Camerista Suport Final DORA

Axa prioritară: 6.
„Promovarea incluziunii sociale”

Domeniul major de intervenţie: 6.3. „Promovarea egalității de șanse pe piața muncii”
Contract: POSDRU/144/6.3/S/130868
SUPORTăDEăCURS
CAMERIST
COD NC 5142.1.1
FMT
Braşov,ă2014
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
2013
Suntem pro! Pentru șanse egale!
Manualulăcameristei Cursăcalificare
CUPRINS
Capitolulă 1ăCOMUNICAREAă LAăLOCULă DEăMUNC ăă 4
1. 1.Tipuriă iătehniciă deăcomunicareă ă 4
1.1.1. Tipuriă deăcomunicareă ă 4
1.1.2.ăăăTehniciă deăcomunicareă ă 6
1.2.Comunicareaă eficient ăcuăoaspe iiăă 10
1.2.1.Comportamentulă profesională ă 10
1.2.1.1.ăPersonalitateaă ă 11
1.2.1.2ăIgienaă ă 11
1.2.1.3ă inutaă vestimentar ă ă 12
1.3ăMuncaăînăechip ă înădepartamentulă housekeepingăă 13
1.4.ăÎndeplinireaă sarciniloră echipei.ăColaborareaă şiăconlucrareaă cuămembriiă echipeiăă 14
1.4.1.Cooperareaăcuărecep iaă ă 14
1.4.2. Cooperareaăcuădepartamentulă tehnică ă 15
1.4.3. Cooperareaăcuădepartamentulă deăalimenta ieă (Restaurant)ă ă 15
1.4.4. Cooperareaăcuăserviciulă deăcontabilitateă ă 15
1.4.5.Cooperareaăcuădepartamentulă deăsecuritateă ă 15
1.5. Rezolvareaăsitua iiloră neprev zuteă ă 16
1.5.1. Reclama iiă dină parteaăoaspe iloră ă 16
1.5.2.ăăSitua iiă particulareă (cândăturiştiiă suntă bolnavi)ă ă 16
1.5.3. Mutareaă oaspe iloră dintr-ună spa iuă deăcazareă înă altulă ă 17
1.5.4. ăDefec iuniă ap ruteă înă spa iulă deăcazareă ă 17
1.5.5. Cerin eleă specialeă aleă clien iloră V.I.P.ăînă structuraă deăprimireă ă 17
1.5.6. Abateriă deălaă comportamentulă profesională ă 18
Capitolulă 2ăIGIENAă IăSECURITATEAă MUNCIIăă 20

2.1Normeăigienico-sanitareă ă 21
2.1.1.ăIgienizareaă general ă şiă cur eniaă înă spa iileă deălucruă ă 21
2.1.2ăIgienaă individual ă ă 23
2.2ăNormeădeăprotecțiaă munciiă ă 25
2.2.1ăNormeăgeneraleă deăprotec iaă munciiă ă 25
2.2.2ăNormeăspecificeă deăsecuritateă aămunciiă ă 27
2.3ăNormeădeăprevenireă iăstingereăaăincendiiloră ă 30
2.3.1ăAp rareaă împotrivaă incendiiloră ă 33
2.3.2.ăAp rareaă împotrivaă incendiiloră într-oă structur ă deăprimireă cuăfunc iuniă deă
cazareă ă 32
2.3.3.ăRecomand riă pentruă prevenireaă incendiiloră înă departamentulă deă
housekeepingă ă 35
Capitolulă 3ăTEHNOLOGIAă MESERIEIăă 39

3.1.ăIntroducereă 39
3.1.1.ăIntroducereă ă 39
3.1.2.ăObiectiveă ă 39
3.1.3.ăScopurileă cur eniei,ă igien ,ă între inere,ă securitate,ă estetic ă ă 39
3.1.4.ăMetodeădeăefectuareă aăcur enieiă ă 40
3.1.5.ăTipuriă deăcur enieă ă 41
3.1.6.ăRezumată ă 43
3.1.7.ăTestădeăautoevaluareă aăcunoştin eloră ă 43
2
3.2.ăEchipamenteă şiămaterialeăfolositeăînă procesulădeăcur enie ă ă 43ă

3.2.3.ăAlegereaă echipamentuluiă ă 44
3.2.4.ăEchipamentulă electrică deăcur enieă ă 44
3.2.5.ăUstensileă pentruă cur enieă ă 45
3.2.6.ăMaterialeă folositeă pentruă efectuareaă cur enieiă ă 47
3.2.7.ăAlegereaă materialeloră deăcur enieă ă 49
3.2.8.ăProcedeeădeăscoatereăaăpeteloră ă 49
3.3.ăModulădeăcur țareă aădiverselorăsuprafețeăă 56
3.3.3.ăCur areaă uşiloră şiăcur areaă geamuriloră ă 56
3.3.4.ăCur areaă WC-ului,ă chiuveteiă şiăc ziiă deăbaieăă 58
3.3.5.ăLucr riă specialeă deăcur are,ă dezinfec ie,ă dezinsec ie,ă deratizareă ă 60
3.4.ăEfectuareaăcur țenieiă înăcamereăă 62
3.4.3.ăSpa iileă uneiă structuriă cuăfunc iuniă deăcazareă ă 62
3.4.4.ăStatutulă spa iiloră deăcazareă ă 63
3.4.5.ăOrdineaă efectu riiă cur enieiă ă 64
3.4.6.ăPreg tireaă camereiă ocupateăpentruă noapteă (serviciulă deăsear )ă ă 66
3.4.7.ăAranjareaă camereiă ă 67
3.5.ăEfectuareaăcur țenieiă înăspațiileădeăfolosinț ă comun ă ă 73
3.5.3.ăSpa iileă deăfolosin ă comun ,ă clasificareă şiă proceduriă deăefectuareă aă
cur eniei………………………………………………………………………ă ă74
3.5.4.ăProceduriă specificeă deăefectuareă aăcur enieiă înă diferiteă zoneă aleă spa iiloră
publiceă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă75
3.6.ăEfectuareaădeăserviciiăsuplimentareă ă 79
3.6.3.ăSp latulă şiă c lcatulă lenjerieiă oaspeteluiă ă 79
3.6.4.ăCur atulă şiăc lcatulă îmbr c minteiă oaspeteluiă ă 81
3.6.5.ăCur atulă şiălustruitulă înc l minteiă oaspeteluiă ă 82
3.6.6.ăP strareaă obiecteloră uitateă deăoaspe iă ă 82
3.6.7.ăMinibară ă 83
BIBLIOGRAFIEă ă 85ă
3
CAPITOLULă 1
COMUNICAREAă LAăLOCULă DEăMUNC
Introducere
Înă fiecareă zi,ă înă fiecareă moment,ă fiin eleă comunic ă întreă ele,ă facă schimbă deă informa ii.ă
Pentruă aceasta,ă oameniiă folosescă diferiteă mijloace,ă uneleă dintreă eleă numiteă „mijloaceă deă
comunicareă înă mas ”ă sauă„mass-media”.ă Comunicareaă faceă posibil ă coexisten aă oamenilor.
Salutulă sauă ună gestă prietenescă suntă formeă simpleă prină careă stabilimă contactulă cuă
ceilal i.ă Comunicareaă direct ă întreă oameniă esteă realizat ă prină intermediulă cuvinteloră sauă
gesturilor.
Ună lucr toră ală departamentuluiă housekeepingă intr ă înă rela ieă direct ă cuă colegiiă dină
acelaşiă departament,ă fiindă necesar ă comunicareaă dintreă eiă pentruă aă îndepliniă sarcinileă
încredin ateă sau,ă cuă colegiiă dină alteă departamente,ă pentruă aă comunicaă sauă pentruă aă primiă alteă
informa ii;ă deă asemenea,ă primeşteă instruc iuniă sauă raporteaz ă şefiloră anumiteă cerin eă sauă
nemul umiri.
Obiectiveleăcapitolului
 s ă dobîndeasc ă capacitateaă deă aă comunicaă utilizândă ună limbajă adecvată situa ieiă iă
interlocutorului,ă folosindă mijloaceleă deăcomunicareă adaptateă situa ieiă date.ă
 s ăfoloseasc ă metodaă deăcomunicareă adecvat ă scopuluiă şiă importan eiă comunic rii;
 s ă analizezeă şiă s ă selectezeă cuă discern mântă informa iile,ă pentruă aă asiguraă acurate eaă şiă
relevan aă acestora.
 s ăcunoasc ă modalit ileă celeă maiă eficienteă înă comunicareaă cuăclien ii.
1.1. Tipuriă iătehniciădeăcomunicare

1.1.1.ăTipuriădeăcomunicare
Comunicareaă organiza ional
Comunicareaă areă ună rolă importantă înă bunaă func ionareă aă activit iiă laă loculă deă munc ,ă
precumă şiă înă rela iileă cuăoaspe ii.
Disfunc iileă înregistrateă înă proceseleă deă comunicareă atragă mariă problemeă înă realizareaă
serviciiloră pentruă turişti,ă ducândă implicită laă nemul umiriă şiă reclama ii.
Înăoriceă organiza ie,ă procesulă deăcomunicareă areăurm toareleă aspecte:
 comunicareaă organiza ional :
 interdepartamental
1. peăvertical :ă descendent ă sauăascendent ,ă scris ă sauăoral ;
2. peăorizontal :ă scris ă sauăoral .
 intradepartamental
 comunicareaă interpersonal
 întreă angaja i:
4
 formal
 informal
 întreă angaja iă şiă clien i:ă oral ă şiă scris .
Rela iileă interdepartamentaleă presupună comunicareaă şiă cooperareaă cuă celelalteă

departamente,ă fieă directă întreă colegiiă dină departamenteleă implicate,ă fieă prină raportareaă
diferiteloră situa iiă şefuluiă directă şiă transmitereaă sarciniloră c treă şefiiă departamenteloră laă
lucr tori.ă Modulă deă comunicareă întreă departamenteă depindeă deă felulă înă careă esteă stabilită înă
regulamentulă deăordineă interioar ă alăfiec reiă unit i.
Într-oă unitateă hotelier ,ă acesteă rela iiă seă stabilesc,ă desigur,ă conformă uneiă organigrameă
careă asigur ă func ionalitateaă întregiiă structuri,ă fiindă prev zuteă func iileă şiă responsabilit ileă
pentruă fiecareă lucr tor,ă dară priviteă dină altă punctă deă vedere,ă toateă acesteă rela iiă trebuieă s ă
func ionezeă caă într-ună organismă viu,ă capabilă deă reac iiă rapideă şiă eficienteă şiă auă caă scopă s ă
asigureă oă rela ieă adecvat ă cuă clientul.ă Prină urmare,ă grijaă fa ă deă client,ă satisfacereaă cerin eloră
acestuia,ă esteăceaăcareădetermin ă toateă celelalteă rela iiă dintr-oă unitateă deăservicii.
Deăaceea:
 personalulă careă esteă înă rela iaă direct ă cuă turistulă esteă atent,ă corectă şiă eficient,ă îşiă aduceă
propriaă contribu ieă laăsatisfacereaă cerin eloră acestuia;
 personalul,ă înă rela iaă cuă ceilal iă colegiă esteă atent,ă corectă şiă eficient,ă îiă ajut ă peă aceştiaă
s ăîşiă aduc ă propriaă contribu ieă laă satisfacereaă cerin eloră turistului.
Acestămodă deăaăpriviă lucrurileă aduceăbeneficiiă tuturor:

 clientului,ă prină ridicareaă calit iiă serviciilor;
 întreprinderii,ă prină creştereaă cifreiă deăafaceriă (maiă mul iă turiştiă aducăvenituriă maiă mari);
 fiec ruiă lucr toră înă parte,ă prină creştereaă satisfac ieiă ob inuteă prină munc ;ă aă întreguluiă
personal,ă printr-ună climată deămunc ă pl cut.
Rela iileă intradepartamentaleă exist ă înă modă firescă întreă colegiiă dină acelaşiă
departament,ă înă cazulă nostruă dină departamentulă deă housekeepingă şiă presupună rela iiă deă
cooperareă întreă lucr toriiă departamentuluiă şiă deă subordonareă fa ă deă conduc torulă direct,ă care,ă
laă rândulă lui,ă areă atribu iiă deă conducereă şiă controlă ală activit iiă realizateă laă nivelulă
departamentului.
Comunicareaă interpersonal
Înă timpulă oreloră deă serviciu,ă personalulă housekeepingă intr ă înă rela ieă direct ă cuă ceilal iă
colegiă dină departamentulă propriu,ă fiindă necesar ă comunicareaă dintreă ei,ă pentruă aă îndepliniă
sarcinileă încredin ate,ă sauă cuă colegiiă dină alteă departamente,ă pentruă aă comunicaă sauă aă primiă
anumiteă informa ii;ă deă asemenea,ă primeşteă instruc iuniă sauă raporteaz ă şefiloră anumiteă
problemeă sauă intr ă înă contactă cuăclien iiă careăîşiă exprim ă anumiteă cerin eă sauănemul umiri.
Prină urmare,ă activitateaă zilnic ă implic ă comunicarea:
 cuăşeful/şefaă departamentului;
 cuălucr tori,ă colegiă dină acelaşiă departament;
 cuălucr tori,ă colegi,ă dină alteă departamente;
 cuăclien ii.
5
Aceast ă comunicareă seărealizeaz ă înă diferiteă feluri:

 orală –ăprină discu ieă fa ă înă fa ;
 înă scrisă –ămesaje,ă formulare,ă listeă etc.,ăcareătrebuieă scriseă sauă citite;
 printr-oă anumit ă atitudineă –ă prină expresiaă fe ei,ă privire,ă gesturi,ă adic ă limbajulă
corpului.
Comunicareaă cuăoaspe ii
Întâmpinareaă oaspe ilor
Salutulă reprezint ă oă component ă esen ial ă aă comportamentuluiă profesional.ă Elă poateă

aveaăinfiniteă nuan eă determinateă deă inut ,ă mimic ,ă gestic ,ă voce.
Înă activitateaă ospitalier ,ă salutulă trebuieă s ă fieă cordială (cald),ă neconven ional,ă s ă
exprimeă sinceră bucuriaă deăaăaveaăcaăoaspeteăpersoanaă respectiv .
Întotdeaunaă lucr torulă esteă celă careă salut ă primulă oaspetele.ă Salutulă seă spuneă deă laă oă
anumit ă distan ,ă careă s ă permit ă şiă clientuluiă s ă r spund ,ă nuă doară înă momentulă înă careă seă
treceă peă lâng ă elă sauă laă repezeal .ă Salutulă trebuieă s ă fieă înso it,ă cândă esteă posibil,ă deă numeleă
turistuluiă înă func ieă deăsitua ieă şiă deăalteă formuleă deăpolite e.
Furnizareaă informa iilor
Personalulă housekeepingă trebuieă s -şiă aminteasc ă mereuă importan aă peă careă oă areă pentruă
clientă şi,ăimplicit,ă pentruă organiza ie:
 r spundeă directă laă cerin eleă individualeă aleă clien ilor,ă contribuindă laă gradulă deă
mul umireă aăacestora;
 observ ă directă şiă poateă oferiă informa iiă celorlalteă departamenteă despreă câtă deă mul umi iă
sauă nemul umi iă suntă clien iiă deă serviciileă sauă facilit ileă puseă laă dispozi ie,ă pentruă caă
acesteaăs ăpoat ăfiă ridicateă laă nivelulă cerin elor.
Fiindă conştientă deă importan aă roluluiă s uă înă cadrulă organiza iei,ă lucr torulă housekeepingă
nuă trebuieă s ă seă rezumeă laă servireaă turiştilor,ă considerându-seă subordonată tuturor,ă ciă s ă
depistezeă toateă situa iileă şiă posibilit ileă prină careă seă poateă contribuiă laă satisfacereaă cerin eloră
clien ilor,ă prină cunoaştereaă tuturoră serviciiloră şiă facilit iloră puseălaă dispozi iaă acestora.
Prină în elegereaă roluluiă proprieiă persoaneă înă organiza ie,ă lucr torulă vaă aveaă maiă mult ă
încredereă înă sineă şiăvaă munciă cuămaiă mult ă satisfac ie,ă spreăbeneficiulă tuturor.
1.1.2ăTehniciădeăcomunicare
Comunicareaă oral
Comunicareaă oral ă implic ă vorbireaă şiăascultarea.
Vorbireaă
Aceastaă areămaiă multeă caracteristiciă careăafecteaz ă mesajulă oral,ă şiă anume:

 intensitateaă (volumul)ă vorbirii,ă seăpoateăvorbiă tare,ăautoritar,ă sauă încet,ă abiaăauzit;
 în l imeaă (timbrulă vocii),ă voceă cuă suneteă ascu ite,ă acesteaă producându-seă maiă alesă înă
st riă deă agita ieă şiă nervozitate,ă fiindă iritanteă şiă nepl cuteă pentruă ascult tori,ă sauă vociă cuă
suneteă grave,ă joase,ă uneoriă greuă deă în elesă (timbrulă vocii,ă fiindă nativ,ă esteă maiă greuă deă
6
modificat,ă dară trebuieă controlată înă situa iiă deă stresă şiă emo ii,ă pentruă aă nuă provocaă
situa iiă conflictuale);
 tonulă vorbirii,ă tonă cald,ă dară careă exagerată poateă sunaă linguşitor,ă sauă tonă rece,ă distant,ă
adeseaăpercepută caănepl cut,ă nepoliticos;
 ritmul,ă vorbireaă repezit ,ă greuă deă în elesă sauă vorbireaă preaă lent ,ă cuă pauzeă mariă întreă
cuvinte,ă careă poateă creaă impresiaă c ă ascult torulă esteă incapabilă s ă în eleag ă ceă iă seă
spune,ă devenindă jignitoare.ă Vorbireaă trebuieă s ă fieă clar ,ă cuvinteleă s ă fieă bineă
articulate,ă f r ăafectare,ă astfelă încâtă s ăpoat ăfiă în eleseă deătoat ălumea.
Ascultarea
Oameniiă seă simtă satisf cu iă şiă respecta iă dac ă observ ă c ă seă ascult ă cuă aten ieă ceeaă ceă
spun.ă Eiă voră s ă liă seă deaă toat ă aten iaă şiă s ă constateă dorin aă şiă capacitateaă deă aă leă cunoaşteă
necesit ile.
Ascult torulă areă şiă elă deă câştigat,ă elă afl ă maiă multeă despreă persoanaă respectiv ,ă îşiă
stabileşteă rela iiă maiă buneă cuă colegiiă şiă ofer ă serviciiă maiă buneă clien ilor.ă Ascultândă cuă aten ie,ă
seă evit ă neîn elegerile,ă seă economiseşteă timpă şiă seă prevină disfunc ionalit i,ă careă potă provocaă
frustr riă (st riă deă nemul umireă cândă cevaă nuă reuşeşte)ă tuturor,ă perturbândă atmosferaă deă lucruă
înă echip .
Aă ascultaă înseamn ă maiă multă decâtă aă auziă şiă aă re ineă ceă s-aă spus,ă esteă ună procesă activă
careăpresupune:
 acordareaăîntregiiă aten iiă vorbitorului;
 interesulă s ă fieă îndreptată spreă ceeaă ceă spuneă vorbitorul,ă iară acestaă s ă nuă fieă întreruptă
sauăgr bită înă comunicare;
 s ăseăre in ă aspecteleă importanteă şiă s ăseăignoreă celeă irelevante;
 s ăseăfac ănoti eă dac ăesteănevoie;
 s ăseăstabileasc ă m surileă ceătrebuieă luate.
Comunicareaă non-verbal ă (limbajulă corpului)
Efectulă comunic riiă oraleă poateă fiă modificat,ă accentuată înă bineă sauă r u,ă prină limbajulă
corporală ală celuiă ceă vorbeşte;ă aceast ă form ă deă comunicareă func ioneaz ă f r ă utilizareaă
cuvintelor,ă dară celă maiă adeseaă înso eşteă comunicareaă oral ,ă excep ieă f cândă comunicareaă prină
telefon,ă cândă persoaneleă nuă seă potă vedea,ă dară şiă înă acestă caz,ă tonalitateaă vociiă poateă indicaă
anumiteă st riă şiă atitudiniă aleă vorbitorului.
Limbajulă corporală implic :

 atitudineaă corporal ;
 inutaă personal ă (îmbr c minteaă şiă igienaă personal );
 gesturile;
 distan aă fa ă deăoăpersoan ;
 expresiaă fe eiă (zâmbitoare,ă încruntat ),ă privireaă (directă orientat ă spreă oă persoan ă sauă
într-oă alt ă direc ie).
Atitudineaă corporal
Seă refer ă laă pozi iaă corpuluiă orientat ă spreă client,ă indic ă aten ie,ă solicitudine;ă orientat ă
laterală sauăchiară cuăspatele,ă indic ă lips ă deăaten ie,ă chiară dispre ă sauăostilitate.
inutaă personal
7
Neă referimă aiciă laă inutaă deă serviciu,ă uniforma,ă careă areă rolulă deă a-lă ajutaă peă clientă s ă
identificeă personalulă unuiă sectoră deă activitate.ă Eaă trebuieă s ă fieă reprezentativ ,ă dară şiă adecvat ă
tipuluiă deăactivitate.ă Eaătrebuieă s ăfieă peăm suraă celuiă ceăoăpoart ăşiăs ăfieă mereuă impecabil .
Ecusonulă trebuieă s ă fieă vizibil,ă avândă inscrip ionată deă preferin ă prenumeleă şiă func iaă
lucr torului,ă astfelă clientulă s ă poat ă identificaă persoanaă cuă careă intr ă înă rela ie,ă dară s ă nuă poat ă
aflaă dateăcareăarăpuneă persoanaă într-oă situa ieă nepl cut .
Îngrijireaă şiăigienaăpersonal
P rulă s ă fieă curat,ă îngrijită şiă piept nată simplu.ă P rulă lungă trebuieă strâns.ă Tenulă s ă fieă
curat,ă machiajulă discret,ă realizată cuă gust,ă deodoranteleă sauă parfumurileă s ă fieă discrete,ă aproapeă
imperceptibile.
Danturaă îngrijit ,ă caăaspect,ădarăşiă controlat ă înă privin aă mirosului.ă
Mâinileă suntă curate,ă unghiileă t iateă şiăl cuiteă incolor.ă Oriceăt ietur ă trebuieă pansat .
Nuă suntă admiseă bijuteriileă înă exces,ă recomandată fiindă caă înă timpulă lucruluiă s ă nuă seă
poarteădelocă (potăfiă pierdute,ă potăc deaăînă locuriă inaccesibile,ă potădeterminaă accidente).
Oă prezen ă îngrijit ă confer ă încredere,ă reprezint ă oglindaă activit iiă departamentului,ă
dară dovedeşteă şiă respectă deă sine,ă fa ă deă ceilal iă şiă fa ă deă organiza ie.ă Cândă lucr torulă esteă
îngrijit,ă curat,ă ordonat,ă clientulă areă încredereă înă calitateaă serviriiă dină aceaă structur .ă Esteă deă
asemeneaă important ă stareaă s n t iiă şiă igienaă vie iiă personale,ă pentruă aă lucraă cuă pl cere,ă într-
oăstareădeăbun ă dispozi ie.
Gesturile
Ofer ă nenum rateă posibilit iă deă aă caracterizaă persoanaă şiă stareaă eiă înă momentulă
respectiv;ă eleă trebuieă controlate,ă pentruă aănuă daănaştereă laăfalseă interpret riă sauăconflicte.
Esteă recomandată aăevita:

 mişc rileă dezordonate,ă careădenot ănervozitate,ă ner bdare;
 ticurile,ă careădenot ă lipsaă deăeduca ieă şiă deăcontrol;
 gesturileă vulgare:ă leg natulă deă peă ună picioră peă altul,ă sc rpinatul,ă rosulă unghiilor,ă
trosnireaă degetelor,ă trecereaă mâiniloră prină p r,ă c scatul,ă joculă cuă bijuteriile,ă masareaă
nasuluiă sauă aăb rbiei;
 alteleă asem n toare.
Deă aceea,ă caă regul ă general ,ă înă rela iileă cuă toateă persoaneleă deă laă loculă deă munc ,ă esteă
recomandată s ă neă control mă gesturile,ă s ă fimă re inu iă şi,ă chiară înă cazulă înă careă vremă s ă fimă
foarteă amabiliă şiă aten i,ă s ă nuă utiliz mă gesturiă deă preaă mareă familiaritateă înă rela iileă deă serviciuă
şiă fa ă deă oaspe i.ă Deă exemplu:ă nuă atingemă cuă mânaă alteă persoane;ă nuă întindemă mânaă pentruă
8
salut,ă decâtă dac ă cealalt ă persoan ă aă f cută acestă gest.ă Nuă îmbr iş mă peă nimeni,ă niciă cuă ocaziaă
uneiă anivers ri,ă decâtădac ăpersoanaă indic ă acestăgest.
Limbajulă corporală poateă indicaă şiă atitudineaă ascult toruluiă fa ă deă vorbitoră şiă celeă spuseă
deă el:ă deă exemplu,ă aă c scaă înă timpă ceă asculta iă peă cinevaă indic ă plictiseal ,ă neaten ie;ă aă priviă laă
ceas,ăner bdarea,ă graba,ălipsaă deăinteres,ă ceeaăceădenot ă lipsaă deăresponsabilitate.
Distan aă fa ă deă oă persoan ,ă dac ă esteă preaă apropiat ,ă esteă resim it ă caă oă înc lcareă aă
spa iuluiă intimă ală persoanei;ă dac ă esteă foarteă distan at ,ă utilizândă anumiteă bariere,ă caă deă
exempluă ochelarii,ă bra eleă încrucişate,ă diferiteă obiecte,ă indic ă nesiguran a,ă teama,ă dară şiă lipsaă
deărespect.
Deă aceea,ă distan aă politicoas ă cerut ă deă naturaă rela iiloră profesionaleă trebuieă respectat ă
înă oriceă situa ieă înă careăseăimpuneă întâlnireaă cuăclientulă şiăcuăsuperioriiă peălinieă ierarhic .
Privirea
Esteă importantă s ă privi iă directă persoanaă dină fa aă dumneavoastr ,ă ar tândă reală interesă înă
ascultareaă şiă în elegereaă mesajului,ă dovedindă astfelă solicitudineă şiă dorin aă deă aă rezolvaă
problema.
Dară nuă trebuieă exagerat,ă clientulă nuă trebuieă hipnotizat,ă sauă s ă aib ă senza iaă c ă esteă privită
cuăindiscre ieă şiăcuriozitate!
Expresiaăfe ei
Expresiaă fe eiă tr deaz ă stareaă deă spirit,ă dispozi ia,ă sentimentele,ă deă aceeaă trebuieă
controlat ă înă rela iileă cuăclien ii.
Ună zâmbetă caldă careă înso eşteă urareaă “v ă dorescă oă ziă bun ”,ă sauă “poft ă bun ”ă faceă dină
acesteă propozi iiă oă urareă sincer .ă Zâmbetulă exprim ă generozitate,ă îmbog eşteă peă celă careă îlă
primeşte,ă câtă şiă peă celă careă îlă d ruieşte.ă Elă creeaz ă oă atmosfer ă ospitalier ă şi,ă înă cazulă rela iiloră
înă cadrulă uneiă întreprinderiă deă servicii,ă cumă esteă şiă structuraă turistic ,ă devineă ună importantă
instrumentă profesional,ă aşaă numitulă “zâmbetă profesional”,ă careă adeseaă esteă considerată falsă
ipocrit,ă ună automatism,ă dară deă careă nuă neă putemă lipsiă înă rela iaă cuă clien ii;ă deă aceea,ă acestă
zâmbetă profesională trebuieă mereuă reconsiderat,ă iară dac ă seă areă mereuă înă vedereă c ă ună zâmbetă
oferită cuă sinceritateă celoră dină jur,ă colegi,ă şefi,ă clien i,ă contribuieă şiă laă schimbareaă proprieiă
noastreă dispozi iiă (dac ă nuă esteă tocmaiă bun )ă peă parcursulă activit iiă zilnice,ă neă vaă fiă multă maiă
uşoră s ăzâmbim,ă chiară “profesional”,ă cuăsinceritate.
Beneficiulă esteăalătuturor!
9
Comunicareaă scris
Activitateaă curent ă presupuneă transmiterea/recep ionareaă unoră informa iiă şiă prină
documenteă scrise.
Înă cazulă mesajelor,ă formularelor,ă listelor,ă aă c roră completareă seă faceă deă mân ,ă seă vaă
acordaăaten ieă urm toareloră aspecte:
 s ăfieă cite ;
 s ă seă utilizezeă litereă deă tipară pentruă elementeă ca:ă numele,ă prenumele,ă num rulă deă
camer ,ă statutulă camereiă etc.;
 con inutulă trebuieă s ăfieă complet,ă f r ă omisiuni;
 seăvoră utilizaă doarăabrevieriă cunoscute,ă intrateă înă limbajulă profesional.
1.2. Comunicareaăeficient ăcuăoaspe ii

1.2.1ăComportamentulăprofesional ă
Turiştiiă nu-şiă dorescă s ă leă consuma iă timpulă cuă lungiă explica ii,ă eiă aşteapt ă deă laă
dumneavoastr ă receptivitate,ă amabilitate,ă ună limbajă clară şiă s ă folosi iă cuvinteă în eleseă deă toat ă
lumea.ă Esteă importantă s ă alege iă momentulă potrivită cândă s ă transmite iă informa iileă sauă
mesajele.
Cumă comunic m?
 turiştiiă nu-şiă dorescăs ăleăconsuma iă timpulă cuălungiă explica ii;

 turiştiiă aşteapt ă deă laă dumneavoastr ă s ă fi iă atentă şiă amabil,ă dară nuă atâtă deă vorb re ă caă
s -iăderanja iă sauăs ăseămireă deăceănuă v ăvede iă deătreab ;
 folosi iă doară cuvinteă în eleseă deă toat ă lumea.ă Nuă încerca iă s ă impresiona i,ă folosindă
cuvinteă lungiă sauădeăjargon;
 transmite iă mesajeleă laă timpulă potrivit.ă G si iă momentulă potrivit,ă cândă persoanaă c reiaă
v ăadresa iă poateăacordaăaten ieă laăceeaăceăave iă deăcomunicat;
 nuă vorbi iă înă acelaşiă timpă înă careă şiă persoanaă respectiv ă vorbeşteă sauă cândă verific ă sauă
transmiteă ună mesaj,ă cândă foloseşteă oă maşin ă careă faceă zgomotă sauă esteă urcat ă peă oă
scar ;
 fi iă atentă laă ceă viă seă r spunde.ă Privi iă persoanaă directă înă fa ,ă astfelă ve iă în elegeă maiă
bineă ceeaăceăspune;
 cere iă s ă seă repeteă mesajul,ă dac ă ave iă impresiaă c ă nuă a iă re inută anumiteă aspecteă
importanteă aleă problemeiă sauătoateăinforma iile;
 reciti iă ună mesajă important;
 nuă ipa iă şiă nuă agita iă bra ele,ă crezândă c ă astfelă persoanaă cuă careă vorbi iă v ă vaă în elegeă
maiă bine;
 vorbi iă calmă şiă câtă pute iă maiă clară cuă persoaneă careă auă deficien eă deă auză sauă careă nuă
cunoscă bineă limbaă peăcareăoăvorbi i.
 controla i-v ă gesturile;ă dac ă acesteaă suntă pl cuteă şiă folositeă cuă m sur ,ă eleă contribuieă
laă în elegereaă mesajului;
 compune iă oă list ă cuă 2-3ă expresiiă peă careă leă folosi iă curentă laă loculă deă munc ,ă înă
rela iileă cuă clien iiă sauă colegiiă şiă încerca iă s ă leă reda iă înă diferiteă moduri:ă cuă vitezaă deă
vorbireă maiă mareă sauă maiă mic ă (repezită sauă normal),ă cuă tonă diferită (distant,ă calm),ă ritmă
diferită (alert,ă lent),ă timbruă diferită (ascu it,ă grav),ă accentă peă diferiteă cuvinteă şiă observa iă
efectele,ă eventuală cerândă unuiă colegă sauă prietenă s ă comentezeă exerci iul,ă adic ă s ă
spun ă ceăimpresieă îiă faceăfiecareă modădeăexpunere.
10
1.2.1.1ăPersonalitatea
Înă accep iuneaă ceaă maiă simpl ,ă personalitateaă înseamn ă ansamblulă tr s turiloră psihiceă
aleă unuiă individ,ă ceeaă ceă esteă propriu,ă caracteristică fiec reiă persoaneă şiă oă distingeă caă
individualitate.ă Prină urmare,ă personalitateaă unuiă omă seă distingeă atâtă prină tr s turiă bune,ă dară şiă
maiă pu ină bune,ă ceeaă ceă afecteaz ă rela iileă înă familie,ă cuă prietenii,ă dară şiă laă loculă deă munc ,ă cuă
colegiiă şiăclien ii.
Pentruă aăvedeaăceăfelădeăpersonalitateăaveți,ăprocedațiă astfel:

 face iă oă list ă cuă descriereaă proprieiă persoane,ă aşaă cumă v ă vede iă dv.ă (atent,ă calm,ă
repezit,ă distrat,ă perseverentă etc.)ă şiă ruga iă prieteniiă sauă colegiiă s ă confirmeă sauă s ă
infirmeă acesteă tr s turi,ă astfelă ve iă ob ineă ună portretă propriuă maiă apropiată deă realitate,ă
maiă obiectiv;
 depista iă ceeaă ceă esteă bine/avantajosă şiă ceeaă ceă esteă maiă pu ină bine/avantajosă înă
manifest rileă dv;
 dac ă sunte iă oă fireă rezervat ,ă chiară timid ă sauă preaă modest ,ă trebuieă s ă v ă str dui iă s ă
deveni iă maiă încrez toră înă propriileă for e;
 dezvolta iă personalitate;
 personalitateaă seă dezvolt ă prină rela iileă înă familie,ă prină experien eă deă formareă
profesional ,ă prină rela iileă cuă al iă oameniă înă diverseă situa iiă particulareă sauă
profesionale;ă totulă depindeă dac ă suntemă deschişiă s ă neă l s mă influen a iă deă acesteă
situa ii,ă s ăprelu mă selectivă ceeaăceăneăpoateămodelaă înă bine;
 str dui i-v ă s ă v ă modela iă continuuă tr s turileă buneă şiă s ă leă elimina iă peă celeă rele,ă sauă
celă pu ină s ăleăatenua i;
Astfel,ă pericolulă înă aă credeă c ă face iă totulă bineă mereuă esteă c ă seă instaleaz ă oă fals ă
mul umireă deă sineă şiă totulă seă faceă automat,ă caă ună robot.ă Esteă importantă s ă g simă mereuă ocaziiă
deă aă deveniă maiă buni.ă Deă aceea,ă asculta iă cuă aten ieă ceeaă ceă spună ceiă dină familie,ă colegiiă şiă
clien ii,ă dară maiă alesă cumă oă spună (fi iă atentă laă ton).ă Fi iă atentă laă ceeaă ceă credă ceilal iă despreă
dvs.ăG si iă noiă modalit iă deăaăîmbun t iă competen aă dumneavoastr ă profesional .
ine iă contă deă personalitateaă dumneavoastr ă şiă aă celorlal iă atunciă cândă trebuieă s ă
rezolva iă cerin eleă clien ilor.ă Trebuieă s ă ave iă controlulă asupraă personalit ii,ă pentruă aă puteaă
rezolvaă oă situa ieă individual ă câtă maiă bineă posibil.ă Dac ă sunte iă comunicativ,ă ună clientă
rezervată sauă preocupată deă cevaă vaă fiă pl cută impresionată deă aceast ă atitudineă prietenoas .ă Dar,ă
alteori,ă nuă vaă doriă s ă fieă distrasă prină conversa ie,ă ciă doreşteă s ă fieă l sată s -şiă vad ă deă treburi.ă
Dac ă sunte iă oă persoan ă optimist ,ă vesel ,ă perseverent ,ă cuă sim ulă umorului,ă probabilă ve iă
stabiliă uşoră rela iiă cuă al iă oameni,ă oricineă ară fiă aceştia.ă Dară dac ă sunte iă oă persoan ă închis ă sauă
posomorât ,ă vaă trebuiă s ă face iă ună efortă considerabilă deă aă fiă maiă deschis ,ă maiă bineă dispus ,ă
iară persoaneleă vorb re eă trebuieă s ă fieă atenteă s ă nuă vorbeasc ă (bârfeasc )ă atâtă deă multă caă s ă
plictiseasc ă sauă s ă uiteă s -şiă fac ă treaba.ă Incredereaă înă propriaă personalitateă seă poateă consolidaă
dac ă avemă înă vedereă rolulă peă careă fiecareă lucr toră îlă areă înă cadrulă rela iiloră deă serviciu,ă rela iiă
careă potă fiă asemuiteă cuă oă vast ă re eaă invizibil ,ă fiecareă persoan ă fiindă ună punctă nodală careă
consolideaz ă structura.ă Abilitateaă fiec ruiaă trebuieă s ă seă manifesteă înă aă g siă solu iiă rapideă
pentruă bunulă mersă ală organiza iei.
1.2.1.2ăIgiena
Exist ă anumiteă reguliă referitoareă laă inutaă fizic ,ă generală valabileă şiă peă careă totă
personalulă trebuieă s ă leă cunoasc ,ă dară eleă trebuieă mereuă reamintite.ă Impunereaă unoră standardeă
11
ridicateă referitoareă laă inutaă personaluluiă suntă importante:
1. Dinăpunctulă deăvedereăalăoaspetelui:
Oaspe iiă voră sesizaă modulă înă careă seă prezint ă personalulă şiă ceeaă ceă v dă leă poateă afectaă înă
modă definitivă impresiaă despreă structuraă respectiv ă şiă despreă personal.ă Eiă interpreteaz ă inutaă
neîngrijit ,ă murdar ă sauă urâtă mirositoareă aă personaluluiă caă fiindă ună indicatoră ală standardeloră
realeă aleă unit iiă hoteliere,ă careăseăascundă înă spateleă acestora.
2. Dinăpunctulă deăvedereăalăunit ii:

