitie o bucatarie moderna dotata cu
aragaz, frigider si tot ce este nevoie pentru prepararea si servirea mesei in conditii excelente.

Reteaua unitatilor de cazare a zonei Muntilor Bucegi este foarte extinsã în special în localitãtile
de importantã turisticã foarte mare.

Pârâul Rece

Una din cele mai vizitate statiuni din tara, Paraul Rece, la cativa kilometri de Predeal, la o
altitudine de 1000 km, este numita "statiunea elevilor si a studentilor". Beneficiind de un cadru natural
pitoresc, statiunea este excelenta, in anotimpul rece, pentru schi, dispunand de aer curat, soare si lumina in
tot timpul anului.

Poiana Ţapului

Localitate componenta a orasului Busteni,oras situat la poalele masivului Caraiman din Muntii
Bucegi si la poalele Muntilor Baiu, la 880-940m alt. pe cursul superior al Vaii Prahova. Statiune
balneoclimaterica si de odihna, cu functionare permanenta.
 Statiune montana si climatica de interes general, cu activitate permanenta. Este situata la o
altitudine de 880 m. Cadru natural reconfortant, climat montan puternic ozonat. Indicatii terapeutice:
nevroze astenice, depresii, stari de astenie, debilitate, stari de suprasolicitare psihomotorie. Punct de
plecare spre Cabana Poiana Stânii, Cascada Urlatoarea.
Reteaua unitãtilor de cazare a acestei zone nu este dezvoltatã intãlnind pesiuni urbane precum:
MONA
PARMA
PANORAMIC
MINDREANU DUMITRU

2.2.Reteaua unitãtilor de alimentatie

 Majoritatea unitãtiilor de alimentatie sunt incluse în cele de cazare în hotelurile cele mai
importante(vezi mai sus)

Sinaia

Sinaia detine cea mai extinsã retea a unitãtilor de alimentatie din Munti Bucegi.

Aici se intalnesc:

        Restaurant MONTANA  

        Restaurant SELECT   

        Restaurant SINAIA  

Deseamnea intalnim si pizzerii precum Pizzeria BUCEGI , Pizzeria MAFLOR  si alte mijloace de
divertisment incluse în categoria unitãtilor de alimentatie precum baruri si discoteci:

        Bar BUCEGI   

        Bar MONTANA   

        Discoteca BLACK HORSE   

        Discoteca BLUE ANGEL   

2.3. Mijloace de agrement

Zona Muntilor Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum:

      Sporturile de iarnã: schi,bob, snow-boarding;

      Alpinism, drumetii, mountain-bike, seri de cabanã;

      Partide de vânãtoare, barbacue;

      Refacerea sanãtãtii: curã balnearã, piscinã, saunã, sãli de fitness;

       Festivalul Sinaia, Raliul automobilelor de epocã, carnavaluri, concursuri sportive si
alte evenimente culturale;

      Se pot organiza congrese, conferinte, reuni de afaceri expozitii, parade de

modã,evenimente moderne, sarbãtorile de Paste, Craciun si Revelion.

Capitolul III

656b14g

Comercializarea unui circuit turistic

în zona Muntilor Bucegi

Pentru a putea comercializa într-un mod favorabil produsul turistic se parcurg urmatoarele etape:

                  I.      .Studierea pietei

               II.      Documentarea prealabila

            III.      Verificarea pe teren a informatilor culese

             IV.      Selectia obiectivelelor turistice si a prestatorilor de servici

                V.      Inchierea de contracte cu prestatori de servici

             VI.      Elaborarea propiu-zisa a programului turistic si întocmirea analizei de pret

          VII.      Rezervarea servicilor

I.Studierea pietei

Studierea cererii pe categorii sau pe segmente de consumatori se face dupa

criteriile:economice,geografice,demografice,pshihologice si comportamentale.
 Studierea cererii se face si în functie de preferintele diferitelor segmente de clientela fata de forme
de mifloacele de transport, fata de forme de cazare,fata de destinatii preferate forme de turism(t organizat
neorganizat, pe cont propiu,mixt)

Studierea ofertei concurentei agentiei "DODO TRAVEL" presupune cunoasterea categorilor carora
li se adreseaza concurenta si anume turismului intern ,de munte. Unele agentii nu mai dau o importanta
turismului intern si nici oferirea unui sejur complet (transport, masa, cazare) astfel scazând concurenta.

Ca mijloc de promovare agentia "Dodo travel" se bazeaza pe sistemul media în special prin
intermediul internetului si cel al revistelor dedicate tineretului si oamenilor de afaceri selectându-si astfel
clientii. Analizând si ofertele puse la dispozitie de concurenta se ajunge la concluzia ca preturile oferite
pentru astfel de sejur sunt asemanatoare dar fiind diferite calitatea oferita si alegând un mijloc de transport
mai putin confortabil.

Identificarea principalelor segmente de clientelã dupã criterii variate s-a facãut în urma nalizei de
piatã observând numãrul ridicat al cereri în special a tinerilor de a-si petrece vacantã în Muntii Bucegi.
Din aceastã cauzã s-au ale tintã clientii de varsta medie, cu venituri medii având ca motivatie a calãtoriei
vacanta.

Datoritã sezonalitãtii se poate bserva un nivel foarte ridicat al vacantelor petrecute în Muntii
Bucegi pe timpul iernii dar, deoarece aceastâ zona oferã multe posibilitãti de agrement si în timpul verii
cererea nu devine zero se mentine la un nivel moderat. Deaceea Dodo Travel a decis a promova acest
circuit în perioada verii deoarece multe firme se bazezã pe litoral, rãmân relativ putine oferte în zona
Muntilor Bucegi pe timpul veri.

Rezultatele aceste cercetari vor fi folosite în vederea adaptãrii permanente a ofertelor la mutatiile
intervenite în structura cererii.

Culegerea informatiilor despre concurentii este dificilã si presupune de regula utilizarea unor
informatii secundare, din mass-media, experienta personalã a unor salariati atrasi de firmele
concurente,din auzite. La acestea se adaugã informatiile culese în urma efectuarii unor cercetãri de
marketing asupra clientiilor, furnizorilor, distibuitorilor.

O foarte bunã ocazie pentru studierea pietei sub toate aspectele, respectiv a cererii, a ofertei
concurentei cât si a continutului si tarifelor prestatiilor directe de servici turistice o reprezintã târgurile de
turism.

Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectivã a propiilor posibilitãti si pentru
conceperea unor produse turistice care sa se dufentieze de cele ale concurentei.
II.Documentarea prealabila

Se refera la culegerea de informatii cu privire la oferta turistica a zonei:

Obiective turistice

ênaturale

 Babele
 Sfinxul
 Pestera Ialomitei
 Cheile Ialomitei

êantropice Ø Castelul Peles(Pelisor)

Ø Manastirea Sinaia (cu acces din statiunea Sinaia)

Posibilitati de cazare

Aceastã zonã oferã foarte multe posibilitãti de cazare precum hoteluti(din Sinaia Hotel
International;Hotel Sinaia; Hotel Palace, vile ( Vila Floarea de Colt, Vila Onix) si cabane si
hanuri(Miorita;Valea cu Brazi; Valea Dorului; Piatra Arsa; Cabana Schiorii) si pensiuni turistice în satele
turistice(Posada).

656b14g Reteaua unitatilor de alimentatie

Restaurantele din aceastã zona sunt diversificate precum

      Restaurante Sinaia: Ferdinanad;Vanâtoresc;Taverna Sârbului

656b14g

Mijloace de agrement

În statiunea Sinaia se pot intâlni diverse mijloace de agrement îndragite de turisti tineri si nu
numai:

      Telecabina

      Cazinoul din statiunea Sinaia

       Pârtia de Bob

      Schii

Infrastructura generala si turistica

În zona Sinaia exista posibilitatii de aprovizionare cu hrana si telecomucatia,electrica si termica

sunt foarte bine dezvoltate deoarece este un oras important si recunoscut ca statiune turistica si in
strainatate organizat cât mai bine,dezvoltat economic, aici fiind o piata cât mai extinsa de producatori
astfel aparand concurenta ajungând la un rezultat benefic pentru aceasta zona.

III. Verificarea pe teren a informatilor culese

Posibilitatile de acces la obiectivele turistice sunt soseaua E60 si calea ferata Brasov-Bucuresti
(magistrala 300). În Sinaia se poate ajunge foarte usor deorece exista aceste cai rutiere si feroviare directe.

Confortul oferit de unitatiile de cazare în concordanta cu preturile oferite sunt destul de bune având
in vedere localizarea si facilitatile de agrement oferite de statiunea Sinaia care ridica acest nivel.

Posibilitatile de vizitare a unor obiective cultural-istorice:

Castelul Peles: Orar vizitare: luni si marti inchis ; miercuri 11-17; joi-duminica 9 - 17 ;
Tarif: adulti 100.000 lei ; elevi/studenti 50.000 lei

Pelisorul: Orar vizitare: luni si marti inchis ; miercuri 11-17; joi-duminica 9 - 17 ;

Tarif: adulti 80.000 lei ; elevi/studenti 30.000 lei

IV. Selectia obiectivelor turistice si a prestatorilor de servici

Perioada 20.07.2006-23.07.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare,

Numar turisti: 20

Servici asigurate:

  Servici de cazare(Sinaia,Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana

  Servici de masa-50 RON lei /zi/persoana

  Transport: Autocar 5 lei RON/km

Plecarea(localitatea,data,ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.07.2006 ora08:00
Sosirea(localitatea,data,ora):.Bucuresti Piata Victoriei 23.07.2006 ora 22.00

ITINERARIUL: Bucuresti- Ploiesti- Campina- Comarnic- - Sinaia;

Sinaia-Castelul Bran -Babele- Pestera Ialomitei- Sinaia

Sinaia -Ploiesti- Bucuresti

656b14g 656b14g

Pentru acest circuit am ales urmatoarele obiective turistice ce vor fi vizitate pe parcurs:

      alegerea localitati ce vor cuprinde intinerariul

        Dus:Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Sinaia(122km)

        Intors:Sinaia -Ploiesti -Bucuresti(122 km)

        Alte drumuri suplimentare:

o       Sinaia -Castelul Bran-Babele-Pestera Ialamitei(150 km)

      alegerea mijlocului de transport

Autocarul de 20 de personae 5 lei RON/km

AGENŢIA DE TURISM DODO TRAVEL

PROGAM DE EXCURSIE

656b14g 656b14g 656b14g Simbol

656b14g
 Tipul cicuitului montan 656b14g
656b14g 656b14g
(tematica,montana,nautica,specializata)

Perioada 20.07.2006-23.07.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare,nr.turisti 20

ITINERARIUL: Bucuresti- Ploiesti- Campina- Comarnic- - Sinaia;

Sinaia-Castelul Bran -Babele- Pestera Ialomitei- Sinaia

Sinaia- Ploiesti- Bucuresti

Mijloc de transport. Autocar 5 lei RON/km

Plecarea(localitatea,data,ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.07.2006 ora08:00

Sosirea(localitatea,data,ora):.Bucuresti Piata Victoriei 23.07.2006 ora 22.00

Lungimea traseului:. 364 km

Servici asigurate: cazare(Sinaia,Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana

Servici de masa-45 RON lei /zi/persoana

IV. Întocmirea analizei de pret

Analiza de pret

a)Cheltuieli cu transportul

Persoane: 20

Nr. km: 364

Nr km parcursi pânã la Sinaia: 122 Km Sinaia-Bucuresti

Nr. km parcursi în timpul vizitarii obiectivelor: 120 km Sinaia-Castelul Bran-Babele si Sfinxul

-Pestera Ialomitei

Nr, km parcursi la întoarcere în Bucuresti: 122 km

 Pret/km: 5 lei RON 364 x 5 = 1820

b). Cazare: 35 RON

35 x 20 x 3 =2100

c). Masa: 40 RON

40x 20 x 3= 2400

d) Cheltuieli de vizitare nu avem

e) Cheltuieli cu ghidul: 75 RON

f) Cheltuieli cu soferul: 75 RON

2.Totalizarea cheltuielilor:

1820+ 2100+2400+75+75= 6470

3.Aplicarea comisionului

6470 X 10% = 647

4. Calculul TVA: 6470 X 19 % =1229,3

5.Totalizarea cheltuielilor:

6470 + 647 + 1229,3 = 8346,3

8346,3/ 20= 417,315 Rotunjit: 418 RON

Intagibilitatea produsului turistic face ca in multe cazuri pretul practicat sa fie considerat un
« indicator » al calitatii servicilor oferite.

Deaceea nivelul preturilor practicate pentru produsul turistic trebuie sa reflecte cel mai fidel
calitatea produselor oferite.

Pretul al acestui produs turistic include transportul din Buceresti pana in Sinaia plus traseu catre
obiectivele turistice de vizitat propuse in acest sejur , cazarea la Vila Camelia*** precum si alte facilitati :
camping in curtea pensiuni (la cerere), gratar , sala de conferinta (40 locuri), inchirieri de materiale
sportive si pentru pescuit.

656b14g V.Încheierea de contracte cu prestatori de servici

Contract de hotelarie si restauratie

PARTI CONTRACTANTE:

1.      VILA CAMELIA cu sediul in:SINAIA strada: Spatar Mihai Cantacuzino, nr.5, judetul/sectorul
PRAHOVA

4, telefon: 021/330 49 45, Oficul Registrului Comertului al Judetului PRAHOVA, sub nr. 6152, cod
fiscal: 678, avand numarul 6203748527, deschis la Banca Comerciala Romana, reprezentata legal prin
articolul 76/2000, denumita in continuare BENEFICIAR.

2. DODO TRAVEL , cu sediul in BUCURESTI str. VACARESTI strada: 274 , judetul BUCURESTI
telefon: 021/3308582 , email: contact@dodotravel.ro, inregistrata la , inregistrata la Oficiul Registrului
Comertului al orasului Bucuresti, sub nr. 1287, cod fiscal:562, avand cont nr. 7271216131, deschis la
Banca:Comerciala Romana, reprezentata legal prin articolul 29/1996, denumita in continuare
PRESTATOR.

CAPITOLUL 1. OBIECTUL CONTRACTULUI

Art. 1.1. Obiectul contractului consta in primirea de catre prestator a clientilor si achitarea de catre agentia
de turism a contravalorii serviciilor prestate.

Art. 1.2. Spatiile de cazare vor fi puse la dispozitia Beneficiarului de catre Prestator pentru grupurile de
turisti in limita disponibilitatilor.

Prin grup de turisti se intelege respectarea cumulative a urmatoarelor conditii:

-         minim 30 de locuri, rezervate in baza aceleiasi comenzi,

-         la aceasi data,

-         pentru aceeasi perioada de sejur.

CAPITOLUL 2. DURATA CONTRACTULUI

Art. 2.1 Contractul este valabil din data de 20 iulie , pana in data de 23 august 2006.

CAPITOLUL 3. TARIFE SI MODALITATI DE PLATA

Art. 3.1. Prestatorul de servicii are dreptul sa majoreze unilateral tarifele in raport cu piata si cursurile de

656b14g 656b14g 656b14g -3-

referinta ale valorilor Euro su USD communicate la Banca Nationala a Romaniei, cu obligatia ca
Prestatorul sa notifice Beneficiarului hotararea sa in timp util.