Modulă înă careă arat ă personalulă seă constituieă caă ună indicatoră directă ală standardeloră
impuseă şiă men inuteă înă structuraă deăprimireă turistic .
3. Dinăpunctulă deăvedereăalăpersonalului:
Modulă înă careăarat ăpersonalulă spuneă multă despreăatitudineaă acestuiaă fa ă de:
 muncaă peăcareăoăpresteaz ;
 structuraă înă careălucreaz ;
 turişti;
 colegi;
 sineă (respectulă deăsine).
Dac ăpersonalulă esteăîngrijită şiăzâmbitoră înseamn ă c :

 muncaă lorăvaă fiă ordonat ă şiă atent ;
 loculă deămunc ă vaăar taăîngrijită şiăprimitoră pentruă clien i.
1.2.1.3ă inutaă vestimentar
Uniforma
Aceastaă trebuieă s ă fieă complet ă şiă înă perfect ă stareă deă
cur enie.ă Oă uniform ă murdar ă poateă fiă oă surs ă deă microbiă şiă
mirosuriă nepl cute.ă Uniformeleă potă variaă multă deă laă oă structur ă deă
primireă laă alta,ă atâtă dină punctă deă vedereă coloristic,ă câtă şiă ală
componen ei.ă Importantă esteă caă eleă s ă fieă câtă maiă func ionale,ă
neşifonabile,ă rezistente,ă s ăconfereă mobilitateă înă mi care.
Ecusonul
Purtareaă luiă deă c treă totă personalulă esteă absolută obligatorie.ă Seă
elimin ă oriceă posibilitateă deă aă faceă confuziiă întreă diverşiă angaja i,ă fieă
c ă esteă vorbaă deă reclama ii,ă nemul umiriă sauă felicit ri,ă laude,ă
mul umiri.
Ecusonulă areă inscrip ionată prenumeleă lucr torului,ă func iaă iă siglaă
sauănumeleă unit iiă deăcazare.
Înc l mintea
Trebuieă s ă fieă joas ,ă comod ,ă deă bun ă calitateă şiă deă culoareă recomandat .ă Celă maiă bineă
ară fiă caă totă personalulă s ă poarteă acelaşiă tipă deă înc l minte,ă furnizată deă hotel.ă Seă întâmpl ă
astfelă înă foarteă pu ineă structuri,ă deă aceeaă esteă importantă caă înă timpulă lucruluiă s ă seă foloseasc ă
alt ă înc l minteă decâtăceaădeăstrad .
12
Bijuteriile
Bijuteriileă purtateă trebuieă s ă fieă câtă maiă pu ine,ă înă conformitateă cuă regulamentulă deă
ordineă interioar .ă Exist ă unit iă undeă suntă permiseă numaiă verigheta,ă ună inelă şiă cerceiă câtă maiă
mici.ă Scopulă pentruă careă seă impună acesteă cerin eă esteă diminuareaă risculuiă deă accidenteă deă
munc .
Ceasul
Pentruă aă seă puteaă încadraă înă timpulă alocată diverseloră activit i,ă esteă bineă caă totă
personalulă s ă aib ă ceas.ă Nuă seă recomand ă purtareaă acestuiaă laă mân ,ă ciă înă buzunar,ă avândă înă
vedereă activit ileă prestateă (lucrulă cuă m nuşiă deă cauciuc,ă folosireaă apei,ă aă substan elorăă
chimice,ă spa iiă îngusteă etc.).
Batista
Pentruă igienaă personal ă esteă normală caă fiecareă angajată s ă aib ă înă buzunară oă batist ă sauă
ună pache elă deă batisteă deă unic ă folosin ,ă evitându-seă astfelă folosireaă cârpeloră deă cur enieă înă
alteă scopuri.
Creionă şiăcarne el
Pentruă exactitateă şiă rigurozitateă înă munc ,ă acesteaă trebuieă s ă fieă înă permanen ă asupraă
cameristei.ă Înă func ieă deă componen aă uniformei,ă eaă leă poateă ineă înă buzunarulă şor ule uluiă sauă
peăc ruciorulă cameristei.
Igienaăcorporal
Notaă deă cur enieă şiă deă prospe imeă peă careă clientulă oă doreşteă şiă sper ă s ă oă g seasc ă într-
ună spa iuă deă cazareă poateă fiă totală depreciat ă deă diferiteă mirosuri,ă nepl cuteă sauă excesive.ă Deă
aceea,ă igienaă personal ă esteă oă obliga ieă zilnic ă aă oric ruiă lucr toră deă housekeepingă care,ă chiară
şiă înă modă indirect,ă prină mirosulă peă careă îlă las ă înă urmaă sa,ă intr ă înă contactă cuă clien ii.ă
Urm toareleă aspecteătrebuieă avuteă înă vedere:
 lipsaă total ă aă mirosuriloră nepl cuteă –ă caă celă deă ceap ,ă usturoiă etc.;ă deă aceea,ă înainteă
deă venireaă laă serviciu,ă esteă interzisă s ă seă consumeă astfelă deă produse.ă Duşurileă
frecventeă suntă foarteă importante,ă pentruă aă evitaă oriceă mirosă deă transpira ie.ă Din iiă
trebuieă s ă fieă peria iă înă modă regulată şiă danturaă îngrijit ,ă pentruă aă evitaă mirosuriă
nepl cute;
 evitareaă parfumuriloră înă excesă –ă gusturileă persoaneloră suntă foarteă diferiteă şiă mirosulă
parfumuriloră folositeă deă lucr toriă seă poateă impregnaă înă locurileă înă careă seă faceă curat,ă
deranjândă clien ii.ă Exist ă clien iă careă suntă deranja iă şiă deă mirosulă dezodorizanteloră
specialeă deăcamer ,ă cerândă s ănuă maiă fieă folosite;
 coafura,ă piept n turaă –ă trebuieă s ă fieă simpl ă şiă îngrijit .ă Trebuieă avut ă înă vedereă
muncaă zilnic ,ă condi iileă deă munc .ă Oă coafur ă sofisticat ,ă careă s ă seă striceă foarteă
repedeă şiă s ă deaă apoiă ună aspectă neîngrijit,ă nuă esteă indicat .ă P rulă lungă trebuieă s ă fieă
strâns,ă pentruă aăevitaă s ăcad ăfireă deăp răcareăs ăr mân ă înă spa iulă deăcazare;
 manichiuraă –ă trebuieă s ă fieă îngrijit ,ă unghiileă t iateă şiă dateă cuă lacă incoloră sauă culoriă
deschise.ă Ojaăs rit ă deăpeăunghiiă d ăună aspectădeăneîngrijire.
1.3ăMuncaă înăechip ăînădepartamentulă housekeeping
Înă toateă structurileă deă primireă turistic ă cuă func iuniă deă cazare,ă maiă pu ină celeă foarteă
mici,ă sarcinileă privindă cur enia,ă seă împartă laă maiă mul iă membriă aiă uneiă echipeă deă
housekeeping.
13
Activitateaă poateăfiăorganizat ă înădou ă moduri:

Uneiă singureă persoaneă iă seă repartizeaz ă toateă sarcinileă dintr-oă anumit ă zon ă sauă dintr-ună
num ră deăcamere,ă deăcareăvaăr spundeă înă totalitate:
 deă exemplu,ă într-ună hotelă deă categorieă superioar ,ă oă camerist ă esteă responsabil ă deă 12ă
-ă 15ă camere,ă într-unulă deă dou ă sauă treiă steleă areă deă obiceiă 15-20ă deă camere,ă iară deă
tineret,ă 20ă deă camere.ă Înă hotelurileă deă lux,ă cuă dotareă complex ,ă oă camerist ă poateă aveaă
înă sarcin ă cur eniaă aă doară 6ă camere.ă Aceast ă repartizareă seă faceă conformă politiciiă deă
personală aă fiec reiă structuri,ă cuă men iuneaă c ă esteă obliga iaă conduceriiă unit iiă s ă
respecteă prevederileă Normeloră generaleă deă protec ieă aă munciiă înă ceeaă ceă priveşteă
repartizareaă sarciniiă deămunc ;
 maiă multoră persoane,ă lucrândă înă echip ă şiă avândă sarcinileă împ r iteă întreă ele,ă leă revineă
responsabilitateaă comun ă pentruă oă arieă maiă mareă aă unit ii.ă Înă acestă caz,ă modulă înă careă
fiecareă membruă dină echip ă seă dedic ă îndepliniriiă proprieiă sarciniă vaă afectaă standardeleă
deă cur enieă înă totalitateaă lor,ă dară s-aă observată c ă ceaă maiă mareă eficien ă seă ob ineă
atunciă cândă personalulă lucreaz ă împreun ,ă caă oă echip ,ă pentruă rezolvareaă sarciniloră
existente.
Fieă c ă activitateaă esteă organizat ă individuală sauă înă echip ,ă fiecareă membruă ală echipeiă
depindeă deăceilal iă pentruă a-şiăîndepliniă sarcinileă deăserviciu.
Deăexemplu:
 echipamentulă esteă folosită deă maiă mul iă lucr toriă şiă esteă importantă caă fiecareă s ă îlă laseă
înă bun ă stareăpentruă celăceăurmeaz ă s ăîlă foloseasc ;
 adesea,ă colegiiă deă serviciuă trebuieă s ă seă ajuteă întreă ei,ă cumă ară fiă rezolvareaă unoră treburiă
maiă grele:ă pentruă aăîntoarceă saltelele,ă aăag aăperdelele,ă aă ineă oăscar ăetc.;ă
 ceiă careă îşiă facă muncaă prost,ă îiă oblig ă peă ceilal iă s ă munceasc ă maiă mult;ă aşaă seă
întâmpl ă maiă alesă atunciă cândă repartizareaă pentruă cur enieă aă anumitoră spa iiă difer ă deă
laă oăziă laă altaă şiăfiecareă las ă treabaăînă seamaă celorlal i.
Fiecareă lucr toră deă housekeepingă areă obliga iaă fa ă deă ceilal iă membriă aiă echipeiă s ă fieă
punctual.ă Dac ă ună lucr toră începeă muncaă maiă târziu,ă aceastaă înseamn ă adeseaă maiă mult ă
munc ă pentruă ceilal i,ă ceeaă ceă duceă laă întârzieriă laă realizareaă sarciniloră şiă provoac ă
resentimenteă întreă colegi.ă Exist ă desigură multipleă alteă situa iiă careă s ă ilustrezeă necesitateaă deă aă
ac ionaă înă echip ,ă situa iiă careă trebuieă eviden iateă înă fiecareă unitateă dup ă specificulă organiz riiă
activit ii,ă pentruă c ă esteă înă interesulă fiec ruiaă s ă îşiă ajuteă colegiiă şi,ă laă rândulă s u,ă s ă fieă ajutată
deă c treă colegi,ă pentruă caă înă acestă felă s ă fieă satisf cuteă
dorin eleă clientului.
Oă bun ă organizareă şiă planificare,ă controlulă strictă
ală stocuriloră şiă utilizareaă eficient ă aă timpului,ă nu-şiă
atingă scopulă decâtă dac ă oameniiă lucreaz ă bineă
împreun ,ă adic ă practic ă lucrulă înă echip .
1.4.Îndeplinireaă sarciniloră echipei.ă Colaborareaă şiă conlucrareaă cuă membriiă

echipei
1.4.1. Cooperareaă cuărecep ia
Atâtă recep ia,ă câtă şiă housekeeping-ulă suntă legateă deă spa iileă deă cazare.ă Recep iaă trebuieă
14
s ă leă închirieze,ă iară housekeeping-ulă trebuieă s ă leă preg teasc ă pentruă închiriereă şiă s ă efectuezeă
serviciileă ceruteă deă turişti.ă Pentruă caă acesteă lucruriă s ă fieă f cuteă înă modă eficient,ă trebuieă s ă
existeă ună permanentă schimbă deă informa iiă şiă fiecareă s ă în eleag ă muncaă şiă posibileleă dificult iă
aleă celuilalt.
Guvernantaă seă bazeaz ă peă recep ieă pentruă aă fiă anun at ă deă sosireaă sauă ă plecareaă turiştiloră
obişnui i,ă aă V.I.P.-urilor,ă mutareaă clien iloră sauă alteă dorin eă expreseă aleă acestoraă (pată
suplimentar,ă lenjerieă suplimentar ).ă Pentruă a-şiă puteaă desf şuraă activitatea,ă guvernantaă trebuieă
anun at ă deă sosireaă grupuriloră sauă plec rileă târzii.ă Eaă primeşteă acesteă informa iiă deă laă recep ieă
laă începutulă zileiă subă formaă uneiă diagrame,ă dară oriceă modificareă ulterioar ă deă careă recep iaă
esteăanun at ă trebuieă s ăîiă fieă comunicat .
1.4.2. Cooperareaă cuădepartamentulă tehnic
Peă parcusulă zileiă cameristeleă potă depistaă maiă multeă defec iuniă careă trebuieă remediateă
(obiecteă careă trebuieă reparate,ă înlocuiteă etc.).ă Acesteă defec iuniă suntă raportateă zilnică
departamentuluiă tehnic,ă conformă proceduriloră agreateă (cerereă deă repara ieă pentruă fiecareă
defec iuneă constatat ă sauă oă list ă deă defec iuniă careă cuprindeă toateă defec iunileă constatateă înă
ziuaă respectiv ).ă Repara iileă urgenteă seă anun ă telefonică şi,ă dac ă exist ă oă bun ă colaborareă întreă
departamente,ă suntă rezolvateă cuă promptitudine,ă f r ă s ă maiă fieă trecuteă peă listaă deă repara iiă şiă
s ăîşiă aştepteă rândul.
Pentruă redecor ri,ă renov riă sauă diverseă înlocuiriă deă instala ii,ă trebuieă s ă existeă oă bun ă
comunicareă şiă cooperareă întreă celeă dou ă departamente,ă astfelă încâtă perioadaă deă timpă necesar ă
şiă planificat ,ă câtătimpă spa iileă respectiveă auăfostă blocate,ă s ăfieă câtămaiă mic ă cuăputin .
1.4.3. Cooperareaă cuădepartamentulă deăalimentațieă (Restaurant)
Principalaă cooperareă esteă legat ă deă necesarulă deă lenjerieă ală restaurantului.ă Sectorulă deă
lenjerieă trebuieă s ă aib ă înă permanen ă suficientă stocă pentruă aă rezolvaă cerin eleă restaurantului,ă
înă timpă ceă persoanaă delegat ă s ă r spund ă deă lenjerieă dină parteaă restaurantuluiă trebuieă s ă seă
asigureă c ă lenjeriaă esteă schimbat ă laă timpă şiă esteă corectă folosit .ă Guvernantaă trebuieă anun at ă
despreă ac iunileă dină restaurant,ă atâtă pentruă asigurareaă stoculuiă deă lenjerieă necesar,ă câtă şiă pentruă
realizareaă aranjamenteloră floraleă atunciă cândă efectuareaă loră intr ă înă sarcinaă decoratoruluiă
floral.
1.4.4. Cooperareaă cuăserviciulădeăcontabilitate
Guvernantaă esteă ceaă careă trebuieă s ă întocmeasc ă ună raportă (pontaj)ă bilunară sauă conformă
proceduriloră agreateă privindă prezen a,ă num rulă deă oreă lucrate,ă zileleă deă concediuă medicală sauă
deă odihn ă pentruă fiecareă membruă ală departamentului.ă Acesteă rapoarteă trebuieă f cuteă laă timpă şiă
corect,ăpentruă aănuă ap reaăniciă ună felă deăproblemeă referitoareă laă salarizare.
1.4.5. Cooperareaă cuădepartamentulă deăsecuritate
Cooperareaă cuă acestă departamentă esteă concentrat ă peă prevenireaă incendiilor,ă aă furturilor,ă
aăpierderiiă sauă dispari ieiă cheilor.
Oriceă persoan ă suspect ,ă oriceă lucruă careă nuă pareă înă ordine,ă trebuieă raportată deă urgen ă
deă c treă ambeleă p r i,ă astfelă încâtă s ă fieă preveniteă şiă împiedicateă oriceă evenimenteă nepl cute.ă
Diverseleă rapoarteă şiă eviden eă careă seă ină laă nivelulă departamentuluiă potă fiă f cuteă deă c treă
guvernantaă general ă sauă deăc treăunaă dină asistente,ă atunciă cândăexist .
15
1.5. Rezolvareaă situa iilorăneprev zute

1.5.1. ăReclama iiă dină parteaăoaspe ilor
Trebuieă discutată şiă analizată careă aă fostă motivulă reclama iilor,ă cumă puteauă fiă eleă evitate,ă
ceă seă maiă poateă faceă pentruă a-lă mul umiă peă client,ă pentruă c ,ă deă regul ,ă clien iiă re ină şiă spună
maiă departeă maiă alesă disfunc ionalit ile,ă decâtă lucrurileă pl cuteă peă careă le-auă v zută înă
structuraă respectiv ,ă micileă nemul umiriă r mânândă maiă puternică înă memorie.
Solu ionareaă nemul umiriloră sauăreclama iiloră oaspe ilor:

 fi iă calmi.ă Meseriaă dumneavoastr ă esteă s ă îndrepta iă lucrurile,ă nuă s ă v ă eschiva i,ă adic ă
s ăevita iă situa iileă maiă dificile;
 asculta iă cuă solicitudine.ă Acorda iă aten ieă laă totă ceă spuneă clientulă şiă clarifica iă toateă
detaliileă importante.ă Nu-lă întrerupe i,ă a iă puteaă ajungeă laă concluziiă greşiteă fiindc ă nuă
a iă auzită toateădetaliile;
 mul umi iă turistuluiă c ă v-aă comunicată nemul umirileă sale.ă Astaă esteă importantă întrucâtă
majoritateaă clien iloră nuă seă complic ă sauă nuă seă încumet ă s -şiă exprimeă nemul umirile,ă
dară pentruă aă nuă aveaă înă viitoră astfelă deă experien eă nepl cute,ă nuă voră maiă reveniă înă acelă
hotel,ă baămaiă mult,ă îşiă vorăavertizaă şiăprieteniiă s ănuă vin ;
 cere iă scuzeă clientului.ă Esteă foarteă important,ă chiară dac ă crede iă c ă nuă dumneavoastr ă
ară trebuiă s ă v ă scuza i.ă Astfel,ă clientulă observ ă c ă nemul umireaă luiă esteă luat ă înă seriosă
şiă seăvaăcalma;
 lua iă m suriă caă lucrurileă s ă fieă îndreptate.ă Dac ă nuă eă treabaă dumneavoastr ă s ă rezolva iă
problemaă sauă crede iă c ă nuă ve iă reuşiă s-oă rezolva i,ă trebuieă s ă explica iă clientuluiă ceă
ve iă faceă şiă apoiă s ă transmite iă toateă detaliileă persoaneiă înă sarcinaă c reiaă cadeă
executarea.ă Nuăv ăeschiva iă şiă nuă promite iă ceeaăceănuă pute iă rezolva;
 verifica iă dac ă totulă s-aă rezolvat,ă maiă alesă dac ă a iă transmisă altcuivaă sarcina.ă Lua iă
m suriă caăaceast ăproblem ă s ănuă seărepete,ăiară laă nevoieă cere iă ajutorulă şefuluiă direct;
 ine iă contă c ă ună clientă careă seă plângeă esteă sup rat.ă Nuă complica iă situa iaă prină faptulă
c ă v ă sup ra iă sauă v ă enerva iă şiă dumneavoastr ,ă şiă apoiă sunte iă prostă dispus.ă Vorbi iă
calmă şiă clară şiă încerca iă s ă nuă uita iă c ă problemaă seă refer ă laă oă situa ie,ă şiă nuă laă
persoanaă dumneavoastr .
Toateă acesteă rela iiă deă serviciuă dintreă lucr toriiă aceluiaşiă departamentă sauă cuă ceiă dină alteă
departamenteă sauă cuă turiştiiă reprezint ,ă dincoloă deă regulamenteă şiă instruc iuniă deă serviciu,ă
rela iiă interpersonaleă şiă depindă deăpersonalitateaă fiec ruiă lucr tor.
1.5.2. Situa iiă particulareă (cândă turiştiiă suntă bolnavi)
Turistulă poateă anun aă laă recep ieă c ă esteă bolnav,ă recep iaă anun ândă departamentulă deă
housekeepingă despreă aceast ă situa ieă şiă despreă cerin eleă clientului,ă sauă cameristaă poateă aflaă
acestă lucruă înă momentulă cândă doreşteă s ă fac ă curată înă camer .ă Indiferentă deă modulă înă careă seă
afl ă despreă aceast ă situa ie,ă cameristaă trebuieă s ă acordeă oă aten ieă special ă unuiă astfelă deă client,ă
îndeplinindu-iă cuă promptitudineă cerin eleă (paturiă suplimentare,ă prosoapeă suplimentare,ă
schimbareaă lenjerieiă deă pată etc.)ă şiă s -şiă fac ă timpă peă parcursulă zileiă s ă maiă treac ă prină cameraă
respectiv ă pentruă aă vedeaă cumă seă simteă şiă dac ă areă nevoieă deă ceva.ă Înă cazulă înă careă turistulă aă
apelată roomă service-ul,ă cameristaă intr ă şiă debaraseaz ă tava.ă Dac ă situa iaă clientuluiă seă
înr ut eşte,ă trebuieă anun at ă recep ia,ă pentruă aă solicitaă ună medică careă s ă hot rasc ă ceă m suriă
trebuieă luate.ă
16
1.5.3. Mutareaăclien iloră dintr-ună spa iuă deăcazareăînăaltul
Acestălucruă seăpoateăfaceă dină maiă multeă motive:ă

 apari iaă uneiă defec iuniă înă spa iulă deă cazare,ă careă necesit ă maiă multă timpă pentruă aă fiă
remediat ;ă
 dorin aă clientuluiă deă a-şiă schimbaă spa iulă deă cazareă cuă ună altulă deă alteă dimensiuniă
(spa iosă sauămaiă pu ină spa ios);ă
 dorin aă clientuluiă deă a-şiă schimbaă spa iulă deă cazareă datorit ă unoră nemul umiriă (esteă
amplasată într-oă zon ă zgomotoas ,ă nuă areă balcon,ă nuă esteă însorită sauă nuă areă vedereaă
dorit );
 anun areaă înă ultimulă momentă aă prelungiriiă sejuruluiă (pentruă spa iulă respectivă existândă
dejaăoărezervareă confirmat ă pentruă ună clientă ală casei).
Înă toateă acesteă situa ii,ă cameristaă vaă fiă anun at ă directă deă recep ieă sauă prină intermediulă
guvernanteiă deă modificareaă survenit ă şi,ă f r ă aă faceă niciună felă deă comentariu,ă chiară cerându-şiă
scuzeă atunciă cândă mutareaă seă faceă dină vinaă unit ii,ă îlă ajut ă peă clientă s ă îşiă muteă bagajeleă dintr-
ună spa iuă deăcazareă înă cel lalt.
1.5.4. Defec iuniăap ruteă înăspa iulă deăcazare
Defec iunileă ap ruteă înă spa iulă deă cazareă înă ziuaă precedent ,ă careă nuă auă fostă remediate,ă
trebuieă urm rite,ă iară dac ă voră fiă rezolvateă înă aceeaşiă zi,ă trebuieă avut ă înă vedereă efectuareaă
cur enieiă înă aceaă camer ă şiă anun areaă laă recep ieă aă debloc riiă ei,ă adic ă aă faptuluiă c ă esteă gataă
deăînchiriat.
1.5.5. Cerin eleăspecialeăaleăclien iloră V.I.P.ăînăstructuraă deăprimire
V.I.P.ă “veryă importantă person”,ă înă traducereă înseamn ă “persoan ă foarteă important ”.ă Dină
punctulă deăvedereă alăuneiă unit iă hoteliere,ă oăpersoan ă foarteă important ă poateăfiă considerat :
 ună omăpolitică cunoscut;
 ună cânt re ă celebru;
 ună sportivă renumit;
 ună actorăfoarteă cunoscut;
 oăpersonalitateă dină domeniulă ştiin eiă sauă culturiiă etc.
Fiecareă structur ă deă primireă ofer ă ună anumită protocolă pentruă V.I.P.-uri.ă Cândă acesteaă
urmeaz ă s ă fieă cazate,ă guvernantaă esteă anun at ă careă spa iiă leă suntă repartizateă şiă dac ă faceă
protocolulă obişnuită sauă suntă cerin eă speciale.ă Cameristaă esteă anun at ă deă c treă guvernant ă
despreă acesteă cerin e;ă eaă trebuindă s ă acordeă oă aten ieă deosebit ă acestoră spa ii,ă oriceă solicitareă
venit ă ulterioră dină parteaă ocupan iloră acestoră spa iiă urmândă aă fiă solu ionat ă cuă promptitudine,ă
conformă proceduriloră agreateă deă structur .ă Ună turistă V.I.P.,ă înă func ieă deă procedurileă agreate,ă
poateăbeneficiaă de:
 check-ină devremeă şiă check-oută târziuă (earlyă check-ină andălateă check-out),ă garantat;
 ziarulă zilnic,ă laă alegereaă turistului;
 internet;
 serviciulă deăsear ă(turnedă downă service),ă cuăbomboan ă peăpern ;
 maşinaă hoteluluiă s -lăaduc ă sauăs -lăduc ălaă destina ie;
 coşă cuă fructe,ă fursecuri,ă oă sticl ă deă vină înso it ă deă oă carteă deă vizit ă scris ă deă mân ă şiă cuă
urareaă țțBineă a iă venitțț;
 ună buchetă deăflori;
17
 diverseă materialeă sauă obiecteă personalizate,ă seturiă deă camer ă pentruă gimnastic ă (salteaă
pentruă yoga,ă greut iă diferiteă etc.).ăă
1.5.6. Abateriă deălaăcomportamentulă profesional
Oriceă abatereă deă laă regulamentulă deă ordineă interioar ă sauă oriceă reclama ieă primit ă deă laă
clien i,ă referitoareă laă atitudineaă personaluluiă departamentuluiă deă housekeepingă sauă laă
modalitateaă deă rezolvareă aă cerin eloră clien ilor,ă trebuieă discutat ă imediată pentruă
preîntâmpinareaă apari ieiă altoră problemeă similare.
18
Testă deăautoevaluareă aăcunoştin elor
a. expresiaă fe eiă şiă inutaă personal