Art. 3.2 Tarifele deja confirmate de catre Prestator pentru o anumita rezervare sau serviciu turistic
Beneficia-

rului raman neschimbate indifferent de fluctuatia pietei sau de cursurile de referinta ale valutelor Euro si
USD communicate la Banca Nationala a Romaniei.

Art. 3.3 Tarifele sunt exprimate in euro/zi (TVA inclus)

Art. 3.4. Tarifele nu include micul dejun.

Art. 3.5 Termenul de plata este de 5 zile lucratoare de la momentul primirii facturii de catre Beneficiar,
res- pectiv Prestator, in original sau copie.

Art. 3.6. Beneficiarul va plati un avans de 25% din valoarea serviciilor comandate, in termen de 48 de ore
de la momentul confirmarii comenzii de catre Prestator, urmand ca restul de 75% sa fie platit apoi.

Art. 3.7 Serviciile suplimentare (altele decat cele comandate de Beneficiar ) vor fi achitate de catre turist
direct la Receptia hotelului.

CAPITOLUL 4. REZERVAREA SPATIILOR DE CAZARE

Art. 4.1 Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza unei comenzi scrise, emisa de Beneficiar si
confirmata tot de catre Prestator.

Confirmarea comenzilor se face de catre Prestator in termen de maximum 24 de ore de la primire.

Art. 4.2. Pentru grupurile de turisti, rezervarea spatiilor de cazare se face cu minimum 14 zile inainte de
incepe-

rea sejurului mantionat in comanda confirmata de catre Prestator.

Comenzile vor cuprinde: numele si prenumele turistilor, felul si categoria serviciilor solicitate,
perioada de sejur, modalitatea de plata, banca si numarul de cont al platitorului, data si ora sosirii,
semnatura reprezen-

tantului legal, stampila emitentului.

Art. 4.3 Ziua hoteliera incepe si se termina la ora 12:00. Rezervatiile sunt garantate pana la orele 20.00. In
cazul depasirii acestei ore Beneficiarului va mentiona in comanda " sosire tarzie" precizand ora.

CAPITOLUL 5. PENALITATI

Art. 5.1. Pentru depasirea termenului de achitare a facturilor, Beneficiarul va achita Prestatorului 0,5 %
din valoarea totala a serviciilor comandate, pentru fiecare zi de intarziere.

656b14g 656b14g 656b14g -4-

Art. 5.2 In cazul in care, in ultima zi de sejur, spatiile de cazare vor ramane ocupate dupa ora 14:00,
Beneficia- rul va plati Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful de cazare pentru spatiile astfel
ocupate. Dupa ora 19:00 camerele se vor achita integral.

Art. 5.3. In cazul neprezentarilor care nu au fost anuntate in termen, sumele incasate in avans de catre
Presta-

tor nu se vor mai restitui Beneficiarului, dupa care comanda va fi anulata implicit.

CAPITOLUL 6. RECLAMATII

Art. 6.1. Eventualele reclamatii vor fi formulate in scris de client sau de conducatorul de grup si vor fi
depuse la sediul Prestatorului in timpul sejurului. Prestatorul se oblige sa solutioneze operativ
reclamatiile. Nu vor fi luate in considerate eventualele reclamatiile formulate dupa parasirea hotelului.

Beneficiarul se oblige sa aduca la cunostinta clientiilor aceasta clauza.

Art. 6.2. Daunele provocate de turistii cauzati conform prezentului contract se vor consemna intr-o nota
de constatare si vor fi recuperate direct de la acestia, inainte de plecare.
CAPITOLUL 7. RASPUNDEREA CONTRACTUALA

Art. 7.1. In cazul nerespectarii uneia sau mai multor clause din prezentul contract de catre Beneficiar,
acesta se considera desfiintat de drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice alta
formalitate prealabila.

Art. 7.2 Prezentul contract poate inceta prin acordul ambelor parti sau prin denunate de catre una din parti,
cu preaviz scris in termen de 30 de zile. Rezilierea prezentului contract nu va mai avea nici un effect
asupra obliga-

tiilor deja scadente intre partile contractante.

Art. 7.3. Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor parti, prin act additional, acre devine
parte integranta a sa.

Art. 7.4 Contractul se completeaza cu prevederile Legii 31/1990 si cu dispozitiile Codului Civil si
Comercial precum si cu dispozitiile legilor speciale in vigoare.

Art. 7.5. Litigiile intervenite intre partile contractante se vor solution ape cale amiabila. In caz contrar,
partile se vor putea adresa instantei judecatoresti.

CAPITOLUL 8. CAUZELE FINALE

Art. 8.1. Prestatorul si Beneficiarul au obligatia de a pastra confidentialitatea clauzelor si a tarifelor

prezentului contract .

Art. 8.2. Beneficiarul isi asuma obligatia ca turistii sa respecte regulamentele hoteliere sis a nu desfasoare
activitati care contravin legilor romanesti in vigoare.

Art. 8.3. Prezentul contract a fost intocmit si semnat in 2 exemplare, cate 1 pentru fiecare parte.

VI. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic

Ziua I

Bucuresti

60 km
 Ploiestiul are numeroase monumente ridicate (Statuia Libertatii, Statuia Soldatului de la 1877,
Catedrala Sf. Ion).Ploiestiul adaposteste numeroase muzee in care sunt pastrate dovezile unei traditii
inaintate, culturale, istorice si economice:- muzeul petrolului, muzeul de istorie si arheologie, muzeul
ceasului, muzeul de arta.

62 km

Sinaia

Statiunea Sinaia este asezata pe valea superioara a Prahovei, in plina zona carpatica, la poalele
muntilor Varful cu Dor, Furnica si Piatra Arsa. Ea se afla la o distanta de 122 km de capitala tarii, si la 49
km de Brasov. Orasul, dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor, se intinde in partea de
nord la locul numit Gura Padurii, unde este plasat hanul "Vadul Cerbului", iar spre sus, pana dincolo de
valea Izvorul Dorului, unde s-a ridicat, in ultimii ani, noul cartier "Platoul Izvor". Ca statiune montana,
activitatile de agrement sunt orientate în primul rând pe excursii montane usoare, trasee turistice montane
în Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinism, sporturi de iarna. Amatorii de excursii se pot
delecta cu trasee montane usoare, cu un parcurs de 2-3 ore, care asigura o plimbare agreabila prin padurile
de brad. De asemenea, Sinaia dispune de numeroase trasee turistice montane, trasee de alpinism, ski
randonee, trasee pentru velo tout terrain în timpul verii). Sinaia ofera turistilor si numeroase posibilitati de
practicare a sporturilor favorite.

Castelul Peles din Sinaia, resedinta de vara a regilor României, are un profil bine determinat.
Creatie a gustului regelui Carol I al României (1866 - 1914), dar si a stiintei arhiectilor Johannes Schultz
si Karel Liman, precum si a maiestriei unor decoratori prestigiosi ca J.D. Heymann din Hamburg, August
Bembé din Mainz si Berhard Ludwig din Viena, castelul Peles poate fi considerat cel mai important
edificiu de tip istorist din România, având caracter de unicat. Totodata, el este, prin valoarea sa istorica si
artistica, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumatati a
secolului al XIX-lea.

Ziua II

Sinaia

60 km
 Castelul Bran - situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran
este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii
lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi.

7 km-Aceastã distantã se efectuazã cu ajutorul mijlocului de transport pe cablu.

Babele si Sfinxul- Babele si Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii, formate de-a
lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului.Foarte putini dintre miile de turisti care urca in fiecare
an pe platoul Bucegi stiu, insa, ca aici exista multe alte forme si figuri care pot bucura ochiul..

Pestera Ialomitei si Cheile Ialomitei alaturi de Varful Omu, de babe si Sfinx, Cheile Ialomitei
reprezinta unul dintre reperele peisajului geomorfologic al Muntilor Bucegi. In numar de zece, cheile de
pe valea superioara a Ialomitei s-au format datorita adancirii raului in blocurile de calcare triasice si
jurasice, incorporate in formatiuni de roci mai recente - cretacice - si mai putin dure - conglomeratele de
Bucegi. De la nord la sud, succesiunea celor 10 chei este urmatoarea: cheile Ursilor, Pesterii, Varariei,
Coteanu, Tatarului, Zanoaga Mica, Zanoaga Mare, Orzei, Dobresti, Galma. Ele apar in relief sub forma
unor sectoare de vale ingusta, generate de prezenta rocilor dure - calcarele.

67 km

Sinaia

Ziua III

În aceastã zi turisti se pot relaxa li se pun la dispozitie gratarul din patrimoniul vilei si de
asemenea se organizeazã un program de agrement proiectarea unui film la cerintã intr-un salon special
amenajat.

Ziua IV

Sinaia

Târgoviste- Acest oras este vechea cetate de scaun a Valahiei, centru economic, militar, politic,
cultural si religios cu mare insemnatate la acea vreme. Principala atractie turisticã este Curtea Domneascã.

CURTEA DOMNEASCA Casa domneasca (ruinata acum) era formata din doua corpuri de cladire,
corespunzatoare celor doua epoci de constructie: din timpul lui Mircea cel Batran si din timpul lui Petru
Cercel. Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" cuprinde monumente de arhitectura medievala ce
formeaza ansamblul Curtii domnesti, dintre care unele adapostesc expozitii:
     - În turnul Chindiei: "Dracula. Legenda si adevar istoric"
     - În biserica domneasca: "Colectia de arta brâncoveneascâ"
     - În beciurile casei domnesti din sec al-XVI-lea - "Din istoria Curtii domnesti", "Lapidarul"
     - În biserica "Sf. Vineri" - "Colectia de icoane".

656b14g 656b14g
656b14g 656b14g 656b14g

Bucuresti

VII. Rezervarea servicilor turistice

Dupa calculul pretului a actiuni turistice agentia de turism Dodo Travel solicita prestatorului de
servici turisticeVila Camelia rezervarea servicilor turistice.

Pe baza programului excursiei agentia de turism trimite o comanda catre prestatorul de servici
care participa la realizarea sejurului programului turistic adicã unitatea de cazare Vila Camelia si a firmei
de transport Euroline.

656b14g 656b14g Capitolul IV

656b14g Dezvoltarea si promovarea turismului

656b14g 656b14gîn Muntiilor Bucegi

4.1.Solutii de valorificare a patrimonului turistic în Muntii Bucegi

Muntii Bucegi dispune de o sfera diversificatã de resurse naturale si antropice. Deorece este o
zonã forte usor accesibilã, preferatã pentru sejururi

scurte în weekenduri si in special de turistii tineri dar in aceasi timp are mare atractie si la cei d vârsta a
doua dorind sa se relaxeze,odihneasca.

Castelul Peles constituie o sursã de atractie foarte mare fiind cunoscut international acesta
situeaza statiunea Sinaia în sferele de preferinte a turistilor.
 Statul sprijina turismul, ca unul din domeniile prioritare ale economiei nationale, prin mecanisme
economice, financiare si prin actiuni de amenajare si protectie a patrimoniului turistic in conformitate cu
prezenta lege si alte acte normative, creand conditii pentru dezvoltarea turismului durabil.

Astfel ar trebui ca fiecare sa contribuie la protejarea patrimonului si in special de cei care au grija
de orasele respective sunt obligatii sa: efectueaza controlul calitatii serviciilor turistice prestate efectueaza
clasificarea structurilor de primire turistica, creeaza conditii pentru atragerea investitiilor interne si straine
in scopul dezvoltarii turismului; organizeaza activitatea editoriala si de publicitate in domeniul turismului
si o supravegheaza asigura executarea prezentei legi si altor acte normative in domeniul turismului,
organizeaza si desfasoara activitatea de promovare a imaginii Muntilor Bucegi ca tara ce prezinta interes
atat pentru turismul intern, cit si pentru turismul international

4.2.Promovarea turismului în Muntii Bucegi

Publicitatea si promovarea vânzãrilor sunt cele mai rãspândite metode de promovare utilizate.
Datoritã caracteristicilor acestor forme de promovare, majoritatea consumatorilor asociazã ideile de
marketing cu publicitatea. tot ca forme de promovare apar si relatiile publice si vânzãrile personale.

Cel mai vizat mediu prin care se poate relaiza publicitatea este cel mass media in general
televizorul reviste si mai nou internetul.

S-a ca modalitate de promovare internetul observand ca acesta este un mediu foarte folosit desi nu
inspirã prea multã incredere. Deacea s-a ales si revista ca mijloc de promovare printr-un panou publicitar
observat mai jos.

Aceasta promovare se face în speranta convingerii clientelei si de a crea o imagine favorabilã

asupra produsului turistic oferit, si de se face cunoscut acest produs.

Se doreste cresterea numãrului de turisti atrasi spre zona Muntiilor Bucegi sau fidelizarea lor.

Pentru obtinerea celui mai favorabil rãspuns din partea pietei-tintã, din partea tinerilor, astfel s-a
creat o marcã si am lansat-o pe piatã facând lent familarizarea c aceasta.

Aceastã campanie publicitarã are ca obiectiv principal afirmarea pe piatã, sã asigure primirea
favorabilã al acestui circuit în Muntii Bucegi de catre consumator, pentru ca acesta sã dezvolte o preferintã
pt acest circuit.

Prin pliantul inclus am expus toate beneficile pe care orice consumator le cautã într-un produc
intr-un mod cat mai credibil.
 Prin publicitatea se propune scopul de a:

-informa clientul

-de a se face cunoscut acest circuit;

-de a convinge clientela si de a crea o opinie favorabiolã a acestui circtui;

-de a stimula vânzãrile, de a atrage noi clienti dispusi sã achizitioneze acest circuit.

Promovarea vânzãrilor implicã orice activitate ce poate induce un rezultat scontat din partea
potentialilor clienti sau intermediari la schimb.

Pentru comercializarea acestui circuit s-au folosit brosuri împartite în Bucuresti si prin expozitiile
la târgurile dedicate turismului.

Dodo Travel,ca orice societate care urmãreste sã-si atragã piata, aceasta face publicitate si
cheltuieste din profitul pe care-l obtine din propiile vânzãri. Societatea a incheiat contracte de publicitate
cu revista Acasa i cotidianul Libertatea si o serie de cataloage anuare, ghiduri. De asemenea s-a folosit si
publicitatea exterioarã prin afise amplasate în zone aglomerate ale Bucurestiului institutii de învãtãmânt,
camine studentesti.

Cea mai mare parte a ofertei se concentreazã pe doua sezoane,de iarnã si varã, în restul timpului
cererea manifestatã fiind foarte slabã.

Perioada cea mai intensã în activitatea agentiei o reprezintã sezonul estival,al concediilor si a
vacantelor,când cererea manifestatã atinge cea mai mare valoare. Pe lângã statiunile de munte si de
tratament, agentia include în oferta sa si statiunile de pe litoral cu o gamã variatã de posibilitãti de cazare
si agrement. De asemenea, si activitatea de promovare este mai intensã în periodele de sezon, societatea
trebuind sa-si facã cunoscutã oferta care se schimbã în functie de sezon.