Comunicareaă oral ă
1. b. vorbireaă şiă ascultarea
implic :
c. vorbirea,ă ascultarea,ă expresiaă fe eiă şiă inutaă personal
a. doarăcuă clien ii
Activitateaă zilnic ă aă
b. doarăcuă colegiiă dină acelaşiă departament
2. cameristeiă implic ă
cuăşeful/şefaă deădepartament,ă cuăcolegiiă dină acelaşiă
comunicarea: c.
departament,ă cuăcolegiiă dină alteă departamenteă şiăcuăclien ii
Atunciă cândă a. salut ă prima,ă indiferentă deăsex,ăfunc ieă sauăvârst
întâlneşteă ună client,ă b. aşteapt ă s ăfieă salutat
3.
cameristaă procedeaz ă
c. treceăindiferent
astfel:
a. atitudineă corporal ,ă inut ă personal ,ă gesturi,ă expresiaă fe ei
Limbajulă corpuluiă
4. b. vorbireaă şiă ascultarea
implic :
c. vorbirea,ă ascultarea,ă expresiaă fe eiă şiă inutaă personal
Mutareaă unuiă clientă a. cameristaă deăpeăraionulă respectivă esteăliber
5. dintr-oă camer ă seă b. seăînchideă raionulă pentruă cur enieă general
faceă atunciă când: c. aăap rută oădefec iuneă careănuă poateăfiă remediat ă înă timpă util
Înăsitua iaă înă careăună s -iăîndeplineasc ă cuăpromptitudineă cerin eleă (schimbareaă
turistă r mâneă înă a.
lenjerieiă deăpatăsauăaăprosoapelor)
6. camer ă înă timpulă zileiă
b. s ănuă fac ă g l gieă înă zonaă respectiv
pentruă c ăesteăbolnav,ă
cameristaă trebuie: c. s ănuă intreă înă cameraă turistului
Înăsitua iaă înă careăună a. ascult ă cuă solicitudine,ă acord ăaten ie,ă îşiă cereăscuze
turistă îiă aduceă b. seăscuz ,ă gesticuleaz ă şiă sun ă laă recep ie
cameristeiă laă
7.
cunoştin ă anumiteă
c. promiteă c ăvaărezolva
nemul umiri,ă seă
procedeaz ă astfel:
Defec iunileă a. suntă anun ateă imediată laădepartamentulă tehnic
8. constatateă deă b. laă sfârşitulă programuluiă esteăinformat ă guvernanta
camerist : c. suntă trecuteă peălistaă deărepara iiă şiă îşiă aşteapt ă rândul
Dină punctulă deă a. ună omăpolitică cunoscut
vedereă alăuneiă unit iă b. ună sportivă renumit
hoteliere,ă oăpersoan ă
9.
foarteă important ă –ă
c. oăpersonalitateă dină domeniulă ştiin eiă sauă culturii
V.I.P.ăpoateăfiă
considerat :
a. laă sosire
Unuiă turistă V.I.P.ăiăseă
10. b. toat ăaten ia,ă peătoat ăperioadaă sejurului
acord ăaten ie:
c. cândăsolicit
ăR spunsuriă corecte:
1bă–ă2că–ă3aă–ă4a-ă5că–ă6aă–ă7aă–ă8aă–ă9a,b,că–ă10b
19
CAPITOLULă2
IGIENAă IăSECURITATEAăMUNCII
Introducere
ă Cameristaă deăhotelă efectueaz ă cur enia,ă igienizeaz ă spa iileă deăcazareăşiă celeă aferente,ă
respectândă normeleă igienico-sanitare,ă deăprotec ieă aămuncii,ă deăprevenireă aăincendiiloră şiă deă
protec ieă aămediului.ă Deămodulă şiăcorectitudineaă cumă suntă efectuateă serviciileă deăcur enieă şiă
dezinfec ieă înă camere,ă b i,ăspa iiă deăfolosin ă comun ,ă depindeă s n tateaă personal ,ă câtăşiă aă
clien iloră şiăseăprevineă r spândireaă infec iilor.ă Deăaceea,ătrebuieă s ăcunoasc ă şiă s ărespecteă
întocmaiă normeleă igienico-sanitare,ă deăprotec ieă aămunciiă şiădeăprevenireă aăincendiilor.
ă Igienaă esteă aceaă ramur ă aă medicineiă careă studiaz ă mijloaceleă deă p strareă aă s n t iiă şiă
deă prevenireă aă bolilor,ă cuă totă ansamblulă deă reguliă şiă m suriă meniteă s ă neă apereă s n tatea.ă Înă
ceeaă ceă priveşteă normeleă deă igien ă aplicabileă înă structurileă deă primireă turistice,ă eleă suntă
prev zuteă înă Ordinulă Ministruluiă s n t iiă nr.ă 536/1997ă pentruă aprobareaă Normeloră deă igien ă
şiă aă recomand riloră privindă mediulă deă via ă ală popula iei,ă înă specială capitolulă VI-Normeă deă
igien ă laă unit ileă deă folosin ă public ,ă normeă care,ă aplicateă conformă acestoră recomand ri,ă
asigur ă ună mediuă lipsită deă riscuriă pentruă s n tateaă personaluluiă şiă aă clien iloră înă unit ileă deă
cazare.
ă Legeaă s n t iiă şiă securit iiă înă munc ă nr.ă 319/2006ă defineşteă c :ă “Protec iaă munciiă
constituieă ună ansambluă deă activit iă institu ionalizateă avândă caă scopă asigurareaă celoră maiă buneă
condi iiă înă desf şurareaă procesuluiă deă munc ,ă ap rareaă vie ii,ă integrit iiă corporaleă şiă s n t iiă
salaria iloră şiă aă altoră persoaneă participanteă laă procesulă deă munc ”.ă Normeleă deă protec ieă aă
munciiă reprezint ă ună sistemă unitară deă m suriă şiă reguliă aplicabileă tuturoră participan iloră laă
procesulă muncii”.
Pentruă a-şiă atingeă scopulă înă careă aă fostă conceput ă aceast ă lege,ă eaă esteă înso it ă deă normeă
metodologiceă deă aplicareă aă legii,ă normeă generaleă deă protec ieă aă munciiă şiă normeă specificeă deă
protec ieă aă munciiă emiseă deă organeleă competente.ă s ă cunoasc ă şiă s ă apliceă reglement rileă
privindă securitateaă şiăs n tateaă laă loculă deămunc ;
ÎnăLegeaă307/2006ăprivindă ap rareaăîmpotrivaă incendiiloră seăspune:
“Ap rareaă împotrivaă incendiiloră reprezint ă ansamblulă integrată deă activit iă specifice,ă m suriă
şiă sarciniă organizatorice,ă tehnice,ă operative,ă cuă caracteră umanitară şiă deă informareă public ,ă
planificate,ă organizateă şiă realizateă potrivită prezenteiă legi,ă înă scopulă preveniriiă şiă reduceriiă
riscuriloră deă producereă aă incendiiloră şiă asigur riiă interven ieiă operativeă pentruă limitareaă şiă
stingereaă incendiilor,ă înă vedereaă evacu rii,ă salv riiă şiă protec ieiă persoaneloră periclitate,ă
protej riiă bunuriloră şiă mediuluiă împotrivaă efecteloră situa iiloră deă urgen ă determinateă deă
incendii.”
Obiectiveleăcapitolului
s ă defineasc ă modulă deă organizareă aă activit iloră deă cur enie,ă dezinfec ie,ă dezinsec ieă şiă
deratizare,ă înă conformitateă cuănormativeleă igienico-sanitare;
 s ă enumereă condi iileă deă respectareă aă normeloră igienico-sanitareă privindă igienaă personal .ă s ă
cunoasc ă şiăs ăapliceă reglement rileă privindă securitateaă şiă s n tateaă laă loculă deămunc ;
 s ăcunoasc ă m surileă ceăseăpotăluaă pentruă reducereaă factoriloră deăriscă laăloculă deămunc ;
 s ă cunoasc ă m surileă ceă seă potă luaă înă scopulă preveniriiă accidenteloră şiă aă incidenteloră
periculoase.
 s ăcunoasc ,s ă respecteă şiăs ăapliceă normeleă igienico-sanitare;
 s ă cunoasc ,s ă respecteă şiă s ă apliceă ă reglement riloră specificeă activit iiă deă protec ieă aă
muncii;
20
s ă cunoasc ,s ă respecteă şiă s ă apliceă ă activit iiă deă prevenireă şiă stingereă aă incendiiloră s ă
cunoasc ă m surileă ceăseăpotăluaă pentruă reducereaă factoriloră deăriscă laă loculă deămunc ;
2.1Normeăigienico-sanitare
2.1.1ăIgienizareaă general ăşiăcur eniaă înă spa iileădeălucru
Prină curăţenieă putemă stopaă r spândireaă bacteriiloră careă suntă responsabileă deă
declanşareaă foarteă multoră boli.ă Bacteriiă d un toareă putemă g siă înă aer,ă înă ap ,ă înă sol,ă înă deşeuriă
sauă potă fiă r spânditeă deă oameni.ă Cur eniaă poateă fiă eficient ă înă împiedicareaă r spândiriiă
bacteriiloră dac ă esteă f cut ă corect,ă suficientă deă desă şiă dac ă esteă f cut ă înă condi iiă şiă cuă metodeă
igienice,ă deă c treă ună personală careă respect ă normeleă deă igien ă prev zuteă deă reglement rileă înă
vigoareă şiă peă celeă deă igien ă personal .ă Înă acestă sens,ă trebuieă f cut ă deosebireaă întreă simplaă
cur enieă şiă igienizare.ă Prină simplaă cur enieă seă în elegeă îndep rtareaă mecanic ,ă manual ă sauă
automat ă aă oric roră formeă deă deşeuri,ă detritusuri,ă prafă sauă depuneriă materialeă nefolositoareă
rezultateă înă urmaă activit iloră umane,ă înă unitateaă deăfolosin ă public .
ăExist ă maiă multeă metodeă deă efectuareă aă cur enieiă înă diferiteleă spa iiă aleă uneiă structuriă deă
primireă cuăfunc iuniă deăcazare:
 cur eniaă individual ă sauăortodox ;
 cur eniaă prină blocareaă zonei;
 cur eniaă înă echip .
Fiecareă dintreă acesteă metodeă areăavantajeleă şiă dezavantajeleă ei.
Guvernantaă esteă ceaă careă stabileşteă pentruă fiecareă tipă deă spa iuă cândă foloseşteă oă metod ă sauă
alta.
Exist ă apoiă dou ăvarianteă deăcur enieă special :
 cur eniaă s pt mânal ;
 supercur enia.
Înă func ieă deă ceeaă ceă guvernantaă aă constatată laă controlulă efectu riiă cur eniei,ă seă
stabileşteă careă suntă priorit ileă pentruă aă cur aă înă modă specială anumiteă spa ii,ă suprafe eă sauă
obiecteă înă perioadaă urm toareă şiăalegeă unaă dintreă metodeleă deăefectuareă aăcur enieiă speciale.
Cur eniaă anumitoră lucruriă seă faceă multă maiă rară fa ă deă cur eniaă zilnic ă şiă ceaă
s pt mânal ,ă cumă ară fiă sp lareaă covoarelor,ă cur areaă draperiilor.ă Pentruă caă spa iileă s ă r mân ă
atr g toareă pentruă câtă maiă multă timpă esteă bineă caă aceast ă cur enieă s ă fieă f cut ă periodică şiă seă
recomand ă aă fiă f cut ă atunciă cândă fluxulă deă turiştiă esteă maiă redus,ă deă obiceiă prim varaă sauă
toamna.ă Aceast ă metod ă seăintituleaz :ă cur eniaăgeneral .
Dezinfecţia esteă oă metod ă deă decontaminareă prină careă seă urm reşteă distrugereaă
microorganismeloră înă scopulă preveniriiă şiă combateriiă infec iiloră şi,ă prină urmare,ă prevenireaă
boliloră transmisibile.ă Celă maiă bineă şiă maiă ieftină esteă s ă prevenimă decâtă s ă combatem.ă
Produseleă folositeă trebuieă s ă aib ă ună spectruă largă deă ac iuneă şiă s ă neutralizezeă agen iiă patogeniă
r spunz toriă deă producereaă bolilor.ă Ceaă maiă ieftin ă metod ă deă dezinfec ieă esteă sp lareaă cuă ap ă
fierbinteă (77ă -ă 82°Celsius,ă timpă deă 1ă minut);ă urmeaz ,ă înă ordineaă costurilor,ă sp lareaă cuă ună
detergentă anionică şiă dezinfec iaă cuăoăsubstan ă chimic .
Lucr riă specialeădeăcur are,ă dezinfec ie,ă dezinsec ie,ăderatizareă
Înă conformitateă cuă O.M.S.ă nr.ă 536/1997ă şiă O.M.S.ă nr.ă 1028/2004ă pentruă completareaă O.M.S.ă
nr.ă 536/1997,ă pentruă aprobareaă Normeloră deă igien ă şiă aă recomand riloră privindă mediulă deă
via ă ală popula iei,ă trebuieă avuteă înă vedereă urm toarele:
Dină capitolulă 6ă-ăNormeădeăigien ă laă unit ileă deăfolosin ă public :

“Art.ă 51.ă Instala iileă interioareă deă distribu ieă aă apeiă potabileă şiă deă evacuareă aă apeloră uzate,ă
21
sifoaneleă deă pardoseal ,ă obiecteleă sanitareă (W.C.-uri,ă pisoare,ă lavoare,ă b i,ă duşuri)ă voră fiă
men inuteă înă permanent ă stareădeăfunc ionareă şiă deăcur enie.
Înăacestăsens,ă conducerileă unit iloră auăurm toareleă obliga ii:
a) s ă asigureă reparareaă imediat ă aă oric roră defec iuniă ap ruteă laă instala iileă deă alimentareă cuă
ap ,ădeăcanalizareă sauă laăobiecteleă sanitareă existente;
b)ă s ă controlezeă stareaă deă cur enieă dină anexeleă şiă dină grupurileă sanitareă dină unitate,ă
asigurându-seă sp lareaă şiă dezinfec iaă zilnic ă şiă deăcâteăoriă esteănecesară aăacestora;
c)ă s ă asigureă materialeleă necesareă igieneiă personaleă aă aceloraă careă folosescă grupurileă sanitareă
dină unitateă (hârtieă igienic ,ă s pun,ă mijloaceă deă ştergereă sauă zvântareă aă mâiniloră dup ă sp lareă
etc.).ă Înă grupurileă sanitareă comuneă nuă seă admiteă folosireaă prosoapeloră textile,ă ciă seă voră
montaă usc toareă cuă aerăcaldă sauădistribuitoareă pentruă prosoapeădeăunic ă folosin ,ă dină hârtie;
d)ă s ă asigureă pentruă personalulă deă îngrijireă aă grupuriloră sanitareă echipamentă deă lucruă deă
culoareă diferit ă fa ă deăcelă destinată altoră activit i
Art.ă 52.ă Cur area,ă dezinfec ia,ă dezinsec ia,ă deratizarea,ă precolectareaă şiă evacuareaă deşeuriloră
solideă seăvorăfaceă cuărespectareaă urm toareloră condi ii:
 pardoselileă seă cur ă cuă şterg torulă umezită cuă ună detergentă anionic;ă dezinfec iaă chimic ă seă
faceă numaiă dac ă suprafe eleă suntă vizibilă murd riteă cuă sângeă sauă lichideă biologice;ă m turatulă
uscatăesteăinterzis;
 covoareleă şiă mocheteleă seă cur ă prină folosireaă zilnic ă aă aspiratoruluiă deă praf;ă aspiratorulă deă
prafă trebuieă prev zută cuă dou ă filtre,ă pentruă împiedicareaă disemin riiă prafuluiă bacterian;ă
covoareleă şiă mocheteleă seă cur ă cuă detergentă adecvat,ă periodică sauă cândă suntă vizibilă murdare;ă
m turatulă uscatăesteăinterzis;
 pere iiă şiă plafoanele,ă dac ă suntă finisateă cuă materialeă lavabile,ă seă cur ă cuă detergentă anionică
periodică şiă cândă suntă vizibilă murd rite;ă înă cazulă finisajeloră nelavabile,ă cur areaă seă faceă cuă
aspiratorulă deăpraf;
 mobileleă şiă pervazurileă seă ştergă deă prafă zilnic,ă cuă materială moale,ă impregnat,ă pentruă aă re ineă
praful;ă obiecteleă aflateă laă în l imeă şiă tapi eriaă mobileiă seă voră cur aă zilnică cuă aspiratorulă deă
praf;
 W.C.-urileă şiă pisoareleă seă cur ă şiă seă dezinfecteaz ă cuă perie,ă prafă deă cur ată şiă detartrant;ă
colaculă deă W.C.ă seă ştergeă cuă detergentă anionic;ă dezinfec iaă chimic ă seă vaă faceă cândă W.C.-ulă aă
fostă folosită deăc treăoăpersoan ă suferindă deăoăboal ădiareic ă acut ;
 cadaă deă baieă seă spal ă şiă seă dezinfecteaz ă cuă prafă deă cur ată con inândă oă substan ă clorigen ă
sauă detergentă anionică lichid,ă urmată deă oă dezinfec ieă cuă oă substan ă clorigen ;ă opera iunileă seă
facă zilnică şiă dup ăfiecareă client;
 cabinaă pentruă duş:ă pere iiă şiă cadaă seă cur ă şiă seă dezinfecteaz ă zilnică cuă prafă deă cur ată
con inândă oă substan ă clorigen ;ă opera iunileă seă facă zilnică şiă dup ă fiecareă client;ă perdeleleă deă
laă b iăşiă duşuriă seăspal ă oădat ăpeăs pt mân ;
 chiuvetaă vaă aveaă suprafa aă intact ă şiă nuă vaă fiă prev zut ă cuă scurg toră dină lemn;ă nuă seă admită
tuburiă dină cauciucă careă s ă prelungeasc ă robinetele;ă chiuvetaă seă cur ă şiă seă dezinfecteaz ă
zilnică cuă prafă deă cur ată cuă oă substan ă clorigen ,ă inclusivă interiorulă robinetului,ă folosindă oă
perieă sub ire;
 s punulă şiă dispozitiveleă pentruă distribuireaă s punului:ă s punulă solidă seă p streaz ă uscat,ă într-
oă savonier ă careă s ă permit ă scurgereaă apeiă sauă suspendată cuă ună dispozitivă magnetic;ă esteă deă
preferată montareaă distribuitoareloră deă pereteă pentruă s pună pulbere,ă s pună lichidă sauă fulgiă deă
s pun;ă savoniereleă şiă distribuitoareleă deă pereteă seă cur ă şiă seă cl tescă cuă ap ă fierbinteă înainteă
deăreumplere;
 alteă obiecte,ă cumă ară fi:ă telefonul,ă vazeleă deă flori,ă scrumiereleă etc.ă seă cur ă cuă detergentă
anionică zilnic;
 echipamenteleă şiă materialeleă deă cur enie:ă cârpele,ă bure ii,ă periile,ă şterg toareleă seă spal ă
zilnică cuădetergen iă anioniciă şiă seăcl tescă cuăap ăfierbinte;ă seăusuc ă şiă seădepoziteaz ă uscate.
22
Dezinsecţia ă periodic ă seă vaă faceă laă intervaleă prev zuteă înă metodologii,ă dară nuă maiă mariă deă 3ă
luni.
Deratizareaă periodic ă seă vaă faceă laă intervală deă maximă 6ă luni.ă Întreă opera iunileă periodiceă seă
voră aplicaă proceduriă deă dezinsec ieă şiă deratizareă curente,ă deă între inere,ă înă func ieă deă prezen aă
vectorilor.
Colectarea reziduurilor solideă seă faceă înă recipienteă metaliceă sauă înă cutiiă cuă pungiă dină materială
plastic,ă închiseă etanş,ă iară evacuareaă loră seă faceă ritmic,ă cuă sp lareaă şiă dezinfectareaă loră dup ă
golire.ă
Amenajareaă deă înc periă sauă platformeă impermeabilizate:ă pentruă depozitareaă recipienteloră deă
colectareă aă reziduuriloră solide,ă racordateă laă ună hidrantă şiă laă re eauaă deă canalizare,ă pentruă aă
puteaă fiă cur ateă laă necesitate,ă câtăşiă pentruă sp lareaă şiă dezinfec iaă recipientelor.
Art.53.ă Unit ileă voră fiă dotateă şiă aprovizionate,ă dup ă necesitate,ă cuă utilajeă şiă materialeă
necesareă pentruă între inereaă cur enieiă şiă efectuareaă opera iuniloră deă dezinfec ie,ă dezinsec ieă
şiă deratizare.
Art.54.ă Instala iileă deă iluminat,ă înc lzită şiă ventila ie,ă existenteă înă dotareaă unit ilor,ă voră fiă
men inuteă înă permanent ă stareă deă func ionare,ă revizuiteă periodică şiă exploatateă laă parametriiă laă
careă auă fostă proiectateă şiă executate.ă Filtreleă instala iiloră deă ventila ieă şiă aeră condi ionată trebuieă
p strateă curateă şiă uscate.ă Prafulă depusă înă canaleleă deă ventila ieă seă îndep rteaz ă cuă aspiratorulă
deăpraf.ă Calitateaă aeruluiă filtrată şiăcondi ionată vaă fiă verificat ă cuăregularitate.”
Protec iaă mediuluiă înconjur toră esteă oă necesitateă aă zileloră noastre.ă Omulă poart ă ceaă maiă
mareă responsabilitateă pentruă poluareaă mediuluiă înconjur tor.ă Poluareaă reprezint ă modificareaă
componenteloră naturaleă prină prezen aă unoră componenteă str ine,ă numiteă poluan i,ă caă urmareă aă
activit iiă omuluiă şiă careă provoac ă efecteă nociveă asupraă s n t ii,ă creeaz ă disconfortă sauă
împiedic ă folosireaă unoră componenteă aleă mediului,ă esen ialeă vie ii.ă Protejareaă mediuluiă
înconjur toră constituieă ună comportamentă responsabilă ală omuluiă fa ă deă natur .ă Ocrotireaă
mediuluiă înconjur toră esteă oă problem ă mondial ,ă deă aceeaă fiecareă dintreă noiă trebuieă s -şiă
asumeă aceast ă responsabilitate.ă Putemă protejaă mediulă înconjur toră prină reducereaă consumuluiă
deă energie,ă reducereaă consumuluiă deă ap ,ă reducereaă cantit iiă deă substan eă chimiceă folositeă
pentruă cur enieă şiă folosireaă înă procesulă deă cur enieă aă unoră substan eă maiă pu ină d un toareă
mediului.ă Oăaten ieă deosebit ă trebuieă acordat ăcolect riiă selectiveă aăgunoiului.
2.1.2ăIgienaăindividual
Igienaă personal ă esteă oă modalitateă simpl ă şiă eficient ă deă aă r mâneă s n toşiă şiă deă aă fiă oă
prezen ă pl cut ă pentruă ceiă dină jurulă nostru.ă Igienaă individual ă înseamn ă ună setă deă reguliă
simpleă şiăuşoră deărespectat.
ăăăăăă
Reguliăigienico-sanitareă peăcareătrebuieă s ăleărespect m:
 fiecareă trebuieă s ă aib ă propriileă obiecteă deă îngrijireă personal .ă Esteă foarteă importantă caă niciă
unulă dintreă acesteă obiecteă s ă nuă fieă împrumutată uneiă alteă persoane,ă chiară dac ă persoanaă esteă oă
rud ă sauă ună prietenă apropiat.ă Acesteă obiecteă (deă exempluă lenjeriaă intim )ă potă transmiteă
diferiteă virusuri,ă microbi,ă parazi i;
 fiecareă membruă ală familieiă trebuieă s ă aib ă propriileă luiă obiecteă deă uză personal:ă periu ă deă
din i,ă piepteneă sauă perieă deă p r,ă unghier ,ă forfecu ă pentruă manichiur ,ă aparată deă ras,ă apoiă
trebuieă s ăaib ăpropriaă luiă lenjerieă intim :ă chilo i,ă sutiene,ă şosete,ăciorapi,ă maieuri;
23
 înăfiecareă cas ă trebuieă s ă existeă oă serieă deă materialeă igienico-sanitare,ă f r ă deă careă p strareaă
uneiă igieneă corespunz toareă esteă practică imposibil :ă s punul,ă şamponul,ă pastaă deă din i,ă hârtiaă
igienic ,ă prosoapele,ă vata,ă spirtul,ă detergentulă deă rufe,ă detergentulă deă vase,ă dezinfectan iiă
pentuă cas ă şiă rufe,ă caă deă exemplu:ă clor,ă cloramin ă sauă hipoclorit,ă pansamenteă sterile,ă plasturiă
cuărivanol,ă m nuşiă deăunic ă folosin ,ă ap ăoxigenat ,ă dezinfectan iă pentruă toalet .
Igienaăzilnic ă nuă trebuieă neglijat :

 sp lareaă cuă ap ă şiă s pună (scadeă pericolulă apari ieiă boliloră deă piele,ă elimin ă transpira iaă şiă
mirosurileă nepl cute);
 sp lareaă mâiniloră înainteă deă fiecareă mas ă esteă obligatorie.ă Deă asemenea,ă esteă obligatorieă
sp lareaă mâiniloră înainteă şiă dup ăfolosireaă toaletei;
 sp lareaă din iloră dup ăfiecareă mas .ă Nuătrebuieă uitată periajulă din iloră diminea aă şiăseara;
 sp lareaă p ruluiă esteăobligatorieă celă pu ină oădat ăpeăs pt mân ;
 lenjeriaă intim ă trebuieă schimbat ă zilnic;
 periatulă p ruluiă seăfaceădiminea aă şiă oriă deăcâteăoriăesteănevoieă înă cursulă zilei;
 tampoaneleă igieniceă trebuieă schimbateă laă câtevaă oreă şiă aruncateă dup ă folosireă laă gunoi,ă nuă înă
vasulă W.C.ă
Dac ă nuă respect mă toateă regulileă deă p strareă aă igieneiă personale,ă neă expunemă laă oă serieă
deă riscuri:ă îmboln viri,ă alter riă aleă aspectuluiă fizic,ă disconfortă fizic,ă psiho-social,ă profesional-
material,ă plataă dauneloră c treă consumatorulă afectat.ă Îngrijireaă adecvat ă pentruă p strareaă st riiă
deă s n tateă areă caă efecteă pozitiveă evitareaă apari ieiă bolilor,ă p strareaă unuiă morală bun,ă p strareaă
aspectuluiă estetică alăpersoaneiă respective.ă
Igienaăcorporal
Notaă deă cur enieă şiă deă prospe imeă peă careă clientulă oă doreşteă şiă sper ă s ă oă g seasc ă într-
ună spa iuă deă cazareă poateă fiă totală depreciat ă deă diferiteă mirosuriă nepl cuteă sauă excesive.ă Deă
aceea,ă igienaă personal ă esteă oă obliga ieă zilnic ă aă oric ruiă lucr toră deă housekeepingă care,ă chiară
şiă înă modă indirect,ă prină mirosurileă peă careă leă las ă înă urmaă sa,ă intr ă înă contactă cuă clien ii.ă
Urm toareleă aspecteătrebuieă avuteă înă vedere:
 lipsaă total ă aă mirosuriloră nepl cuteă –ă cumă esteă celă deă ceap ă sauă usturoi.ă Deă aceea,ă înainteă
deă aă veniă laă serviciuă esteă recomandată s ă nuă seă consumeă astfelă deă produse.ă Duşurileă frecventeă
suntă foarteă importante,ă pentruă aă evitaă oriceă mirosă deă transpira ie.ă Din iiă trebuieă s ă fieă peria iă înă
modăregulat,ă iară danturaă trebuieă s ăfieă îngrijit ,ă pentruă aăevitaă mirosuriă nepl cute;
 evitareaă parfumuriloră înă excesă –ă gusturileă persoaneloră suntă foarteă diferiteă şiă mirosulă
parfumuriloră folositeă deă lucr toriă seă poateă impregnaă înă locurileă înă careă seă faceă curat,ă
deranjândă clien ii.ă Exist ă şiă clien iă careă suntă deranja iă şiă deă mirosulă dezodorizanteloră specialeă
deăcamer ,ă cerândă s ănuă maiă fieă folosite;
 coafura,ă piept n turaă –ă trebuieă s ă fieă simpl ă şiă îngrijit .ă Trebuieă avut ă înă vedereă muncaă
zilnic ă şiă condi iileă deă munc .ă Oă coafur ă sofisticat ă nuă esteă indicat ,ă pentruă c ă poateă s ă seă
striceă foarteă repedeă şiă s ă deaă ună aspectă neîngrijit.ă P rulă lungă trebuieă s ă fieă legată strâns,ă pentruă
aăevitaă s ăcad ăfireă deăp răînă spa iulă deăcazare;
 manichiuraă –ă trebuieă s ă fieă îngrijit ,ă unghiileă t iateă şiă dateă cuă lacă incoloră sauă culoriă deschise.ă
Ojaăs rit ă deăpeăunghiiă d ăună aspectădeăneîngrijire.
Igienaăîmbr c minteiă şiăînc l mintei
Caă parteă aă igieneiă individuale,ă igienaă îmbr c minteiă şiă înc l minteiă îşiă auă rolulă loră înă
men inereaă înă permanen ă aăst riiă deăs n tateă aăorganismuluiă cameristei.
24
Aspecteleă deăcareătrebuieă s ăseă in ă seamaă înă cadrulă alegeriiă inuteiă vestimentareă sunt:
Uniformaă –ă trebuieă s ă fieă complet ă şiă s ă fieă înă perfect ă stareă deă cur enieă şiă func ionalitateă (s ă
nuă fieă rupt ,ă buzunareleă descusute,ă nasturiă lips ă etc.).ă Oă uniform ă murdar ă poateă fiă oă surs ă deă
microbiă şiă mirosuriă nepl cute.ă Uniformeleă potă variaă multă deă laă oă structur ă laă alta.ă Importantă
esteăcaăeleă s ăfieă câtămaiă func ionale,ă neşifonabileă şiă rezistente.
Ecusonulă –ă purtareaă luiă esteă obligatorieă pentruă personal,ă eliminându-seă astfelă oriceă
posibilitateă deăaăseăfaceăconfuziiă întreă angaja i.
Înc l minteaă –ă s ă fieă joas ,ă comod ,ă deă bun ă calitateă şiă deă culoareaă recomandat .ă Celă maiă
bineă ară fiă caă personalulă s ă poarteă acelaşiă tipă deă înc l minte,ă furnizată deă c treă hotel.ă Importantă
esteăcaăînă timpulă lucruluiă s ăseăfoloseasc ă alt ă înc l minteă decâtăceaădeăstrad .
Bijuteriileă –ă suntă admiseă câtă maiă pu ineă bijuteriiă înă conformitateă cuă regulamentulă deă ordineă
interioar .ă Exist ă unit iă înă careă suntă permiseă numaiă verigheta,ă ună inelă şiă cerceiă câtă maiă mici.ă
Scopulă acestoră cerin eă esteădiminuareaă risculuiă deăaccidenteă deămunc .
Ceasulă –ă pentruă aă seă puteaă încadraă înă timpulă afectată diverseloră activit i,ă esteă bineă caă totă
personalulă s ă aib ă ceas.ă Nuă seă recomand ă purtareaă acestuiaă laă mân ,ă ciă înă buzunar,ă avândă înă
vedereă activit ileă prestateă (lucrulă cuă m nuşiă deă cauciuc,ă folosireaă apei,ă aă substan eloră
chimice).
Batistaă –ă seă foloseşteă pentruă aă evitaă folosireaă cârpeloră deă cur enieă înă alteă scopuri.ă Esteă
indicat ă folosireaă batisteloră deăunic ă folosin .
S ăneăreamintim…
 Cur eniaă esteă metodaă deă decontaminareă careă asigur ă îndep rtareaă microorganismeloră
deăpeăsuprafe e,ă obiecte,ă tegumente.
 Metodeleă deă dezinfec ie,ă dezinsec ie,ă deratizareă auă ună rolă foarteă important,ă întrucâtă
germeniiă patogeniă constituieă ună focară permanentă deă boliă infec ioaseă iă parazitare.ă Deă
aceea,ă suntă necesareă m suriă eficienteă deă prevenireă iă combatere,ă folosindă substan eă
antisepticeă aprobateă deăMinisterulă S n t ii.
 ăăIgienaă personal ă reprezint ă totalitateaă manopereloră pentruă realizareaă uneiă st riă deă
cur enieă aăîntreguluiă corp,ăaăvestimenta iei,ă prevenindă caălucr torulă s ădevin ă oăsurs ă
deăcontaminare.
 ăăCameristaă urm reşteă realizareaă cur enieiă şiă igieniz riiă generaleă înă spa iileă deălucru,ă
cur eniaă fiindă realizat ă cuăustensileă şiă echipamenteă deălucruă potrivite,ă iară dezinfec iaă
fiindă realizat ă cuă substan eă adecvateă loculuiă sauăobiecteloră deădezinfectat.ă Gradulă deă
igien ă individual ă şiă comportamentulă igienică ală cameristeiă suntă men inuteă prină
respectareaă normeloră igienico-sanitareă înă vigoareă şiăprină controlulă st riiă deăs n tateă
f cută periodic.
2.2ăNormeădeăprotec iaămuncii
2.2.1.ăNormeăgeneraleădeăprotec ieăaămuncii
Normeleă generaleă deă protec ieă aă munciiă suntă obligatoriiă pentruă toateă activit ileă dină economiaă
na ional ,ă indiferentă deăformaă deăproprietate.
Salaria iiă şiătoateă persoaneleă participanteă laăprocesulă deămunc ă suntă obligate:
 s ăîşiă însuşeasc ă şiă s ărespecteănormeleă deăprotec ieă aămunciiă şiăm surileă deăaplicareă aăei;
s ă desf şoareă activitateaă înă aşaă felă încâtă s ă nuă expun ă laă pericolă deă accidentareă sauă
îmboln vireă profesional ă atâtă propriaă persoan ,ă câtă şiă celelalteă persoaneă participanteă laă
procesulă deămunc ;
25
 s ă aduc ă laă cunoştin aă conduc toruluiă loculuiă deă munc ă accidenteleă deă munc ă suferiteă deă
propriaă persoan ă şiă deăalteă persoaneă participanteă laă procesulă deămunc ;
 s ă opreasc ă lucrulă laă apari iaă unuiă pericolă iminentă deă producereă aă unuiă accidentă şiă s ă
informezeă deăîndat ă peăconduc torulă loculuiă deămunc ;
 s ă utilizezeă echipamentulă individuală deă protec ieă dină dotare,ă corespunz toră scopuluiă pentruă
careăaăfostă acordat;
 s ă deaă rela iileă solicitateă deă organeleă deă controlă şiă deă cercetareă înă domeniulă protec ieiă
muncii.
Toateă instruirileă seă voră efectuaă cuă respectareaă reglement riloră dină Normeleă Metodologiceă deă
aplicareă aă Legiiă s n t iiă şiă securit iiă înă munc ă 319/2006ă şiă cuă preciz rileă concretizateă înă
instruc iuniă propriiă privindă instruireaă lucr toriloră şiă respectând:
 H.G.ă nr.ă 1051/2006ă privindă cerin eleă minimeă deă securitateă şiă s n tateă pentruă manipulareaă
manual ă aămaseloră careăprezint ă riscuriă pentruă lucr tori,ă înă specială laă afec iuniă dorso-lombare;
 H.G.ă nr.ă 1146/30.08.2006ă privindă cerin eleă minimeă deă securitateă şiă s n tateă pentruă utilizareaă
înă munc ă deăc treălucr toriă aăechipamentuluiă deămunc ;
 H.G.ă nr.ă 1091/16.08.2006ă privindă cerin eleă minimeă deă s n tateă şiă securitateă pentruă locuriă deă
munc ;
 H.G.ă nr.ă 971/26.07.2006ă privindă cerin eleă minimeă pentruă semnalizareaă deă securitateă şi/sauă
deăs n tateă laăloculă deămunc ;
 H.G.ă nr.ă 1048/09.08.2006ă privindă cerin eleă minimeă deă s n tateă şiă securitateă pentruă utilizareaă
deăc treălucr toriă aăechipamenteloră individualeă deăprotec ieă laă loculă deămunc ;
 H.G.ă nr.ă 457/18.04.2003ă privindă asigurareaă securit iiă utilizatoriloră deă echipamenteă electriceă
deăjoas ătensiune;
 Legeaă nr.ă 49/2006ă pentruă aprobareaă OUGă nr.ă 195/2002ă privindă circula iaă peă drumurileă
publice.
Instruireaă înă domeniulă s n t iiă şiăsecurit iiă înă munc ă cuprindeă 3ăfaze:
 instruireaă introductiv-general ,ă careă seă faceă lucr toriloră nouă angaja i,ă lucr toriloră detaşatiă deă
laă oă unitateă laă altaă şiă tuturoră participan iloră laă procesulă deă munc .ă Durataă instructajuluiă esteă deă
8ăore;
 instruireaă laă loculă deă munc ,ă seă faceă laă felă lucr toriloră nouă angaja i,ă lucr toriloră detaşatiă deă
laă oă unitateă laă alta,ă laă schimbareaă loculuiă deă munc ă înă cadrulă unit ii,ă precumă şiă tuturoră
participan iloră laăprocesulă deămunc .ă Durataă instructajuluiă esteădeă8ăore;
 instruireaă periodic ă seă faceă tuturoră angaja iloră societ ii,ă deă c treă conduc toriiă locuriloră deă
munc ,ă durataă instructajuluiă vaă fiă deă 2ă ore,ă iară programulă deă instruire/testareă pentruă camerist ă
seăvaăefectuaă oădat ălaă 6ăluni.
Instruireaă periodic ă seăvaăfaceă suplimentară celeiă programate,ă înă maiă multeă cazuri,ă şiăanume:
 cândăună lucr toră aălipsită pesteă30ădeăzileă lucr toare;
 cândăauăap rută modific riă aleă prevederiloră deăSSM;
 laă reluareaă activit iiă dup ăună accidentă deămunc ;
 laă executareaă unoră lucr riă speciale;
 laă introducereaă unuiă echipamentă deămunc ă nou;
 laă modificareaă tehnologiiloră existenteă sauăproceduriloră deălucru.
Rezultatulă instruiriiă lucr toriloră înă domeniulă SSMă seă consemneaz ă înă modă obligatoriuă înă fişaă
deă instruireă individual ,ă cuă indicareaă materialuluiă predat,ă aă durateiă şiă aă dateiă instruirii,ă iară fişaă
seă semneaz ă deă c treă lucr torulă instruită şiă deă c treă persoaneleă careă auă efectuată şiă verificată
instruirea.
26
Obliga iiă aleălucr torilor:
1.ă s ă desf şoareă activitateaă înă aşaă felă încâtă s ă nuă expun ă laă pericolă deă accidentareă sauă
îmboln vireă profesional ă atâtă persoanaă proprie,ă câtă şiă celelalteă persoaneă participanteă laă
procesulă deămunc ;
2.ă s ă verificeă înainteă deă începereaă lucrului,ă câtă şiă înă timpulă acestuiaă dac ă instala iile,ă maşinile,ă
utilajeleă suntă înă bun ă stareă deă func ionare,ă fiindă admiseă numaiă aceleaă careă prezint ă siguran ă
înă func ionare;
3.ă s ă nuă ac ionezeă sauă s ă intervin ă asupraă echipamenteloră deă munc ă pentruă careă nuă aă primită
sauănuă areăsarciniă înă acestăsens;
4.ă s ă înştiin ezeă conduc torulă loculuiă deă munc ă asupraă oric reiă înc lc riă aă normeloră SSMă sauă
aăproduceriiă unuiă eveniment;
5.ăs ăfoloseasc ă efectivă şiăcorect,ăînă timpulă lucrului,ă echipamentulă individuală deăprotec ie;
6.ăs ăeviteă trecereaă pesteăobstacole,ă fuga,ă urcareaă sauăcoborâreaăsc riloră prină s rireaă treptelor;
7.ă s ă nuă fumezeă şiă s ă nuă introduc ă ig riă sauă alteă surseă deă focă laă locurileă deă munc ă undeă acestă
lucruă esteăinterzis;
8.ă s ă asigureă potrivită prescrip iiloră tehniceă supraveghereaă permanent ă aă echipamenteloră deă
lucruă încredin ate;
9.ă s ă nuă introduc ,ă s ă nuă întrebuin ezeă sauă s ă nuă transporteă laă loculă deă munc ă produseă sauă
m rfuriă periculoaseă sauăm rfuriă exploziveă înă interesă personal.
Protec iaă împotrivaă electrocut rii:

1.ă executareaă interven iiloră laă instala iileă electriceă seă vaă faceă numaiă deă c treă personală calificată
înă meseriaă deăelectrician;
2.ăcutiile,ă carcaseleă tablouriloră electriceă trebuieă s ăfieă încuiate;
3.ă seă interziceă folosireaă înă stareă defect ă aă instala iiloră şiă consumatoriloră deă energieă electric ă deă
oriceă fel;
4.ăseăinterziceă executareaă deăimproviza iiă laă instala iileă deăenergieă electric ;
5.ă seă interziceă utilizareaă consumatoriloră deă energieă electric ă (reşouri,ă radiatoare)ă înă înc periă
undeă suntă depozitateă sauăseăprelucreaz ă materialeă inflamabile.
Protec iaă împotrivaă substan eloră periculoase:

1.ă esteă obligatorieă marcareaă tuturoră rezervoarelor,ă conducteloră sauă ambalajeloră careă con ină
substan eă periculoase;
2.ă seă interziceă lucrulă cuă focă deschisă sauă surseă deă focă ( ig riă aprinse,ă brichete,ă materialeă
incandescente)ă înă locurileă undeă seămanipuleaz ,ă depoziteaz ă substan eă şiă produseăpericuloase.
Lucr toriiă careă seă deplaseaz ă deă laă serviciuă laă domiciliuă şiă inversă voră respectaă instruc iunileă
propriiă privindă deplasarea.
2.2.2.ăNormeăspecificeădeăsecuritateăaămuncii
Pentruă protec iaă s n t iiă şiă securit iiă muncii,ă cameristaă trebuieă s ă respecteă anumiteă reguli,ă
şiă anume:
 seă vaă evitaă venireaă laă serviciuă dac ă persoanaă nuă seă simteă bine,ă pentruă c ă poateă fiă oă surs ă deă
îmboln vireă pentruă ceiă dină jură şiă pentruă c ăstareaăpoateăpredispuneă laă accidente;
 seă vaă purtaă echipamentulă deă lucru,ă seă voră folosiă m nuşiă deă cauciucă laă cur areaă b ii,ă p rulă
trebuieă strâns,ă nuă seăvorăpurtaă bijuterii;
 înc l minteaă trebuieă s ăaib ă talpaă antiderapant ,ă pentruă aănuă alunecaă şiă aăc dea;
27
 seă vaă evitaă alergareaă înă spa iileă hoteliere,ă iară cândă seă urc ă sauă coboar ă esteă recomandată aă seă
ineă deăbalustrad ;
 pentruă manipulareaă obiecteloră greleă seăvaăsolicitaă ajutor;
 nuă seăvoră folosiă niciodat ă obiecteă necorespunz toareă (scaune,ă cutii)ă înă locă deăscar ;
 seăvoră folosiă coziă lungiă pentruă utilizareaă mopurilor,ă periilor,ă m turilor;
 spa iileă seă spal ă dinspreă zonaă îndep rtat ă spreă ceaă apropiat ,ă pentruă aă nuă alunecaă peă
por iuneaă ud ;
 spa iileă careă dup ă cur areă r mână umedeă voră fiă semnalizate,ă prevenindă alunecarea,ă pân ă laă
uscareaă acestora;
 laă desf areaă patuluiă seă verific ă dac ă suntă urmeă deă arsă sauă ig riă aprinse,ă obiecteă t ioaseă
(lameă deăras,ăcioburiă deăsticl );
 laă cur areaă b iiă seăvorăfolosiă obligatoriuă m nuşiă deăcauciuc;
 substan eleă utilizateă laă cur areaă şiă dezinfectareaă obiecteloră sanitareă seă voră întrebuin aă
conformă reglement riloră organeloră sanitareă şiăinstruc iuniloră deăfolosireă emiseă deăfabricant;
 seă foloseşteă cantitateaă corect ă deă substan eă deă cur enieă şiă nuă seă amestec ă niciodat ă acesteă
substan e,ă pentruă c ă reac iaă chimic ă declanşat ă ară puteaă s ă provoaceă arsuriă prină stropireă sauă
gazeleă degajateă arăputeaăs ăafectezeă c ileă respiratorii;
 aten ieă laăobiecteleă t ioase,ă cioburi,ă lameă deăras;
 seă vaă evitaă urcareaă peă margineaă c ziiă deă baieă pentruă aă cur aă perdeauaă deă baieă sauă obiecteleă
aflateă laăîn l ime;
 seă cur ă maiă întâiă parteaă îndep rtat ă aă c zii,ă pentruă aă evitaă sprijinireaă peă parteaă umed ă şiă
alunecoas ;
 laă felă seăcur ă şiă pardoseala,ă deălaă col ulă îndep rtată spreăuş ;
 deşeurileă rezultateă vorăfiă colectateă înă recipienteă separate;
 cioburileă nuă seăvoră adunaă cuămânaă f r ăm nuşiă deăprotec ie;
 golireaă scrumiereloră seăvaăfaceăînă recipienteă separate;
 utilizareaă substan eloră insecticideă seă vaă faceă deă c treă personală deă laă firmeă specializate,ă iară deă
c treăpersonalulă propriuă numaiă dac ăesteăautorizată înă acestăscop;
 esteă interzis ă folosireaă substan eloră insecticideă necunoscuteă sauă peă ală c roră ambalajă nuă suntă
inscrip ionateă instruc iuniă deăfolosireă şiă m suriă deăprotec ie;
 substan eleă insecticideă voră fiă p strateă înă spa iiă specială amenajate,ă ventilateă natural,ă înă
recipienteă sauăcutiiă careăs ăsemnalizezeă pericolulă peăcareăîlă reprezint ;
 esteă interzis ă amplasareaă ghiveceloră deă floriă peă pervazulă ferestrelor,ă lâng ă balustradeleă
sc riloră sauăpeăc ileă deăevacuareă desemnateă înă cazădeăpericol;
 esteă interzis ă func ionareaă lifturiloră f r ă verific rileă tehniceă periodice,ă prev zuteă înă carteaă
tehnic ă şiă înă prescrip iileă ISCIR,ă între inereaă şiă reviziileă tehniceă aleă lifturiloră seă facă numaiă deă
c treăpersonală specializată şiă autorizată înă acestăscop;
 covoareleă careă acoper ă sc rileă voră fiă bineă fixateă peă trepte,ă pentruă aă seă evitaă alunecareaă
accidental ă aăpersonaluluiă şiă aăturiştilor;
 esteă interzis ă cur areaă geamuriloră dină exteriorulă construc iilor,ă f r ă schele,ă platforme,ă
naceleă specială amenajateă şiă f r ă asigurareaă cuăcenturiă deăsiguran ă aăexecutan ilor;
 aspiratorulă deă praf,ă indiferentă deă tip,ă capacitate,ă trebuieă dotată cuă cordonă electrică careă s ă aib ă
conductoră deănul;
 seăvaăfolosiă prizaă ceaămaiă apropiat ă pentruă evitareaă împiedic riloră înă cablulă deăalimentare;
 utilizareaă aspiratoruluiă seă vaă faceă dup ă verificareaă func ion riiă motorului,ă stareaă furtunului,ă
anexeloră şiă aăcordonuluiă deăalimentareă cuăenergieă electric ;
 esteă interzis ă folosireaă aspiratoruluiă cuă defec iuniă deă func ionareă aă motoruluiă sauă cordonulă
deăalimentareă s ăaib ă izola iaă deteriorat ;
 remediereaă eventualeloră defec iuniă depistateă cuă prilejulă verific riloră voră fiă executateă deă
personală calificată şiăautorizată corespunz toră (electricieni,ă mecanici);
28
 folosireaă aspiratoareloră careă efectueaz ă şiă alteă opera iuniă pentruă careă suntă prev zuteă cuă oă
serieă deă dispozitiveă seă vaă faceă cuă respectareaă instruc iuniloră deă exploatareă elaborateă deă c treă
firmaă produc toare;
 esteă interzis ă folosireaă aspiratoareloră pentruă pulverizareaă substan eloră exploziveă şiă aă
insecticidelor;
 maşinaă deă cur ată podeleă seă vaă utilizaă corespunz toră instruc iuniloră deă exploatareă elaborateă
deăc treăfirmaă produc toare;
 înainteă deă conectareaă maşiniiă laă re eauaă electric ă seă vaă verificaă dac ă toateă dispozitiveleă suntă
bineă fixate;
 esteăinterzis ă exploatareaă maşiniiă deăcur ată podeleăf r ă aăfiă legat ă laă nululă deăprotec ie;
 persoaneleă numiteă pentruă manevrareaă maşiniiă deă cur ată podeleă voră fiă instruiteă înă acestă scopă
şiă dotateăcuăechipamentă deăprotec ieă electroizolant;
 laă terminareaă lucruluiă seă voră demontaă toateă dispozitiveleă folositeă aleă maşiniiă deă cur ată
podeleă şiăseăvorăcur aă toateăimpurit ileă colectateă înă timpulă utiliz rii.
Câtevaăm suriă deăprimă ajutoră înă cazulă produceriiă unuiă accidentă deămunc
Seă consider ă accidentă deă munc ă v t mareaă violent ă aă organismului,ă precumă şiă
intoxica iaă acut ă profesional ă careă auă locă înă timpulă procesuluiă deă munc ă sauă înă timpulă
îndepliniriiă îndatoririloră deă serviciu,ă indiferentă deă naturaă juridic ă aă contractuluiă înă bazaă c ruiaă
seă desf şoar ă activitateaă şiă careă provoac ă incapacitateă temporar ă deă munc ă deă celă pu ină treiă
zile,ă invaliditateă sauădeces.
Deăasemenea,ă seăconsider ă accidentă deămunc ă şi:ă
 accidentulă suferită deă oriceă persoan ă caă urmareă aă uneiă ac iuniă întreprinseă dină proprieă ini iativ ă
pentruă prevenireaă oriă înl turareaă unuiă pericolă ceă amenin ă avutulă publică sauă pentruă salvareaă
deăvie iă omeneşti;
 accidentulă cauzată deă activit iă ceă nuă auă legatur ă cuă procesulă muncii,ă dac ă seă produceă laă
sediulă persoaneiă juridiceă sauă laă adresaă persoaneiă fiziceă oriă înă altă locă deă munc ă organizată deă
acesteaăînă timpulă programului;
 accidentulă survenită înă timpulă şiă peă traseulă normală ală deplas riiă daă laă loculă deă munc ă laă
domiciliuă şiă invers;
-înă cazulă produceriiă unuiă accident,ă interven iaă imediat ă aă salvatoruluiă areă înă vedere:ă
analizareaă situa iei,ă protejareaă victimei,ă examinareaă victimei,ă anun areaă accidentului,ă
acordareaăprimuluiă ajutor,ă supraveghereaă victimeiă şiă aşteptareaă sosiriiă echipeiă deăspecialitate;
-înă cazulă stopuluiă respiratoră seă voră folosiă metodeleă deă respira ieă artificial ,ă executateă
prină metodaă direct ,ă reprezentat ă deă respira ieă “gur ă laă gur “ă sauă respira iaă “gur ă laă nas”ă sauă
prină metodaă indirect ,ă reprezentat ă deă ap sareaă peă spateă -ă bra eă ridicateă sauă ap sareaă peă pieptă
-ăbra eăridicate.
-primulă ajutoră înă cază deă înecareă prină înghi ireă necesit ă unaă sauă maiă multeă dină
urm toareleă manevre,ă înă func ieă deă vârstaă şiă stareaă fizic ă aă victimei:ă compresiiă (ap s ri)ă
abdominale,ă compresiiă (ap s ri)ă peă torace,ă exploatareaă şiă scoatereaă cuă degeteleă aă obiectuluiă
str ină dină gur ,ă ventilareaă pl mâniloră prină deschidereaă c iloră ventilatorii;
-înă cazulă accidenteloră deă munc ă înă careă apară fracturiă nuă trebuieă s ă seă ac ionezeă brutal,ă
victimaă nuă trebuieă ridicat ă înă picioareă sauă transportat ă înainteă deăimobilizareaă fracturii;
-imobilizareaă fracturiiă seă faceă cuă ajutorulă ateleloră confec ionateă specială sauă improvizateă
(bastoane,ă umbrele,ă buc iă deăscândur ă sauăplacaj,ă şipci).
Şi,ăînă plus,ă trebuieă s ăseărespecteăurm toareleă reguli:

 oriceă imobilizareă trebuieă s ă cuprind ă dou ă articula iiă (încheieturi),ă ceaă deă deasupraă şiă ceaă deă
dedesubtulă focaruluiă deăfractur ;
29
 laă membre,ă ateleleă seăpună deăoăparteăşiă deăaltaă aăfocaruluiă deăfractur ;

 ateleleă seă învelescă înă vat ă sauă alteă materialeă moiă pentruă aă nuă lezaă pielea,ă aă nuă stânjeniă
circula iaă sauăaănuă m riă durerea;
 seăevit ă aplicareaă ateleloră peăloculă undeă osulă vineă înă contactă directă cuăpielea;
 seă trageă oă faş ă circular ,ă apoiă şerpuitoareă înă jurulă ateleloră şiă aă membruluiă fracturat,ă ob inândă
oăimobilizareă provizorie;
 celă pu ină dou ă persoaneă trebuieă s ă conlucrezeă laă efectuareaă imobiliz rii,ă astfel,ă unaă ridic ă
membrulă fracturată cuă oă mân ,ă înă timpă ceă cuă palmaă cealalt ă sprijin ă loculă fracturii,ă iară cealalt ă
persoan ă aplic ă ateleleă şiă trageă faşa.
ăăă
Înă cază deă fractur ă deschis ă trebuieă procedată maiă întâiă laă oprireaă hemoragieiă şiă laă pansareaă
r nii.ă
 oriceă osă exteriorizată trebuieă protejată cuă feşiă deă jură împrejur,ă dară nuă trebuieă for ată s ă intreă
înapoiă înă ran ;
 pentruă diminuareaă dureriiă esteă necesar ă administrareaă unuiă calmantă (antinevralgic,ă
algocalmin).
S ăneăreamintim...
 Cur eniaă iă aranjamentulă spa iiloră deă cazare,ă aă spa iiloră comune,ă schimbareaă lenjeriei,ă aă
prosoapelor,ă aprovizionareaă zilnic ă cuă materialeă consumabileă seă voră efectuaă deă c treă
personală instruită înă acestăscop,ă iă anumeă deăc treăcameriste.
 Activitateaă deă cur enieă seă vaă desf uraă conformă instruc iuniloră proprii,ă dup ă tehnologiiă
specificeă graduluiă deă amenajareă iă dotareă aă fiec ruiă hotel,ă respectândă rigurosă normeleă deă
protec ieă aămuncii.
 Cameristaă efectueaz ă cur eniaă şiă aranjamentulă spa iiloră deă cazare,ă aă grupuriloră sanitare,ă aă
spa iiloră deă folosin ă comun ,ă aă culoareloră şiă anexelor,ă schimbareaă lenjeriei,ă aă prosoapelor,ă
aă halateloră deă baieă şiă aprovizionareaă zilnic ă cuă materialeă consumabileă (s pun,ă hârtieă
igienic ,ă gelă deăduş,ă şampon,ă c ştiă deăbaie).
 Pentruă caă activitateaă zilnic ă aă cameristeiă laă loculă deă munc ă s ă decurg ă bine,ă eaă trebuieă s ă
cunoasc ă toateă normeleă deă protec ieă aă s n t iiă şiă securit iiă înă munc ă şiă m surileă deă
prevenireă aă accidenteloră deă munc ă şiă aă boliloră profesionaleă specificeă activit iiă deă
housekeeping.
2.3.ăNormeădeăprevenireăşiăstingereăaăincendiilorăăăăă
2.3.1.ăAp rareaă împotrivaă incendiilor
Incendiulă esteă oă ardereă ini iat ă deă oă cauz ă bineă definit ,ă cuă sauă f r ă voiaă omului,ă sc pat ă
deă subă control,ă înă urmaă c reiaă seă producă pierderiă materialeă şiă uneoriă deă vie iă omeneşti,ă pentruă
aăc reiă întrerupereă esteănevoieă deăoăinterven ieă cuămijloaceă adecvate.
Persoaneleă fiziceă şiă juridiceă suntă obligateă s ă respecteă înă oriceă împrejurareă normeleă deă
prevenireă şiă stingereă aă incendiiloră şiă s ă nuă primejduiasc ă prină deciziileă şiă fapteleă loră via a,ă
bunurileă şiă mediul.ă Oriceă persoan ă careă observ ă ună incendiuă areă obliga iaă deă aă anun aă prină
oriceă mijlocă pompierii,ă primarulă sauă poli ia,ă dup ă caz,ă şiă s ă iaă m suriă dup ă posibilit ileă sale,ă
pentruă limitareaă şiăstingereaă incendiului.
Înă cază deă incendiu,ă oriceă persoan ă areă obliga iaă deă aă acordaă ajutor,ă cândă şiă câtă esteă ra ională
posibil,ă semeniloră afla iă înă pericolă sauă dificultate,ă dină proprieă ini iativ ă sauă laă solicitareaă
victimei,ă aă autorit iloră administrativeă publiceă sauă aă reprezentan iloră acestora,ă precumă şiă aă
pompierilor.
30
Obliga iileă principaleă aleăsalaria iloră sunt:

 s ă respecteă regulileă şiă m surileă deă ap rareă împotrivaă incendiiloră aduseă laă cunoştin ,ă subă
oriceă form ,ă deăc treăconducatorulă unit iiă sauă deăc treăpersoaneleă desemnateă deăacesta;
 s ă utilizeze,ă potrivită instruc iuniloră dateă deă c treă conduc torulă unit iiă sauă deă c treă
persoaneleă desemnateă deă acesta,ă substan eleă periculoase,ă instala iile,ă utilajele,ă maşinile,ă
aparaturaă şiăechipamenteleă deălucru;
 s ă nuă efectuezeă manevreă şiă modific riă nepermiseă mijloaceloră tehniceă deă protec ieă sauă deă
interven ieă pentruă stingereaă incendiilor;
 s ă comuniceă imediat,ă conduc toruluiă unit iiă oriă persoaneloră împuterniciteă deă acesta,ă oriceă
situa ieă peă careă esteă îndrept ită s ă oă considereă ună pericolă deă incendiu,ă precumă şiă oriceă
defec iuneă laăsistemeleă deăprotec ieă sauădeăinterven ieă pentruă stingereaă incendiilor;
 s ă cooperezeă cuă salaria iiă desemna iă deă conduc torulă unit ii,ă atâtă câtă îiă permită cunoştin eleă
şiă sarcinileă sale,ă înă vedereaă realiz riiă m suriloră deăap rareăîmpotrivaă incendiilor;
 s ă acordeă ajutor,ă atâtă câtă esteă ra ională posibil,ă oric ruiă altă salariată aflată într-oă situa ieă deă
pericol.”
Conformă Legiiă nr.ă 307/2006ă privindă ap rareaă împotrivaă incendiiloră şiă Legiiă nr.ă 481/2004ă
privindă protec iaă civil ,ă modificat ă şiă completat ă prină Legeaă nr.ă 212/2006,ă înă fiecareă structur ă
deă primireă cuă func iuniă deă cazareă esteă prev zut ă obligativitateaă existen eiă planuriloră deă
protec ieă împotrivaă incendiilor,ă acesteaăfiind:
 planulă deăevacuare;
 planulă deădepozitareă aămaterialeloră periculoase;
 planulă deăinterven ie.
Prină acesteă planuriă trebuieă s ă seă asigureă evacuareaă rapid ă aă persoaneloră şiă condi iiă optimeă
pentruă opera iunileă deă interven ieă înă situa iileă deă urgen ă public .ă Înă acestă sens,ă trebuieă avută înă
vedere:
 c ileă deă accesă şiă deă circula ieă aleă construc iiloră deă oriceă categorieă trebuieă astfelă stabiliteă şiă
marcate,ă încâtă s ă asigureă evacuareaă persoanelor,ă precumă şiă circula iaă şiă orientareaă rapid ă aă
for eloră deăinterven ie;ă
 c ileă deă evacuareă aă persoaneloră înă cază deă incendiuă seă marcheaz ă cuă indicatoareă deă securitateă
şiă seă prev dă cuă mijloaceă deă iluminat,ă conformă reglement riloră tehnice,ă astfelă încâtă s ă seă
asigureă vizibilitateaă şiăs ăfieă uşorărecunoscute;
 fumatulă înă locuriă cuă pericolă (risc)ă deă incendiu,ă stabiliteă caă atareă prină reglement riă specificeă
sauăprină dispozi iiă aleăpersoaneloră fiziceă oriăjuridiceă abilitate,ă esteăinterzis;ă
 locurileă (zonele)ă înă careă esteă interzisă fumatulă seă marcheaz ă conformă reglement riloră
specifice;
 locurileă înă careă esteă permisă fumatulă seă doteaz ă şi,ă dup ă caz,ă seă marcheaz ă conformă
reglement rilor.
Instructajeleă seăefectueaz ă dup ăcumă urmeaz :

 instructajulăintroductivăgeneral,ăcuăoădurat ă deă8ăore,ăseăefectueaz ă laăangajare;
 instructajulă specifică loculuiă deă munc ă areă totă oă durat ă deă 8ă oreă şiă seăefectueaz ălaăloculădeă
munc ,ă deăc treăconduc torulă unit ii;
 instructajulăperiodicăseăefectueaz ă lunară şiă areăoădurat ă deă2ăore;
 instructajulăpeăschimb,ăacoloă undeă situa iaă oăimpune;
 instructajulăpentruălucr riăpericuloase;
 instructajulălaăconversiaăprofesional .
Rezultatulă instruiriiă lucr toriloră înă domeniulă PSIă seă consemneaz ă înă modă obligatoriuă înă fişaă deă
31
instruireă individual ,ă cuă indicareaă materialuluiă predat,ă aă durateiă şiă aă dateiă instruirii,ă iară fişaă seă
semneaz ă deă c treă lucr torulă instruită şiă deă c treă persoaneleă careă auă efectuată şiă verificată
instruirea.
Toateă instruirileă seă voră efectuaă cuă respectareaă reglement riloră dină Normeleă Metodologiceă deă
aplicareă aă Legiiă nr.ă 3007/2006,ă privindă ap rareaă împotrivaă incendiilor,ă aă Legiiă nr.ă 481/2004ă
privindă protec iaă civil ,ă modificat ă şiă completat ă prină Legeaă nr.ă 212/2006,ă cuă preciz rileă
concretizateă înă instruc iuniă propriiă privindă instruireaă lucr toriloră şiă respectând:
 Ordinulă ministruluiă administra ieiă şiă interneloră nr.ă 163/2007ă pentruă aprobareaă Normeloră
Generaleă deăap rareăîmpotrivaă incendiilor;
 Ordinulă ministruluiă administra ieiă şiă interneloră nr.ă 712/2005ă privindă Dispozi iileă Generaleă
privindă instruireaă salaria iloră înă domeniulă situa iiloră deă urgen ,ă modificată şiă completată prină
Ordinulă ministruluiă administra ieiă şiă interneloră nr.ă786/2005.
M suriădeăprevenireăaăincendiilor:
 marcareaă locuriloră undeă exist ă pericolă deăincendiuă şiă interzicereaă fumatuluiă înă acesteăzone;
 verificareaă periodic ă aăinstala ieiă electrice;
 interzicereaă folosiriiă mijloaceloră improvizateă deăînc lzireă (reşouri);
 evitareaă înc rc riiă instala ieiă electriceă pesteăsarcinaă nominal ;
 interzicereaă suspend riiă corpuriloră deăiluminată directă peăcablu;
 interzicereaă folosiriiă substan eloră inflamabileă înă apropiereaă surseloră deă c ldur ă sauă înă spa iiă
închise;
 verificareaă periodic ă aăinstala iiloră deăventilareă şiă condi ionareă aăaerului;
 depozitareaă gunoiuluiă înă exteriorulă cl dirii;
 afişeă cuă recomand riă privindă evitareaă fumatuluiă înă pat,ă aruncareaă ig riloră aprinseă înă locuriă
nepermise;
 iluminareaă corespunz toareă aă spa iiloră exterioareă pentruă aă puteaă fiă supravegheateă şiă aă nuă
creeaăcondi iiă unoră persoaneă r uvoitoareă s ăac ionezeă (incendiereă inten ionat ).
Mijloaceădeădetec ieăşiăsemnalizare
Detectareaă şiă semnalizareaă înă fazaă incipient ă aă incendiiloră permite,ă deă celeă maiă multeă ori,ă
limitareaă considerabil ă aăefecteloră distrug toareă aleă acestora.
Ună sistemă automată deăsemnalizareă aăunuiă incendiuă cuprinde:
 detectoareă deăincendiu;
 central ă deăsemnalizareă şiă alarmare;
 surs ă deăenergie.
Celeă maiă folositeă detectoareă într-oă structur ă deă primireă suntă detectoareleă deă fum,ă amplasateă înă
parteaă superioar ă aă spa iuluiă monitorizat,ă deă regul ă peă tavan.ă Cândă seă dep şeşteă cantitateaă deă
fumă pentruă careă suntă reglate,ă înă centralaă deă semnalizareă seă aprindeă ună becă deă avertizare,ă careă
indic ă localizareaă exact ,ă putându-seă verificaă imediată laă fa aă loculuiă ceă seă întâmpl ă şiă seă potă
luaă m surileă înă consecin .
Mijloaceădeăanun are
Clien iiă trebuieă s ă fieă informa iă asupraă proceduriloră corecteă deă urmată înă cază deă incendiu,ă iară
ună incendiuă existentă seăpoateăanun aă prină intermediulă mijloaceloră deăalarmare.
Celă maiă simpluă procedeuă esteă afişareaă planuluiă deă evacuareă peă interiorulă uşiiă deă accesă înă
fiecareă spa iuă deăcazare.
Înă hotelurileă deă categorieă superioar ă potă existaă caseteă preînregistrateă careă prezint ă
32
modalit ileă deă evacuareă înă cază deă incendiuă şiă careă ruleaz ă automată peă circuitulă TVă intern,ă laă
anumiteă intervaleă deătimp.
Referitoră laă anun areaă unuiă incendiu,ă potă existaă butoaneă deă semnalizareă careă declanşeaz ă atâtă
alarmaă deă incendiu,ă câtă şiă declanşareaă unoră caseteă audioă careă s ă anun eă laă megafoaneă
procedurileă careă trebuieă urmate.ă Butoaneleă deă alarmareă suntă astfelă conectateă încâtă s ă seă
recunoasc ă zonaă deăundeă s-aăf cută alarmarea.
Evacuareaă persoanelor
Prină evacuareaă persoaneloră seă urm reşteă scoatereaă organizat ă aă acestoraă dină spa iileă înă careă
incendiulă sauăalteă evenimenteă potăafectaă via aă şiăs n tateaă oamenilor.
C ileă deă circula ieă prină careă seă realizeaz ă evacuareaă suntă constituiteă dină uşi,ă sc ri,ă coridoareă
careăasigur ă ieşireaă persoaneloră înă exterior,ă laănivelulă solului,ă înă celă maiă scurtă timpă posibil.
Seărecomand ă elaborareaă unuiă plan de evacuareăaăpersoanelor,ă careătrebuieă s ăcuprind :
 stareaăşiă configura iaă cl dirii;
 ordineaă evacu riiă şiătraseeleă ceătrebuieă urmate;
 persoaneleă careăconducă opera iuneaă deăevacuare;
 transportulă persoaneloră ceănuă seăpotădeplasaă singure;
 mijloaceă pentruă alarmareaă persoanelor;
 cooperareaăcuăunit ileă deăpompieriă militari,ă salvareaă sauă alteă for eă ceăpotăveniă înă ajutor.
Mijloaceădeăstingere
Mijloaceleă deăstingereă potăfi:

 instala iiă deă stingereă cuă ap ,ă celeă maiă cunoscuteă fiindă instala iileă deă hidran iă interioriă şiă
exteriori;
 instala iiă deăstingereă cuăspum ,ă maiă rarăfolosite;
 sting toare.
Totăpersonalulă trebuieă s ăştieă s ăfoloseasc ă sting toarele.

Corectaă loră alegereă şiă amplasare,ă deprindereaă utiliz riiă deă c treă întregă personalul,ă esteă deă mareă
importan ă pentruă limitareaă şiă stingereaă înc ă dină fazaă incipient ă aăunoră incendii.
Sting toareleă trebuieă amplasateă laă îndemân ,ă înă num ră suficientă şiă trebuieă folositeă numaiă înă
fazaă ini ial ă aăarderii,ă deăpersoaneă familiarizateă cuăpunereaă lorăînă func iune.
Sting toareleă cuă ap ă sauă cuă spum ă nuă seă folosescă laă stingereaă incendiiloră provocateă laă
instala iileăelectrice.
2.3.2.ăAp rareaă împotrivaă incendiiloră într-oă structur ă deăprimireă cuăfunc iuniă deăcazare
 locurileă deă munc ,ă înă func ieă deă dimensiunileă şiă destina iaă cl dirilor,ă deă echipamenteleă peă
careă acesteaă leă con in,ă deă propriet ileă fiziceă şiă chimiceă aleă substan elor,ă trebuieă prev zuteă cuă
dispozitiveă corespunz toareă deă stingereă aă incendiiloră şi,ă dac ă esteă necesar,ă cuă detectoareă deă
incendiiă şiăsistemeă deăalarm ;
 dispozitiveleă neautomatizateă deă stingereă trebuieă s ă fieă uşoră accesibileă şiă uşoră deă manevrat,ă
iară semnaliz rileă trebuieă s ăfieă suficientă deărezistenteă şiă amplasateă înă locuriă corespunz toare;
 instruc iunileă deă prevenireă şiă stingereă aă incendiilor,ă procedurileă deă alarmareă şiă planurileă deă
evacuareă trebuieă expuseă înă toateă spa iileă structurii,ă pentruă aă puteaă fiă cunoscuteă nuă doară deă
c treăpersonal,ă ciă şiă deăc treăclien i;
 ieşirileă s ăfieă bineă semnalizateă şiă accesulă s ănuă fieă blocat;
 întregă personalulă s ă fieă instruit,ă s ă cunoasc ă bineă cl direa,ă s ă ştieă undeă seă afl ă echipamentulă
33
deăinterven ieă înă cazădeăincendiuă şiăs ăştieă ceăareădeăf cut;