Agentia de turism "Dodo Travel" are relatii cu detinãtorii de bazã materialã din toate zonele
tãrii,cu care incheie contracte de prestãri servicii pe un anumit contingent de care dispunepe o perioadã de
un an pentru statiunile montane.

În domeniul transportului agentia colaborezã cu Euroline.

Studentii si elevii solicitã locuri de cazare mai ieftine, dar care sã asigure conditiile de petrecere a
timpului. Cererea lor se orienteazã cãtre cabane,vile sate de vacantã,hoteluri de una-doua stele ,dar în
zonele atractive din punct de vedere al posibilitãtilor de agrement.
 Concurenta fiind foarte puternicã pe piata turisticã în care îsi desfasoara activitatea,agentia a
adoptat o strategie de crestere a capacitãtii pietei chiar dacã ponderea veniturilor incasate în raport cu
numãrul turistilor va fi mai micã. În acest sens agentia si-a propus îmbogatirea a activitatii turistice prin
introducerea unor produse turistice noi si preturi promotionale.

656b14g 656b14gConcluzii:

În urma acestei lucrãri de atestare profesionalã se observã cã Muntii Bucegi au mult mai multe
resurse turistice de valorificat reprezentând o zona cu accesibilitate foarte ridicatã si deasemnea poate oferi
liniste si relaxare sau doar agreement si posibilitatea practicarilor diferitelor sporturi de iarnã iar varã
practicând alpinismul si drumetiile.

Muntii Bucegi reprezintã una dintre cele mai atractive zone turistice din tarã, este o zonã foarte
populatã si exploatatã în domeniul turismului, la maxim. Una dintre principalele atracti o reprezintã
Sinaia, statiunea cea mai des frecventatã de turisti din tarã si de peste hotare. Aceastã atractie a turistilor
fatã de zona muntilor se explicã prin faptul cã accesul în zonã este foarte usor (este o zonã traversatã de
magistralele de comunicatie foarte importante evindetiate in cap.I ) în jurul sãu sunt orase foarte mari, au o
populatie dornicã de a petrece timpul la aer curat (Bucuresti, Ploiesti, Targoviste,Buzau etc.). Acestã zonã
a Muntilor Bucegi este preferata de turisti mai ales pentru vacantele scurte sau în weekenduri.

În zona Muntilor Bucegi s-au fãcut investitii foarte importante în ceea ce privste infrastructura
unitãtilor de cazare, de alimentatie, lucru ce a dus la cresterea numãrului de turisti ce viziteaza zona.

Aceasta lucrare evidentiazã principalele obiective turistice din zona aceasta (foarte multe la
numar), dintre care cele mai importante sunt: Castelul Peles si Pelisorul (din statiunea Sinaia- cel mai
cunoscut obiectiv antropic din tara),Babele si Sfinxul etc.

Un rol important o au si statiunile din Muntii Bucegi : Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Poiana
Ţapului orase cu renume national si international. Totodatã foarte importante sunt unitãtile de cazare din
statiuni si din imprejurimi care sunt foarte numeroase atragând din ce în ce mai multi turisti ce doresc sa se
relaxeze si sa beneficieze de servicile oferite de prestatori care au un nivel destul de ridicat.

Bibliografie:

 Beldie A. - "Rezervatia naturala Bucegi"

 Tehnologia Turismului clasele a XI-a XII -a, Editura Niculescu, Autori : Cristina Iordache,
Gabriela Stanciulescu, Stefania Mihai
  Marketing turistic clasa a XII- as Autori : Cristian Dinca, Daniela Neagu, Mihaela Jipa
 Revista Terra Magazin
 Internet : http://www.cazari.ro/sinaia.htm

http://www.scritube.com/geografie/Zona-Muntilor-Bucegi156146.php
http://www.scribd.com/doc/50352942/1/Definire-poten%C5%A3ial-componente

Atractii turistice litoral.Atractii turistice litoral Marea Neagra.Atractii turistice litoral Romania

Parcul Gravity Park

Gravity Park este un complex destinat practicantilor de sporturi extreme de orice varsta, cu toate utilitatile
necesare inglobate in perimetrul parcului. El se afla in Constanta (strada Soveja, vizavi de Palatul Copiilor),
dar este deschis tuturor amatorilor de sporturi extreme din Romania (si nu numai). Constanta, strada Soveja
(vizavi de Palatul Copiilor), in parcul Tabacariei, pe malul lacului
Situat la intrarea in statiunea Mamaia, se intinde pe o suprafata de 27200 mp teren in dreptul zonei de acces
spre Teatrul de Vara, delimitat de hotelurile Aurora si Dunarea.
www.gravitypark.ro
 
Parcul Aqua Magic

Toboganele, piscinele, caderile de apa si bazinele insumeaza o suprafata activa de 4000 mp de apa. Desi
gradul de siguranta este maxim din punct de vedere tehnic, exista si supraveghetori, in special in zonele
destinate copiilor. In incinta acestui parc sunt amplasate centre de alimentatie (restaurante, baruri, fast-food
cofetarii, fast-food-uri), suveniruri, presa, ilustrate.
www.aqua-magic.ro
 
Acvariu Constanta
 
Acvariul - Constanta, prima sectie a CMSN amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului, in imediata
vecinatate a acestuia, este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. Cladirea
care il adaposteste, construita la inceputul sec. XX, a trebuit reamenajata in totalitate, ea avand, pana in anii
1950, alta destinatie. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern. Cu toate
acestea acvariul constantean a ramas cea mai mare institutie de acest gen din tara, desi ulterior si alte muzee
de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil.
Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de
bazine, dar si expozitiilor temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica.
Mai multe informatii www.delfinariu.ro
 
Adresa: B-dul. Elisabeta nr. 1
Telefon: 0241/611.277; 0241/481.461
Acces: troleibuz: 44, 49 (din oras); 40, 48 (de la gara)
Program: 9:00 - 20:00 (vara); 9:00 - 16:00 (iarna)
 
Delfinariu Constanta
 
Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972, fiind primul Delfinariu public din tara
noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei, la acea data.
In Marea Neagra traiesc trei subspecii de delfini, si anume : marsuinul, delfinul comun si afalinul.
Delfinariul Constanta a gazduit in bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagra. Primii au
fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta L.1758) si delfinii comuni (Delphinus delphis ponticus L.1758),
iar in urma cu aproape 20 de ani au fost adusi si afalinii sau delfinii mari cum mai este numita specia
Tursiops truncatus ponticus
Mai multe informatii www.delfinariu.ro
 
Zilnic: demonstratii la orele 10:00, 12:00 si 14:00;
Demonstratia dureaza aproximativ 30 minute.
Capacitatea salii este de 300 locuri.
Copii, elevi si studenti: 4 lei
Adulti: 9 lei
Copiii cu varsta pana in 5 ani au acces gratuit.
Adresa: Constanta, B-dul Mamaia, nr. 255
Informatii suplimentare la telefon 0241.481.230
 
Farul genovez este situat pe faleza din orașul Constanța, în spatele statuii cu bustul poetului Mihai
Eminescu. A fost construit în jurul anului 1300de către genovezii care făceau comerț în port și restaurat
între anii 1858-1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan. Farul are o înălțime de
aproximativ 8 metri.Cupola lui este din metal.
 
Moscheea Mahmud al II-lea  Constanta.
Este un monument de arhitectura construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale
romanesti fiind copia fidela a moscheii Konia din Anatolia-Turcia. Monumentul a fost construit in anul
1910 de catre arhitectul V. Stefanescu.
Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822. In interiorul ei se gaseste cel mai mare
covor oriental din Romania vechi de 200 de ani avind o suprafata de 144 mp si cantarind 500 de kg. Acest
covor a apartinut sultanului Abdul Hamid.
Turistii au posibilitatea de a urca in minaretul inalt de 47 m, de unde pot admira o superba panorama asupra
zonei vechi a orasului.
Moscheea din Constanta a reprezentat un cadou facut de regele Carol I catre comunitatea musulmana din
Dobrogea si a fost inaugurata chiar in prezenta acestuia.
Acces : Linii Autobuz 2, 42, 44, 49, 51, Linii Trolebuz 48, Statia Poarta 1 Port Constanta.
Locatie : Strada Crangului nr.1, Constanta.
 
Insula Ovidiu, amplasata pe lacul Siutghiol, la 5 km de malul statiunii Mamaia si 500 m de cel al orasului
Ovidiu, este unul dintre cele mai inedite locuri ale litoralului romanesc, fiind singurul obiectiv turistic care
functioneaza pe o insula naturala. Aceasta are o suprafata totala de 26.000 mp., din care 10.000 mp. sunt
utilizati in scop turistic. Creata cu mii de ani in urma, insula a devenit locul legendar unde poetul Publius
Ovidius Naso (43 i.Hr – 17 d.Hr.) a fost exilat in anul 8 d.Hr. de imparatul Augustus si unde a scris operele
“Tristele” si “Ponticele”. In prezent insula Ovidiu are 20 locuri de cazare pentru turisti, in 10 casute de trei
stele
 
Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta
Piata Ovidiu nr.12, Constanta
Telefon: 0241-614562

Muzeul de Arta Constanta

B-dul Tomis nr. 82 - 84, Constanta
Telefon/ Fax: 0241-617012

Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta

B-dul Mamaia nr.255, Constanta
Telefon: 0241-547055

Muzeul de Arta Populara Constanta

B-dul Tomis nr.32, Constanta
Telefon: 0241-616133

Muzeul Marinei Romane

Str. Traian nr. 53, Constanta
Telefon/ Fax: 0241-619035

Muzeul Militar National Filiala Constanta

Str. Liliacului nr. 1-3, Constanta
Telefon: 0241-674359
 
Cetatea Histria
 
Se afla la 62 km de Constanta si Statiunea Mamaia(Din staţiunea Mamaia mergi spre nord: Năvodari,
Corbu, Săcele, apoi dreapta către Histria)
Este cel mai vechi oras din tara noastra. Descoperita in 1914 de istoricul roman Vasile Parvan, cetatea
Histria a fost intemeiata in secolul al VII-lea i.Hr. de catre colonistii greci veniti din Milet.
Program de vizitare cetatea Histria: vara: zilnic 9-20; iarna: zilnic 9-17
 
Muzeul Callatis
 
Str. Izvor nr. 3,Mangalia
Telefon : 0241 753 580
Program : Extrasezon zilnic 08.00 - 17.00
Program : Sezon zilnic 08.00 - 20.00
 
Herghelia Mangalia
 
Herghelia Mangalia este situată la 3 km nord de Municipiul Mangalia şi la numai 500 m de malul vestic al
Mării Negre; nu a fost aşezată aici întâmplător, ci s-a ţinut cont de condiţiile geoclimaterice de formare a
rasei arabe
Herghelia de la Mangalia este cea mai mare din sud-estul Europei si este populată numai de cai de rasă:
pursânge arab, semigrei si câțiva ponei. Herghelia este un loc cu tradiție, fiind înființată încă din 1926.
Atunci, la Mangalia erau crescuți cai arabi aduși de la hergheliile din Jegălia, Cislău și Rădăuți. Între 1936
și 1941, herghelia a importat din Polonia noi „linii“ de armasari pursânge: El-Sbaa și Nedjari. Suprafața
Hergheliei Mangalia depășește 580 de hectare, din care peste 400 de hectare sunt cultivate cu plante
furajere, care asigură necesarul de hrană pentru cei peste 350 de cai. Hipodromul Mangalia, unicul din țară
special conceput pentru cursele de galop, se intinde pe o suprafață de 19 hectare. Aici se desfășoara, pe
timpul verii, în lunile iulie-septembrie, curse de cai la care participă herghelii și crescători particulari din
toata țara.
Sos.Constantei km 3, Mangalia, 905500.
 Tel: 40(241)751325
Atractii turistice litoral.Atractii turistice litoral Marea Neagra.Atractii turistice litoral Romania

RESURSE TURISTICE

Dupa studierea acestui capitol, cititorul va putea sa:

. defineasca 'potentialul turistic' si 'produsul turistic';

. discute importanta si structura resurselor turistice;

. explice rolul si semnificatia infrastructurii generale si infrastructurii specifice

turismului;

. inteleaga mai bine si sa detalieze atat resursele naturale, cat si resursele antropice;

. discute realitatile s i perspectivele potentialului turistic romanesc.

6.1. Potentialul turistic - factor determinant al activitatii turistice

Din capitolul alocat discutiei ofertei turistice potentiale, am remarcat existenta unei
intime

legaturi intre aceasta si zona de destinatie (teritoriul sau spatiul turistic) cu incarcatura
ei cantitativ -

calitativa de elemente ce pot trezi interesul turistic, ceea ce ne sugera sa localizam asa
numitul
'bazin al ofertei turistice'. Cu alte cuvinte, oferta turistica se evidentiaza printr-o
amplasare

teritoriala destul de rigida. De asemenea - cum remarca s i distinsul profesor Ion Mac -
'() ea tine

mai mult de natura locurilor si de incarcatura cu elemente (generale si speciale)

rezultate din munca

creativa a omului'1. Iata de ce, in intelegerea analistului mentionat, fata de care ne

exprimam s i noi

acordul, totalitatea componentelor (naturale s i create de om) implicate in dinamica

existentei

actului turistic dintr-un spatiu geografic dat, considerat ca loc de destinatie turistica,
reprezinta

potentialul ofertei turistice.

Produsul turistic (Pt) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor puse la dispozitia

vizitatorilor la locul de destinatie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potentialul

turistic (P),

care inglobeaza fond 424e41e ul turistic si infrastructura.

Asadar, potentialul turistic este o categorie larg cuprinzatoare, frecvent utilizata in

limbajul

de specialitate, menita sa asigure intelegerea structurii si functionarii sistemului turistic.

Intr-o

acceptiune generala, el desemneaza ansamblul elementelor naturale, economice si

cultural-istorice,

care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita

functionalitate pentru

turism s i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism2. Literatura

de profil ofera

cateva incercari de cuantificare a lui, dar dificultatea infaptuirii acestei intentii provine
din

imposibilitatea aprecierii cantitative riguroase a componentelor sale, mai ales a

componentelor

naturale ale structurii sale. Multe din ele sunt aspecte calitative ale mediului
inconjurator, ceea ce

face ca evaluarea sa poarte o incarcatura mare de subiectivism.

Diminuarea subiectivitatii in evaluarea potentialului turistic s-ar putea asigura prin

introducerea indicilor valorici. La baza obtinerii acestora va sta analiza atractivitatii,

subordonata,

la randul sau, modului in care obiectivele supuse interesului turistic raspund unor
cerinte1, cum ar

fi: unicitatea (pe plan local, regional, mondial); cota atractiva intrinseca (legata de
intimitatea

fenomenului, obiectivului), modul s i timpul in care satisface cererea turistica

(sezonier, anual,

efemer, deschis, inchis etc.), dificultatea sau usurinta punerii in valoare; cheltuielile de
mentinere a

valorii sale turistice.