 înă cază deă incendiu,ă personalulă trebuieă s ă ştieă ceă responsabilit iă areă privindă siguran aă
clien ilor,ă cumă poateădaăajutoră acestoraăşiă careăsuntă priorit ile;
 controlulă şiă supraveghereaă dină punctă deă vedereă ală preveniriiă incendiiloră seă vaă faceă atâtă înă
timpulă desf şur riiă activit ilor,ă câtăşiă dup ăîncheiereaă acestora;
 seă voră men ineă condi iileă realizateă pentruă evacuareaă utilizatoriloră înă siguran ă şiă pentruă
securitateaă echipeloră deăinterven ieă înă cazădeăincendiu;
 vorăfiă men inuteă înă stareăoperativ ă mijloaceleă tehniceă deăap rareăîmpotrivaă incendiilor;
 seăinterzice:
-exploatareaă mijloaceloră tehniceă cuă defec iuni,ă improviza iiă sauă f r ă protec ieă fa ă deă
materialeleă sauăsubstan eleă combustibileă înă spa iulă înă careăsuntă utilizate;
-accesulă înă spa iileă cuă riscă mareă deă incendiuă sauă explozieă aă salaria iloră şiă aă altoră
persoaneă f r ă echipamentă adecvatăcondi iiloră deălucru;
-depozitareaă produselor,ă aă materialeloră şiă substan eloră combustibileă f r ă aă fiă p strat ă
distan aă deăsiguran ă fa ă deăsurseleă deăc ldur ă sauă protejareaă lorăastfelă încâtă s ănuă seăaprind ;
-folosireaă unoră mijloaceă deă înc lzireă defecte,ă cuă improviza iiă sauă supraalimentateă cuă
combustibili;
 peă timpulă transportului,ă depozit riiă şiă manipul riiă produseloră şiă substan eloră combustibileă seă
vaă ineă contă deă propriet ileă fizico-chimiceă aleă acestora,ă astfelă încâtă contactulă dintreă eleă s ă nuă
produc ă sauăs ăpropageă incendiul;
 produseleă şiă substan eleă combustibileă seă transport ,ă manipuleaz ă şiă depoziteaz ă înă ambalajeă
adecvate,ă realizateă şiă inscrip ionateă corespunz tor,ă înă vedereaă identific riiă riscuriloră deă
incendiuă şiă stabiliriiă procedeeloră şiăsubstan eloră deăstingereă oriădeăneutralizare;
 dispunereaă materialeloră periculoaseă înă depozită seăvaă faceăconformă planuluiă deădepozitare;
 materialeleă şiă substan eleă careă prezint ă pericolă deă autoaprindereă seă p streaz ă înă locuriă
adecvateă naturiiă lor,ă bineă ventilate,ă luându-seă m suriă deă controlă şiă preîntâmpinareă aă
fenomenuluiă deăautoînc lzire;
 toateă instala iileă şiă conducteleă prină careă circul ă substan eă lichideă sauă gazoaseă seă marcheaz ă
prină culoriă specificeă deăidentificareă aănaturiiă substan ei;
 înă perioadeleă caniculare:
-seă voră restric iona,ă înă anumiteă intervaleă aleă zilei,ă efectuareaă unoră lucr riă careă creeaz ă
condi iiă favorizanteă pentruă producereaă deă incendii,ă prină degaj riă deă substan eă volatileă sauă
supraînc lziriă excesive;
-seă voră protejaă fa ă deă efectulă directă ală razeloră solareă recipientele,ă rezervoareleă şiă alteă tipuriă
deăambalajeă careăcon ină vaporiă inflamabiliă sauăgazeă lichefiateă subăpresiune;
-seăvaăverificaă şiăasiguraă rezervaă deăap ăpentruă stingereaă incendiilor;
 înainteă deăîncepereaă sezonuluiă rece:
-seă voră controlaă instala iileă şiă sistemeleă deă înc lzireă (surseă deă c ldur ,ă conducte,ă corpuriă şiă
elementeă deă înc lzire,ă sobe,ă coşuri,ă canaleă deă fum)ă înă vedereaă înl tur riiă defec iunilor,ă
asigurându-seă func ionareaă laăparametriă normali;
-seăvorăprotejaăîmpotrivaă înghe uluiă instala iileă deăstingereă cuăap ;
 fumatulă vaă fiă permisă numaiă înă locuriă specială amenajate,ă prev zuteă cuă scrumiereă sauă vaseă cuă
ap ,ănisipă sauă p mânt;
 scrumiereleă voră fiă amplasateă astfelă încâtă s ă nuă fieă posibil ă aprindereaă materialeloră
combustibileă dină apropiere;
 seăinterzice:
- depunereaă înă scrumiereă aăaltoră deşeuriă materialeă combustibileă (hârtie,ă carton,ă textile);
- golireaă scrumiereloră înă coşurileă deă hârtieă sauă înă alteă locuriă undeă exist ă materialeă
combustibileă înă apropiere;
- aruncareaă laă întâmplareă aăresturiloră deă ig riă sauăaăchibriteloră aprinse;
34
 utilizareaă foculuiă deschisă înă locuriă cuăpericolă deăincendiuă şiăpeătimpă deăvântă esteăinterzis .
Ceătrebuieăf cută înăcazulă unuiă incendiuă într-oă unitateă hotelier :
 situa iaă seă raporteaz ă imediată conduc toruluiă unit ii,ă recep iei,ă centraleiă telefonice,ă dup ă
caz;
 seăinformeaz ă imediată pompierii;
 dac ăexist ă ună sistemă deăalarmareă şiăsitua iaă oăimpune,ă seăac ioneaz ă alarma;
 seăblocheaz ă lifturileă şiă seăscotădeăsubătensiuneă toateăechipamenteleă şiă aparateleă electrice;
 seă închidă toateă uşileă (maiă alesă celeă antifoc)ă şiă ferestrele,ă pentruă aă evitaă extindereaă
incendiului;
 personalulă trebuieă s ă ofereă ajutoră persoaneloră înă vârst ,ă bolnaviloră sauă persoaneloră invalideă
sauăinfirmeă pentruă aăajungeă laă ieşireă şiă s ăfieă preluateă şiăduseă laălocă sigur;
 dac ă esteă posibil,ă personalulă trebuieă s ă controlezeă toateă spa iile,ă pentruă aă seă asiguraă c ă nuă aă
r masă nimeniă înă zonaă afectat ă deăincendiu;
 recep iaă trebuieă s ă verificeă prină intermediulă eviden eiă clien ilor,ă sauă prină oriceă alteă mijloace,ă
dac ă to iă clien iiă prezen iă laă aceaă or ă înă zonaă respectiv ă sauă înă cl direă auă fostă evacua iă şiă seă
afl ă înă siguran ;
 deăasemenea,ă trebuieă s ăverificeă undeă seăafl ă fiecareă angajată şiă dac ăesteăînă siguran ;
 personalulă trebuieă s ă participeă laă stingereaă incendiului,ă conformă responsabilit iloră careă i-auă
fostă atribuite;
 personalulă hotelieră esteă ultimulă careă p r seşteă cl direa,ă marcându-seă prezen aă fiec ruiă
angajată şiă constatându-seă stareaăînă careăseăafl ă şiădac ăareănevoieă deăîngrijiri.
Num rulădeătelefonălaăcareăseăanun ăoăsitua ieădeăurgen ăesteă112.
Ordineaă înă careă suntă evacuateă persoaneleă înă situa ieă deă urgen ă este:ă întâiă copiii,ă apoiă
b trânii,ăurmeaz ăfemeileăşiădup ăaceeaăb rba ii.
2.3.3.ăRecomand riă pentruă prevenireaăincendiiloră înă departamentulă deăhousekeeping
Incendiileă reprezint ă ună reală pericolă pentruă oă structur ă deă primireă turistic .ă Mul iă dintreă clien iă
nuă auă avută timpă s ă seă familiarizezeă cuă configura iaă spa iilor,ă aşaă c ,ă înă oriceă moment,ă
cameristaă trebuieă s ă ştieă careă esteă situa iaă camereloră repartizateă pentruă ziuaă respectiv .ă Eaă
trebuieă s ărespecteăcuăstricte eă toateănormeleă deăprotec ieă împotivaă incendiilor.ă
Deăaceea:
 esteă interzis ă sp lareaă cuă lichideă inflamabileă aă mochetelor,ă covoarelor,ă carpetelor,ă
parchetului,ă linoleumului,ă precumă şiă uscareaă loră înă interiorulă spa iiloră ceă nuă suntă destinateă
acestuiă scop;
 înă situa iiă deosebite,ă cândă totuşiă seă procedeaz ă laă sp lareaă pardoseliloră cuă petroxină sauă cuă
alteă lichideă inflamabile,ă nuă seăvaăutilizaă focădeschis,ă iarăgeamurileă încaperiloră vorăfiă deschise;
 materialeleă inflamabileă deă între inereă şiă cur enieă (neofalina,ă benzina,ă cearaă deă parchet)ă voră
fiă p strateă înă boxeăseparate,ă cuărespectareaă normeloră PSI;
 nuă seăvaăfumaă înă timpulă lucrului,ă ciă doarăînă pauz ;
 seă voră stabiliă locuriă specialeă pentruă fumat,ă careă voră fiă dotateă cuă scrumiereă şiă vaseă cuă picioră
pentruă aruncareaă resturiloră deă ig riă şiăaăchibrituriloră folositeă laăaprindereaă ig rilor;
 scrumiereleă voră fiă goliteă într-ună recipientă metalică şiă apoiă voră fiă cur ateă cuă oă cârp ă specială
destinat ă pentruă acestăscop;
 esteă interzis ă folosireaă aparateloră ceă prezint ă pericolă deă incendiuă (reşouri,ă spirtiere,ă
aragazuriă deăvoiaj)ă înă oficiiă sauă înă alteă camereă destinateă caz rii;
35
 cablurileă electriceă seă plaseaz ă corect,ă nuă seă strivescă subă mobil ,ă nuă seă acoper ă cuă mocheteă
sauăcovoare,ă pentruă c ăfireleă rupteă arăputeaă declanşaă incendiiă mocniteă foarteă periculoase;
 aparateleă electriceă personaleă aleă clien iloră (usc toră deăp r,ăaparatădeăras)ăseăscotădină priz ;
 seăanun ă imediat:
- fireleă rupte;
- prizeleă sparteăsauăprostăfixate;
- întrerup toareleă defecte;
- defec iuniă sauăimproviza iiă laăinstala iaă electric ;
- aparateleă electriceă careăcurenteaz ;
 nuă seălas ă s ăseăacumulezeă gunoaieă sauălucruriă inutileă înă locurileă deăcareăareăgrij ;
 nuă seă blocheaz ă c ileă deă accesă pentruă pompieriă şiă c ileă deă evacuareă aă persoanelor,ă
sting toareleă sauăalteă echipamenteă deăsecuritate.
ă
Ceătrebuieăs ăştieăşiăs ăfac ăoăcamerist ăînăcazădeăincendiu:
s ăînve eă regulileă ceătrebuieă urmateă înă cazădeăincendiu;

s ăraportezeă imediat,ă conformă proceduriloră prev zute,ă oriceă începută deăincendiu;
s ăsuneă alarma,ă dac ăexist ă ună astfelă deăsistemă deăalarmare;
s ă cunoasc ă bineă planulă cl diriiă şiă planulă deă evacuare,ă pentruă aă g siă repedeă caleaă ceă trebuieă
urmat ă înă cazădeăincendiu;
 s ăalarmezeă clien iiă şiăs ăleăarateăc ileă deăieşireă celeă maiă apropiate;
 s ăştieă s ăfolosesc ă sting torulă pentruă situa iiă cândă poateăşiă areăobliga iaă deăaăinterveni;
 s ă nuă deschid ă uşileă (maiă alesă dac ă suntă uşiă antifoc)ă spreă zoneleă undeă observ ă c ă ieseă fumă şiă
c ăarăputeaăfiă ună începută deăincendiu;
 s ăofereă ajutoră clien iloră şiă s ăseăîndrepteă spreăieşire;
 s ănuă foloseasc ă liftul,ă dimpotriv ,ă trebuieă blocat;
 s ă aib ă cheileă deă laă camere,ă pentruă aă puteaă descuiaă uşileă înă cază c ă trebuieă s ă seă întoarc ă dac ă
apareăoăbarier ă deăfocă şiăs ăseărefugiezeă împreun ă cuăclien ii;
 dac ă esteă fum,ă trebuieă s ă steaă aplecat ă câtă maiă jos,ă s -şiă pun ă ună tifonă sauă oă pânz ă peă nasă şiă
peă gur ,ă recomandândă şiă ajutândă s ă fac ă astaă şiă clien ii,ă pentruă aă evitaă intoxicareaă cuă fum,ă careă
esteăfoarteă periculoas ;
 dac ă seă afl ă într-oă camer ă sauă altă spa iuă închisă dină careă nuă poateă ieşi,ă s ă suneă centralaă sauă
recep iaă şiăs ăraportezeă loculă undeă seăafl ,ă pentruă aăputeaăfiă localizat ă şiă aăputeaă primiă ajutor;
 s ă iaă toateă m surileă s ă nuă intreă fumă înă înc pere,ă nuă seă deschideă uşaă sauă fereastra,ă seă închideă
sauăastup ă guraă deăaerisireă dină baie;
 seăumpleă cadaăcuăap ,ăseăud ăcârpeăsauăprosoapeăşiă seăpună laă bazaăuşii;
 dac ăintr ă fum,ă seăst ăcâtămaiă jos,ăprotejândă guraă şiănasulă cuăoăcârp ;
 dac ăpere iiă seăîncing,ă seăarunc ă ap ăpeăei;
 laă nevoieă deschideă sauă spargeă geamulă şiă seă facă semneă cuă oă pânz ă alb ,ă mare,ă caă s ă poat ă fiă
observat .
Câtevaă m suriă deă prim-ajutoră înă cazulă accidenteloră înă careă suntă implicateă victimeă careă
auăsuferităarsuriă
Înăcazulăarsuriloră prinăac iuneaăfocului,ăprimulă ajutoră seăvaăacordaăastfel:

 seă stingeă foculă folosindă extinctorul,ă aruncândă pesteă victim ă oă p tur ă sauă rostogolind-oă laă
p mânt;
 seăcalmeaz ă durerile,ă administrândă medicamenteă antialgiceă (algocalmin,ă antinevralgic);
 victima,ă dac ă esteă conştient ,ă vaă primiă ap ă mineral ,ă ceai,ă sirop,ă pentruă compensareaă
pierderiloră deălichideă şiă s ruri.
36
Înăcazulăarsuriloră termiceăsuperficialeă primulă ajutoră seăvaăacordaăastfel:

 imersiuneaă imediat ă aă p r iiă arseă înă ap ă receă sauă înă alcool,ă pentruă aă u uraă durerea,ă pentruă aă
reduceă inflamareaă iă b icareaă iă pentruă aăpreveniă lezareaă ulterioar ă aă esuturilor;
 seăvaăacoperiă arsuraă cuăună pansamentă curat,ă lipsită deăscame,ă deăpreferată steril.
Înă cazulă arsuriloră termiceă maiă serioase,ă seă anun ă înă celă maiă scurtă timpă mediculă iă seă acord ă
primulă ajutor,ă controlândă respira iaă victimeiă (dac ă esteă necesar,ă seă aplic ă respira iaă “gur ă laă
gur ”,ă seăacoper ău orăzonaă ars ăcuăună pansamentă curată iălipsită deăscame,ă preferabilă steril).
Înă cazulă accidenteloră prină arsur ă chimic ă primul-ajutoră seă aplic ă inundândă imediată cuă ap ă
receă dină abunden ă zonaă ars ,ă pentruă aă “sp la”ă substan eleă chimice,ă apoiă seă procedeaz ă laă felă
caălaă arsuraă termic .
Înă cazulă arsuriloră electrice,ă primulă ajutoră seă acord ă controlândă respira iaă iă apoiă aplicândă
respira iaă artificial ă dac ă esteă necesar,ă controlândă circula iaă sângeluiă iă aplicândă resuscitareaă
cardio-respiratorie,ă dac ă pulsulă nuă esteă sesizabil,ă toateă acesteaă f cându-seă dup ă ceă persoanaă
accidentat ă esteăscoas ădeăsubăac iuneaă curentuluiă electric.
Înă cazulă intoxicațiiloră cuă fumă victimaă prezint :ă cefalee,ă agita ie,ă tulbur riă deă con tien ă pân ă
laă com ,ă depoziteă deă funingineă laă nivelulă orificiiloră nazale,ă aă gurii,ă aă faringelui,ă tuse,ă dispnee,ă
voceă r gu it .ă Seă procedeaz ă laă scoatereaă victimeiă dină spa iulă cuă fum,ă avândă grij ă deă propriaă
persoan ,ă seă evalueaz ă stareaă victimei,ă seă solicit ă ajutoră medical,ă seă facă manevreă deă
resuscitareă cardio-respiratorieă dac ăesteănecesară i,ă dac ăesteăposibil,ă seăadministreaz ă oxigen.
Înă cazulă intoxicațiiloră cuă COă seă scoateă victimaă dină mediulă toxic,ă seă transport ă câtă maiă repedeă
laă spitală i,ă dac ă eă laă îndemân ,ă seă administreaz ă oxigen.ă Semneleă uneiă intoxica iiă cuă COă sunt:ă
astenie,ă cefalee,ă ame eli,ă gre uri,ă v rs turi,ă pierdereaă cuno tien eiă iă aspectăvi iniuă alăpielii.
ă
S ăneăreamintim...
 Ap rareaă împotrivaă incendiilor,ă ap rareaăvie iiă oameniloră iăaăbunurilor,ă constituieă oă
problem ă deăinteresă public,ă laă careătrebuieă s ăparticipeă to iă lucr torii.
 Fiecareă hotelă esteă echipată cuă sisteme,ă instalatii,ă dispozitive,ă aparateă iă alteă mijloaceă deă
prevenireă iă stingereă aăincendiilor.
 ăPersonalulă unit iloră deăturismă vaăfiă instruită periodică asupraă moduluiă cumă seăfaceă
alarmarea,ă anun area,ă dirijareaă iăevacuareaă persoaneloră spreăie ire,ă precumă iă asupraă
moduluiă deăfolosireă aămijloaceloră deăinterven ie.
 Cunoa tereaă iă respectareaă acestorănormeă contribuieă înă modă esen ială laăap rareaă
integrit iiă vie iiă iăbunuriloră tuturoră celoră implica iă înă activitateaă hotelier ă unde,ă înă modă
deosebit,ă înă fiecareă moment,ă seăafl ă împreun ă oămul imeă deăoameni,ă salaria iă sauăclien i,ă
careătrebuieă s ăseăsimt ă înă deplin ă siguran ă iăs ăpoat ăcontaă c ,ăînă cazulă nefericită înă careă
s-arăproduceă ună incendiu,ă auăfostă luateă toateăm surileă careăs ăcontribuieă iă s ăconduc ă laă oă
interven ieă rapid ă iă eficient .
Testă deăautoevaluareă aăcuno tințelor ăăăăă

1.Covoareleă şiămocheteleă seăcur :
a.ăcuăm tura
ăb.ăcuăaspiratorulă
ăc.ăcuămopul
37
d.ăperia
2.Dezinfec iaă seăface:
a.ăzilnic
b.ăs pt mânal
c.ălunar
d.ăanual
3.Dezinsec iaă seăface:
a.s pt mânal
b.ălunar
c.ălaă 3ăluni
d.ăanual
4.Ceăbijuteriiă suntă admiseă înă timpulă programuluiă deălucru:
a.ăverigheta,ă ună inelă mic,ă cerceiă mici
b.ăînă conformitateă cuăregulamentulă deăordineă interioar
c.ănuă exist ă restric ii
d.ănumaiă bro
5.Purtareaă ecusonului:
a.ăesteăobligatorie
b.ănuă esteăobligatorie
c.ăr mâneă laă latitudineaă lucr torului
d.ăesteăop ional
6.Careăpersoaneă încadrateă înă munc ă r spundă deărespectareaă m suriloră deăap rareăîmpotrivaă
incendiilor?
a.ăconducereaă societ ii
b.ăconduc torulă loculuiă deămunc
c.toateăpersoaneleă încadrateă înă munc
d.ăpersonalulă administrativ
7.Careăesteăordineaă deăevacuareă aăpersoaneloră înă situa ieă deăurgen ?
a.femei,ă b trâni,ă b rba i,ă copii
b.b trâni,ă b rba i,ă copii,ă femei
ăc.copii,ă b trâni,ă femei,ă b rba i
d.ăfemei,ă copii,ă b trâni,ă b rba i
8.Careăesteănum rulă deătelefonă laă careăseăanun ă oăsitua ieă deăurgen ?
a.ă0931
b.0954ă
c.112
d.ă911
9.Durataă instructajuluiă laă angajareă este:
a.4ăore
b.8ăore
ăc.2ăore
d.ă6ăore
10.Înăcazulă accidentuluiă deămunc ă incapacitateaă temporar ă deămunc ă trebuieă s ăfieă de:
a.celă pu ină 3ăzile
b.celă pu ină 1ăzi
c.celă pu ină 5ăzile
d.ăcelă pu ină 2ăzile
R spunsuriă corecte:1b,ă 2a,ă3c,ă4a,5a,ă6c,ă7c,ă8c,ă9b,ă10a
38
CAPITOLULă3
TEHNOLOGIAăMESERIEI
Introducere
Hotelulă esteă oă organiza ieă aă c reiă principal ă sarcin ă esteă deă aă furnizaă facilit iă deă cazareă
pentruă publiculă largă şiă careă poate,ă deă asemenea,ă s ă pun ă laă dispozi iaă clien iloră unulă sauă maiă
multeă dină urm toareleă servicii:ă serviciiă deă primire,ă cur eniaă camerei,ă alimenta ie,ă sp l torieă
sauă utilizareaă unoră serviciiă specifice.ă Putemă spuneă c ă hotelulă esteă ună stabilimentă înă care,ă cuă
condi iaă pl ii,ă clien iiă potăs ăseăcazeze,ă precumă s ăşiă m nânceă şiăs ăseădistreze.
Obiectiveleămodulului
 cunoaştereaă moduluiă deăfunc ionareă aăechipamenteloră folositeă înă procesulă deăcur enie;
 cunoaştereaă moduluiă deă utilizareă aă diferiteloră materialeă folositeă pentruă efectuareaă
cur eniei;
 dezvoltareaă capacit iiă deăplanificareă şiă organizareă aăactivit iiă proprii;
 cunoaştereaă moduluiă deăefectuareă aăserviciuluiă deăcur enieă înă camereă şiăzoneă comune;
 capacitateaă deăaăasiguraă ună ambientă pl cută prină aranjareaă camerei;
 cunoaştereaă moduluiă deăefectuareă aăserviciuluiă deăcur enieă înă toaleteă şiă b i;
 identificareaă corect ă aă nevoiloră clien iloră şiă oferireaă deă serviciiă suplimentareă
corespunz toareă satisfaceriiă acestoră nevoi.
3.1.ăTehnologiaăcur țeniei
3.1.1.ăIntroducere
Ceăesteăcur enia?
Într-oă exprimareă simpl ,ă activitateaă deă cur enieă nuă esteă altcevaă decâtă îndep rtareaă materieiă
necorespunz toareă deă peă oă suprafa ă dat .ă Aceast ă activitateă seă poateă realizaă prină metodeă
mecanice,ă manualeă sauăautomate.
3.1.2.ăObiective
Obiectiveleă esen ialeă aleăsubcapitoluluiă suntă urm toarele:ă ă

 s ădefineasc ă scopurileă cur eniei;
 s ă defineasc ă şiă s ă prezinteă avantajeleă şiă dezavantajeleă diferiteloră metodeă deă efectuareă
aăcur eniei
3.1.3.ăScopurileă cur eniei,ă igien ,ăîntre inere,ă securitate,ăestetic
Cur eniaă seăfaceăpentruă maiă multeă scopuri:

 igienică –ă prină cur enieă putemă stopaă r spândireaă bacteriiloră careă suntă responsabileă
pentruă declanşareaă multoră boli.ă Bacteriileă d unatoareă seă potă g siă înă aer,ă înă ap ,ă înă sol,ă
înă deşeuriă sauă potă fiă r spânditeă deă oameni.ă Cur eniaă esteă eficient ă înă împiedicareaă
r spândiriiă bacteriilor,ă dac ă esteă f cut ă suficientă deă desă şiă dac ă esteă f cut ă înă condi iiă
39
şiă cuă metodeă igieniceă şiă deă c treă ună personală careă respect ă normeleă deă igien ă
prev zuteă deă reglement rileă înă vigoareă şiă peă celeă deă igien ă personal .ă Înă acestă sens,ă
trebuieă f cut ă deosebireaă întreă simplaă cur enieă şiă igienizare.ă Prină simplaă cur enieă seă
în elegeă îndep rtareaă murd riei,ă ceeaă ceă nuă înseamn ă întotdeaunaă şiă asigurareaă uneiă
deplineă igiene.ă Igienaă esteă ramuraă medicineiă careă studiaz ă mijloaceleă deă p strareă aă
s n t iiă şiă deă prevenireă aă boliloră şiă ansambluă deă reguliă şiă m suriă meniteă s ă apereă
s n tatea;
 între inereă –ă lucrurileă careă suntă cur ateă periodică îşiă voră p straă aspectulă şiă voră ar taă
multă maiă bineă decâtă celeă careă nuă suntă îngrijite.ă Cur ându-leă periodic,ă murd riaă nuă seă
depuneă şiă nuă esteă nevoieă s ă fieă frecateă înă exces.ă Dac ă lucrurileă suntă foarteă murdare,ă
pentruă aă leă cur a,ă trebuieă frecateă foarteă mult,ă ceeaă ceă duceă laă deteriorareaă loră şiă laă
necesitateaă deăaăfiă înlocuiteă des;
 securitateă –ă prină îndep rtareaă gunoiuluiă seă elimin ă risculă deă accidentareă prină
alunecareă sauă celă deă producereă aă unuiă incendiu.ă Efectuândă cur enia,ă seă faceă şiă oă
verificareă aăinstala iilor,ă eliminându-seă astfelă risculă deăaccidentare;
 estetic ă –ă ună spa iuă înă careă totulă esteă cur ată şiă arat ă impecabilă poateă fiă aranjată astfelă
încâtă s ă fieă multă maiă atractivă şiă multă maiă primitor.ă Ună spa iuă cuă dot riă deă ultim ă
genera ieă poateăpierdeă dină atractivitateă dac ănuă esteăcur ată corespunz tor.
3.1.4.ăMetodeădeăefectuareăaăcur eniei
Exist ă maiă multeă metodeă deă aă efectuaă cur eniaă înă diferiteă spa iiă aleă uneiă structuriă deă
primireă turisticeă cuăfunc iuniă deăcazare:
Cur eniaă individual ă –ă laă aceast ă metod ă cur eniaă esteă f cut ă deă c treă oă singur ă persoan ă
într-oă anumit ă zon ,ă respectândă procedurileă agreate.
Avantajeleă acesteiă metodeă sunt:
 securitateaă esteămare,ă oăsingur ă persoan ă avândă accesăînă zon ;
 exist ă satisfac iaă muncii,ă putândă vedeaă rezultatulă final;
 metodaă deăorganizareă poateăfiă maiă bun ;
 eficien aă esteă crescut ,ă cunoscându-seă persoanaă careă aă f cută cur enia,ă aceastaă esteă
maiă conştiincioas ,ă putândă fiă apreciat ă şiăpersonal;
 preg tireaă esteămaiă simpl ,ă fiecareă angajată pentruă anumiteă opera ii.
Dezavantajeleă acesteiă metodeă sunt:
 esteănecesară maiă multă echipament;
 poateăfiă maiă scump ,ă durataă fiindă maiă mare;
 timpulă afectată cur enieiă uneiă anumiteă zoneă esteămaiă mare.
Cur eniaă prină blocareaă zoneiă –ă laă aceast ă metod ă muncaă esteă efectuat ă deă c treă oă singur ă
persoan ă careă execut ă peă rândă fiecareă opera ie,ă înă fiecareă spa iuă dină zonaă blocat .ă Dup ă ceă aă
40
efectuată aceeaşiă opera ieă înă toateă spa iile,ă treceă laă efectuareaă urm toareiă opera iiă înă toateă
spa iile.ă Repet ă acestă sistemă deă lucruă pân ă cândă aă efectuată toateă opera iileă necesare,ă înă toateă
spa iileă dină zonaă respectiv ,ă dup ăcareăzonaă esteădeblocat .
 esteănecesară maiă pu ină echipament;
 esteămaiă ieftin.
 securitateaă esteămaiă mic ,ă existândă risculă deăaccidentare;
 seăfaceă maiă multă deranjă înă zon ,ă creându-seă disconfort,ă inclusivă pentruă clien i;
 poateăinterveniă monotonia,ă sc zândă eficien a.
Cur eniaă înă echip ă –ă laă aceast ă metod ,ă muncaă esteă efectuat ă deă dou ă sauă maiă multeă
persoaneă într-oă anumit ă zon ,ă careă potă faceă aceeaşiă opera ieă sauă opera iiă diferite.ă Aceast ă
metod ă poateă fiă folosit ă pentruă cur areaă spa iiloră comuneă exterioare,ă cur areaă geamurilor,ă
cur enieă general .
 necesit ă ună timpă sc zut;
 echipamentulă utilizată poateăfiă împ r ită întreă maiă mul iă membriă aiăechipei;
 laă munciă greleă seăpotăajutaă întreă ei;
 esteăoămetod ă maiă productiv ,ă cândă oăanumit ă zon ă trebuieă cur at ă foarteă repede;
 metodaă poateăfiă folosit ă laăinstruireaă personaluluiă nouă angajat.
 areă oă eficien ă sc zut ,ă deoareceă standardeleă impuseă scad,ă întrucâtă nuă exist ă oă
eviden ă aăpersoaneloră careăauăefectuată fiecareă opera ie;
 nuă exist ă responsabilitateă asupraă munciiă efectuate;
 membriiă echipeiă potăpierdeă timpă stândă deăvorb ;
 dac ă metodaă esteă folosit ă pentruă preg tireaă personalului,ă trebuieă aleas ă cuă grij ă
persoanaă experimentat ,ă pentruă caă noulă angajată s ă nuă înve eă deprinderiă greşiteă deă laă
început.
3.1.5.ăTipuriă deăcur enie
Cur eniaă special

Înă func ieă deă ceeaă ceă guvernantaă aă constatată laă controlulă efectu riiă cur eniei,ă seă
stabileşteă careă suntă priorit ileă pentruă aă cur aă înă modă specială anumiteă spa ii,ă suprafe eă sauă
obiecteă înă perioadaă urm toare.
Potăfiă aleseă dou ăvariante:

Cur eniaă s pt mânal ă –ă laă aceast ă metod ă cameristaă areă sarcinaă s ă cure eă înă plusă cevaă înă
modă specială înă fiecareă ziă aă s pt mânii.ă Pentruă cur eniaă s pt mânal ă seă poateă folosiă oă list ,ă înă
func ieă deăsitua iaă concret ă dină unitate.
Deăexemplu:
 luniă –ăseăfreac ă faian a,ă gresia,ă duşul,ă perdeleleă deălaăcad ,ăobiecteleă sanitare;
 mar iă –ăseăaspir ă subă toat ămobilaă careăpoateăfiă deplasat ;
 miercuriă –ăseăcur ă geamurileă şiăbalcoanele;
 joiă –ăseăaspir ă draperiileă şiăseăştergă deăprafă uşileă şiătocurileă acestora;
 vineriă –ăseălustruiescă mobilaă şiă obiecteleă metalice;
 sâmb t ă –ăseăcur ă corpurileă deăiluminat,ă instala iaă deăaerăcondi ionat;
 duminic ă –ăseăcur ă frigiderele.
41
Super-cur eniaă –ă laă aceast ă metod ă camerista,ă peă lâng ă activit ileă zilnice,ă areă sarcinaă s ă
cure eă înă modă specială oă camer ă dină celeă stabiliteă deă c treă guvernant .ă Dup ă ceă aă efectuată
cur eniaă zilnic ă înă toateă camerele,ă cameristaă vaă primiă oă camer ă înă careă vaă executaă super-
cur enia,ă dup ăurm toriiă paşi:
 aspir ă subătoat ă mobila;
 aspir ă tapi eriaă şiădraperiile;
 ştergeă deăprafă obiecteleă aflateă laă în l ime;
 cur ă toateăsertarele;
 cur ă frigiderul;
 ştergeă geamurile;
 cur ă uşile,ă inclusivă tocurile;
 cur ă faian aă şiăgresiaă înă baie;
 spal ă sauăschimb ,ă dup ăcaz,ădraperiaă deălaăcad ăşiă freac ă duşul;
 întoarceă salteauaă şiă oăaspir .
Acesteă opera iuniă seă facă concomitentă cuă celelalteă opera iuniă ceă seă execut ă înă modă
obişnuită laă oă camer ă eliberat ă şiă seă specific ă înă raportulă cameristei,ă pentruă aă fiă controlat ă înă
modăcorespunz tor.
Cur eniaă general

Cur eniaă general ă seă efectueaz ă înă anumiteă perioadeă aleă anului,ă cândă gradulă deă ocupareă
esteă foarteă sc zută (deă regul ă prim vara,ă toamna).ă Laă oă astfelă deă cur enie,ă esteă maiă ieftină s ă seă
foloseasc ă personală peă baz ă deă contractă deă colaborare,ă dac ă restulă spa iiloră deă cazareă suntă
ocupate.ă Seă apeleaz ă laă firmeă specializateă (alpini ti)ă pentruă sp lareaă geamurilor,ă laă costruc iiă
moderne,ă undeă geamurileă nuă seă potă deschideă sauă laă firmeă pentruă sp lareaă mocheteloră sauă aă
covoarelor.
Pentruă caă spa iileă deă cazareă s ă r mân ă atr g toareă maiă multă timp,ă esteă bineă caă aceast ă
cur enieă s ă fieă f cut ă periodic.ă Pentruă aă efectuaă oă astfelă deă cur enie,ă esteă indicată aă seă blocaă
ună etajăîntreg,ă iară fiecareă altă pasăală cur enieiă s ăfieă f cută simultană înă toateăcamerele.
Proceduriă pentruă efectuareaăcur enieiă generale:

 seăinformeaz ă recep iaă şiă seăblocheaz ă camerele;
 seăstrângeă totăinventarulă moaleă dină camereă şiă seătrimiteă laăsp l torie;
 seăverific ă mobilierulă şiă seăfacărepara iileă necesare;
 seăstrângeă mochetaă acoloăundeă esteăposibilă şiă seătrimiteă laăsp lat;
 seă zugr veşteă cameraă dac ă esteă nevoie,ă protejândă mobilierul,ă duşumeauaă şiă corpurileă
deăiluminat;
 seăverific ă instala iaă electric ă şiă seăfacă repara iileă necesare;
 seăverific ă şiă seărepar ăinstala iaă sanitar ;
 seăfacă retuşurileă necesareă laă gresieă şiă faian ;
 seăspal ă mochetaă peăloc,ăacoloă undeă nuă seăpoateăscoate;
 seăspal ă terasele,ă balcoanele,ă geamurile,ă uşile,ă tocurile,ă galeriile;
 seă rearanjeaz ă cameraă începândă deă la:ă mochet ,ă mobil ,ă inventară moale,ă perdele,ă
draperii;
 seăpozi ioneaz ă totăinventarulă camerei;
 seă verific ă toat ă zonaă careă aă fostă blocat ă dac ă esteă preg tit ă pentruă aă puteaă fiă
închiriat ;
 seăanun ă recep iaă şiăseăfaceădeblocarea.
42
3.1.6.ăRezumat
Cur eniaă esteă metodaă deă decontaminareă careă asigur ă îndep rtareaă microorganismelor,ă
prafului,ă murd rieiă deă peă suprafe e,ă obiecteă etc.ă Deă aceea,ă trebuieă cunoscuteă şiă aplicateă corectă
metodeleă deă efectuareă aă cur eniei.ă Pentruă aă îmbun t iă randamentulă şiă eficien aă activit iiă deă
cur enieă esteănecesară s ăaplic mă metodeleă careăseăpotrivescă fiec reiă structuriă înă parte.
3.1.7.ăTestădeăautoevaluareăaăcunoştințelor
a. igien ă şiă între inere

1. b. securitateă şiă estetic
c. igien ,ă între inere,ă securitateă şiă estetic
Cur eniaă a. deăc treăoăsingur ă persoan ă într-oă anumit ă zon
individual ă b. deăc treămaiă multeă persoaneă într-oă anumit ă zon
2.
înseamn ă c ăesteă deăc treăoăpersoan ă care,ădup ăceăaăterminată cur eniaă
c.
efectuat : zilnic ,ă faceăîntr-oă camer ă supercur enie
a. maiă multeă persoaneă efectueaz ă cur eniaă înă maiă multeă zone
Cur eniaă prină
oăsingur ă persoan ă execut ă peărândăfiecareă opera ieă înă zonaă
3. blocareaă zoneiă b.
blocat
înseamn :
c. seăblocheaz ă zonaă şiăseăfaceăcur enieă general
zilnică cameristaă alegeă înă modă specială oăcamer ă şiă faceă
a.
Prină cur enieă supercur enie
4. s pt mânal ă înă fiecareă ziă aăs pt mâniiă cameristaă areăsarcinaă s ăcure eă înă
în elegem: b.
plusă cevaăînă modă special
c. spal ă s pt mânală baia
a. zilnic
Supercur eniaă seă b. s pt mânal
5.
efectueaz : dup ăceăefectueaz ă înă toateăcamerele,ă cameristaă alegeă oă
c.
camer ă pentruă supercur enie
a. s pt mânal
Cur eniaă general ă b. lunar
6.
seăefectueaz : oriă deăcâteăoriăesteănevoie,ă darăînă aceleă perioadeă aleă anuluiă
c.
cândăgradulă deăocupareă esteăfoarteă sc zut
Rezolvări test autoevaluare 3.1.: 1c – 2a – 3b – 4b – 5c – 6c.
3.2.ăEchipamenteăşiămaterialeăfolositeăînăprocesulădeăcur enie
3.2.1.ăIntroducere
Achizi ionareaă echipamenteloră şiă aă materialeloră folositeă înă procesulă deă cur enieă trebuieă
f cut ă cuă aten ie,ă deoareceă rolulă peă careă îlă auă esteă unulă major.ă Echipamenteleă şiă materialeleă
potriviteă uşureaz ă muncaă personaluluiă şiă ridic ă gradulă deă igien ă şiă confortă ală spa iiloră deă
cazare.
3.2.2.ăObiective
 s ăprezinteă echipamenteleă folositeă înă procesulă deăcur enie;
43
 s ăenumereă şiă s ădefineasc ă utilitateaă ustensileloră pentruă cur enie;

 s ă defineasc ă categoriileă deă materialeă folositeă pentruă efectuareaă cur eniei,ă prezentândă
modulă loră deăac ionareă asupraă murd rieiă şiă petelor
3.2.3.ăAlegereaăechipamentului
Laăalegereaă echipamentuluiă trebuieă avuteă înă vedereă urm toareleă criterii:

 securitateaă înă func ionare;
 modulă deăcur areă şiăfolosireă s ăfieă simple;
 rezultateleă ob inuteă s ăfieă performante;
 s ăfieă durabile;
 s ăaib ă m rimeaă şiă formaă corespunz toare;
 zgomotulă produsă s ăseăîncadrezeă înă limiteleă admise;
 între inereaă şiă service-ulă s ăfieă convenabile;
 s ăseăeconomiseasc ă timpă şiă for ă deămunc ;
 costurileă s ăfieă acceptabile.
3.2.4.ăEchipamentulă electricădeăcur enie
Aspiratoare
Aspiratoareleă suntă folositeă laă efectuareaă cur enieiă şiă laă cur areaă oric ruiă tipă deă
suprafe e,ă folosindă diverseă ustensileă ataşate.ă Eleă potă fiă folositeă laă aspirareaă prafului,ă dară şiă laă
aspirareaă lichideloră v rsateă sauă laă sp lareaă şiă uscareaă mochetelor,ă împr ştiereaă substan eloră
dezodorizanteă înă diverseă spa ii.
Maşiniădeăcur ată şiălustruită pardoseala
44
Acestă echipamentă esteă folosită pentruă cur ată pardosealaă şi,ă înă func ieă deă tipulă periilor,ă
poateăfiă folosită şiă pentruă sp lareaă carpetelor,ă lustruire,ă aplicareaă polish-ului.
Maşiniădeăcur ată mochete,ăcovoareăşiăcarpete

Acesteă maşiniă suntă folositeă pentruă sp lareaă şiă cur areaă profund ă aă carpetelor,ă
covoareloră şiă mochetelor.ă Seă potă folosiă şiă pentruă cur areaă draperiiloră sauă aă tapiseriiloră
utilizândă înă loculă solu ieiă deădetergent,ă ună solventă special.
C rucioare
Exist ă diferiteă tipuriă deăc rucioare,ă înă func ieă deăscopulă pentruă careăsuntă folosite:
 c rucioareă pentruă transportulă lenjerieiă curateă deă laă sp l torieă laă depozitulă deă lenjerieă
sauădirectă înă oficiileă cameristelor;
 c rucioareă pentruă transportulă lenjerieiă înă sp l torie;
 c rucioareă folositeă înă procesulă deăcur enie,ă numiteă şiăc ruciorulă cameristei.
C ruciorulă cameristeiă seă poateă folosiă atunciă cândă nuă suntă diferen eă deă nivelă şiă spa iileă deă
cazareă peă careă leă areă cameristaă suntă laă acelaşiă etaj.ă C rucioareleă trebuieă s ă aib ă spa iuă pentruă
depozitareaă lenjerieiă murdare,ă spa iuă pentruă depozitareaă resturiloră menajere,ă spa iiă pentruă
materialeă deă cur enie,ă spa iiă pentruă lenjeriaă curat ,ă spa iiă pentruă produseleă deă primireă şiă
materialeă publicitare.ă Toateăacesteăproduseă trebuieă aşezateă într-ună modăeficientă şiă estetic.
3.2.5.ăUstensileăpentruă cur enie
Laveteădeăpânz
Laveteleă deă pânz ă sauă cârpeleă deă ştersă suntă folositeă laă ştergereaă prafului,ă sp lareaă şiă
uscareaă anumitoră suprafe e,ă aă geamurilor,ă aplicareaă polish-ului.ă Suntă f cuteă deă obiceiă dină
bumbacă (putemă folosiă lenjerieă casat )ă sauă materialeă speciale.ă Potă aveaă culoriă diferite,ă înă
45
func ieă deă scopulă pentruă careă suntă folosite.ă Trebuieă între inuteă permanentă curateă şiă igienice.ă
Exist ă şiă cârpeă speciale,ă impregnateă cuă substan eă careă s ă m reasc ă putereaă deă colectareă aă
prafuluiă sauăputereaă deăştergereă şiăuscare.
Bure i
Bure iiă seă folosescă pentruă sp lareaă şiă limpezireaă faian ei,ă aă c zilor,ă aă chiuvetei.ă Auă
dimensiuniă şiă asperit iă diferite,ă înă func ieă deăsuprafa aă careătrebuieă cur at .
M turiă şiăperii
M turileă suntă folositeă laăcur areaă spa iiloră comuneă exterioare.