Dinamica potentialului turistic, in calitatea sa de componenta a ofertei, constituie

premisa

unei evolutii corespunzatoare a cererii. Cresterea cantitativ-calitativa a acestuia largeste

corespunzator proportia cererii si asigura satisfacerea unei mase mai mari de solicitanti.

Pentru a realiza o activitate turistica eficienta trebuie cunoscute si mereu ajustate

relatiile

dintre cerere si potentialul turistic la dispozitie, relatii carora le sunt proprii:

- interdependenta si interactiunea reciproca intre cele doua componente;

- neuniformitatea si neechivalenta acestora in decursul timpului si in planuri

spatiale locale si

regionale;

- dinamismul acestor relatii, avand ca suport faptul ca atat cererea, cat si

potentialul turistic

evolueaza continuu, sunt supuse unor situatii aleatoare si pot fi influentate

prin politici de

piata (preturi si tarife);

- primatul evolutiei cererii sub toate aspectele, fata de cea a potentialului turistic,
urmare a

gradului ridicat de rigiditate al ofertei turistice;

 - periodicitatea aparitiei unui dezechilibru dintre cele doua componente, sub
dubla ipostaza:

a) potentialul turistic nu poate satisface componentele cererii, fapt care

obliga pe solicitanti

sa se adapteze penuriei;

b) potentialul turistic depaseste necesitatile cererii, ceea ce determina

scaderea eficientei.

In astfel de situatii trebuie intervenit cu facilitati care sa sporeasca

interesul turistic al

populatiei s i o etalare mai uniforma a acestuia pe intreaga perioada a

unui an

calendaristic.

- importanta determinarii echilibrului intre cele doua componente prin

statornicirea unor

studii pluri - si interdisciplinare (geografice, economice, sociologice etc.)

care au ca

sarcina determinarea volumului si structurii ofertei turistice necesare in viitor

in

conformitate cu optiunile purtatorilor cererii, dar si de a influenta cererea

spre a se adapta

la situatia existenta intr-un moment dat. In aceasta directie se poate actiona

prin parghiile

economice: preturile la transporturile generale, cheltuielile suplimentare

pentru vize,

veniturile populatiei s.a.

In concluzie, cele doua cgpuri de forta - cel al cererii s i cel al potentialului turistic (in

calitatea sa de componenta a ofertei) modeleaza, in ultima instanta, dinamica fluxului

turistic

(intensitatea circulatiei turistice, durata sejurului etc.), volumul si structura prestatiilor

turistice din

cadrul unei anumite perioade.

6.2.1. Componente si criterii de grupare

 Nu de putine ori, in teoria si practica turistica, semnificatiile termenilor 'oferta' si
'produs'

sunt aproape sinonime cu cele ale termenilor de 'resurse' si 'destinatii'. Diferenta dintre
ei este mai

degraba contextuala decat conceptuala.

Oamenii nu calatoresc pe distante prea mari si nu-si irosesc timpul sau banii pentru a
merge

intr-un loc care nu le ofera ceva deosebit. Impartirea inegala a turismului, in jurul lumii,
este o

dovada in acest sens. Intre dorinta oamenilor de a calatori si atractia lor pentru o
anumita destinatie

exista o stransa si complexa interdependenta. Aceasta o reprezinta atractiile unei

destinatii turistice,

care incurajeaza oamenii pentru a merge acolo. Deci, lipsa unor astfel de atractii
inseamna lipsa

turismului. Un obiectiv turistic trebuie sa aiba insa ceva mai mult decat atractii, trebuie
sa aiba

amenajari si facilitati, care reprezinta fie infrastructura generala, fie infrastructura

specifica.

Infrastructura generala cuprinde sosele, aeroporturi si porturi navale, gari, prestari de

servicii, comunicatii si alte facilitati asemanatoare care inlesnesc turistilor gasirea si

folosirea unui

obiectiv.

Infrastructura specifica cuprinde amenajari s i facilitati precum: locuri de cazare,

servicii de

alimentatie publica, magazine, puncte de recreere, distractie s.a.

Infrastructura generala este, de regula, dirijata de autoritatile publice centrale

(guvernele),

folosindu-se pentru aceasta veniturile din impozite, taxe, accize etc. Spre deosebire,
infrastructura

specifica este dirijata si administrata mai ales de intreprinzatorii particulari, ajutati

fiind, in mica
masura si numai in anumite perioade, de subventii provenite de la guvern.

Infrastructurile generale si specifice, combinate cu punctele de atractie, diferentiaza

destinatiile turistice cu succes de cele cu mai putin succes.

Altcineva ar putea grupa resursele in urmatoarele categorii: 1) atractii; 2)

infrastructura si

facilitati (incluzand facilitatile turistice). Aceste componente globale si generale pot fi

subInpartite

in mai multe subdiviziuni detaliate:

I. Resursele (atractiile) naturale, spre exemplu, sunt cele create de natura, fara
interventia omului,

cuprinzand: pamant, topografie, cursuri de apa (inclusiv apele termale s i

minerale), clima,

flora, fauna.

II. Resursele concepute si dezvoltate de oameni (elementele umane ale ofertei), cum ar
fi:

1) oamenii si cultura lor, folclorul, obiceiurile, religia etc.;

2) atractiile culturale, istorice, arhitecturale (muzee, catedrale, teatre, monumente,

festivaluri,

arta etc.);

3) infrastructura, insemnand cam acelasi lucru cu facilitatile.

Aceasta clasificare a resurselor turistice va constitui structura discutiilor noastre din

acest

capitol. Retinem insa ca, nu exista o delimitare neta intre elementele umane si cele
naturale ale

ofertei (de exemplu, cazul unui parc urban). Dar, faptul ca resursele difera una de alta,
isi conserva

individualitatea, pe de o parte, si se sustin reciproc, sunt complementare, pe de alta

parte, explica

validitatea conceptuala a acestei clasificari, chiar daca, in contrast cu alte tipologii,

trasarea unei

linii de demarcatie la nivel operational poate fi imposibila.

 Exista si alte grupari ale resurselor, care folosesc criterii diferite. Putem retine cateva
din

ele:

A. Dupa relatiile (legaturile) lor cu turismul/recreerea distingem urmatoarele

categorii de

resurse:

1) primare sau inerente - cele ce n-au in esenta lor relatii directe cu turismul s i
recreerea. Turismul

este unic in aceea ca el singur poate transforma intr-un folos productiv multe din
aceste aparent

'fara folos' resurse naturale si create de om. Unele din aceste resurse pot constitui
chiar

obstacole pentru alte activitati economice, cum ar fi unele masive muntoase. Alte
resurse, ca

arhitectura excesiva din trecut (cu costuri foarte mari si fara posibilitate
economica de

recuperare la vremea respectiva) pot numai acum - datorita turismului sa devina

surse de

venituri considerabile;
2) secundare sau derivate - cele ce de la originile lor sunt conectate cu turismul si
recreerea.

Artificial create de oameni pentru nevoile de odihna si recreere ale acestora, ele se
evidentiaza

prin parcurile urbane sau cele de distractii ('Disney World', de pilda).

B. Din punctul de vedere al caracterului atractiilor ce compun resursele turistice,

distingem

urmatoarele structuri:

1) sistemul atractiilor

. Sistemul atractiilor

PRIMARE SECUNDARE

NATURALE UMANE NATURALE UMANE

2) evenimentul atractiilor

. Eveni mentul atractiilor

PRIMARE SECUNDARE

NATURALE UMANE
UMANE

ex.: eclipse solare, ex.: festivaluri

ex.: festivaluri, aniversari,

eruptii vulcanice, religioase

ceremonii religioase, etc.

aurore boreale

C. Potrivit intinderii spatiale a pietei, distingem urmatoarele resurse: 1)

locale; 2)

regionale; 3) nationale; 4) internationale.

 D. Dupa nivelul de evaluare al lor, int 稷 nim resurse:

1) 2 relative (prin comparatiile dintre resurse situate in arii diferite si cu destinatii

diferite).

Literatura din domeniu retine si alte tablouri structurale ale resurselor turistice1, dar
care,

consideram noi, nu prezinta un interes deosebit din perspectiva economica.

6.2.2. Resursele turistice naturale

Dupa unii specialisti, nu toate mediile naturale pot fi privite ca resurse.

E.S.Zimmerman, de

exemplu, referindu-se la calitatile de 'a fi' sau 'a nu fi' resurse ale unor lucruri, s-a
exprimat

succint: 'Resurse nu sunt: ele devin'. In legatura cu aceasta, Zimmerman vedea resursele
ca

'extinzandu-se s i contractandu-se in raport cu efortul si comportamentul uman'2.

Numai acea parte

a mediului natural care este folositoare din plin devine o resursa. Ceea ce in prezent nu
poate fi

folosit pentru orice motiv, nu constituie o resursa. Acelasi rationament vizeaza si

resursele turistice.

Numai ceea ce este obiect al existentei cererii este resursa.

Urmand aceasta linie de gandire, am putea Inparti resursele in existente si potentiale.

Resursa este astazi un termen important in lucrarile si studiile economice si

geografice. Dar,

daca in cadrul acestora constatam o abundenta de discutii in ceea ce prives te resursele

naturale

pentru industrie si agricultura, rareori acest aspect vizeaza recreerea s i turismul. De

asemenea,
aplicarea practica a contributiilor geografiei fizice in problema evaluarii resurselor
naturale pentru

turism si recreere este foarte modesta. Aceasta omisiune ar putea fi atribuita, pe de o

parte,

atitudinilor traditionale privind ratiunile intrebuintarii naturii pentru existenta umana,

iar pe de alta

parte, noutatii problemei. Recunoasterea acestei situatii explica de ce relativ mai putina
cercetare a

fost intreprinsa in ceea ce priveste resursele naturale pentru turism/recreere, comparativ

cu

cercetarile resurselor pentru alte ramuri ale economiei. Problema este complicata din
cauza faptului

ca cele din urma sunt produse ale unor parti particulare ale mediului natural (de
exemplu, acest

sistem al resurselor naturale formeaza fondul turistic natural, cu componente singulare

mai putin

remarcabile si mult mai dificil de analizat decat resursele pentru industria traditionala.

Un alt motiv pentru care s-a acordat putina atentie resurselor naturale pentru
turism/recreere

este faptul ca respectivele destinatii sunt de o importanta marginala pentru alte industrii,
iar

concurenta pentru resurse intre turism si alte industrii a crescut in ultimii ani tot mai
mult, in special

din cauza rivalitatii pentru spatiu (pamant) intre turism si cateva industrii de baza, cum
ar fi:

mineritul, industria de cherestea s i unele componente ale activitatii apicole. Turismul

foloseste in

primul rand resurse ce pot fi reinnoite, care intr-un anumit sens sunt 'libere' sau aproape
libere (de

exemplu, frumusetea peisajelor, clima, favorabila, aerul nepoluat) si pentru care

industria turistica

nu plateste in vederea achizitionarii lor, deci nu sunt cuantificate din punct de vedere
economic.
Frecvent, fara turism, valoarea lor economica ar fi mica sau de neglijat. Faptul ca
resursele turistice

sunt reinnoibile si au o permanenta valoare economico-sociala, culturala si ofera, prin

intrebuintarea lor, satisfactii consumatorilor plaseaza turismul intr-o pozitie favorabila

comparativ

cu alte activitati. El poate prospera in aria de actiune a legilor economice ale productiei
de bunuri

substantiale si servicii. De exemplu, alternativa oferita de turism in zonele muntoase,

unde

economia traditionala s-a prabusit in concurenta cu noua tehnologie (sugestiv, in acest

sens, este

cazul turismului dezvoltat in Alpi, unde agricultura traditionala nu poate concura cu

agricultura

moderna). Sau, un alt exemplu, este cel al zonelor cu sate pescaresti 'moarte' ori al
oraselor

manufacturiere din nordul 'Noii Anglii' (SUA) si din provinciile Canadei maritime, care
au

beneficiat de noi posibilitati economice ca rezultat al dezvoltarii turistice. De asemenea,

deosebit de

sugestive sunt si cazurile unor insule, mai ales cele mici si suprapopulate, in cadrul
carora orice

resursa conventionala (energetica, minerala) este absenta, dar exista resurse turistice
'libere' (plaje

exotice deosebite, ape oceanice calde si nepoluate, recife de corali, vulcani

impresionanti etc.) care

nu sunt revendicate de alte industrii. Iata de ce, turismul pare sa fie singura alternativa,
alaturi de o

agricultura specifica, in cele mai multe din Insulele Caraibe, de exemplu.

Desigur, turismul nu intrebuinteaza numai resurse refolosibile / regenerabile, ci s i din

cele

neregenerabile (petrol, carbune, gaze s.a.). Totus i, turismul nu este un domeniu energo-
intensiv,

fata de alte sectoare economice. Cu toate acestea insa, astazi mai mult ca oricand,
modul de gandire
dupa care resursele pentru alte industrii, in special resursele nerefolosibile si
neregenerabile, sunt

limitate, si, opus acestora, resursele turismului/recreerii sunt daruri nesfarsite ale
naturii, se

dovedeste a fi incorect. Cu un timp relativ scurt in urma am invatat lectia amara a

diminuarii

calitatii existentei noastre. Am invatat ca abundenta resurselor (incluzand chiar s i pe

cele

refolosibile) este iluzorie, ca toate resursele sunt limitate si cer o atenta planificare a
intrebuintarii

lor, buna organizare si protectie. Am observat faptul ca actiunea umana poate avea nu
numai efecte

pozitive, ci si tot mai des un impact negativ asupra calitatii resurselor, sanatatii si
calitatii vietii.

Lipsa de discernamant in amenajarea si dezvoltarea unor zone turistice, excesul in

dimensionarea afacerilor agricole si industriale, care agreseaza mai mult sau mai putin
sistemul

resurselor oferite de natura, au dus la neglijarea unui alt fapt important, cel al relatiei
dintre om si

mediul natural de care este strans legat. Mediul fizic din natura inconjuratoare nu poate
fi privit

exclusiv ca sursa a prosperitatii prin diminuarea sa continua, ca o arie de expansiune

economica

exponentiala. Se impune o schimbare in atitudinile noastre fata de acest mediu, fata de

rolul

acestuia in petrecerea pretiosului timp liber ce-l avem la dispozitie. Deci, natural sau
fizic, mediul

trebuie privit nu numai ca o sursa de materie prima, ci si ca o sursa de bucurie,

destindere si

revigorare psihica.
 Pentru a sti mai concret despre ce este vorba, se impune o abordare sistemica a
resurselor

turistice naturale. Sub acest aspect, in anul 1950, Marion Claswon a propus o clasificare
a

resurselor naturale pentru recreere1 , care mai tarziu a fost dezvoltata intr-o lucrare, in
colaborare cu

Jack Knetsch. Dupa aprecierea specialistilor mentionati, atractiile naturale pot fi

subInpartite in trei

categorii: climat, peisaj (decor) si fauna.