Periileă suntă folositeă laă îndep rtareaă murd rieiă dină locurileă greuă accesibile.ă Exist ă periiă
speciale,ă cuă coad ă lung ,ă folositeă laă îndep rtareaă pânzeloră deă p ianjeni.ă Periiă specialeă seă
folosescă laă cur areaă WC-uriloră şi,ă dup ă folosire,ă suntă p strateă înă supor iă specialiă lâng ă vasulă
WC.
Periileă înă form ă deăspiral ă seăfolosescă laă cur areaă scurgerilor,ă aăc ziloră sauă chiuvetelor.
Mopuri
Mopurileă suntă ustensileleă idealeă înă efectuareaă procesuluiă deă cur areă aă diverseloră
suprafe e.ă Ună mopă areă dou ă p r i,ă capulă şiă mânerul,ă capulă poateă fiă dină bureteă sauă dină bumbac,ă
46
mopulă avândă aspectădeăm tur ă cuăfranjuri.

Exist ă treiă tipuriă deămopuri:
 mopuriă uscateă –ăfolositeă pentruă colectareaă prafuluiă şiăaăgunoaieloră mici;
 mopuriă pentruă aplicareaă polish-ului;
 mopuriă umedeă –ăfolositeă pentruă sp lareaă pardoselilor.
Acesteă mopuriă potăaveaă patruătipuriă deăcapete:
1. cuăfireă scurte;
2. cuăfireă lungi;
3. cuăburete;
4. cuăburete,ă careăareădeăobiceiă ună sistemă deăstoarcere.
Pentruă mopurileă umedeă esteă necesar ă şiă oă g leat ă special ,ă cuă ună dispozitivă deă
stoarcere.ă Seă poateă folosiă oă g leat ă sauă ună sistemă deă dou ă g le i,ă unaă cuă solu ieă deă cur ată şiă
unaă cuăap ădeălimpezit.
3.2.6.ăMaterialeăfolositeăpentruă efectuareaăcur eniei
Pentruă oăcur enieă perfect ,ă trebuieă îndep rtateă prafulă şiămurd ria.
Prafulă esteă formată dină diverseă particuleă careă plutescă înă aeră şiă seă aşeaz ă peă toateă
suprafe ele.ă Pentruă aă îndep rtaă praful,ă nuă esteă necesară niciună materială deă cur enie.ă Seă poateă
folosiă ună sprayă antistatic,ă pentruă aă reduceă aderen aă peă anumiteă suprafe eă pentruă oă perioad ă deă
timp.
Dac ă nuă esteă îndep rtată periodic,ă suprafe eleă respectiveă seă voră îmbâcsiă şiă voră aveaă
aspectă murdară şiă vechi.ă Esteă bineă s ă seă ştearg ă cuă laveteă umedeă sauă impregnate,ă pentruă aă seă
evitaă împr ştiereaă lui.
Prafulă trebuieă cur ată şiă dină locurileă maiă pu ină vizibile,ă pentruă c ă elă ader ă laă diverseă
suprafe eă şiăesteămultă maiă greuă şiă costisitoră deăîndep rtat.
Murd riaă seă poateă formaă peă baz ă deă gr simeă sauă peă baz ă deă ap .ă Eaă seă poateăîndep rtaă
folosindă metodeă mecaniceă şiă metodeă chimiceă sauă oă combina ieă aă acestora.ă Îndep rtareaă seă
poateă efectuaă cuă metodeă simple,ă pân ă laă folosireaă maşiniloră deă lustruită şiă şlefuit.ă Îndep rtareaă
chimic ă aă murd rieiă seă poateă faceă rapidă şiă eficient,ă dac ă seă folosescă substan eă
corespunz toare.
Materialeleădeăcur enieăseăîmpartă înăurm toareleă categorii:
Detergen i
Detergen iiă suntă materialeă deă cur enieă care,ă folosi iă înă amestecă cuă ap ,ă îndep rteaz ă
murd ria.
Detergen iiă trebuieă s ăîndeplineasc ă urm toareleă cerin e:
 s ăseădizolveă bineă înă ap ;
 s ănuă fieă toxiciă şiăpericuloşiă laă manipulare;
 s ădesprind ă şiăs ămen in ă înă suspensieă resturileă solide;
 s ăpoat ăfiă uşorădeăîndep rtată prină cl tireă şiă s ănuă laseă urme;
 s ănuă ataceăsuprafe eleă cur ateă şiă niciă mâinileă utilizatorului.
Detergen iiă potăfi:
 peăbaz ădeăs pună–ăs punulă esteăf cută dină gr simiă naturaleă şiă sod ăcaustic ;
 sinteticiă –ă oă combina ieă deă substan eă chimice,ă deă regul ă derivateă dină petrolă şiă potă fiă
grupa iă înă urm toareleă categorii:
 detergen iăanioniciă –ăauătoxicitateă redus ;
 detergen iăneutriă–ăauăpropriet iă deăemulsionareă bun ă şiăspumareă redus ;
 detergen iăcationiciă–ăauăputereă deăcur areă puternic ;
47
 detergen iăamfoliticiă–ăauătoxicitateă redus ,ă darăsuntă scumpi;

 detergen iăalcaliniă –ăsuntă puterniciă şiăsuntă foarteă agresiviă pentruă piele.
Indiferentă deătipulă deădetergentă folosit,ă esteăimportantă s ăseărespecteăanumiteă reguliă generale:
 folosireaă detergentuluiă corespunz toră pentruă fiecareă suprafa ă careătrebuieă cur at ;
 folosireaă sistemeloră deădozajă corespunz toare;
 diluareaă corect ăînă ap ălaă temperaturaă prescris ;
 dizolvareaă complet ă înainteă deăfolosire;
 folosireaă unoră ustensileă curate,ă careă dup ă utilizareă s ă fieă sp lateă deă oriceă urm ă deă
detergent;
 limpezireaă abundent ă atunciă cândă esteănecesar;
 depozitareaă detergen iloră peărafturi,ă într-oă magazieă uscat ă şiă bineă ventilat ;
 etichetareaă tuturoră cutiiloră deădetergentă cuă semneă deăavertizareă pentruă ceiătoxici.
Aciziă deăcur are

Aciziiă deă cur areă suntă substan eă specialeă folositeă pentruă cur areaă anumitoră suprafe eă şiă
pentruă îndep rtareaă eventualeloră pete:
 aciziiă suntă tariă şiăcorozivi;
 trebuieă folosi iă întotdeaunaă dilua i;
 laă folosireaă lorătrebuieă întotdeaunaă purtateă m nuşi;
 dizolv ă metaleleă şiă s rurile,ă fiindă folosi iă laă cur areaă peteloră deă rugin ,ă înă zonaă
robine iloră deă laă c zi,ă chiuveteă sauă WCă şiă aă depoziteloră deă s ruriă mineraleă formateă deă
apaădur ă înă jurulă robine iloră sauăaăscurgerilor.
Substan eă abrazive
Substan eleă abraziveă suntă folositeă pentruă cur areaă prină frecareă aă murd rieiă deă peă
suprafe eleă dure.ă Seă potă folosiă diverseă materiale,ă deă laă nisipă pân ă laă şmirghel,ă dară celă maiă bineă
esteă s ă seă foloseasc ă produseă specială conceputeă pentruă cur areaă murd rieiă deă peă diverseă
suprafe e,ă produseăcareănuă zgârie,ă nuă agreseaz ă suprafa aă deăcur at.
Solven iăorganici
Solven iiă organiciă suntă folosi iă pentruă cur areaă chimic ă şiă pentruă îndep rtareaă petelor:
 suntă foarteă toxiciă şiă inflamabiliă şiă trebuieă folosi iă înă spa iiă bineă ventilate;
 suntă prezen iă înă solu iileă pentruă cur areaă geamurilor,ă aă oglinzilor,ă aă tablouriloră
(spirtul,ă acetona).
Dezodorizante
Dezodorizanteleă suntă substan eă sauă amestecuriă careă auă capacitateaă deă aă absorbiă sauă deă aă
atenuaă mirosurileă nepl cute.ă Potăfiă subăform ă de:
 sprayă–ăfolosită dup ă terminareaă cur enieiă înă spa iileă deăcazare;
 gelă–ăfolosită înă anumiteă spa iiă şiă areăoădurat ă deăeficien ă maiă mare;
 lichidă–ăseăpuneă înă apaădeălimpezire,ă durataă fiindă maiă mareă decâtăaăspray-urilor.
Dezodorizanteleă pentruă grupurileă sanitareă potă fiă pentruă bazină sauă vasulă WC,ă folosireaă
loră fiindă obligatorieă laă toateăstructurileă deăprimire.
Dezinfectan i
Dezinfectan iiă suntă folosi iă numaiă înă zoneleă undeă potăap reaădiverşiă germeni.
 trebuieă folosi iă cuădiscre ieă înă anumiteă zoneă deăapari ieă aăbacteriilor;
 înă general,ă produseleă deă cur enieă pentruă anumiteă zone,ă cumă ară fiă WC-ul,ă auă înă
componen aă loră dezinfectan i;
 principaliiă dezinfectan iă folosi iă suntă peăbaz ădeăcloră şiă compuşiiă lui.
48
Materialeădeălustruită (polish-uri)
Materialeleă deă lustruită nuă suntă materialeă deă cur enie,ă dară suntă folositeă deă aceeaşiă
categorieă deăpersonal,ă dup ăefectuareaă cur eniei.
Principiileă generaleă deăfolosireă aăpolish-uriloră sunt:
 înă func ieă deăsuprafa ,ă seăfolose teă polish-ulă corespunz tor;
 seăurmeaz ă cuăexactitateă tehnologiaă prescris ;
 seăaplic ă numaiă peăsuprafe eă curate;
 seăfoloseşteă oăcantitateă câtămaiă mic ă pentruă ob inereaă finisajului;
 seăîndep rteaz ă oriceă cantitateă deăprisos.
Exist ă polish-uriă pentru:
 suprafe eă metaliceă (mânerele,ă shieldurile,ă ornamenteleă placateă deă laă uşi,ă scrumierele,ă
bateriileă deă laă cad ă şiă chiuvet )ă –ă suntă subă form ă deă lichidă transparentă sauă l ptosă sauă
ună materială textilă impregnată cuăoăsolu ieă special ;
 mobil ă –ă suntă subă form ă deă past ,ă lichid,ă uleiă sauă sprayă şiă toateă con ină cear ,ă pentruă aă
astupaă suprafe eleă poroase,ă solventă pentruă aă îndep rtaă gr simile,ă ap ă pentruă aă
îndep rtaă peteleă şiăsiliconă pentruă aăfaceă maiă uşoar ă aplicareaă şiă aăcreşteăluciul;
 pardoseliă –ă suntă ună amestecă deă cear ă dispersat ă într-ună solventă (lichidă sauă past ).ă Seă
folosescă laă pardoselileă poroaseădină lemn,ă laă linoleum.
S ruriă pentruă pardoseli

S rurileă pentruă pardoseliă seă aplic ă pentruă aă formaă oă barier ă protectoareă semi-
permanent ă careă s ă previn ă murd riaă înă profunzime,ă prină praf,ă gr sime,ă pete.ă Peliculaă
protectoareă poateăduraăîntreă 1-5ăani.
3.2.7.ăAlegereaămaterialeloră deăcur enie
Laă oraă actual ă exist ă firmeă specializateă înă producereaă şiă comercializareaă produseloră deă
cur enie.ă Pentruă structuriă deă primireă cuă func iuniă deă cazare,ă acesteaă furnizeaz ă materialeă deă
cur enieă cuă sistemeă deă dozareă corespunz toare,ă laă concentra iileă stabilite.ă Sarcinaă
guvernanteiă esteă deă aă leă gasiă peă celeă maiă potrivite,ă înă func ieă deă naturaă suprafe eloră ceă
urmeaz ă s ă fieă cur ate.ă Printr-oă alegereă corect ă seă voră economisiă timpă şiă baniă şiă seă vaă evitaă
folosireaă deă materialeă necorespunz toare.ă Deă aceea,ă trebuieă luateă înă considerareă anumiteă
criteriiă laăalegereaă materialeloră deăcur enie,ă şiăanume:
 tipulă deămurd rieă ceătrebuieă îndep rtat ;
 uşurin aă înă folosire;
 suprafe eleă ceătrebuieă cur ateă şiăposibilitateaă deterior riiă acestora;
 toxicitateaă pentruă personal;
 mirosulă raportată deăclien i;
 modulă deăambalare;
 condi iileă deădepozitare,ă dac ăunitateaă dispuneă sauănuă deăele;
 costul,ă raportăpre /calitate;
 consumurileă estimateă înă func ieă deăcapacitateaă deăprimire.
3.2.8.ăProcedeeădeăscoatereăaăpetelor
Înă comer ă exist ă numeroaseă produseă deă scosă petele,ă înso iteă deă instruc iuniă deă folosire.ă
Aplicareaă loră esteă uşoar ă şiă rapid ,ă dară costulă loră esteă mare.ă Exist ă îns ă şiă alteă posibilit iă maiă
simpleă deăaăcur aă peteleă şiă maiă pu ină costisitoare.
Foarteă importantă esteă s ă seă cure eă oriceă pat .ă Înă general,ă pentruă scoatereaă peteloră seă
49
folosescă urm toriiă agen i:

 diluan iă (benzin ,ă alcoolă alb,ă spirtă medicinal);
 aciziă (solu ieă deă acidă oxalic,ă sareă deă l mâie,ă acidă acetic,ă o et,ă acidă citric,ă zeam ă deă
l mâie);
 leşiiă (sod ădeărufe,ă bicarbonată deăsodiu,ă borax,ăamoniac);
 în lbitoriă (hipoclorită deăsodiu,ă feroxid);
 substan eă bioactiveă (şamponă bioactivă şiă detergen iă bioactivi).
Procedeeădeăscoatereăaăpetelorădeăpeămaterialeleătextile
Pat Procedeu
Cafea Seă întindeă zonaă cuă pataă pesteă ună vas,ă seă picur ă ap ă fiart ă şiă boraxă pesteă pat ,ă
astfelă caăapaăs ăantrenezeă suprafa a.
Cerneal Pataă proasp t ă seă scoateă cuă sugativ ă sauă pudr ă deă talc.ă Peteleă maiă vechiă seă
înmoaieă cuă lapteă sauă sareă şiă sucă deă l mâie,ă sauă sareă dizolvat ă înă ap ă fiart .ă Seă
ştergeă apoiăcuă ună bureteă înmuiată într-ună solventă deăcur ată şiă seăcl teşteă bine.
Ciocolat Seă cur ă cuă oă lam ă deă cu ită net ioas ,ă seă spal ă cuă oă solu ieă fierbinteă deă
detergent.ă Dac ă nuă iese,ă seă spal ă cuă bureteleă cuă solu ieă cald ă deă boraxă
(concentra ieă 30ăg/570ăml).ă Seăcl teşteă şiă seăspal .
Gr sime Seă acoper ă zonaă cuă sugativ ă şiă seă calc ă cuă fierulă cald,ă pentruă aă absorbiă
gr simea.ă Seă freac ă cuă bureteleă înmuiată înă solventă deă gr sime.ă Apoiă seă spal ă
cuăsolu ieă fierbinteă deădetergentă deăs pun.
Gum ădeă Seă freac ă cuă ghea ă caă s ă seă înt reasc .ă Seă desprindeă cuă oă lam ă deă cu ită
mestecat net ioas .ă Dac ă nuă s-aă desprinsă înă întregime,ă seă puneă albuşă deă ou,ă seă cur ,ă
apoiă seăspal ă cuădetergentă lichid.
Lacădeăunghii Seă cur ă cuă aceton ă sauă altă dizolvantă pentruă lacă deă unghii.ă Seă procedeaz ă cuă
grij ,ă deoareceăacetonaă poateădecoloraă es tura.
Peteăarse Peteleă proaspeteă seă înmoaieă cuă lapte.ă Dac ă eă arsă maiă tare,ă seă spal ă cuă bureteleă
înmuiată înă solu ieă cald ă deăs pună şiă boraxăşiă apoiă seăcl teşte.
Peteădeăap Seăspal ă cuăbureteleă înmuiată înă ap ăcald ă şiă seăusuc ă cuăoăcârp ămoale.
Ruj Seă spal ă directă cuă ună detergentă sintetic.ă Dac ă pataă esteă maiă veche,ă seă ştergeă
maiă întâiă cuă ună bureteă înmuiată înă ap ă rece,ă seă aplic ă glicerin ă sauă vaselin ă
pentruă aăînmuiaă pata,ăapoiă seăcur ă cuăună solvent.
Sânge Seă înmoaieă cuă oă solu ieă deă ap ă receă cuă sareă (concentra ieă 20ă g/570ă mlă ap ),ă seă
las ă s ă ac ionezeă pân ă ieseă pata,ă seă poateă l saă chiară şiă oă noapteă (depindeă deă
50
vechimeaă petei).ă Seă spal ă apoiă cuă oă solu ieă cald ă deă detergentă şiă seă cl teşte.ă
Aten ie:ă niciodat ă peteleă deă sângeă nuă seă spal ă cuă ap ă cald ă sauă fierbinte,ă
deoareceăaceastaăcoaguleaz ă sângeleă şiă pataănuă maiă poateăfiă scoas .
Sucădeăfructe Pataă trebuieă sp lat ă imediat,ă întrucâtă coloran iiă vegetaliă seă fixeaz ă definitivă înă
fibre.ă Peteleă vechiă deă sucă deă fructeă suntă aproapeă imposibilă deă scos.ă Seă
procedeaz ă laă felă caă şiă laă peteleă deă cafea.ă Dac ă esteă posibil,ă seă ineă zonaă cuă
pataă subă jetă deă ap ă fierbinteă deă laă robinet.ă Înă niciă ună cază nuă trebuieă frecat,ă pataă
seăvaăîntindeă şiă vaăcoloraă oăzon ă şiă maiă mare.
Transpira ie Seă umezeşteă uşoră pataă înă o etă sauă amoniacă înainteă deă aă sp laă lenjeriaă sauă seă
spal ă uşorăcuă bureteleă înmuiată înă alcoolă metilică (spirtă alb).
Vopsea Seă cur ă câtă maiă repedeă pentruă aă nuă seă fixa.ă Seă înmoaieă cuă glicerin ,ă apoiă seă
ştergeă cuăună bureteă înmuiată înă terebentin .
Procedeeădeăscoatereăaăpetelorădeăpeătapet
Pat Procedeu
Cerneal Seă ştergeă imediată cuă ună bureteă înmuiată înă ap ă cald ,ă apoiă seă ştergeă cuă spirt.ă Seă
poateă folosiă ună produsă pentruă scosă peteă deă cerneal ă sauă în lbitoră (hipoclorită deă
sodiu)ă dac ăsuprafa aă oăpermiteă şiă nuă seădecoloreaz .
Gr sime Seă acoper ă pataă cuă sugativ ă şiă seă calc ă cuă fierulă caldă pentruă aă oă absorbi.ă Dac ă
nuă eă posibil,ă seă acoper ă cuă pudr ă deă talc,ă seă las ă s ă seăusuce,ăapoiăseăperie.ăCeă
r mâne,ă seă cur ă cuă ună solvent.ă Celă maiă uşoră seă cur ă cuă spray-uriă specialeă
careăseăaplic ă asem n tor,ă adic ă trebuieă l sateă s ăseăusuce,ă apoiă seăperie.
Peteădeă Seă ştergă cuă oă cârp ă umed .ă Dac ă esteă şiă gr sime,ă seă ştergeăcuăunăsolventăsauăseă
mâncare aplic ă ună sprayă pentruă cur ată peteleă deăgr sime,ă apoiă seăşterge.
Ruj,ăcreionă Seă r zuieşteă uşoră cuă lamaă unuiă cu ită neascu it,ă apoiă seă ştergeă cuă ună bureteă
dermatograf înmuiată înă solventă deă gr simiă sauă seă cur ă cuă ună sprayă special.ă Dac ă r mână
urme,ă acesteaăseăcur ă cuăoăsolu ieă deăspirtă şiă amoniacă înă concentra iiă egale.
Urmeădeăap Seă aplic ă oă past ă deă argil ă umezit ă cuă spirt.ă Seă las ă s ă seă usuce,ă apoiă seă perieă
şiă seăspal ă cuăgrij ă cuăună bureteă înmuiată înă ap ărece.
Vopsea Peteleă proaspeteăseăcur ă cuăună solventă potrivit.
Procedeeădeăscoatereăaăpetelorădeăpeăpieleăşiămaterialeădeăplastic
Pat Procedeu
Cerneal Seă ştergeă cuă bureteleă înmuiată înă spirt.ă Seă ştergeă apoiă cuă oă cârp ă umed .ă Seă maiă
poateă aplicaă oă substan ă special ă pentruă scosă peteleă deă cerneal ă (pic),ă sauă oă
solu ieă deă acidă oxalic.ă Seă testeaz ă efectulă asupraă materialului,ă pentruă aă nuă seă
decolora.
Gr sime Seă îndep rteaz ă câtă seă poateă deă mult,ă prină ştergereă cuă grij .ă Seă aplic ă oă pudr ă
sauă oă past ă absorbant ,ă seă aşteapt ă s ă seă usuce,ă apoiă seă îndep rteaz ă prină
periere.ă Dac ă esteă necesar,ă seă repet ă procedura.ă Dac ă pataă esteă umed ă (ulei),ă
seă aplic ă oă solu ieă deă acidă oxalică (concentra ieă 150ă ml/1500ă mlă ap ).ă Apoiă seă
51
cl teşte.
52
Vopsea Seă aplic ă ap ă înă cazulă vopseleloră careă seă dizolv ă înă ap ă sauă terebentin ă înă
cazulă vopseleloră peă baz ă deă ulei.ă Seă îndep rteaz ă cuă grij ă pataă dizolvat ,ă seă
şamponeaz ă cuă s pună şiă seă absoarbeă cuă ună burete.ă Exist ă şiă solven iă specialiă
pentruă scosă peteă deă vopsea,ă dară aceştiaă trebuieă aplica iă cuă aten ie,ă fiindc ă potă
distrugeă suprafe eleă dină pieleă sintetic ă sauă materială plastică şiă poateă s ă r mân ă
gaur ă înă loculă petei.
Procedeeădeăscosăpeteleădeăpeălemnălustruită sauămelaminat
Pat Procedeu
Adâncituriă Seă potă refaceă suprafe eleă prină acoperireă cuă sugativeă sauă şerve eleă deă hârtie,ă
provocateădeă pesteă careă seă calc ă cuă fierulă deă c lcată nuă preaă cald.ă Nuă seă aplic ă peă lemnă
c ldur furniruit.ă Înă acestăcazăseăfoloseşteă ulei.
Alcool,ăparfum Seă ştergeă imediat.ă Seă freac ă cuă pu ină uleiă deă ment ă sauă altă uleiă fină (deă m sline,ă
arahide).ă Pentruă peteă maiă vechiă seă amestec ă uleiă cuă ună prafă fină deă cur ată sauă
scrumă deă igar ă şiă seă freac ă cuă mişc riă circulare.ă Seă ştergeă cuă ulei,ă seă usuc ă cuă
oă cârp ă şiă seă lustruieşteă apoiă cuă oă cârp ă moale.ă Seă maiă poateă folosiă ună polishă
specială pentruă cur ată metale,ă darăcuăaten ie,ă pentruă aănuă seădeteriora.
Cear ădeă Seă îndep rteaz ă câtă maiă multă cuă oă lam ă neascu it ă deă cu it,ă pentruă aă nuă zgâriaă
lumânareăsauă sauă deterioraă suprafa a,ă apoiă seă spal ă cuă oă solu ieă cald ă deă ap ă cuă s pun.ă Dac ă
gr sime persist ,ă seă cur ă cuă ună bureteă înmuiată într-ună solventă special,ă apoiă seă ştergeă
cuăună bureteă umedă şiăseălustruieşte.
Cerneal Trebuieă ştears ă imediat.ă Seă poateă aplicaă o et,ă seă las ă s ă steaă 2-3ă minute,ă apoiă
seă spal .ă Dac ă eă necesar,ă seă decoloreaz ă cuă oă substan ă pentruă scosă peteă deă
cerneal ă (pic)ă sauă acidă oxalică (concentra ieă 150ă ml/200ă mlă ap ă cald ),ă apoiă seă
cl teşteă cuăap ăcald .
Peteăarse Seă foloseşteă ună polishă pentruă aă leă îndep rta.ă Dac ă nuă ajut ,ă seă freac ă cuă uleiă deă
ină fiert,ă amestecată cuă prafă fină deă cur at,ă apoiă seă ştergeă cuă ulei,ă seă usuc ă şiă seă
lustruieşteă cuă oă cârp ă moale.ă Ună polishă specială pentruă metaleă esteă celă maiă
eficient.
Urmeădeăap Dac ă suntă proaspete,ă seă freac ă cuă uleiă fin.ă Dac ă persist ,ă seă freac ă cuă oă cârp ă
înmuiat ă înă amoniacă sauă uleiă deă ment ,ă apoiă seă usuc ă şiă seă lustruieşte.ă Peteleă
maiă vechiă seă îndep rteaz ă cuă ună polishă pentruă metale,ă apoiă seă lustruieşteăă
suprafa a.
Urmeăl sateă Seă freac ă cuă uleiă deă ină fiertă sauă pu in ă terebentin ,ă apoiă seă lustruieşte.ă Dac ă
deăobiecteă persist ,ă seă ştergeă cuă oă cârp ă înmuiat ă înă uleiă deă ment ă sauă spirtă camforată şiă seă
fierbin i lustruieşte.
Zgârieturi Seă aplic ă cear ă deă lustruită sauă seă ştergeă cuă ună bureteă înmuiată înă spirtă sauă
terebentin ă (pentruă suprafe eleă deă lemnă furniruit)ă şiă seă freac ă uşoră pân ă
dispareă zgârieturaă prină uniformizareaă suprafe ei.ă Spray-urileă specialeă deă
lustruită mobilaă acoper ă destulă deă bineă zgârieturileă deă suprafa .ă Zgârieturileă
maiă adânciă seă acoper ă cuă oă vopseaă deă lemnă potrivit ,ă apoiă seă aplic ă ună lacă sauă
cear ă deă lustruit.ă Laă nevoieă potă fiă acoperiteă cuă polishă deă parchetă sauă crem ă deă
gheteă maroă pân ăseărepar ădeăc treăună specialist.
53
Procedeeădeăscosăpeteleădeăpeăarm turiă şiăobiecteăsanitare
Pat Procedeu
Aspectăp tat Dac ă seă cur ă înă modă curent,ă esteă suficientă cuă oriceă felă deă detergent.ă Laă
nevoieă seă foloseşteă oă solu ieă deă hipoclorită (concentra ieă 150ă ml/570ă mlă ap ă
cald ).ă Aceast ă solu ieă nuă seă vaă utilizaă dac ă arm turileă suntă cr pateă şiă seă vaă
evitaă stropireaă obiecteloră dină fier,ă fiindc ă provoac ăruginireaă lor.
Depuneriădină Seă stropeşteă bureteleă cuă oă solu ieă deă dedurizareă aă apei,ă cumă ară fiă calgonă sauă
cauzaăapeiă alteleă similareă şiă seă freac ă locurileă respective,ă apoiă seă cl teşte.ă Acoloă undeă esteă
dureăsubă posibil,ă seă umpleă vasulă cuă ap ă fierbinteă şiă seă adaug ă substan aă deă dedurizareă şiă
form ădeă seă las ă pân ă seă r ceşte,ă apoiă seă freac ă peteleă şiă seă cl teşteă bine.ă Acesteă
cercuriă înă substan eă suntă indicateă aă fiă folositeă înă modă curent,ă nefiindă toxice,ă pentruă aă
jurulă evitaă depunerileă deă piatr ă maiă greuă deă îndep rtat.ă Piatraă depus ă înă timpă
arm turilorăşiă îndelungată necesit ă aplicareaă unuiă detartrant,ă substan ă acid ă foarteă puternic ,ă
aăscurgeriloră careă trebuieă manipulat ă conformă instruc iunilor,ă cuă m nuşiă şiă evitareaă stropiriiă
laăchiuvete,ă peă fa ă sauă peă ochi.ă Detartrantulă poateă cur aă şiă straturiă maiă groaseă deă piatr ă
vaneădeăduş,ă f r ă efort,ă dezavantajulă luiă fiindă c ,ă şiă laă oă singur ă aplicare,ă pentruă aă cur aă
c ziădeăbaie cada,ă faian a,ă acesteă suprafe eă îşiă potă pierdeă definitivă luciul,ă fiindă şiă eleă atacateă
deă detartrant.ă Prină urmare,ă detartrantulă esteă indicată aă fiă folosită cuă m sur ,ă laă
anumiteă intervale,ă pentruă cur areaă vasuluiă WCăşiă înă adâncime.
Rugin Seă freac ă cuă grij ă cuă ună bureteă abrazivă sauă prafă deă cur ată şiă solu ieă deă s pun.ă
Dac ă persist ,ă seă presar ă sareă deasupraă şiă seă freac ă pataă cuă oă cârp ă înmuiat ăînă
o et,ă apoiă seă cl teşteă bine.ă Dac ă nuă dispare,ă seă aplic ă oă solu ieă deă acidă oxalică
(concentra ieă 150ăml/200ă mlă ap ),ăapoiă seăcl teşteă bine.
Procedeeădeăscosăpeteleădeăpeăgresieăşiăfaian
Pat Procedeu
Pardoseal ă Seăfreac ă cuăperiaă cuăoăsolu ieă deăhipoclorit,ă apoiă seăcl teşteă bineă şiăseăşterge.
p tat
Rugin ,ăaspectă Seă dizolv ă citrată deă sodiu,ă oă parteă înă şaseă p r iă deă ap ,ă apoiăseăadaug ăoăparteă
p tat deă glicerin ,ă egal ă cuă ceaă aă solu ieiă ob inuteă maiă înainte.ă Laă aceast ă solu ieă seă
încorporeaz ă cret ,ă pân ă seă ob ineă oă past ă omogen .ă Cuă aceast ă past ă seă
acoper ă peteleă şiă seă las ă s ă ac ionezeă 12ă ore,ă apoiă seă spal .ă Laă nevoieă seă
repet ăopera iunea.
Urmeădeăvarăşiă Seă freac ă cuă oă solu ieă deă o etă şiă ap ă (concentra ieă 400ă ml/4,5ă lă ap ),ă apoiă seă
deăs pun cl teşteă bine.ă Concentra iaă solu ieiă trebuieă respectat ,ă o etulă fiindă ună acid,ă iară
aplicată peă gresieă şiă faian ă poateă deterioraă suprafa aă acestora,ă distrugândă
luciul.
Procedeeădeăscosăpeteleădeăpeămarmur
Pata Procedeu
Ceai,ăcafea Seă ştergeă cuă oă solu ieă deă boraxă (concentra ieă 150ă ml/200ă mlă ap ).ă Dac ă
persist ,ă seăştergeă cuăoăpast ădină cret ăşiăperoxid,ă apoiă seăcl teşteă bine.
54
Cerneal Cuă oă cârp ă moaleă seă aplic ă oă solu ieă dină cantit iă egaleă deă spirtă şiă amoniac.ă
Seă acoper ă cuă ună plastică şiă seă las ă s ă ac ionezeă înă jură deă 6ă ore,ă apoiă seă
cl teşte.ă Seărepet ,ădac ăesteănevoie.
Dâre Seă freac ă cuă grij ă cuă ună şmirghelă fin.ă Seă lustruieşteă cuă oă pulbereă fin ă pus ă peă
oăcârp ăumezit ,ă apoiă seăştergeă şiă seărelustruieşteă caădeăobicei.
Peteăcirculare Seă freac ă cuă ună prafă fină deă cur ată careă con ineă şiă în lbitor,ă apoiă seă cl teşteă
bine.
Procedeeădeăscosăpeteleădeăpeălinoleum
Pat Procedeu
Dâreănegre Seăfreac ă cuăparafin ,ă seăspal ă cuăburetele,ă apoiăseălustruieşte.
Peteădiverse Seă freac ă cuă bureteă dină şpană deă o elă sauă cuă ună bureteă foarteă fină deă sârm .ă Seă
vaăevitaă distrugereaă suprafe eiă prină zgâriereă maiă profund ,ă apoiăseălustruieşte.
Smoal Seădizolv ă cuăună diluantă şiăseăîndep rteaz ă cuăoăcârp .
Urmeăl sateă Seăaplic ă ună uleiă fină şiă seăfreac ă bine,ă apoiăseălustruieşte.
deăobiecteă
fierbin i
Peteleă neidentificateă deă peă toateă suprafe eleă seă trateaz ă înă etape,ă pân ă seă g seşteă agentulă
potrivit,ă dară trebuieă respectateă anumiteă reguliă pentruă aă nuă compromiteă suprafa aă respectiv .ă
Pentruă aătreceămaiă departeălaă oăalt ă etap ,ăesteăobligatoriuă caăpataăs ăfieă uscat .
Aprovizionareaă pentruă îndeplinireaă sarcinilor
Cameristaă primeşteă deă laă guvernant ă cheiaă sauă cheileă pentruă spa iileă deă cazareă ceă i-auă
fostă repartizateă laăîncepereaă programului,ă împreun ă cuăprogramulă deălucru.
Cândă suntă aşteptateă grupuriă deă turiştiă sauă V.I.P.-uri,ă îiă suntă comunicateă şiă cerin eleă
pentruă aceştia.ă Pentruă a-şiă realizaă înă buneă condi iiă sarcinileă zileiă respective,ă cameristaă trebuieă
s ă aib ă oă eviden ă exact ă aă stoculuiă deă lenjerieă curat ,ă materialeă publicitareă şiă informative,ă
consumabileă (s punuri,ă şampoane,ă hârtieă igienic ă etc.)ă şiă materialeă deă cur enieă peă careă îlă areă
înă acelă moment.
Înă func ieă deă programulă deă lucruă pentruă ziuaă respectiv ,ă eaă trebuieă s ă anun eă guvernantaă
deă ceă areă nevoieă înă plusă fa ă deă celeă disponibile.ă Dac ă aă avută problemeă cuă ustensileleă deă lucru,ă
defec iuni,ă repara ii,ă înlocuiri,ă seă intereseaz ă deă stareaă acestoraă şiă deă cumă ară puteaă fiă rezolvateă
problemele.ă Laă apari iaă unoră noiă reglement riă privindă dotareaă spa iiloră deă cazareă cuă produseă
deă primireă sauă publicitare,ă noiă tehnologiiă deă cur areă aă diverseloră suprafe e,ă noiă materialeă deă
cur enie,ă ustensileă sauă echipamente,ă personalulă trebuieă instruit,ă pentruă aă ob ineă rezultateleă
potrivite.ă Folosireaă necorespunz toareă aă unoră materiale,ă ustensileă sauă tehnologiiă noiă potă
provocaă pagubeă foarteă mari.
Laă finalulă programuluiă deă lucru,ă cameristaă î iă noteaz ă toateă problemeleă ap ruteă înă ziuaă
respectiv ,ă pentruă aă leă raportaă laă careuă înă ziuaă urm toare,ă înă vedereaă solu ion riiă lor.ă Potă
ap reaă problemeă înă ceă prive teă bunaă func ionareă aă aparateloră electriceă deă cur enie,ă deterior riă
aleă ustensileloră pentruă cur enie,ă precumă iă necesarulă deă materialeă (stocurile)ă pentruă oă nou ă ziă
deămunc .
55
3.2.9.ăRezumat
Trebuieă s ă existeă preocupareă permanent ă pentruă informareaă personaluluiă cândă seă

achizi ioneaz ă produseă deă între inereă iă cur enieă noi,ă pentruă aă puteaă fiă folositeă corect,ă înă
dozajă corespunz tor,ă înă vedereaă ob ineriiă rezultatuluiă dorit.ă Folosireaă necorespunz toare,ă atâtă
aămaterialelor,ă câtă iă aăechipamentelor,ă poateăprovocaăpagube.
3.2.10.ăTestădeăautoevaluareăaăcunoştin elor
Mopurileă uscateă facăparteădină a. faian ei,ă c zilor,ă chiuvetei

categoriaă ustensileloră pentruă b. pere iloră şiă pardoselilor
1. cur enieă şiăseăfolosescă pentruă
c. geamuriloră şiă uşilor
cur area:
a. tipulă deămurd rieă careătrebuieă îndep rtat
Alegereaă materialeloră deăcur enieă seă b. uşurin aă înă folosire
2.
faceă înă func ieă de: suprafe eleă careătrebuiescă cur ateă şiă
c.
posibilitateaă deterior riiă acestora
Bure iiă facă parteădină categoriaă a. faian ei,ă c zilor,ă chiuvetelor
3. ustensileloră pentruă cur enieă şiă seă b. mocheteloră şiă pardoselilor
folosescă pentruă cur area:ă c. geamuriloră şiă uşilor
a. s ăseădizolveă bineă înă ap
Ună detergentă bună trebuieă s ă
4. b. s ănuă fieă toxic
îndeplineasc ă urm toareleă condi ii:
c. s ăfieă uşoră deăîndep rtată prină cl tire
a. într-ună locăuscat
Depozitareaă materialeloră deăcur enieă
5. b. într-ună locăumed
trebuieă s ăseăfac :
c. separatădeăproduseleă alimentare
a. cuăaspiratorul
Mochetaă sauăcovoareleă dină camer ă seă
6. b. cuăm tura
cur :
c. cuămopul
Rezolv riă testăautoevaluareă 3.2.:ă 1bă–ă2a,b,că–ă3aă–ă4a,b,că–ă5aă–ă6a.
3.3.ăModulădeăcur țareăaădiverselorăsuprafețe
3.3.1.ăIntroducere
Diversitateaă tipuriloră deă materialeă careă intr ă înă componen aă spa iuluiă deă cazareă impuneă
cunoaştereaă moduluiă deăîntre inereă şiăcur areă corespunz tor.
3.3.2.ăObiective
 s ăprezinteă tehnologiaă deăcur areă aădiferiteloră suprafe e
3.3.3.ăCur areaă uşiloră şiăcur areaă geamurilor
Cur areaă uşilor

Metodeleă deăcur enieă difer ă înă func ieă deămaterialeleă dină careăsuntă f cuteă uşile:
 lemnă vopsită sauăl cuit;
 pală melaminată sauăfurniruit.
56
Uşileă dină lemnă vopsită sauă pală melaminată potă fiă şterseă deă prafă cuă oă cârp ă umed ă sauă
sp lateă cuă ap ăşiăună detergentă neutru.
Sp lareaă seă faceă deă josă înă sus,ă deoareceă apaă murdar ă seă prelingeă pesteă suprafa aă deă jos,ă
iară peăoăsuprafa ă murdar ă las ă urmeă careăseăpotăîndep rtaă maiă greu.
Limpezireaă seă faceă deă susă înă jos.ă Nuă trebuieă uitat ă niciodat ă parteaă superioar ă aă uşii,ă
niciă tocul.
Peteleă deăgr simeă şiă urmeleă l sateă deădegeteăseăîndep rteaz ă cuăoăsolu ieă deăap ăşiăo et.
Exist ă şiă solu iiă specialeă pentruă cur areaă uşiloră dină lemn,ă apoiă uşileă seă potă lustruiă cuă ună
polish.
Dac ă uşileă suntă lustruiteă f r ă aă fiă terseă deă prafă şiă cur ate,ă eleă seă potă îmbâcsi,ă murd riaă
intrândă înă profunzimeă laălustruire.ă
Uşileă spa iiloră deă cazareă seă cur ă s pt mânal,ă oă aten ieă deosebit ă acordându-seă celoră deă
laă b i,ă careă potă fiă stropiteă înă timpulă duşului,ă fiindă necesar ă cur areaă loră maiă des.ă Uşileă
spa iiloră comuneă suntă verificateă zilnică şiăcur ateă oriă deăcâteăoriă esteănevoie.
Tocurileă uşiloră seă ştergă deă prafă şiă seă spal ,ă acordându-seă aten ieă şiă p r iiă superioareă aă
tocurilor.ă Feroneriaă seăştergeă şiă ea,ăatunciă cândăseăcur ă uşa,ăcuăsolu ieă special ă pentruă metal.
Cantitateaă deă polishă folosit ă nuă trebuieă s ă fieă preaă mareă şiă oriceă surplusă trebuieă
îndep rtat,ă pentruă aănuă p taăsuprafa aă uşiiă dejaăcurat .
Cur areaă geamurilor

Înăfunc ieă deătipulă şiă gradulă deămurd rie,ă geamurileă potăfiă cur ateă cu:
 ap ;
 ap ăşiă ună detergentă alcalin;
 ap ăcuăo etăsauă spirtă medicinal.
Cur areaă seă faceă cuă oă cârp ă careă nuă las ă scameă sauă oă lavet ă special ,ă iară uscareaă cuă oă
pieleă deăc prioar ă sauăoăalt ă lavet ă pentruă geam.
Majoritateaă substan eloră specialeă pentruă cur ată geamurileă suntă subă form ă deă lichidă careă
seăpulverizeaz ,ă sauă subăform ă deăspray.
Acesteaă con ină înă generală ună solventă grasă sauă oă cantitateă deă detergentă anionic,ă cur areaă
fiindă maiă rapid .
Pentruă geamuriă mariă seă folosescă ustensileă specialeă cuă ună capă specială pentruă cur ată
geamuriă şiă oăcoad ălung .
Geamurileă foarteă mariă potă fiă fixeă înă anumiteă structuri,ă eleă fiindă cur ateă doară peă interioră
deă personalulă careă faceă cur enieă înă aceaă zon ,ă cur areaă exterioar ă aă geamuriloră fiindă f cut ă
deăfirmeă specializate.
Cur areaă geamuriloră seăfaceăînă urm toareaă ordine:
 seătragă draperiileă şiăperdeleleă şiă seăleag ă pentruă aăfiă protejate;
 seăcur ă pervazulă ferestreiă şiă seăştergeă deăprafă ramaă cuăoăcârp ăcareănuă las ă scame;
 cuă aceeaşiă cârp ,ă cuă solu ieă deă detergent,ă seă spal ă fereastra,ă întâiă lateralele,ă apoiă înă zig-
zag,ă deăsusă înă jos,ăcuăaten ieă laăcol uri;
 seălimpezeşteă cuăap ăcurat ă înă acelaşiă mod;
 seăusuc ă cuăpieleă deăc prioar ă sauălavet ă special ;
 seăîndep rteaz ă oriceă pic tur ă c zut ă peăpervaz;
 seărearanjeaz ă perdeleleă şiă draperiile;
 laă sfârşită seăgoleşteă şiă seăcur ă g leata,ă seăspal ă şiă seălimpezescă cârpeleă folosite.
57
3.3.4.ăCur areaă WC-ului,ă chiuveteiă şiăc ziiădeăbaie

Cur areaă WC-ului
Într-oă camer ă deă baieă WC-ulă esteă loculă celă maiă murdar,ă undeă seă potă dezvoltaă microbi.ă
WC-ulă esteă ultimulă careă seă cur ă dină baie,ă conformă principiuluiă careă seă aplic ă înă acesteă
spa ii,ă deălaăzonaă ceaămaiă curat ,ă laă zonaă ceaămaiă murdar .
Ini ială seă trageă apaă şiă seă puneă dezinfectantă peă margineaă bazinuluiă şiă înă interior,ă l sândă s ă
ac ionezeă 5-10ăminute,ă înă func ieă deăsolu iaă folosit .
Zilnic,ă WC-ulă seă spal ă cuă substan eă cuă oă concentra ieă maiă mic ,ă iară oă dat ă peă s pt mân ă
seăspal ă cuăună detergentă alcalin.
Cândă esteă foarteă murdară sauă p tat,ă seă foloseşteă ună acidă deă cur at,ă cumă ară fiă
detartrantul.
Cur areaă WC-uluiă seăfaceă înă urm toareaă ordine:

 seăpună m nuşiă şiăşor ădeăcauciuc;
 cuă oă cârp ă înmuiat ă înă solu ieă deă detergent,ă seă spal ă zonaă dină jurulă WC-uluiă şiă suportulă
deăhârtieă igienic ;
 seăspal ă bazinulă WC-ului,ă scurgerea,ă exteriorulă WC-ului,ă capacul,ă scaunulă WC-ului;
 seăridic ă capaculă şiăseăpompeaz ă apaă;
 seă puneă solu ieă deă cur ată WC-ulă şi,ă cuă ajutorulă perieiă speciale,ă seă cur ă WC-ulă înă
interior;
 seăverific ă cuăoăoglind ă s ănuă maiă existeă murd rieă peăinteriorulă rameiă WC;
 seă trageă apaă dină nou,ă limpezindă înă acelaşiă timpă cuă peria,ă apoiă seă puneă periaă înă suportulă
eiă şiăseălas ăs ăseăusuce;
 seălas ă capaculă WC-ului,ă apoiăseăspal ă şiăcapacul;
 seădauăjosăm nuşileă şiă seăspal ă mâinile;
 seăspal ă podeaua;
 seăverific ă dac ănuă s-aăuitată ceva.
Cur areaă chiuvetei

Cur areaă chiuveteiă seăfaceă înă urm toareaă ordine:
58
 seăpună m nuşiă (menaj);ă

 seăstrângeă totăceăesteăpeămargineaă chiuvetei;
 seăcl teşteă bazinul,ă aruncându-seă toateăresturileă dină scurgere;
 seăumpleă bazinulă cuă jum tateă ap ăcald ;
 seă puneă detergentă peă oă cârp ă ud ,ă corespunz toră cuă materialulă dină careă esteă f cut ă
chiuvetaă şiă seăcur ă exteriorulă chiuvetei,ă evile,ă scurgereaă şiă piciorulă chiuvetei;
 seălimpezescă toateăacesteă suprafe e;
 seăscurgeă apaăşi,ă cuăoăperieă sub ire,ă seăcur ă gauraă deăpreaăplin;
 seăpuneă detergentă peăoăcârp ăşiă seăspal ătotăbazinul,ă dopulă şiă bateria;
 seă limpezeşteă cuă ap ,ă seă usuc ă toateă suprafe eleă şiă seă limpezeşteă bateriaă cuă oă lavet ă
special ă uscat ă sauăcuăşerve eleă deăhârtie;
 seăpulverizeaz ă oăsolu ieă special ă peăoglind ă şiăseălustruieşte;
 seă pună materialeleă consumabileă noiă (s pun,ă şampon,ă conformă procedurilor)ă şiă seă
aranjeaz ă obiecteleă clientului,ă dac ăesteăocupat ă camera;
 seămaiă verific ă dac ătotulă esteăînă ordine.
Cur areaă c ziiă deăbaie
Cadaădeăbaieă seăcur ă într-ună modăsimilară cuăchiuveta,ă doarăc ănuă umplemă cadaăcuăap .

Ideală ară fiă s ă folosimă ună ligheană specială pentruă ap .ă Înă general,ă nuă esteă bineă s ă folosimă
materialeă deă cur enieă abraziveă şi,ă înă niciună caz,ă ună acidă deă cur ată (detartrant),ă pentruă c ă
distrugă luciulă c ziiă ireversibil.
Laă c zileă dină fibr ă deă sticl ă esteă totală interzis ă folosireaă prafuriloră deă cur ată pentruă c ă
producăzgârieturiă careănuă seămaiă potăremedia.
Covoraşulă deăbaieă anti-alunecareă trebuieă şiăelă sp lat.
Oă aten ieă special ă trebuieă acordat ă scurgerii,ă pentruă aă îndep rtaă oriceă gunoiă r mas.ă
Sifonulă deăscurgereă trebuieă cur ată şiă elăperiodic,ă s pt mânal.ă
Bateria,ă mânerulă deă ieşireă dină cad ,ă suportulă deă s pună trebuieă şiă eleă sp late,ă limpeziteă şiă
uscateă bine.
Cuă câtă apaă esteă maiă dur ,ă cuă atâtă trebuieă acordat ă aten ieă uneiă usc riă corespunz toare.ă
Dac ă suntă l sateă umedeă laă uscare,ă voră ap reaă peteă deă laă s ruriă careă dauă senza iaă c ă suprafe eleă
nuă auăfostă sp lateă corespunz tor.
Laă felă seă cur ă şiă duşul.ă Aten ieă deosebit ă trebuieă acordat ă perdeleloră sauă cabineiă deă
duş,ăcareăseăspal ă cuăap ăşiă detergent,ă seălimpezescă bineă şiă seăusuc .
59
3.3.5.ăLucr riă specialeădeăcur are,ă dezinfec ie,ă dezinsec ie,ăderatizare
Cur area
Prină cur areă seă în elegeă îndep rtareaă mecanic ,ă manual ă sauă automat ă aă oric reiă formeă
deă deşeuri,ă prafă sauă depuneriă deă materialeă nefolositoare,ă rezultateă înă urmaă activit iloră umaneă
înă spa iileă deăcazare.
Cur areaă prafuluiă şiă aă murd rieiă seă faceă zilnic,ă fiindă ună mediuă propiceă pentruă microbi.ă
Atâtaă timpă câtă prafulă nuă vineă înă contactă cuă umezeala,ă elă poateă fiă îndep rtată rapidă şiă cuă efortă
minim.ă Îndep rtareaă mecanic ă seă poateă faceă cuă oă varietateă deă metode,ă deă laă uneleă foarteă
simple,ă pân ă laă folosireaă maşiniloră deă lustruită sauă deă şlefuit.ă Acesteă maşiniă necesit ă spa iiă deă
depozitareă corespunz toareă şiăinstruireaă personalului,ă pentruă aăleăfolosi.
Dezinfec ia
Prină dezinfec ieă seă în elegeă reducereaă num ruluiă deă germeniă saprofi iă şiă distrugereaă
germeniloră patogeniă prină mijloaceă fiziceă sauă chimice.ă Ceaă maiă ieftin ă metod ă deă dezinfec ieă
esteă sp lareaă cuă ap ă fierbinteă (77-82°C,ă timpă deă ună minut).ă Urmeaz ă înă ordineaă costuluiă
sp lareaă cuă ună detergentă anionică şiă oăsubstan ă chimic .
 pardoselileă seă cur ă cuă şterg torulă umezită cuă ună detergentă anionic.ă Dezinfec iaă chimic ă seă
faceă numaiă dac ă suprafe eleă suntă vizibilă murd riteă cuă sângeă sauă lichideă biologice.ă
M turatulăuscatăesteăinterzis;
 covoareleă şiă mocheteleă seă cur ă prină folosireaă zilnic ă aă aspiratoruluiă deă praf.ă Aspiratorulă
deă prafă trebuieă prev zută cuă 2ă filtreă pentruă împiedicareaă disemin riiă prafuluiă bacterian.ă
Covoareleă şiă mocheteleă seă cur ă cuă ună detergentă adecvat,ă periodică sauă cândă suntă vizibilă
murdare.ă M turatulăuscatăesteăinterzis;
 pere iiă şiă plafoaneleă seă cur ă cuă ună detergentă anionic,ă periodică şiă cândă suntă vizibilă
murd rite,ă dac ă suntă finisateă cuă materialeă lavabile.ă Înă cadrulă finisajeloră nelavabileă
cur areaă seăfaceă cuăaspiratorulă deăpraf;
 mobilaă şiă pervazurileă seă ştergă deăprafăzilnicăcuămaterialămoaleăimpregnat,ăpentruăaăre ineă
praful.ă Obiecteleă aflateă laă în l imeă şiă tapi eriaă mobileiă seă voră cur aă zilnică cuă aspiratorulă deă
praf;
 WC-urileă şiă pisoareleă seă cur ă şiă seă dezinfecteaz ă cuă peria,ă prafă deă cur ată şiă detartrant.ă
Colaculă deă WCă seă ştergeă cuă detergentă anionic.ă Dezinfec iaă chimic ă seă vaă faceă cândă WC-ulă
aăfostă folosită deăc treăoăpersoan ă suferindă deăoăboal ădiareic ;
 cadaă deă baieă seă spal ă şiă seă dezinfecteaz ă cuă prafă deă cur ată con inândă oă substan ă clorigen ă
sauă cuă detergentă anionică lichid,ă urmată deă dezinfec ieă cuă oă substan ă clorigen .ă Opera iunileă
seăfacă zilnică şiă dup ăfiecareă client;
 laă cabinaă deă duşă pere iiă şiă cadaă seă dezinfecteaz ă zilnică cuă prafă deă cur ată con inândă oă
substan ă clorigen .ă Opera iunileă seă facă zilnică şiă dup ă fiecareă client.ă Perdeleleă deă laă b iă şiă
duşuriă seăspal ă oădat ăpeăs pt mân ;
 chiuvetaă vaă aveaă suprafa aă intact ă şiă nuă vaă fiă prev zut ă cuă scurg toră dină lemn.ă Nuă seă admită
tuburiă dină cauciucă careă s ă prelungeasc ă robine ii.ă Chiuvetaă seă cur ă şiă seă dezinfecteaz ă
zilnică cuă prafă deă cur ată con inândă oă substan ă clorigen ,ă inclusivă înă interiorulă robinetului,ă
folosindă oăperieă sub ire;
 s punulă şiă dispozitiveleă pentruă distribuireaă s punului:ă s punulă solidă seă p streaz ă uscată într-
oă savonier ă careă s ă permit ă scurgereaă apei,ă sauă suspendată cuă dispozitivă magnetic;ă s punulă
pulbere,ă s punulă lichidă şiă fulgiiă deă s pună suntă con inuteă înă distribuitoareleă deă peă perete,ă
careă suntă deă preferat.ă Savoniereleă şiă distribuitoareleă deă peă pereteă seă cur ă şiă seă cl tescă cuă
ap ăfierbineă înainteă deăreumplere;
 alteă obiecte,ă cumă ară fi:ă telefonul,ă vazeleă deă flori,ă scrumierele,ă seă cur ă zilnică cuă detergentă
anionic;
60
 echipamenteleă şiă materialeleă deă cur enie:ă cârpele,ă bure ii,ă periile,ă şterg toarele,ă seă spal ă
zilnică cuă detergen iă anioniciă şiă seă cl tescă cuă ap ă fierbinte.ă Seă usuc ă şiă seă depoziteaz ă
uscate.
Dezinsec ia
Dezinsec iaă periodic ă seă vaă faceă laă intervaleă prev zuteă deă metodologii,ă dară nuă maiă mariă
deă 3ă luni.ă Întreă opera iunileă periodice,ă seă voră aplicaă proceduriă deă dezinsec ieă curenteă deă
între inereă înă prezen aă vectorilor.
Deratizarea
Deratizareaă periodic ă seă vaă faceă înă intervaleă deă maximă 6ă luniă şi,ă întreă opera iunileă
periodice,ă seăvorăaplicaă proceduriă deăderatizareă curenteă deăîntre inere,ă înă func ieă deănecesitate.
Înă procesulă deă efectuareă aă cur enieiă înă baieă seă ineă contă deă utilizareaă corect ă aă
echipamentuluiă deă protec ie,ă aă materialeloră iă solu iiloră deă cur enie,ă precumă iă ordineaă înă
careă seă efectueaz ;ă cameraă deă baieă esteă predispus ă dezvolt riiă microbilor,ă motivă pentruă careă
seăacord ăoăaten ieă deosebit .
Accesoriileă deă toalet ă personale,ă aleă clientului,ă suntă cur ateă iă manipulateă înă condi iiă deă
siguran ă iăa ezateă înă acela iă loc.
3.3.6.ăRezumat
Cameristaă verific ă cuă aten ieă func ionareaă instala iiloră sanitareă iă raporteaz ă rapidă
serviciuluiă deă între inere,ă iară ulterioră urm re teă caă remediereaă s ă fieă f cut ă înă absen aă
clientului.
Consumabileleă suntă completateă sauă înlocuiteă înă func ieă deă necesit iă iă suntă aranjateă conformă
normeloră interneă aleă hotelului.
Înă cazulă lucr riloră specifice,ă dezinsec ieă iă deratizare,ă implicareaă cameristeiă esteă înă
concordan ă cuăechipaă deăinterven ie,ă conformă metodologiei.
a. seăspal ă deăjosăînă susă şiă seăcl tescă deăsusăînă jos

Înă generală cur areaă
1. b. seăspal ă şiă seăcl tescă deăsusăînă jos
uşiloră seăface:
c. circular
a. întâiă sticla,ă apoiă ramaă şiăpervazul
2. Geamurileă seăcur : b. întaiă pervazul,ă ramaă şiăapoiă sticla
c. oricum
a. primulă într-oă baie
3. WC-ulă seăcur : b. ultimulă dintr-oă baie
c. oricând
a. detergentă abrazivă (genă tix)
Cadaăseăcur ă înă
4. b. detergentă acidă (genă detartrant)
generală cu:
c. detergentă careănuă atac ăluciulă sauă fibraă deăsticl
a. cuăm nuşi
Cur eniaă înă baieăseă
5. b. f r ă m nuşi
face:
c. oricum
a. zilnic
6. Dezinfec iaă seăface: b. s pt mânal
c. lunar
61
a. s pt mânal
7. Dezinsec iaă seăface: b. lunar
c. laă 3ăluniă (maxim)
a. lunar
 Deratizareaă seăface: b. trimestrial
c. laă 6ăluniă (maxim)
Rezolv riă testăautoevaluareă 3.3.:ă 1aă–ă2bă–ă3bă–ă4că–ă5aă–ă6aă–ă7că–ă8c.
3.4.ăEfectuareaăcur țenieiăînăcamere
3.4.1.ăIntroducere
Rolulă serviciuluiă deă etajă esteă deă aă asiguraă igienizarea,ă dotareaă şiă amenajareaă spa iiloră deă
cazare.ă Cameristaă poateă s ă colorezeă sejurulă înă nuan eă pl cuteă prină miciă aten iiă şiă detaliiă careă
facă mareă pl cereă turiştilor.
3.4.2.ăObiective
 s ăclasificeă spa iileă uneiă structuriă cuăfunc iuniă deăcazare;

 s ă prezinteă paşiiă ceă trebuieă urma iă înă efectuareaă cur enieiă înă cameraă liber ,ă înă ceaă
eliberat ă şiă înă ceaăocupat ;
 s ăprezinteă modulă deăîntre inereă aăambian eiă interioare.
3.4.3.ăSpa iileă uneiăstructuriă cuăfunc iuniă deăcazare
Spa iileă seăpotăclasificaă înă 2ămariă grupe:ă

 spa iiă deăcazare;ă
 spa iiă deăfolosin ă comun .
Cameristeleă seă ocup ă deă efectuareaă cur enieiă înă toateă spa iile,ă cuă excep iaă spa iiloră dină
departamentulă deărestaura ieă (restaurant).
Spa iileă deăcazareă seăclasific ă în:
 camer ă cuăpatăindividuală –ăfolosită deăoăpersoan ;ă l imeaă patuluiă esteădeăminimă 90ăcm;
 camer ă cuă pată matrimonială –ă folosită deă unaă sauă dou ă persoane;ă l imeaă patuluiă esteă deă
minimă 140ăcm;
 camer ă cuăpatădubluă –ăfolosită deădou ăpersoane;ă l imeaă patuluiă esteădeă160ăcm;
 camer ă cuă2ăpaturiă individualeă –ăfolositeă deăc treădou ăpersoane;
 camer ă cuă treiă sauă maiă multeă paturiă individualeă –ă folositeă deă ună num ră deă persoaneă
egală cuănum rulă deăpaturi;
 garsonier ă –ă spa iulă compusă dină dormitoră pentruă dou ă persoane,ă salon,ă vestibulă şiă grupă
sanitară propriu;
 apartamentă –ă spa iulă compusă dină unulă sauă dou ă dormitoare,ă sufragerie,ă vestibul,ă grupă
sanitară propriu;ă laă categoriaă 5ă steleă exist ă ună grupă sanitară laă fiecareă 2ă locuri,ă iară laă
celelalteă categoriiă vaăexistaă minimumă ună grupă sanitară laă patruălocuri;
 suit ă –ă spa iulă compusă dină dou ă camereă al turate,ă fiecareă cuă unulă sauă maiă multeă paturiă
şiă oăuş ădeăcomunicareă înă zonaă holului;
 duplexă –ă reprezint ă apartamentulă sauă garsonieraă careă areă spa iileă dispuseă peă 2ă nivele,ă
josăfiindă salonul,ă iară laă etaj,ădormitorulă sauă dormitoarele.
Spa iileă deăfolosin ă comun ă potăfi:
 spa iiă exterioareă (înă exteriorulă structuriiă deăprimire);ă
62
 spa iiă interioareă (înă interiorulă structuriiă deăprimire).