Climatul. Soarele s i apa au constituit din totdeauna atractii naturale de mare

interes. Odata ce

transportul feroviar a devenit realizabil, caile ferate au fost construite rapid, legand
mediile urbane

mai mari sau mai mici din interiorul tarilor si continentelor spre regiuni litorale cu plaje
accesibile,

asa incat oamenii s-au putut indrepta spre acestea din urma in grupuri tot mai
numeroase.

Planeta noastra dispune de o multime de plaje celebre, cum sunt: Blackpool si

Brighton in

Anglia, Scheveningen in Olanda, Deauville in Franta, Atlantic City in SUA, precum si

multe altele.

Aceste plaje sunt relativ apropiate centrelor populate majore s i de aceea sunt ieftine si
usor de gasit.

Plajele sud-europene au fost din totdeauna populare scandinavilor, ale caror tari de
origine

se caracterizeaza printr-un climat cu ierni lungi, reci si intunecate s i ale caror plaje,
chiar si vara, nu

sunt prea atractive. As a se si explica de ce, in cadrul bazinului turistic traditional al

Europei

Occidentale, principalul flux turistic este cel ce porneste din nord spre bazinul
mediteranean2. Marii

poli turistici ai bazinului mediteranean - Costa de Azur, Coasta Lidi (de la Marea
Adriatica), Coasta
Brava (Catalania Spaniola) si Coasta del Solo (Malaga) - absorb si pot asigura conditii
pentru 10-15

milioane turis ti anual. Se adauga acestor regiuni de coasta, tot in bazinul mediteranean,
insulele:

Cipru, alaturi de Corfu, Creta si Cycladele (care apartin Greciei). De fapt, zona
mediteraneana

reprezinta cea mai mare localizare turistica mondiala (1/3 din incarcatura turistica
mondiala si

aproximativ 1/2 din cea regional-europeana).

Teritoriile sudice care integreaza zonele cu plaje au devenit tot mai populare, nu
numai

pentru oamenii bogati ce si-au stabilit resedinte secundare in perimetrul acestora, ci si

pentru restul

populatiei atrasa de soare si apa. Plajele din Florida, Hawaii, Mexic si Caraibe au ajuns
sa atraga

vizitatori tot timpul anului pentru vacante sau vizite pe vasele de croaziera.

Unele organizatii au folosit in scop propriu dorinta publica pentru soare si plaje. Astfel,
inca

din anii '30, in Anglia au fost organizate 'taberele de vacanta Butlin', prima fiind
deschisa la

Skegness in 1936, complet echipata cu jocuri, elemente de distractie si de amuzament.

Taberele

Butlin sunt inca operative si astazi, conturandu-se ca un segment distinct si sigur al

pietei turistice.

O componenta importanta a pietei internationale a plajelor o reprezinta Clubul

Mediteranean

(prescurtat Club Med). Primul Club Med deschis in 1949 la Majorca a inaugurat seria
de peste 80

de cluburi existente in prezent in jurul lumii. Din informatiile pe care le detinem, un

Club Med nu

dispune de un sistem organizatoric absolut al distractiei oferite, dar fiecare caz ofera o
larga

varietate de activitati sportive libere. De aceea, in acord cu una din brosurile sale
publicitare, deviza
Clubului Med este de 'a inapoia vizitatorilor din mediul urban, aflati in vacanta, satele
trecutului -

cu toate libertatile lor, dar fara ipocrizia lor'.

Multi indivizi viziteaza plajele nu numai pentru soare, ci si din motive sportive, cum
sunt:

navigatia si skiul nautic. Din perspectiva acestei motivatii, exista astazi o multime de
plaje

recreative renumite in lume, de exemplu: Copacabana in Rio de Janeiro (Brazilia),

Montego Bay

(Jamaica), Waikiki (Hawaii) sau Surfers Paradise pe Coasta de Aur a Australiei. Din
pacate,

datorita reziduurilor s i scurgerilor poluante din conducte s i canale, precum s i a

pierderilor de

hidrocarburi din vasele de transport maritim, unele plaje au fost puternic poluate. Altele
au devenit

excesiv de aglomerate, incat vizitatorii trebuie sa plateasca pentru a le folosi (de

exemplu, plajele de

pe Riviera Italiana au devenit adevarate suprafete de aglomerari publice). Pentru plaje

mai putin

aglomerate o persoana poate plati pentru accesul zilnic, iar daca cineva dores te
rezervare de acces
pe plaja, poate aranja acest lucru prin apartenenta la un club care detine o parte a plajei.
Calitatea de

membru in club permite accesul la o anume parte a plajei pentru un sezon.

Cu siguranta, clima si plajele nu reprezinta singura combinatie care atrage turis tii.
Schiorii

cauta zapada si inaltimi in perioada de iarna. Sub acest aspect, zona arcului alpin din
Centrul

Europei, in calitatea sa de componenta structurala a bazinului traditional al Europei

Occidentale,

constituie cel mai important spatiu turistic montan din intreaga lume (cu cca.13
milioane de primiri

anuale). Aici, la loc de frunte se situeaza renumitele statiuni franceze (Chamonix,

Megcve, Aix le

Bains), elvetiene (Davos, Crans-Montana), austriece (Innsbruck), italiene (Cortina

d'Ampezzo, de

exemplu, in Dolomitii italieni) etc. Intr-adevar, skiul a reprezentat cea mai dinamica
atractie din

ultimii 25 de ani (de exemplu, industria austriaca a skiului s-a triplat in acest interval s i
dispune de

peste 1500 de instalatii pe cablu pentru skiori). Totusi, in prezent cererea pentru acest
minunat sport

de iarna pare sa fi atins un nivel al saturarii sale, ceea ce sporeste optimismul multora,
deoarece, asa

cum s-au poluat plajele, tot asa se pot polua si muntii, cu partii si telescaune.

Decorul (peisajul). Termenii 'decor' si 'peisaj' sunt sinonimi, ei desemnand combinatii

ale

variatelor resurse naturale, in cadrul carora interventia omului se face tot mai simtita, ca
elemente

ale unui intreg.

Turistii care se deplaseaza in zone de decor natural, cum sunt muntii, sunt preocupati
de

climat, dar in masura mult mai mica decat cei care au nevoie de soare pentru plaja sau
de zapada
pentru skiat.

Si in acest caz dezvoltarea societatii si-a pus amprenta. Dupa ce trenurile au usurat

calatoriile la distanta, europenii au fost atrasi de Alpi, iar nord-americanii de M-tii

Rocky.

Vizitatorii din munti doreau sa le parcurga traseele, sa-i escaladeze si doreau sa-i
admire asa cum

erau, fara a avea nevoie de sporturi inventive, cum este skiul, de exemplu. Si astazi
muntii inca

atrag oameni pentru frumusetea lor naturala, asa cum se intgpla si cu alte localizari
naturale, cum

ar fi: canioanele (Marele Canion din Arizona - SUA), formatiunile stancoase (Stanca
Ayer din

Australia), vulcanii (Vezuviu in Italia), recifele de corali (Marea Bariera de Corali -

Australia) etc.

Apa, privita separat de cea marina, poate fi de asemenea o atractie decorativa, ceea ce
este

un motiv pentru care turistii graviteaza spre destinatii cum sunt: Cascada Niagara (SUA
si Canada),

Cascada Victoria pe r 穹 l Zambezi (Zimbabwe - Africa), Districtul Lake (Anglia),

gheizerele si

ghetarii Islandei sau gheizerul Old Faithful (batranul credincios) din parcul national
Yellowstone

(SUA).

Turistii mai sunt atrasi, de asemenea, de peisajele multicolore ale toamnei din Noua
Anglie

(SUA), sau Ardeni (Belgia), precum si pentru a vedea ciresii infloriti din Japonia, sau
lalelele din

Olanda. Mlastinile Angliei atrag alte tipuri de oameni, padurile tropicale trezesc
interesul altora, iar

altii prefera des ertul.

Fauna. Fauna constituie o alta atractie naturala. Si in acest caz constatam o diversitate
de

manifestare a relatiei dintre om si natura. Unii percep fauna ca ceva de observat s i

admit in timpul
unei vizite printr-un parc african, cum ar fi: Serengeti (Tanzania), Murchison Falls
(Uganda),

Kruger (Africa de Sud), sau in timpul unei deplasari pentru a vedea pinguinii din
Antarctica, ursii

polari arctici, ori diferitele forme de fauna int 稷 nite intr-o excursie de-a lungul
Amazonului si, de ce

nu, Dunarii si Deltei acesteia.

Alti turisti apreciaza fauna prin ceva prins la capatul unditei sau Inpuscat cu o arma de

vanatoare. Acesti turisti, nu de putine ori, pot fi o sursa importanta de venituri

guvernamentale,

obtinute din taxele platite pentru permisele de vanatoare s i pescuit.

6.2.3. Resursele turistice antropice

Alternativa atractiilor naturale este cea a atractiilor artificiale, create si organizate de

oameni. Multe oras e atrag turistii pentru ca sunt locuri cu o activitate diversificata si
constanta ce

poate incanta vizitatorii. Acest tip de turism este numit uneori 'turism urban'. Este insa
greu de
aflat daca vizitatorii aleg orasele pentru activitatea lor sau pentru bunurile lor fizice.
Turis tii

viziteaza Parisul pentru atmosfera sa, ori pentru a admira Turnul Eiffel sau Palatul
Versailles?

Marile orase ale lumii, cu rezonanta turistica deosebita, dispun de o lista

impresionanta, prin

intensitatea atractiei, de destinatii, cum ar fi: Turnul inclinat din Pisa (Italia), ruinele
romane din

Bath (Anglia) sau turnurile Eiffel din Paris ori cel al Londrei. Mai mult, intretinerea si
conservarea

unor cladiri istorice sunt sprijinite adesea de turistii vizitatori. Chiar si bisericile sau
catedralele pot

castiga bani suplimentari, permitand turistilor sa strecoare monezi in asa-numitele 'cutii

ale milei'.

Sunt insa si cazuri cand obiectivele turistice au suferit din cauza turistilor. De exemplu,
obiectivul

istoric Stonehenge din Anglia, amenintat cu prabusirea sa cauzata de supratasarea

terenului de la

baza ruinelor cel reprezinta, a fost Inprejmuit cu un gard de protectie.

Palatele, ca Versailles in Franta, si castelele, precum Castelul Windsor din Anglia,

atrag alti

turisti. Unii prefera sa viziteze monumente, precum Arcul de Triumf din Paris. Altii se
perinda prin

sate-restaurant, precum Williamsburg (Virginia - SUA), sau pe fostele cgpuri de batalii

ca

Gettysburg (Pennsylvania - SUA) ori Waterloo (Belgia).

Alti turisti prefera muzeele. Cele cu renume mondial includ: Muzeul Britanic din
Londra,

Muzeul German din M・chen, Muzeul Louvru din Paris, Muzeul National de
Antropologie din

Mexico City, precum s i Muzeul Stiintei si Industriei din Chicago. Unii turisti includ ca
prioritate

vizitarea bibliotecilor sau universitatilor istorice. Constructiile guvernamentale sau

politice atrag, de
asemenea, turistii. Aici pot fi incluse: Kremlinul din Moscova, Parlamentul din Londra,
Casa Alba

din Washington sau Palatul Parlamentului din Bucures ti.

Multi turisti sunt atrasi de locurile civilizatiilor disparute sau de locuri arheologice,
precum:

piramidele din Egipt, Stonehenge din Anglia, templele maiase din Mexic sau Maciu
Piciu din Peru.

Altii prefera contactul cu culturile inca existente, cum sunt cele ale bascilor din Pirineii
spaniolo-

francezi, marocanilor din Marrakesh sau ale olandezilor din Pennsylvania.

Numeroase festivaluri se inscriu in ansamblul atractiilor pentru nenumarati turisti ai

globului, cum sunt: Festivalul de la Edinburgh, Carnavalul de la Rio, Mardi Gras in

New Orleans,

Sarbatoarea din octombrie din M・chen sau Festivalul apelor din Stokholm. Unele
festivaluri sunt

de esenta religioasa. Dintre acestea, Jocurile pasiunii - de la Oberammergan in

Germania - este

apreciat ca unul din cele mai celebre, cu o vechime organizatorica de peste 350 ani si o

periodicitate, de obicei, de 10 ani. Locuri sau constructii religioase atrag, de asemenea,

o multime

de turisti, spre Vatican (Roma), Westminster Abbey (Londra) si Templul Mormon (Salt
Lake City -

SUA, statul Utah). In aceasta categorie putem include si mormintele sfinte religioase,
ca cel de la

Fatima (Portugalia) si Lourdes (Franta).

Muzica, artele, dansul si teatrul atrag, la randul lor, foarte multi turisti. Baletul marelui

teatru din Moscova, Corul barbatilor vienezi, Madrigalul bucurestean, dansurile

populare din multe

tari europene si teatrele marilor oras e, incluzand Parisul, Londra si New York, dupa
aprecierile

multor analisti, nu ar putea supravietui fara turisti.

In sfars it, productia unor obiecte de arta si artizanat, cu o pondere importanta a

muncii
manuale deosebit de creativa, poate constitui un important stimulator de turism. Cu titlu
de

exemplu, putem nominaliza: Italia - renumita prin obiectele de pielarie, Cehia - pentru
cristalul de

Bhoemia, Irlanda - pentru panza, indienii Cherokee si Navajo - pentru ceramica lor, iar
eschimosii

canadieni - pentru sculpturile lor in roca.

6.3. Realitati si perspective ale potentialului turistic romanesc

Intre tarile din centrul s i estul Europei, Romania este considerata ca tara inzestrata cu
cele

mai bogate si variate resurse turistice naturale si create de om, fapt ce-i confera o mare

disponibilitate pentru turism. Acest adevar are si mai mare greutate cand este
recunoscut de

personalitati care au evaluat perspectiva turismului romanesc la fata locului. 'Cred ca

Romania are

un potential nelimitat in ce priveste industria turismului - remarca Richard B.Lamm,

guvernator al
statului Colorado din SUA, care ne-a vizitat tara. Dispuneti de o tara care are atat coasta
Marii

Negre, cat si zonele montane si care sunt la mai putin de 200 km unele de altele, o tara
care are

diversitatea montana a Elvetiei si a Rivierei franceze in acelasi spatiu'.

Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de

relief,

armonios Inbinate pe teritoriul tarii, o clima favorabila practicarii turismului in tot

cursul anului,

flora si fauna bogate, cu numeroase specii de interes stiintific, inegalabile monumente

istorice de

arta si arhitectura etc.; el poate satisface, printr-o multitudine de forme de turism, si

cele mai

sofisticate preferinte ale diverselor segmente ale cererii turistice interne si

internationale1.

In centrul tarii, Depresiunea Transilvaniei - cea mai mare depresiune intramontana din

Europa - este inconjurata, ca o cetate, de cununa Muntilor Carpati, unde se poate schia
timp de 3-4

luni pe an in statiunile renumite si peste hotare (Sinaia, Predeal, Poiana Brasov s .a.),
iar din

adancurile lor tasnesc izvoare de apa minerale si termominerale care, Inpreuna cu alti
factori

naturali de cura, constituie baza dezvoltarii a numeroase statiuni s i localitati balneare.

De-o parte si

de alta a muntilor, dealuri s i coline, un adevarat br 穹 de livezi si vii pe rod, coboara ca

niste

contraforturi spre imensitatea lanurilor din cgpiile si luncile tarii, inclinandu-se usor
spre doua

atractii turistice de exceptie: Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre.

Romania este bogata in locuri si monumente istorice, ca, de exemplu, situri si cetati
dacice

si romane, biserici si manastiri, palate si castele medievale, numeroase orase si sate

pastratoare de
vechi traditii.

Muntii ocupa 36% din suprafata tarii si concentreaza un potential turistic de

exceptie.

Carpatii Romaniei prezinta unele particularitati care le confera multa originalitate s i

atrag cele mai

variate categorii de turisti, amatori de sporturi de iarna, drumetii pe poteci marcate,

speoturism,

alpinism, vanatoare, pescuit sportiv s.a.

Toate masivele montane din Carpatii romanes ti sunt atractive din punct de vedere
turistic,

prin urmatoarele particularitati: sunt usor accesibile, dispun de o densa retea de vai
longitudinale si

transversale, de pasuri si trecatori care au favorizat construirea unor drumuri

modernizate sau

forestiere, cu altitudini relativ reduse (doar 8,5% din muntii Romaniei depasesc 1500 m
altitudine).

La poalele sau pe culmile unor masive (Bucegi, Fagaras , Parang, Postavarul si Piatra
Mare,

Ceahlau, Retezat, Semenic, Rodna s.a.) s-au dezvoltat statiuni montane, s-au construit
cabane;

Poiana Brasov, Sinaia, Predeal sunt cele trei statiuni montane si de sporturi de iarna
lansate deja in

turismul international, iar Semenic, Paltinis , Durau, Borsa, Stana de Vale, Poiana
Marului si

Muntele Mic bat la poarta consacrarii internationale ca statiuni din generatia a doua.

Un interes aparte in peisajul natural al tarii il reprezinta monumentele naturii,

adevarate

unicate nationale s i europene, precum vulcanii noroiosi din zona Berca-Arbanasi

(judetul Buzau),

Babele si Sfinxul, stanci cu forme bizare din Muntii Bucegi (judetul Prahova), pes tera
si ghetarul de

la Scarisoara (judetul Alba), cei 12 Apostoli din Muntii Calimani (judetul Suceava),
Pietrele

Doamnei din Muntii Rarau (judetul Suceava) s .a.

 Potentialul balnear reprezinta o adevarata 'uzina de sanatate' a Romaniei. Statiunile

balneare si-au castigat un firesc si binemeritat renume pe plan intern si international. In

statiunile

balneare din Romania, raspandite pe intreg teritoriul tarii, se trateaza mai toate
afectiunile corpului

omenesc. Principalii factori naturali de cura din Romania sunt apele minerale si
termominerale,

namolurile s i gazele terapeutice (mofete), climatul si topoclimatul, la care se mai

adauga, pentru

efecte curative deosebite, lacurile cu proprietati terapeutice si apele minerale pentru

Inbuteliere

raspandite pe intreg cuprinsul tarii. De aproape 2000 de ani se fac tratamente balneare
la Baile

Herculane, Germisara, iar mai recent, din secolul trecut, la Baile Felix, Covasna,
Tusnad, Slanic

Moldova, Vatra Dornei, Eforie Nord si Mangalia.

Litoralul romanesc al Marii Negre se inscrie cu un potential turistic deosebit in

peisajul

natural al Romaniei, cu plaje intinse si nisip fin. Expunerea la soare este asigurata pe
toata durata
zilei, deosebindu-se sub acest aspect de litoralul bulgar, de exemplu, unde, in ultima
parte a zilei,

plaja este umbrita in mai multe zone. Apoi, datorita lacurilor cu namoluri sapropelice si
apelor

mezotermale, litoralul romanesc asigura si posibilitatea efectuarii tratamentului

balnear. De

asemenea, Marea Neagra nu este atat de poluata ca Marea Mediterana, iar valurile sunt
frecvente in

statiunile romanesti (Mamaia, Eforie Nord, Techirghiol, Eforie Sud, Costines ti, Olimp,
Neptun,

Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn si Mangalia), spre deosebire de statiunile de pe

tarmul

Adriaticii, de pilda, unde acest fenomen este inexistent, iar valurile inseamna
talazoterapie.

Din mai pana spre sfarsitul lunii septembrie, litoralul romanesc, intre Navodari si
granita cu

Bulgaria, ofera plaja sa de exceptie, marea fara maree, favorabila inotatorilor, foarte
multe zile

insorite s i temperatura moderat de calda, o buna infrastructura, acces usor pe s oselele

de coasta spre

aeroportul international Mihail Kogalniceanu, sau dinspre aeroport spre Constanta ori
Bucuresti, pe

podul Giurgeni-Vadu Oii, sau pe noul pod rutier si feroviar de la Fetesti-Cernavoda

peste Dunare.

Ca peisaj, Inprejurimile sunt remarcabile, cu numeroase rezervatii naturale, locuri de

interes

arheologic, istoric, cu ruinele celor mai vechi orase din Romania (sec.VII-VI inainte de
Hristos):

Histria, Tomis, Callatis

Dunarea. Batranul Danubiu sau Istros, fluviul incarcat de istorie si legende, martor al

multor framantari si evenimente din viata poporului roman, se constituie ca o valoroasa

pastratoare

de potential turistic prin cursul sau, presarat cu coturi s i meandre, insule s i ostroave,
chei si defilee,
din care se detaseaza Cazanele Mari si Mici, prin lumea pestrita a mamiferelor si
pasarilor ce

populeaza zavoaiele din lunca, dar mai ales lumea pestilor de apa dulce si a sturionilor
ce urca pe

Dunare pentru a-si depune icrele.

La gurile Dunarii, oaspetii Romaniei se vor int 稷 ni cu mirifica Delta a Dunarii,

situata la

circa 120 km de Constanta. Ea este un original si interesant colt din tara, care conserva
un potential

turistic aparte, fara egal in Europa si cu elemente distincte fata de toate deltele din
lume.

Nascuta prin rasfirarea apelor Dunarii inainte ca fluviul sa se verse in Marea Neagra,
Delta

Dunarii starneste interesul atat prin Inbinarea apei cu uscatul, cat si prin intreaga flora si
fauna ce o

populeaza, prin locuitorii si asezarile ei omenes ti. In esenta, Delta Dunarii invita la
excursii la care

participa amatorii de pescuit, de linis te si soare, iubitori de plante si animale, rare; aici
se

organizeaza frecvent excursii cu turistii sositi pe litoral, dar s i din alte zone ale tarii.
Pentru

conservarea ecosistemului deltaic, a fost instituita - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Aceasta

presupune ca turismul se desfasoara numai pe principii ecologice; turismul se exclude

din cele 16

zone strict protejate, dar se poate practica, sub un control strict, in zonele tampon,
precum si in

zonele de tranzitie (economice); in aceste zone sunt permise toate activitatile

economice care nu

afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al ecosistemului deltaic.

Atractiile cultural-istorice ale Romaniei sunt bogate si raspandite pe intreg cuprinsul

tarii:

in orase, in sate si pe anumite trasee turistice.

 De o valoare incontestabila, recunoscuta pe plan universal, sunt bisericile si
manastirile cu

picturi murale, atat in interior cat si in exterior, din nordul Moldovei sau din Bucovina.
Voronet,

Humor, Moldovita, Sucevita, Arbore - sunt pagini ale unui album de arta si
arhitectura ce se

destainuie vizitatorului intr-o forma si un registru nemaiint 稷 nit in alta parte a Terrei.
Coerenta

picturilor si succesiunea personajelor confera tablourilor de pe peretii acestor comori de

arta si

arhitectura titulatura de biblie ilustrata. Pentru felul cum au fost pastrate si conservate
aceste

comori ale artei universale, zona Bucovina sau Moldova de Nord a primit premiul
Pomme d'Or,

acordate de FIJET, trofeu ce se pastreaza in muzeul manastirii Moldovita. Alaturi de

manastirile

pictate, un deosebit interes turistic, istoric s i arhitectonic il suscita toate celelalte

lacasuri de cult

monahale, dintre ele la loc de cinste situandu-se manastirile nemtene: Agapia, Varatec,
Neamt,

Secu, Sihastria, situate in judetul Neamt. Ele dateaza din vremea unor domnitori
gloriosi, precum

Stefan cel Mare s i Petru Rares (sec.al XVI-lea), sunt asezate intr-un cadru natural
pitoresc si

pastreaza comori de arta s i amintiri neasemuite.

Ecoul acestor amintiri razbate si de cealalta parte a Prutului, pe meleagurile

romanesti,

inconjurate astazi, vremelnic, in teritoriul Republicii Moldova, si se conserva la Orhei

sau Soroca,

la Balti si in Ucraina subcarpatica, la Cernauti, in numeroase sate in majoritatea lor

locuite de

urmasii urmasilor lui Stefan cel Mare, Petru Rares, sau a altor domnitori de seama.

Arhitectura populara, arta de cioplire a lemnului si de prelucrare a textilelor,

cojocaritul,
portul popular, iconografia pe lemn si sticla, pictura murala veche, varietatea folclorului
literal si

coregrafic, olaritul, sunt numai cateva din elementele unui fond cultural stravechi, cu
origini dacice,

perpetuat peste veacuri s i ajuns nealterat pana in zilele noastre, reprezentand o

inestimabila valoare

artistica s i turistica in zona Maramures, Oas si nordul tarii.

Portile frumos mestes ugite s i bisericile de lemn au dus faima Maramuresului peste
hotare.

Constructii insolite, int 稷 nite pe vaile Mara, Iza si Viseu, aceste porti si biserici sunt
adevarate

capodopere in satele Surdesti (cea mai inalta constructie din lemn din tara si una dintre
cele mai

inalte din Europa), Sugatag, Berbes ti, Bogdan Voda, Vadu Izei, Ieud s.a.

Siturile si cetatile dacice si romane pentru trecutul istoric al tarii, si la fel de valoroase

turistic sunt raspandite in toate zonele tarii, cu precadere in Muntii Orastiei, in |ara
Hategului, in

Banat, in Dobrogea.

Cetatile taranesti din Transilvania. Sunt monumente de arhitectura de un specific

aparte,

construite, de regula in jurul unei biserici. Ele conserva vechi elemente din arhitectura
medievala a

Transilvaniei, ca si obiceiuri, traditii, mestesuguri. Dintre ele sunt renumite cele de la

Biertan,

Agnita, Dumbraveni, Medias s.a.

Intre celelalte provincii istorice ale Romaniei, Transilvania este cea mai bogata in
vestigii si

monumente istorice romanesti, durate din perioada daco-romana (ruinele cetatii

Sarmizegetusa

Regia, capitala primului stat dac centralizat si independent, ale Ulpiei Traiana
Sarmizegetusa,

capitala provinciei Dacia romana), romana (ruinele oraselor romane Napoca-Cluj,

Potaissa-Turda,
Apulum-Alba Iulia s.a.), medievala (Bras ov, Sibiu, Targu Mures, Alba Iulia, Oradea,
Timisoara,

Baia Mare s.a.), moderna si contemporana. O atractie deosebita prezinta cetatea

Sighisoarei - unicat

national.

Numeroase alte monumente istorice de arta s i arhitectura sunt raspandite la poalele

Carpatilor, in Oltenia de sub Munte, la Cozia, Curtea de Arges, Cgpulung, Targovis te,
vechi

capitale ale Tarii Romanesti. Intre acestea, de un farmec aparte si invaluita in misterul
legendei este

biserica manastirii Curtea de Arges, de la poalele 'Alpilor' Transilvaniei, opera

arhitectului francez

Leconte de Nouy, loc sacru unde sunt pastrate ramasitele pamantesti ale regelui Carol I
de

Hohenzolern s i ale familiei regale. Unicat european si chiar mondial pot fi considerate
si biserica

Densus (judetul Hunedoara), sau castelul Huniazilor din orasul Hunedoara. Dar
asemenea

monumente se int 稷 nesc si in marile orase ale Romaniei: Bucures ti, Iasi, Brasov,
Timisoara , Cluj-

Napoca, Oradea, Targu-Mures, Constanta, Pitesti, Ploiesti etc. O atractie deosebita

pentru vizitatorii

Romaniei o reprezinta palatele si castelele din Bucuresti, Sinaia, Bran ('castelul lui
Dracula') ca si

cele din alte orase: Ias i, Targu Mures, Timisoara, Brasov etc.

Muzeele si casele memoriale. Adapostesc descoperirile arheologice si alte marturii

istorice.

Unele dintre ele (din totalul de circa 500) conserva raritatile floristice si faunistice din
tara (ex.

Muzeul de Istorie naturala 'Grigore Antipa' din Bucures ti, Muzeul Marii Negre din
Constanta,

Muzeul 'Delta Dunarii' din Tulcea s.a.), iar altele (Sibiu, Bucuresti, Radauti) sunt
specializate pe
anumite profile (arta, arta populara; colectii: lemn si produse din lemn - Cgpulung
Moldovenesc,

Sighetu Marmatiei, Beius; ceasuri, petrol - Ploiesti; vinuri - Murfatlar etc.).

Cele mai multe case si muzee memoriale din Romania evoca viata si activitatea unor

personalitati ale civilizatiei nationale, poetii: Vasile Alexandri (Mircesti, jud.Iasi),

Mihai Eminescu

(Ipotesti, jud.Bacau), George Cosbuc (satul cu nume omonim, fost Hordou, jud.Bistrita-
Nasaud),

Nichita Stanescu (Ploiesti); prozatorii: Liviu Rebreanu (satul cu nume omonim,

jud.Bistrita-

Nasaud), George Calinescu (Bucuresti); muzicienii: George Enescu (Liveni, jud.

Botosani), Ionel

Pavlea (Alexandria); pictori si sculptori: Nicolae Grigorescu (Cgpina, jud.Prahova),

Constantin

Brancusi (Hobita, jud.Gorj); dramaturgii: Ion Luca Caragiale (Haimanale,

jud.Prahova), Eugen

Ionescu (Bucuresti); istoricul Nicolae Iorga (Botosani, jud.Botosani) etc. Mentionam,

de asemenea,

multimea muzeelor cu un profil complex aflate in mai toate orasele Romaniei. Cele mai
renumite se

gasesc in Bucuresti, Cluj-Napoca (Muzeul Transilvaniei), Iasi, Craiova, Oradea,

Ploiesti; de altfel,

in fiecare oras -res edinta de judet este amenajat un muzeu cu profil complex -
arheologie, istorie,

stiinte ale naturii, arta populara - cu piese de rezistenta adunate de pe teritoriul

judetului.

Arta populara romaneasca este o vie reflectare a frumusetilor naturale ale tarii, a
istoriei

zbuciumate si a spiritualitatii poporului roman. Cantece s i jocuri, costume populare,

obiceiuri,

traditii etc. pot fi admirate in muzeele de profil (Bucuresti, Sibiu, Suceava, Braila), in
satele

pastratoare de traditii (din Bucovina, Maramures, Oas, din Delta Dunarii, Oltenia de
Nord s.a.) sau
cu ocazia unor manifestari populare traditionale.

Deosebit de agreabila este calatoria in Romania cand coincide cu desfasurarea unor

serbari

sau manifestari folclorice.

Sfarsitul de an si inceputul Anului Nou este 'salutat' cu traditionalul Revelion, cu care

prilej

in marile restaurante din Bucuresti sau din orase, in statiunile pentru sporturi de iarna s
i chiar pe

litoralul Marii Negre se organizeaza masa de revelion, la care tineri si varstnici petrec,
canta si

danseaza toata noaptea, marcand in acest fel realizarile de peste an. In luna ianuarie, la
Deva

(jud.Hunedoara) are loc un festival al formatiilor de dansatori populari - numit Calus

arul

transilvanean, in timp ce in februarie, la Prundul Bargaului (jud.Bistrita-Nasaud)

oaspetii pot

admira o parada a obiceiurilor traditionale legate de nunta la romani, prilejuit de Alaiul

nuntilor de

pe Bargau. In martie, prin partile jud.Botos ani, la Bucecea, se poate participa la

festivalul-concurs

al cantecului popular moldovenesc Satule, mandra gradina. Un vechi obicei de

primavara dedicat

harniciei plugarilor (Tanjaua - sarbatoarea primului taran care iese la arat) se

desfasoara, tot in

aprilie, la Hoteni, in Maramures. In mai, zeci de mii de turisti participa la Sgbra oilor, la
Huta

Certeze (jud.Satu Mare), stravechea manifestare pastorala prilejuita de plecarea oilor la

munte. In

iunie, creatorii de arta isi dau int 稷 nire cu admiratorii lor la targul de ceramica
populara Cocosul de

Horezu (jud.V 稷 cea). Foarte multi turis ti (celibatari) se indreapta in iulie, spre
jud.Alba, la

traditionalul Targ de fete de pe Muntele Gaina, cu produse de artizanat si, totodata, cu

cantece si
dansuri. Multe casnicii se infiripa in urma acestei sarbatori. O frumoasa sarbatoare
populara - Hora

de la Prislop (jud.Maramures) - cu cantece, jocuri si port popular din mai multe judete
ale tarii se

desfasoara la mijlocul lunii august, de Sfanta Maria, in inima Carpatilor. In septembrie,

la Magoaja-

Chiuesti (jud.Cluj), are loc manifestarea populara Pintea Viteazu, care evoca, prin vechi
cantece,

poezii si dansuri, figura haiducului Pintea, luptator pentru dreptate sociala. Tot in
septembrie are loc

la Tebea (jud.Hunedoara) o mare sarbatoare populara nationala consacrata

conducatorului revolutiei

romane din Transilvania (1848-1849), Avram Iancu, supranumit 'Craiul muntilor'. Pe

meleagurile

natale ale marelui sculptor Constantin Brancusi, la Targu Jiu (jud.Gorj), in octombrie
suntem

invitati la festivalul cantecului popular din Gorj, si din judetele vecine, Jiule, pe malul
tau. Dar cei

mai multi turisti aleg, desigur, in luna decembrie, localitatile in care se pastreaza datini
si obiceiuri

cu prilejul Craciunului s i Anului Nou la Sighetul Marmatiei, Botos ani, Suceava si in

alte zone din

tara.

Numeroase realizari de arta inginereasca durate in Romania, se constituie in tot atatea

atractii turistice ce impresioneaza vizitatorii. Mentionam: marile baraje hidroenergetice

de pe

Dunare (Portile de Fier) de pe Olt, Arges (Vidraru), Lotru (Ciunget), Bistrita (Izvorul
Muntelui),

Somes , Buzau, Siret, Prut s.a.; podurile peste Dunare de la Fetes ti-Cernavoda,
Giurgeni-Vadu Oii,

Giurgiu, ca si ruinele podului Inparatului Traian, de la Drobeta Turnu Severin, construit

de catre

Apollodor din Damasc; drumurile transmontane, cum ar fi drumul transfagaras an

(2040 m
altitudine maxima), cel roman de la Novaci la Sebes (2100 m altitudine maxima) sau
cele de vale:

pe Jiu, in defileu, pe Olt, de la Turnu Ros u la Cozia, pe Valea Prahovei, pe valea

Buzaului.

Reteaua nationala de sosele si drumuri, cu poduri, viaducte si serpentine

spectaculoase, face

legatura intre principalele centre emitatoare de turisti si zonele, obiectivele si statiunile

turistice.

Multe dintre ele (E 60, E 85, E 79 etc.) sunt tronsoane ale unor drumuri europene,
facand legatura

intre Europa centrala si vestica, cu cea sudica sau cu Orientul Mijlociu si Apropiat.

Reteaua nationala de cai ferate, in mare parte dubla si electrificata, se desfasoara ca un

sistem concentric in interiorul si exteriorul arcului Carpatilor romanes ti, legaturile

facandu-se prin

liniile transcarpatice, adevarate opere de arta inginereasca, asa cum se prezinta cele
situate pe vaile

Oltului, Jiului, Bistritei, Muresului, Moldovei, Cris ului Repede s.a.

Romania dispune de patru aeroporturi de interes international (Bucures ti-Otopeni si

Bucuresti-Baneasa, Mihail Kogalniceanu-Constanta s i Timisoara) s i de 14

aeroporturi deschise

traficului intern.

Valorificare s i conservare. Punerea in valoare a acestui imens potential turistic poate

fi

apreciata prin prisma existentei (la 31 iulie 1996), pe intreg cuprinsul tarii, a 288.656
locuri de

cazare, repartizate pe diferite tipuri de unitati. Intre acestea, se remarca hoteluri

precum 'Inter-

Continental', din lantul mondial omonim, 'Bucuresti', 'Flora', 'Dorobanti', s .a. (in
Bucuresti),

'Rex', 'Europa', 'Neptun' s.a. din statiunile de pe litoral: Mamaia, Eforie Nord sau
Neptun (toate

de 4 stele). De mare atractie si cu iz medieval, traditional romanesc, sunt hotelurile,

hanurile,
motelurile amenajate in vechi castele sau cetati ori in preajma unor locuri monumente
istorice,

atractii naturale de exceptie (complexul turistic 'Lebada', Hanul lui Manuc din Bucures
ti, hanul

'Tihuta' presupusa resedinta a lui Dracula (jud.Bistrita-Nasaud), Hanul Ancutei, Hanul

'Casa

Arcasului' (jud.Neamt), Hanul Sucevita (jud.Suceava), hotelul 'Casa cu lei' din

Constanta s.a.).

Foarte solicitata este cazarea in pensiuni, in sate turistice sau la particulari, in ferme
agroturistice.

Sunt binecunoscute peste hotare satele turistice Sibiel (jud.Sibiu), Bogdan Voda
(jud.Maramures ),

Leresti (jud.Arges), Crisan si Sfantu Gheorghe (in Delta Dunarii, jud.Tulcea) s.a.

Valoarea turistica a potentialului natural s i cultural-istoric al Romaniei este probata si

de

circulatia turistica interna s i internationala; in perioada 1990-1997 circa 5-6 mil. turisti
straini au

vizitat, anual, Romania. In marea lor majoritate, ei provenind din tarile vecine
(republicile fostei

Iugoslavii, R.Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria), din tarile europene
(Germania,

Italia, Franta, tarile nordice, Anglia, Austria, Spania, Grecia s.a.) sau extraeuropene
(SUA, Canada,

Japonia, tarile arabe, Israel).

Din 1990, romanii, constrans i mai bine de 45 de ani sa calatoreasca mai putin, au
pornit sa

recunoasca lumea. Astfel, anual, 8-10 mil. de turis ti romani au cutreierat meridianele s
i paralelele

lumii, din Singapore pana in Australia sau din China in Statele Unite al Americii in
perioada 1990-

1997. Foarte multi si-au cautat rudele din Republica Moldova, din tarile europene
vecine, din Israel

sau din marile tari occidentale.

 Resursele si structurile de cazare de care dispune turismul romanesc pot asigura in
prezent,

zilnic, servicii pentru peste 300 mii de persoane. Potentialul turistic al Romaniei
permite insa o

dezvoltare mult mai cuprinzatoare a acestui sector al economiei nationale.

Perspectiva integrarii europene. Realizarile in domeniul valorificarii potentialului

turistic

al Romaniei sunt inca modeste si, in nici un caz, nu sunt la nivelul cerut de standardele
de

competitivitate. Pentru aceasta, eforturile se cer orientate, in perioada urmatoare, pe

cateva directii

principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a

statiunilor

lansate in turismul international, de dezvoltare a spatiilor de cazare s i a bazelor de

tratament din

statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa
valorifice factorii

naturali de cura si tratament traditional; orientarea investitorilor romani si straini pentru

realizarea

de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in proportie de 15-20%), in

statiunile

de odihna si sporturi de iarna existente, in zone noi din Muntii Apuseni, Lotrului,
Capatanii,

Maramuresului, Parang s.a.; dezvoltarea accentuata a turismului religios si

automobilistic;

deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si

cultural-istoric al

tarii; modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre,

prin

ridicarea gradului de confort, dezvoltarea agrementului de incinta in complexele

hoteliere, a

agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare agrementului din statiuni;

organizarea

stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii; desfasurarea

unui turism pe
 baze ecologice, atat in aceasta zona turistica, adevarat unicat european, cat si in alte
zone cu parcuri

nationale si rezervatii naturale.

Finalizarea actiunilor de valorificare a potentialului turistic al tarii o reprezinta

integrarea

Romaniei in Europa prin turism, proces in curs de realizare, cresterea fluxurilor

turistice spre si

dinspre tarile U.E., concomitent cu protectia mediului, a resurselor turistice si cresterea

calitatii

serviciilor.

Intrebari recapitulative

1. Ce semnificatie au conceptele: 'potential turistic' si 'produs turistic'?

2. In ce consta relatiile de interdependenta dintre cerere si potentialul turistic?

3. Explicati criteriile de grupare si, potrivit acestora, componentele resurselor turistice.

4. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice naturale?

5. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice antropice?

6. Ce elemente structurale reprezentative cuprinde potentialul turistic romanesc?

Obiective turistice din Delta Dunarii

1. Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii

Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii este situat in Tulcea, pe strada 14
noiembrie nr. 1. Poate fi vizitat in perioada mai-septembrie intre orele 10-
20, iar in perioada octombrie-aprilie intre ore...
Localizare: Delta Dunarii / Tulcea
2. Rezervatia Naturala Grindul Lupilor
Rezervatia Grindul Lupilor este o rezervatia mixta stiintifica din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii,
delimitata la nord-vest de Lacul Zmeica, la est si sud-vest de Lacul Sinoe , la vest de C...
Localizare: Delta Dunarii / Sinoe
3. Biserica Sfintii Voievozi din Chilia Veche
Biserica din satul Chilia Veche a fost construita in 1854, cu voia Imperiului Otoman care stapanea la acea
vreme gurile Dunarii si care a acceptat cererea locuitorilor care nu puteau merge in localita...
Localizare: Delta Dunarii / Chilia Veche

4. Cimitirul Maritim
Pe langa peisajele de vis si plaja unica in Europa, Sulina mai are cateva atractii turistice
inedite. Unul dintre acestea este Cimitirul Maritim, monument unic in Europa, care se
remarca prin divers...
Localizare: Delta Dunarii / Sulina

5. Principalele obiective turistice din zona Sfantu Gheorghe

- Lacurile Saratura I, II, III - Lacuri si rezervatii naturale. - Refugiul Saraturile - Rezervatie
naturala - Refugiul Uzlina - Ruinele Fortificatiei Romane - Rezervatie arheologica. - Lacul
Dranov ...
Localizare: Delta Dunarii / Sfantu Gheorghe (TL)

6. Farul din Sulina

Cu o inaltime de 17 metri, Farul din Sulina este simbolul orasului. Construit intre anii 1869
– 1870, Farul, transformat in muzeu, gazduieste cabinetul de lucru al lui Eugeniu Botez,
cunoscut sub ps...
Localizare: Delta Dunarii / Sulina

7. Muntii Macin
Situati in partea de nord-vest a Dobrogei, Muntii Macin sunt, nedrept, considerati lipsiti de
importanta si foarte putin pusi in valoare. Infrastructura turistica este aproape inexistenta,
cu excep...
Localizare: Delta Dunarii / Macin

8. Delta Dunarii
La capatul celor 2800 km pe care si strabate de la izvoarele din Muntii
Padurea Neagra pana la Marea Neagra, Dunarea a format, cu mai bine de 10
000 de ani in urma, una din cele mai frumoase delte d...
Localizare: Delta Dunarii / Sulina
Delta Dunarii
  
Fluviul Dunarea traverseaza 10 ţări şi 4 capitale pe parcursul a 2480 km, si formează la vărsarea in Marea
Neagră - Delta Dunarii, unitatea morfohidrografică având o suprafaţă de 2540 km² , suprafaţă ce creşte
anual cu 40m, datorită celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de către fluviu.
← începe la Ceatalul Chilia unde fluviul se desface în braţele Chilia şi Tulcea
← cuprinde suprafeţele dintre:
← Ceatalul Chilia (V)
← Marea Neagră (E)
← Platforma Buceagului (N)
← Dealurile Tulcei (S)
← câmpie deltaică
 ← creşte în lărgime de la vest la est între partea de nord a Deltei secundare şi gura braţului Sf.
Gheorghe
Grinduri:
← continentale
← fluvio-maritime
← asociate
Regiune turistică cu bogat potenţial natural:
← pescuit sportiv
← vânătoare
← agrement
Rezervaţie a biosferei cu cele mai multe rezervaţii:
← Roşca-Buhaiova-Hrecisca
← Sf. Gheorghe-Zătoane-Perişor
← Periteasa-Leahova-Portiţa
← Pădurea Caraorman
← Pădurea Letea
← refugii de pasaj
Centre turistice: Sulina, Sf. Gheorghe, Crişan, Letea
Dealurile Tulcei
← sunt situate în nordul Dobrogei, la sud de Braţul Sf. Gheorghe
← altitudinea maximă este în Dealul Denistepe, 270 m
← obiective turistice naturale:
← rezervaţia naturală Murighiol
← Dealurile Beştepe
← bălţi
Babadac
← rezervaţie naturală în cadrul Pădurii Babadac
← specii de plante balcano-pontice-taurice
← căprioare
← lac situat pe latura de est a Dobrogei, în prelungirea complexului lagunar Razim-pescuit sportiv
Sulina
← bară de nisip situată la gura de vărsare a Braţului Sulina
← braţ ramificat din Braţul Tulcea, lung de 69 km
← grind în sud-estul localităţii Letea
Munţii Măcin
← munţi vechi, cu o culme de 64 km direcţia NV-SE, 24 km lăţime
← culmi: Bugeac, Pricopan, Iacobdeal, Priopcea, ce închid golfurile depresionare Jijila, Greci, Cerna,
Mircea Vodă
← altitudinea maximă este de 467 m în Vf. Greci sau Ţuţuiatu
Beştepe
← culme situată în estul Dealurilor Tulcei, în apropierea braţului Sf. Gheorghe
← la 242 m altitudine-belvedere
Bisericuţa
← insulă stâncoasă în cadrul lacului Razim
← ruine-fortificaţii romane cu ziduri de piatră, sec.II-VI d. Hr.
← o basilică paleocreştină şi una bizantină
Capul Dolaşman
← pinten stâncos situat în sud-vestul lacului Razim
 ← cetate greco-romană, sec.IV-V d. Hr. (Arganum)
← rezervaţie ornitologică-loc de cuibărire pentru lăstunul mare, pietrarul negru
Caraorman
← grind fluvio-maritim situat între braţele Sulina şi Sf. Gheorghe
← este format din nisip cochilifer-dune de 6-7 m înălţime
← pădure ocrotită de stejar şi plop
← sat de pescari
Casimcea
← podiş situat în partea centrală a Dobrogei
← relief carstic: chei, peşteri, sfinx
Cocuţa
← plajă situată pe malul Dunării, vis-a-vis de Galaţi
← parţial împădurită
← agrement
Dealul Pietros
← rezervaţie fosiliferă în centrul Dealului Tulcea
Hasmacul Mare
← pădure situată în Delta Dunării, la nord de localitatea C. A. Rosetti
← vegetaţie luxuriantă
← rezervaţie naturală
Letea
← grind fluvio-maritim în Delta Dunării cu dune de nisip şi vegetaţie ierboasă de stepă
← pădure de stejari, plop, frasin, tei, ulmi, păducel, lemn câinesc, viţă de vie sălbatică
← este cea mai veche rezervaţie naturală din Dobrogea, 1938
← bază de interes vânătoresc: iepuri, mistreţi, sitari
← In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de animale, dintre care 2000 sunt
insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD)
← grindul Letea este considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din
Romania, el luand nastere din suprapunerea si alaturarea cordoanelor litorale formate ca urmare a
actiunii indelungate a valurilor marii.
← in 1930, o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire, iar in 1938 a devenit rezervatie naturala.
← In 1980, Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei, iar zece ani mai tarziu a fost inclusa
ca zona strict protejata in RBDD.
Lumina
← grind fluvio-maritim, ramificaţie a grindului Ivancea în Delta Dunării
← desparte lacul Puiu, la est şi Puiuleţ, la vest
Niculiţel
← podiş situat în nord-vestul Dobrogei
← roci magnatice şi sedimentare
← sate cu obiective turistice
← împădurit cu stejar
Periteasca-Bisericuţa-Portiţa
← rezervaţie ornitologică în cadrul complexului lagunar Razim
← zonă de popas, cuibărire, hrănire a păsărilor de apă
Poiana Kiorum Taria
← rezervaţie naturală cu păduri de foioase de tip submediteranean
Popina
← insulă stâncoasă în lacul Razim, 47 m altitudine
 ← rezervaţie complexă:
← cuibăreşte califarul alb
← trăieşte miaripodul gigant-17 cm
← paianjenul Văduva Neagră
← şarpele de apă
Portiţa
← punct turistic în estul complexului lagunar Razim
← amenajări agrement
← plajă cu nisip fin
← lac pescuit
Roşca-Buhaiova
← rezervaţie naturală situată în nordul lacului Matiţa
← cuibăresc: pelicani, egreta mică, lebăda
Roşu
← grind maritim în Delta Dunării, ramificaţie a grindului Ivancea
← lac situat în sudul braţului Sulina legat de lacul Puiu şi braţul Sulina prin gârla Impuţita
← obiectiv principal în itinerariile excursiilor în Deltă cu punct de plecare Sulina
Sacalin
← insule în Marea Neagră, la gura braţului Sf. Gheorghe
← sunt populate de păsări: lebăda cântătoare, pelicani, cormorani, raţe sălbatice
← face parte din rezervaţia naturală Sf. Gheorghe-Palade-Perişor
Sărături
← rezervaţie ornitologică, situată în sudul satului Murighiol
← complex de lacuri sărate
← specii de păsări protejate: raţa cu perucă, corcodelul cu gât negru
← loc de iernare pentru păsări nordice

Delta Dunarii este cea mai reprezentativa delta din Europa si una dintre cele mai complexe din lume.
Aceasta reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate vegatatii si faune -
piscicole si ornitologice. Aici exista cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa si anume
peste 300 de specii de pasari, unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege.

Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra, acolo unde fluviul isi incheie calatoria
de 2 860 km.Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se
astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de
nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2, din care 3446 kmp se gasesc pe teritoriul
Romaniei

Clima in Delta Dunarii este specifica, cu putine precipitatii, dar cu umezeala

provenita din evaporatii, cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte
scazute. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a
apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si
reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor.

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca.

78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si
numeroase alte specii.

Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei monument al naturii

protejat de UNESCO.

Comuna Crisan este localitatea in care se bifurca, cel mai adesea,

majoritatea escapadelor in Delta Dunarii. Comuna Crisan a fost un sat pescaresc cunoscand o dezvoltare
rapida, tocmai datorita pozitiei sale privilegiate pe cel mai circulat canal - Sulina, frecventat de navele
comerciale, cat si de cele de turism si agrement. In ceea ce turismul in aceasta zona, asteapta sa fie
valorificat la adevarata sa valoare.

Padurea Caraorman
Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari, al carei nume Caraorman inseamna
in etimologia turca Padurea Neagra.
Stejarii vechi, cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte
intunecoase, care au dat numele padurii. O mare curiozitate sunt lianele (Periploca greaca de origine
mediteraneana cu o lungime de 25 de m - unica in Europa) care atinge aici liminat nordica de raspandire.

Aceste liane impreuna si cu alte plante agatatoare cum ar fi: vita-de-vie salbatica, iedera, hameiul si
curpenul confera acestei paduri un aspect subtropical. In Delta Dunarii au fost observate un numar de peste
1615 specii de plante, reprezentand circa o treime din totalul speciilor cunoscute in flora Romaniei.
Dintre arborii din Padurea Caraorman putem enumera: stejari seculari de peste 25 de m inaltime, ulmi,
salci, plopi albi si negrii, arini, frasini pufosi, acestia din urma fiind o raritate botanica.

Padurea Letea
Padurea Letea, din Delta Dunarii, este cea mai veche rezervatie naturala din tara doastra fiind declarata in
1938. Aceasta este cea mai nordica padure tropicala din lume. Incepe din zona de nord a satului Lebada si
se intinde pe circa 3200 de hectare.
Padurea Letea este o padure de stejari brumarii, dar include frasini, tei si plopi, insa caracteristica
principala a peisajului este data trunchiurile aplecate si contorsionate. De asemenea Padurea Letea este
singurul loc din Europa in care se intalnesc liane. Plantele exotice de aici au aparut datorita semintelor
aduse din Africa de pasarile migratoare.

Grindul Caraorman
In partea de vest a satului Caraorman, la aproximativ 500 de m de acesta, se afla dune de nisip foarte fin,
care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa. Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari
acumulari de nisip la gurile Dunarii ( un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare de
uscat cale de o zi. - Polybiu).
Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transvesal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu
cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea, transformandu-l intr-o
laguna, care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii.

Cimitirul Maritim Sulina

Unic in tara si chiar pe continent, Cimitirul maritim este o marturie evidenta a trecutului acestui oras, pe cat
de tumultuos, pe atat de special. Cimitirul maritim se prezinta ca un ansamblu de trei cimitire: Cimitirul
crestin, Cimitirul musulman si Cimitirul evreiesc.

Printre morminte de ofiteri si comandanti din Marina Regala Romana poate fi gasit mormantul Printesei
Ecaterina Moruzi, nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza, nascuta la Istanbul dar sfarsitul a gasit-
o la Sulina si mormantul lui William Simpson, omul de incredere al inginerului sef al Comisiei Europene a
Dunarii. Simpson a condus 13 ani lucrarile de constructii pe canal, de la debarcadere si farurile de pe dig.

Vestigii Istorice din Delta Dunarii

# Enisala
La Enisala s-au gasit urmele unor asezari traco-getice din sec IX-VII i.Hr., getice din sec. IV i.Hr., cea mai
mare necropola geto-dacica din Dobrogea din sec. IV-III i.Hr. si un cadru roman.
# Fortificatia Troesmis
Fortificatia este situata la 3 km de comuna Turcoaia. Cetate traco-getica mentionata in sec. III i.Hr. cu
ocazia conflictului militar dintre Lysimach - Dromichete. In perioada romana a devenit un puternic centru
militar. Aceasta intre sec I - sec.VII d.Hr. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea.
# Fortareata Noviodunum, Isaccea
Cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita in 369 d.Hr.
# Fortareata Arrubium, Macin
Asezare cu nume celtic, atestata documentar in anul 100 d.Hr. (in doua diplome militare). A fost un
important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine.
# Cetatea Dinogetia, Garvan
Initial asezare geto-daca si apoi romana, cetatea Dinogetia, a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian
(284-305 d.Hr.). Distrusa in 559 d.Hr. de un trib huno-bulgar, cetatea a fost reconsolidata si amplificata in
sec. X-XII.
# Cetatea antica
# Chilia Veche
# Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III d.Hr.)

Potenţialul turistic al zonei BRAN

Judeţul Braşov, ROMÂNIA

Obiective turistice, atracţii turistice:

•    Castelul Bran

•    Muzeul de artă medievală
•    Muzeul satului Bran
•    Clădirea vechii vămi (sec. XVIII)
•    Cetatea Râşnov
•    Cheile Râşnoavei
•    Parcul Natural Bucegi
•    Rezervaţia Naturală Piatra Craiului
•    Cheile Dâmbovicioarei
•    Peştera Dâmbovicioarei
•    Poiana Braşov

Trasee montane de vară – drumeţie  7 ore:

•    Bran (760 m) – Poarta – Culmea Clincea – Muchia Ţigăneşti – Hornul Scării – Vârful Scara – Şaua
Hornurilor – Vârful Omu (2505 m)
•    Bran – Valea Ciubotea – Vârful Scara – Vârful Omu
•    Bran – Valea Gaura – Cabana Omu
•    Bran – Poarta – Culmea Ţigăneşti – Valea Ţigăneşti – Cabana Mălăieşti
•    Bran – Şimon – Plaiul lui Lom – Poiana Guţanului – Şaua Strunga – Cabana Padina

Agrement sportiv în zona Bran

•    Plimbări cu ATV – închiriere în Bran
•    Călărie
•    Plimbări cu bicicleta
•    Plimbări cu caruţa / sau sania cu cai

Sezonul de iarnă – Ski

•    Pârtia Poiana Zănoaga – aflată pe Valea Porţii, la aproximatix 3,5 Km de Pensiunea MUNTELE RECE.
Pârtia Poiana Zănoaga are lungimea de 1000 m, diferenţă de nivel 150m, teleski 700 m, tunuri de zapadă
artificială şi instalaţie nocturnă.
•    Pârtia Poiana Braşov

Excursii de o zi, cu maşina:

•    SIBIU – în anul 2007 a fost CAPITALA CULTURALĂ a EUROPEI– vizitarea oraşului medieval,
vizitarea Muzeului Brukenthal
•    SIGHIŞOARA – vizitarea cetăţii medievală, turnul cu ceas, oraşul vechi.
•     BRASOV – vizitarea oraşului vechi, Biserica Neagră, Poiana Braşov
•     SINAIA – vizitarea Staţiunii, Muntele Furnica, Castelul Peleş
•     PREDEAL – vizitarea Staţiunii, plimbare cu telecabina spre Clăbucet
•     BUSTENI – vizitarea Staţiunii, drumeţie la Cascada Urlătoare, plimbare cu telecabina spre Babele.
•    Vizitarea Cetăţilor Medievale din TRANSILVANIA: Viscri, Saschiz, Biertan, Prejmer.

Agrement, manifestări etno-folclorice şi sărbători tradiţionale:

-    MARTIE: Plecarea oilor

-    APRILIE:  Alegerea celui mai bun crescător de animale

-    MAI: Măsurarea laptelui

-    IUNIE: Olimpiada de vară de la Şirnea

-    IULIE: Sântilie, Târgul de vară de la Moeciu

-    AUGUST: Târgul de Pantelimon, Nedeea Munţilor de la Fundata

-    SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE: Răvăşitul oilor (întoarcerea oilor de la munte), Târg de toamnă cu
produse ecologice, tradiţionale

-    OCTOMBRIE: Sărbătoarea de Halloween

-    DECEMBRIE: Colinde de Crăciun şi obiceiuri tradiţionale de colindat

POIANA
BRAŞOV

Poiana Braşov se află la o altitudine de 1.020 m la baza Masivului Postăvarul. Accesul cu

automobilul se face din oraşul Braşov sau cu autobuzul 20 din
Livada Poştei pe o distanță de 12 km.
În staţiune, locurile de cazare sunt distribuite în hoteluri şi pensiuni, cu grad de clasifi care de 2,
3 şi 4 stele. Staţiunea beneficiază de o bază
complexă pentru practicarea sporturilor de iarnă: pârtii, instalaţii de transport pe cablu
(teleschiuri, telecabine şi telegondolă).

În staţiune există centre de închiriat echipamente pentru sporturile de iarnă, biciclete, scutere şi
alte mijloace de transport folosite pentru agrement.
Locuri care pot fi vizitate în masivul Postăvarul: Peştera de Lapte, Pietrele lui Solomon,
Muchia Cheii (abruptul Itvig), Templul Idolilor (Bisericuţa Păgânilor), rezervaţia Tâmpa.
Traseul Poiana Braşov – Vf. Cristianul Mare este deservit de două telecabine care îl parcurg în
5-6 minute.

Pe masivul Postăvarul, prima cabană a fost construită în anul 1883, iar primul concurs de schi
din România a avut loc aici în anul 1906, primii schiori urcând pe Postăvarul în anul 1895. În
anul 1951 dotările existente la acea vreme permit organizarea Jocurilor Mondiale Universitare
de Iarnă. Dezvoltarea cea mai mare a staţiunii se petrece în ultimii 30-40 de ani când se
construiesc noi hoteluri şi apar pârtii şi instalaţii de transport pe cablu. Astăzi există 9 pârtii şi 7
instalaţii de transport pe cablu.

  Pârtii de schi:
Bradul- Grad de dificultate: Uşor
Lungime:465 m
Kanzel- Grad de dificultate: Dificil/Mediu
Lungime:315 m
Sulinar- Grad de dificultate: Mediu
Lungime: 2500 m
Drumul Roşu- Grad de dificultate: Uşor
Lungime: 4600 m
Subteleferic- Grad de dificultate: Dificil/Mediu
Lungime:2220 m
Ruia- Grad de dificultate: Dificil
Lungime: 540 m
Subteleferic 2- Grad de dificultate: Dificil
Lungime: 495 m
Lupului- Grad de dificultate: Dificil
Lungime: 2860 m
Stadion- Grad de dificultate: Foarte Uşor
Lungime: 300 m

Instalaţii de transport pe cablu:

Telecabine: Capra Neagră, Kanzel;
Telegondolă: Postăvarul
Teleschi: Bradul, Ruia, Subteleferic, Stadion