Spa iileă exterioareă potăfi:
 spa iiă pentruă clien i:ă parc ri,ă trotuare,ă alei,ă c iă deă acces,ă sc riă deă intrare,ă sc riă
exterioare;
 spa iiă pentruă personal:ă c iă deăaccesăpentruă personal.
Spa iileă comuneă interioareă potăfi:
 spa iiă pentruă clien i:ă
 spa iiă specializateă (spa iiă publice),ă holulă recep iei,ă s liă deă conferin ,ă paliereă deă
etaj,ăpiscine,ă saun ,ă salonă deămasaj,ă coafor,ă salonă deăcosmetic ,ă magazineă etc.;
 spa iiă deăcircula ie:ă sc ri,ă coridoare,ă lifturiă etc.
 spa iiă pentruă personal:
 spa iiă specializate:ă oficiileă deă etaj,ă depozită deă lenjerie,ă vestiare,ă birouri,ă spa iiă
pentruă servireaă meseiă etc.;
 spa iiă deăcircula ie:ă sc ri,ă lifturiă pentruă personal.
3.4.4.ăStatutulă spa iiloră deăcazareă
Indiferentă deă tipulă spa iuluiă deă cazareă (camer ă cuă ună pat,ă camer ă cuă 2ă paturi,ă garsonier ,ă
apartament),ă exist ă oă codificareă aă acestoraă înă func ieă deă momentulă eliber riiă loră deă c treă
client.ă Aceast ăcodificareă esteăcunoscut ă caăstatutulă spa iiloră deăcazareă şiă anume:
 spa iiă deă cazareă libereă –ă spa iiă deă cazareă înă careă s-aă f cută curată cuă unaă sauă maiă multeă
zileă înă urm ă şiă careănuă auăfostă închiriate;
 spa iiă deă cazareă eliberateă –ă spa iiă deă cazareă dină careă clien iiă auă plecată sauă urmeaz ă s ă
pleceă înă cursulă zileiă respective.ă Spa iileă deă cazareă dină careă clien iiă nuă auă plecată pân ă laă
începereaă programuluiă deă lucruă potă fiă considerateă pentruă cameristeă spa iiă deă cazareă
eliberabile;
 spa iiă deă cazareă ocupateă –ă spa iiă deă cazareă peă careă clien iiă le-auă închiriată cuă unaă sauă
maiă multeă zileă înă urm ă şiă înă careăvorămaiă staăcelăpu ină oăzi;
 spa iiă deă cazareă rezervateă –ă spa iiă deă cazareă libereă sauă eliberateă careă voră fiă ocupateă înă
aceaăzi;
 spa iiă deă cazareă înă repara ieă (cuă defec iuni)ă –ă spa iiă deă cazareă careă auă defec iuniă majoreă
careănuă potăfiă rezolvateă înă aceaăziă pentruă aăputeaă fiă oferiteă spreăînchiriere.
Laă careu,ă cândă cameristaă primeşteă programulă deă lucruă ală zilei,ă seă stabileşteă şiă careă suntă
priorit ileă zileiă (grupuri,ă V.I.P.-uri,ă cerin eă aleă clien iloră anun ateă laă recep ieă etc.).ă Laă
începereaă lucruluiă cameristaă trebuieă s ă verificeă dac ă peă clan eleă uşiloră spa iiloră deă cazareă
ocupateă nuă aă ap rută fluturaşulă “ROGă S -MIă FACE Iă CUR ENIE”.ă Înă acestă caz,ă clientulă
dejaăcazată areăprioritate.
Cândă nuă exist ă priorit i,ă ordineaă înă careă seă faceă cur enieă înă spa iileă deă cazareă esteă
urm toarea:
Camereălibere
Camereăeliberate
Camereăocupate,ăf r ă oaspe i
Camereăocupateăcuăoaspe i
63
Indiferentă deă ordineaă înă careă seă faceă cur eniaă înă spa iileă deă cazare,ă pân ă laă sfârşitulă
programuluiă deă lucruă cameristaă trebuieă s ă intreă înă toateă spa iileă deă cazareă careă i-auă fostă
repartizate.ă Dac ă dintr-ună anumită motivă (uşaă esteă închis ă peă interior,ă clientulă aă ag ată deă
clan ă fluturaşulă cuăă“NUăDERANJA I”)ănuă reuşeşte,ă trebuieă s ăanun eă acestălucruă laărecep ie.
3.4.5.ăOrdineaă efectu riiă cur eniei

 într-oă camer ă liber
 într-oă camer ă eliberat
 într-oă camer ă ocupat
Ordineaă efectu riiă cur enieiă într-oă camer ă liber

Înă acesteă spa iiă deă cazareă cameristaă nuă areă foarteă multă deă lucru.ă Dină acestă motiv,ă dac ă
nuă suntă alteă priorit i,ă acesteă spa iiă voră fiă verificateă laă primaă or .ă Deă ce?ă Pentruă c ă înă celă maiă
scurtă timpă eleă potă fiă preg titeă pentruă închiriere,ă nefiindă necesar ă oă cur enieă complet .ă Esteă
îns ă nevoieă deă oă verificareă pentruă aă preîntâmpinaă oă reclama ie.ă Paşiiă peă careă îiă areă deă parcursă
cameristaă suntă urm torii:
 seăverific ă peădiagram ă careăsuntă spa iileă deăcazareălibereă şiă seăalegeă unulă dintreă ele;
 seă bateă laă uşaă camerei,ă seă aşteapt ,ă seă repet ă b taiaăşiăabiaădup ăaceeaăseădescuieăuşaăşiă
seăintr .
Indiferentă deă statutulă spa iuluiă deă cazare,ă cameristaă trebuieă s ă bat ă laă uşaă oric ruiă spa iuă
deă cazareă atunciă cândă doreşteă s ă intre.ă Seă impuneă aceastaă deoareceă deă laă momentulă întocmiriiă
diagrameiă respectiveă şiă pân ă înă momentulă înă careă cameristaă vreaă s ă intreă înă spa iulă respectivă
deăcazare,ă statutulă spa iuluiă seăpoateămodifica,ă sauăesteăposibilă s ăfieă trecută greşită înă diagram .
Dup ă ceăintr ă înă camer ,ă camerista:
 aprindeă luminileă şiă verific ă dac ăfunc ioneaz ă toateăbecurile;
 deschideă geamurileă pentruă aerisireă sau,ă dup ă caz,ă seă deschideă instala iaă deă aeră
condi ionat;
 verific ă func ionareaă instala iiloră deă aeră condi ionat,ă înc lzire,ă sanitar ă etc.,ă pentruă aă
puteaă anun aă eventualeleă defec iuniă ap rute;
 verific ă patulă (pentruă aă seă asiguraă c ă nimeniă nuă aă folosită cameraă şiă aă f cută dină nouă
patul),ă prosoapeleă şiăproduseleă deăprimireă dină baieă (pentruă acelaşiă motiv);
 ştergeă prafulă (înă cazulă înă careăcameraă nuă aăfostă închiriat ă maiă multă deăoăzi);
 verific ă înc ă oă dat ă pozi iaă tablourilor,ă draperiiloră şiă aspectulă generală ală camerei,ă
închideă geamulă (acoloă undeă esteă cazul),ă pulverizeaz ă cuă ună deodorantă deă camer ă (dac ă
proceduraă esteăagreat )ă şiă închideă uşa;
 raporteaz ă c ăaceaăcamer ă esteăgataă deăînchiriat,ă conformă procedurilor.
Dină dorin aă deă aă respectaă odihnaă clientului,ă nuă seă folosescă echipamenteă electriceă pentruă
cur enieă diminea a,ă decâtădup ăoăor ărezonabil .
64
Ordineaă efectu riiă cur enieiă într-oă camer ă eliberat

Camereleă eliberateă suntă celeă înă careă cameristaă areă celă maiă multă deă lucru.ă Laă sfârşitulă
efectu riiă cur eniei,ă cameraă trebuieă s ă aib ă ună aspectă pl cută şiă primitoră şiă totulă s ă fieă înă
perfect ă stareă deă func ionare,ă curată şiă igienizat,ă înă aşteptareaă unuiă nouă clientă careă doreşte,ă înă
modăfiresc,ă s ăfieă tratată caăşiă primulă clientă cazată înă aceaăcamer .
Pentruă caă rezultatulă ob inută s ă fieă câtă maiă bună cuă putin ă şiă muncaă prestat ă deă camerist ă
s ăfieă câtămaiă eficient ,ă cur eniaă trebuieă s ăseăfac ăînă urm toareaă ordine:
 controleaz ă c ruciorulă cameristeiă pentruă aă vedeaă dac ă exist ă totă ceă esteă necesară
efectu riiă cur enieiă şiăseăfacăcomplet rileă necesare;
 seă verific ă peă diagram ă (programulă deă lucruă ală cameristei)ă careă suntă camereleă eliberateă
şiă seăalegeă unaă dintreă ele;
 seă trageă c ruciorulă lâng ă uşaă camereiă alese,ă astfelă încâtă s ă nuă fieă deranjat ă circula iaă
clien iloră peăcoridor;
 seăbateălaă uşaăcamerei,ă seărepet ăb taiaă şiă apoiăseădescuie;
 seă blocheaz ă uşaă înă pozi iaă deschis .ă Dac ă uşaă deă laă baieă esteă închis ,ă seă bateă şiă laă
aceasta,ăseăaşteapt ăşiă apoiăseădeschide;
 seăaprindă toateăluminileă şiăseăverific ă dac ăfunc ioneaz ;
 seă desfacă draperiile,ă seă deschidă geamurileă (exist ă spa iiă deă cazareă laă careă geamurileă nuă
seăpotădeschide,ă înă acesteăcazuriă seăporneşteă instala iaă deăaerăcondi ionat);
 seă verific ă dac ă suntă obiecteă uitateă deă clien iiă careă auă locuită înă aceaă camer ă (peă pat,ă
subă pat,ă înă sertare,ă înă dulapă etc.).ă Dac ă s-auă g sită obiecteă uitate,ă seă anun ă imediată
recep iaă pentruă ca,ă înă cazulă înă careă clientulă seă maiă afl ă înă hotel,ă s ă poat ă fiă anun ată şiă
obiecteleă s -iă fieă restituite.ă Înă situa iaă înă careă clientulă aă plecată dină hotel,ă laă sfârşitulă
zileiă obiecteleă uitateă seăpredauă guvernantei;
 seă verific ă inventarulă spa iuluiă deă cazareă şiă seă anun ă imediată laă recep ieă eventualeleă
lipsuriă pentruă aăîncercaă recuperareaă lor;
 seă verific ă stareaă instala iiloră şiă aă dot rilor,ă pentruă aă vedeaă dac ă suntă eventualeă
defec iuni.ă Cândă seă constat ă anumiteă defec iuni,ă înă func ieă deă procedurileă agreateă înă
structuraă respectiv ,ă seă anun ă guvernantaă sauă departamentulă tehnică pentruă rezolvareaă
problemeloră ap rute.ă Dac ă defec iuneaă nuă poateă fiă remediat ă înă cursulă aceleiă zile,ă
spa iulă respectivă esteătrecută defectă înă diagramaă spa iiloră deăcazare;
 seă debaraseaz ă resturileă menajereă (scrumiere,ă coşă deă gunoiă etc.),ă inclusivă inventarulă deă
room-service;
 seă trageă apaă laă WCă şiă seă aplic ă produsulă pentruă cur areă existentă înă dotareă înă interiorulă
vasuluiă WCă şiă de-aă lungulă rameiă acestuia,ă l sându-seă aşaă pentruă 10ă minute,ă timpă
necesară pentruă aăac ionaă eficient;
 seă desfa ă paturile,ă lenjeriaă murdar ă seă puneă înă saculă deă peă c rucior,ă inclusivă
prosoapeleă dină baie;
 dac ă spa iulă deă cazareă areă balcon,ă seă cur ă întâiă acestaă deă p ianjeni,ă seă m tur ă şiă seă
spal ;
 seăfacă paturileă (patul),ă conformă proceduriloră stabilite;
 seă cur ,ă seă ştergă deă prafă şiă seă lustruiesc:ă mobilierul,ă tablourile,ă corpurileă deă iluminat,ă
telefonul,ă televizorul,ă radioul,ă inclusivă pervazurile.ă Pentruă fiecareă suprafa ă seă
folosescă substan eă corespunz toare,ă înă cantit ileă prescrise,ă conformă proceduriloră
stabilite;
 pentruă aă nuă uitaă nimic,ă cur eniaă seă efectueaz ă circular,ă pornindă dintr-ună punctă şiă
mergândă de-aălungulă unuiă traseuă prină camer ,ă pân ăseăajungeă înă acelaşiă punct;
 seă înlocuiescă materialeleă publicitareă îndoite,ă degradateă sauă cuă adnot riă peă ele,ă avândă
grij ă caăeleăs ăfieă puseă conformă proceduriloră stabilite;
 seă intr ă înă baieă şiă seă spal ă cada,ă faian a,ă robine ii.ă Seă cl tesc,ă seă usuc ă sauă seă
65
lustruiesc,ă conformă procedurilor;

 seăcur ă chiuveta,ă seăspal ă c nile,ă paharele.ă Seăcur ă oglinda;
 seăcur ă WC-ul;
 seăînlocuiescă consumabileleă şiăseăpună prosoapeăcurate,ă conformă procedurilor;
 seăspal ă podeaua,ă conformă procedurilor;
 seăaspir ă înă camer ,ă mutândă mobilierulă dac ăesteănevoie;
 seădezinfecteaz ă telefonul,ă întrerup toarele,ă clan ele;
 seă închidă ferestreleă (dac ă esteă cazul),ă seă faceă oă ultim ă verificareă aă aspectuluiă generală ală
camerei,ă seăpulverizeaz ă dezodorizantă (sauănu)ă şiăseăînchideă uşa;
 seăbifeaz ă înă programulă deălucruă efectuareaă cur enieiă înă acelă spa iu.
Ordineaă efectu riiă cur enieiă într-oă camer ă ocupat

Înă func ieă deă tipulă structuriiă deă primireă (hotel,ă motel,ă vil ă etc.),ă deă clasificareaă eiă (1,ă 2,ă 3,ă
4,ă 5ă stele)ă şiă deă procedurileă agreate,ă cameristaă areă maiă multă sauă maiă pu ină deă lucruă înă acesteă
spa iiă deă cazare.ă Eaă areă îns ă obliga iaă ca,ă pân ă laă sfârşitulă programului,ă s ă intreă înă toateă
spa iileă deă cazareă ocupate.ă Intr ă întâiă înă spa iileă deă cazareă ocupateă dină careă clien iiă auă plecată
pentruă oăanumit ă perioad ă deătimp,ă şiă apoiăînă celeă ocupate,ăînă careăclien iiă seăafl ă înă camer .
Paşiiă careătrebuieă urma iă înă efectuareaă cur enieiă suntă urm torii:
 seăbateălaă uş ă(urmândă procedurileă explicateă anterior);
 seădeschideă uşaă şiăseăblocheaz ă înă pozi iaă deschis;
 seăaeriseşteă (acoloă undeă acestălucruă esteăposibil);
 seădebaraseaz ă resturileă menajereă (atâtădină camer ,ă câtăşiădină baie);
 seăînfa ă patulă sauădoarăseăaranjeaz ,ă conformă proceduriloră agreate;
 seăaranjeaz ă lucrurileă clientului;
ăATEN IE!!!ă Nuă seă umbl ă niciodat ă înă bagajeleă clientului,ă înă dulapuriă sauă înă sertare,ă nuă seă
schimb ă ordineaă înă careă clientulă şi-aă aranjată lucrurileă personaleă peă noptiere,ă m su ,ă birouă etc.ă
Seăaranjeaz ă doarăîmbr c minteaă sauăînc l minteaă careăesteăaruncat ă neglijentă prină camer .
 seăştergeă praful;
 seă faceă curată înă baie.ă Seă cur ă chiuveta,ă cadaă (deă baieă sauă duş),ă wc-ul,ă conformă
proceduriloră stabilite;
 seăschimb ă sauăseăaranjeaz ă prosoapele,ă conformă procedurilor;ă
 seăpună produseă noiă deăprimireă (s pun,ă hârtieă igienic ,ă şamponă etc.);ă
 seăştergeă podeaua;ă
 seă aspir ă înă camer ,ă conformă proceduriloră (înă func ieă deă num rulă deă zileă deă închiriere,ă
înă general,ă nuă zilnic,ă darăşiăînă func ieă deăsitua iaă existent );ă
 seăverific ă înc ă oădat ăaspectulă generală ală camerei,ă seăînchideă fereastraă şiă seăîncuieă uşa.
Efectuareaă cur enieiă într-ună spa iuă deă cazareă ocupată difer ă foarteă multă înă func ieă deă
ocupantulă aceluiă spa iu.ă Exist ă clien iă foarteă ordona i,ă dup ă careă cur eniaă seă faceă foarteă uşor,ă
aşaă cumă exist ă clien iă foarteă dezordona i,ă dup ă careă cur eniaă seă faceă foarteă greu,ă dară to iă suntă
oaspe iă şiă trebuieă s ă neă adapt mă deă laă cază laă caz,ă maiă alesă dac ă ună clientă şi-aă exprimată anumiteă
cerin eă sauă preferin eă privindă oraă sauă modulă deă efectuareă aă cur enieiă (utilizareaă sauă nu,ă aă
dezinfectanteloră sauădezodorizantelor).
3.4.6.ăPreg tireaăcamereiăocupateă pentruă noapteă(serviciulă deăsear )
Acestă serviciuă seă efectueaz ă deă obiceiă doară înă hotelurileă deă 4ă şiă 5ă stele.ă Pentruă a-lă
efectuaă esteănecesară s ăexisteă cameristeă şiă înă schimbulă doi.
Serviciulă seăefectueaz ,ă deăregul ,ă întreă oreleă 18:30ă şiă21:30.ă
Oă camerist ă poateă preg tiă pentruă noapteă pân ă laă 45ă deă camere,ă avândă înă vedereă c ă nuă seă
faceă oăcur enieă complet ă aăcamerei.
66
Înăfunc ieă deăceeaăceăg seşteă înă fiecareă camer ,ă seăfacă deăregul ă urm toareleă opera ii:
 seăîndep rteaz ă resturileă menajereă şiă t vileă deălaăroom-service,ă dac ăexist ;
 seă strângeă cuverturaă deă peă pat,ă împ turindu-seă peă lungimeă şiă seă puneă înă dulapă sauă peă
suportulă deăbagajeă(cândă nuă exist ă bagaje),ă conformă proceduriloră agreate;
 seă îndoaieă p turaă împreun ă cuă cearceafulă ei,ă astfelă încâtă laturaă vertical ă s ă ajung ă pân ă
înă centrulă patului,ă subă ună unghiă deă 90ă deă gradeă (seă areă înă vedereă pentruă câteă persoaneă
esteăînchiriat ă camera);
 seăpună papuciiă lâng ă pată(dac ăsuntă murdariă seăînlocuiesc);ă
 seăspal ă paharele,ă dac ăauăfostă folosite;
 seăaranjeaz ă lucrurileă clientului;
 seăînlocuiescă prosoapele,ă dac ăsuntă ude;
 seăştergeă cada,ădac ăesteăud ;
 seătragă draperiileă (seăînchid);ă
 seă puneă câteă oă bomboan ă peă fiecareă pern ă pentruă fiecareă clientă (cândă aceast ă
procedur ă seăaplic );
 seăstingeă lumina.
Înă func ieă deă num rulă spa iiloră deă cazareă ocupateă peă careă trebuieă s ă leă preg teasc ă
pentruă noapte,ă guvernantaă repartizeaz ă cameristeiă careă lucreaz ă înă schimbulă doiă şiă alteă sarciniă
zilnice,ă eaăavândă înă fiecareă ziă alteă sarcini,ă darăacesteaădepinzândă deăcerin eleă momentului.
3.4.7.ăAranjareaă camerei
 Între inereaă ambian eiă interioare;

 Patulă hotelier:ă dimensiuni,ă aşternuturi,ă aranjareaă patului,ă înf atul,ă cuverturile;
 Dotareaă camereiă cuăconsumabile;
 Dotareaă camereiă deăbaieă cuăconsumabile.
Cur eniaă esteă înă multeă situa iiă motivulă reveniriiă sauă renun riiă laă serviciileă hoteluluiă
respectiv.ă Rolulă cameristeloră esteă deă aă preg tiă spa iileă pentruă închiriere,ă deă aă creeaă oă
67
atmosfer ă relaxant ,ă primitoareă pentruă client,ă determinat ă deă ună mediuă aleă c ruiă
caracteristiciă sunt:ă igiena,ă confortul,ă siguran a,ă atractivitatea,ă intimitatea,ă solicitudinea,ă
aten iaă fa ă deăcerin eleă clien iloră şiăcurtoaziaă sauăamabilitatea.
Cameristaă poateă s ă colorezeă sejurulă înă nuan eă pl cuteă prină miciă aten iiă şiă detaliiă careă facă
mareă pl cereă turiştilor.
Patulă hotelier
 dimensiuni;
 aşternuturi;ă
 aranjareaă patului;
 înf atul;
 cuverturile.
Patulă esteă unulă dină elementeleă principaleă aleă uneiă structuriă deă primireă turistice,ă cazareaă
fiindă unulă dintreă serviciileă deă baz ă oferite.ă Confortulă peă careă îlă ofer ă patulă areă oă importan ă
mareă înă alegereaă uneiă structuriă deă primireă sauă aă alteia.ă Confortulă poateă fiă oferită deă formaă
constructiv ă aă patuluiă şiă deă materialeleă dină careă esteă construit,ă lucruriă careă nuă potă fiă
modificateă înă exploatare.ă Dimensiunileă paturiloră potă variaă înă func ieă deă tipulă spa iuluiă deă
cazareă şiă deăop iunileă proprietaruluiă structuriiă deăprimire.
Ordinulă nr.ă 65ă /ă 2013ă stabileşteă doară dimensiunileă minimeă obligatorii.ă Astfel,ă lungimeaă
patuluiă vaă fi:
 deăminimă 200ăcmă–ăînă cazulă hoteluriloră deă3,ă4,ă5ăstele;
 deăminimă 190ăcmă–ăînă cazulă hoteluriloră deă1,ă2ăstele.
iară l imeaă patuluiă vaă fi:
 individual:ă deăminimumă 90ăcm;
 matrimonial:ă deăminimă 140ăcm;
 dublu:ă deăminimă 160ăcm.
Formaă patuluiă esteă stabilit ă deă designer,ă inându-seă contă c ă elă trebuieă s ă poat ă fiă
deplasată cuă uşurin ,ă pentruă aăseăfaceă curată subăelă (suntă necesareă 2ăroti eă şiă2ăpicioare).
Paturiă suplimentare
Cândă într-ună spa iuă deă cazareă seă cazeaz ă şiă copii,ă pesteă num rulă deă locuriă dină cameraă
respectiv ,ă pentruă aceştiaă seă potă ad ugaă paturiă suplimentare.ă Cândă exist ă oă astfelă deă cerere,ă
cameristaă esteăanun at ă deărecep ieă şiă eaămonteaz ă ună patăpliantă cuă toat ălenjeriaă necesar .
Acestă pată esteă taxată suplimentară fa ă deă tarifulă camerei.ă Cândă clien iiă careă l-auă solicitată
elibereaz ă camera,ă patulă esteăstrânsă şiă depozitată pân ălaăoănou ă solicitare.
Ordinulă 65/2013ă prevedeă existen aă uneiă saltelu eă –ă hus ă deă protec ie,ă (realizat ă dintr-ună
materială textilă lavabilă şiă hidroabsorbant),ă pentruă asigurareaă igienei,ă aceastaă putândă fiă
schimbat ă şiă sp lat ă destulă deădesăsauăoriă deăcâteăoriă esteănevoie.
Aşternutulă dină dotareaăpatuluiă trebuieă s ăseăcompun ă din:
 pledă sauăalteă obiecteă cuăfunc iuniă similare,ă deăcalitateă superioar ;
 cearceafă plică (unit ileă deă 5,ă 4,ă 3ă steleă potă utilizaă cearceafuriă deă mariă dimensiuniă înă
loculă celoră plic);
 cearceafă pentruă pat;
 pern ă mareă înf at ;
 pern ă mic ă înf at ă (laă unit ileă deă5,ă4,ă3ăstele);
 cuvertur ă pentruă pată(laă unit iă deă5,ă4,ă3ăstele).
Înă hotelurileă deă standardă foarteă înaltă seă preconizeaz ă utilizareaă obiecteloră deă aşternută
realizateă dină materialeă impregnateă dină fabrica ieă cuă substan eă antibacterieneă şiă antifungice,ă
careă s ă asigureă maxim ă protec ieă clien ilor.ă Dar,ă şiă f r ă aă aveaă laă dispozi ieă astfelă deă dot ri,ă
esteăposibil,ă prină respectareaă reguliloră deăigien ,ă s ăseăasigureă s n tateaă clien ilor.
Înă acestă sens,ă Ordinulă Ministeruluiă S n t iiă nr.ă 536/1997,ă pentruă aprobareaă normeloră
deă igien ă şiă aă recomand riloră privindă mediulă deă via ă ală popula iei,ă prevedeă urm toarele:ă
68
„unit ileă deă cazareă voră fiă dotateă cuă inventarulă moaleă şiă lenjeriaă deă pată necesar ă pentruă
persoaneleă cazate,ă asigurându-seă primenireaă acestoraădup ăcumă urmeaz :
 schimbareaă lenjerieiă deăpatăoriă deăcâteăoriăesteănevoie;
 schimbareaă lenjerieiă deăpatădup ăfiecareă persoan ă careăp r seşteă unitatea;
 materialulă moaleă folosită deă clien iă seă colecteaz ă înă saciă deă polietilen ă şiă vaă fiă
dezinfectată înă cursulă procesuluiă deă sp lareă automat ,ă prină supunereă timpă deă 10ă minuteă
laă 65ăgradeăCelsiusă sauă 1ăminută laă 77-82ăgradeăCelsius.”
Modulă înă careă esteă f cută patulă (aranjat ă lenjeriaă peă pat)ă contribuieă înă mareă m sur ă laă
confortulă oferită clientului,ă atâtădină punctă deăvedereă func ional,ă câtăşiă estetic.
Aranjatulă patuluiă înseamn ă f cutulă lui,ă f r ă a-iă schimbaă lenjeria.ă Acestă lucruă seă faceă înă
camereleă ocupate,ă înă zileleă înă careănuă seăschimb ă lenjeria.
Înf atulă patuluiă înseamn ă f cutulă lui,ă cuă schimbareaă lenjeriei.ă Lenjeriaă deă pată poateă
variaă deă laă oă structur ă deă primireă laă alta,ă atâtă calitativ,ă câtă şiă dimensional.ă Înă ceă priveşteă
aceast ămunc ,ă trebuieă g siteă tehniciă pentruă caăpatulă s ăseăpoat ăfaceăcâtămaiă rapid.
Conformă O.M.Tă 65/2013,ă lenjeriaă deă pată seă schimb ă laă plecareaă fiec ruiă client,ă iară laă
sejururiă maiă lungi,ă astfel:
 laă 2ăzile,ă înă structurileă deăprimireă deă4,ă5ăstele;
 laă 3ăzile,ă înă structurileă deăprimireă deă3ăstele;
 laă 4ăzile,ă înă structurileă deăprimireă deă1,ă2ăstele;
 oriă deăcâteăoriăesteănevoie.
Termeneă maiă miciă decâtă celeă legaleă potă fiă agreateă deă uneleă structuriă deă primire,ă înă
func ieă deă cerin eleă clien ilor.ă Pentruă aă veniă înă sprijinulă clien iloră careă dorescă caă schimbareaă
lenjerieiă s ă seă fac ă maiă desă decâtă termeneleă legale,ă uneleă structuriă deă primireă implicateă înă
programeă interna ionaleă deă protec iaă mediuluiă auă creată nişteă fluturaşiă specialiă cuă inscrip ia:ă
“ROGăS -MIăSCHIMBA IăLENJERIA!”
Exist ă anumiteă reguliă generaleă careătrebuieă respectateă înă oriceă situa ie,ă şiă anume:
 seă verific ă dac ă nuă suntă lucruriă uitateă deă c treă clien iă (cândă esteă vorbaă deă oă camer ă
eliberat )ă sauă l sateă deăclien iă înă pată(cândă esteăvorbaădeăoăcamer ă ocupat );
 seăverific ă dac ăsaltelu aă –ăhusaă nuă esteăp tat ă(dac ăda,ăseăschimb );
 cândă seă desfa ă patul,ă lenjeriaă folosit ă trebuieă împ turit ă dinspreă celeă patruă col uriă aleă
patuluiă spreă centruă şiă apoiă împ turit ă dină jum tateă înă jum tate,ă pân ă laă formareaă unuiă
pachetă mică careăesteăpusă înă saculă pentruă lenjerieă murdar ;
ATEN IE!!!ă lenjeriaă murdar ă nuă seă arunc ă niciodat ă peă jos,ă pentruă aă nuă seă murd riă
suplimentară şiăniciă nuă seăfoloseşteă laăcur areaă diverseloră suprafe e.
 laă anumiteă intervaleă deă timp,ă deă obiceiă cândă seă efectueaz ă supercur enia,ă salteauaă
trebuieă întoars ;
 dup ă desf are,ă perneleă şiă p turaă seă pună laă aerisit.ă Modulă înă careă seă înfa ă patulă difer ă
laă oă structur ă deă primireă laă alta,ă înă func ieă deă lenjeriaă deă pată folosit ,ă deă dimensiunileă
eiă şiădeăprocedurileă agreate;
 cearceafulă deă pată seă întindeă astfelă încâtă l imeaă marginiloră ceă dep şescă salteauaă s ă fieă
egale,ă dup ăcareăseăîndoaieă subăsaltea,ă deăjură împrejur,ă îndoindă col urile;
 pentruă aă înf aă câtă maiă uşoră pernele,ă acesteaă seă îndoaieă întâiă peă lungimeă şiă dup ă aceeaă
suntă introduseă înă fe eleă deăpern ;
 perneleă seă aşeaz ă laă capeteleă patuluiă cuă zonaă deă deschidereă aă fe eloră deă pern ă spreă
centrulă patului;
 dac ă p turaă sauă plapumaă seă puneă într-ună cearceafă plică (cuă rombă sauă oval,ă peă centruă
sauă deschisă laă unulă dină capete)ă dup ă înf are,ă p turaă esteă aşezat ă peă pată şiă împ turit ă
conformă proceduriloră agreate;
 dac ă p turaă sauă plapumaă seă puneă într-ună cearceafă simplu,ă dară deă dimensiuniă maiă mariă
decâtă ea,ă seă întindeă maiă întâiă cearceafulă apoiă p tura,ă dup ă careă suntă împ turiteă şiă
69
aranjateă conformă proceduriloră agreate.

Cuverturile
Cuverturileă suntă folositeă pentruă aă acoperiă patulă înă timpulă zilei.ă Eleă suntă obligatoriiă înă
structurileă deă 3,ă 4,ă 5ă steleă şiă potă fiă confec ionateă dină diverseă materialeă cumă ară fi:ă satină deă
bumbac,ă creton,ă sauă oă combina ieă deă materialeă matlasate.ă Dină punctă deă vedereă coloristic,ă potă
fiă deă aceeaşiă culoareă cuă draperiile,ă sauă dintr-oă culoareă înă contrastă cuă mochetaă sauă draperiile.ă
Eleă potă fiă fixe,ă câtă s ă acopereă patul,ă iară înă aceast ă variant ă perneleă suntă puseă înă dulap,ă sauă maiă
mariă decâtăpatulă înă lungime.ă Înăacestăcaz,ă perneleă suntă puseă subăcuvertur ,ă laă capulă patului.
Dotareaăcamereiăcuăconsumabile
Ordinulă Ministeruluiă Dezvolt riiă Regionaleă şiă Turismuluiă prevedeă existen aă înă toateă
spa iileă deă cazareă aă unoră mijloaceă scrise,ă realizateă estetică şiă tip riteă înă limbaă român ă şiă înă celă
pu ină dou ă limbiă deă circula ieă interna ional ,ă cuprinzândă informa iiă utileă pentruă turiştiă cuă
privireă la:
 instruc iuniă deăfolosireă aătelefonului;
 tarifeă interneă şiă interna ionaleă pentruă convorbiriă telefonice;
 listaă cuprinzândă serviciileă suplimentareă oferiteă şiă tarifeleă pentruă celeă cuă plat ,ă cuă
indicareaă modalit iloră deăsolicitareă aăserviciuluiă înă camer ;
 listaă pentruă roomăservice;
 listaă cuprinzândă pre urileă produseloră deăminibar;
 programulă TV;
 informa iiă turisticeă privindă zonaă şiă localitatea;
 h r iă cuă localizareaă hoteluluiă înă cadrulă zoneiă sauă aă localit ii,ă pentruă unit ileă deă 3,ă 4,ă 5ă
stele;
 chestionareă pentruă testareaă opinieiă turiştiloră cuăprivireă laă calitateaă serviciiloră oferite;
 oriceă alteă informa iiă careăarăputeaă faceă agreabilă sejurulă turistului.
Laă hotelurileă deă 5,ă 4,ă 3ă steleă materialeleă voră fiă prezentateă înă mapeă specialeă înă fiecareă
spa iuă deă cazare.ă Deă asemenea,ă m suriă deă prevenireă aă incendiilor,ă politicaă deă protec ieă aă
mediului,ă aă hotelului,ă cuă invita iaă amabil ă privindă contribu iaă posibil ă aă clientuluiă înă ceeaă ceă
priveşteă consumulă deăap ,ăcurentă electrică etc.
Alteă obiecteă puseălaă dispozi iaă clientuluiă sunt:
 periiă pentruă haineă şiă periiă pentruă înc l minteă sauă alteă materialeă cuă func iuniă similareă
(laă toateăunit ileă hoteliereă deălaă1ălaă 5ăstele);
 trus ă pentruă cusută (laă unit ileă deă5,ă4,ă3ăstele);
 acăşiă a ă(laăunit ileă deă1,ă2ăstele);
 umeraşe:ă 4ăbuc i/persoan ;
 scrumiere:ă 1/persoan ă înă camereleă pentruă fum tori.
70
Înă afar ă deă acesteă obiecteă obligatorii,ă hotelurileă deă categorieă superioar ă potă puneă laă
dispozi ie,ă înă specială clien iloră V.I.P.ăsauăaiă casei:
 setădeăbirouă pentruă utilizareă înă timpulă sejurului;
 map ă deăcoresponden ă cuăantetulă hotelului;
 setădeăarticoleă deăscris;
 pres ăpentruă pantaloni.
Dotareaătoaleteiăcuăconsumabile
Prosoapele
Pentruă fiecareă clientă ceăurmeaz ă aăfiă cazat,ă seăpună înă baieă câteă3ăprosoape:
 prosopăpluşată pentruă fa ;
 prosoapeă pluşateă pentruă baieă şiă picioareă (inclusivă laă hotelurileă deă oă steaă careă auă camereă
cuăbaie);
 culoareaă trebuieă s ă fieă alb ,ă iară calitateaă prosoapeloră difer ă înă func ieă deă clasificareaă
structuriiă respective;
 prosoapeleă seă schimb ă dup ă fiecareă client,ă iară peă parcursulă unuiă sejur,ă termeneleă legaleă
pentruă schimbareaă loră sunt:
 laă 2ăzileă pentruă unit ileă clasificateă laă3,ă4,ă5ăstele;
 laă 3ăzileă pentruă unit ileă clasificateă laă1,ă2ăstele;
 sauăoriă deăcâteăoriă esteănevoie.
Înă camereleă deă baieă suntă fluturaşiă cuă anun uriă prină careă turiştiiă suntă informa iă c ă sp latulă
prosoapeloră presupuneă ună mareă consumă deă ap ă şiă detergent,ă faptă careă poateă generaă uneleă
problemeă privindă protec iaă mediului.ă Pină acesteă anun uri,ă turiştiiă suntă întreba iă politicosă dac ă
dorescă s ă fieă schimbateă prosoapele;ă înă cază afirmativ,ă acesteaă seă pună înă cadaă deă baieă sauă duş.ă
Înă uneleă b iă exist ă calorifereă specialeă laă în l ime,ă careă suntă utilizateă cuă func iaă deă suportă
pentruă prosoape.ăAstfel,ă prosoapeleă nuă r mână umede.
Halateă şiăpapuci
Înă unit ileă deă 4,ă 5ă steleă esteă obligatoriuă s ă existeă pentruă fiecareă clientă halată pluşată
pentruă baieă şiă papuciă deă unic ă folosin .ă Halateleă seă schimb ă laă 3ă zileă înă cazulă sejururiloră maiă
lungi.ă Papuciiă careă seă pună laă dispozi iaă clientuluiă suntă papuciă deă prosopă deă unic ă folosin ă sauă
alteă materialeă uşoare,ă ceeaă ceă înseamn ă c ă fiecareă client,ă atunciă cândă pleac ,ă îiă poateă p stra.ă
Pentruă aă nuă seă produceă confuzii,ă peă halateleă deă baieă seă prindă “fluturaşi”ă prină careă clien iiă suntă
anun a iă c ,ă dac ă dorescă s -şiă procureă ună halată similar,ă trebuieă s ă contactezeă guvernantaă sauă
recep iaă şiăliă seăindic ă num rulă deătelefonă laăcareătrebuieă s ăsune.
Prosopăpentruă ieşireaă dină baie

Înă fa aă c ziiă deă baieă trebuieă s ă existeă obligatoriuă ună covoraşă deă protec ieă pentruă evitareaă
alunec riiă sauă prosoapeă multă maiă groase.ă Acestea,ă dină motiveă deă igien ,ă suntă schimbateă deă
regul ă zilnic.ă Eleă potă fiă puseă deă c treă camerist ă peă margineaă c zii,ă peă cabinaă deă duşă sauă înă altă
loc,ă înă func ieă deă procedurileă agreate,ă astfelă încâtă oriceă clientă s ă poat ă recunoaşteă destina iaă
lor.
Usc torulă deăp r

Usc torulă deă p ră intr ă obligatoriuă înă dotareaă camereiă deă baieă pentruă unit ileă deă 4,ă 5ă
stele.ă Acesteaă suntă usc toareă speciale,ă tipă hotelier,ă careă seă g sescă fixateă peă pereteleă camereiă deă
baieă pentruă oă maiă bun ă utilizare.ă Unit ileă deă cazareă careă nuă auă înă dotareă usc toareă deă p r,ă
dispună deăcâtevaă înă recep ieă şiăpotăfiă închiriate.
71
Oglindaă deămachiaj
Oglindaă deă machiajă nuă esteă obligatorieă înă dotare,ă dară hotelurileă deă categorieă superioar ă
oă pună laă dispozi iaă clien iloră caă ună plusă deă aten ieă şiă confort.ă Esteă oă oglind ă special ă careă
m reşteă imagineaă şiă esteăfolosit ă şiă deăb rba i,ă pentruă ras.
Cântarulă deăpersoane
Esteă ună serviciuă suplimentară ceă poateă fiă oferită clien iloră laă cerereă sauă pusă laă dispozi ieă
gratuit,ă caă ună semnă deă aten ieă pentruă s n tateaă clientului.ă Esteă prev zut,ă caă şiă oglindaă deă
machiajă şiă înc lzitorulă deă prosoape,ă înă criteriileă suplimentareă deă evaluareă pentruă careă seă
acord ăună anumită punctaj.
Produseă deăprimireă obligatorii

Ordinulă pre edinteluiă Autorit iiă Na ionaleă pentruă Turismă nr.ă65/2013ăprevedeăca:
 laă unit ileă deă1,ă2ăsteleă fiec ruiă turistă trebuieă s ăiăseăpun ă laă dispozi ie :
 s pună sauă dozatoră cuăs pună lichid;
 hârtieă igienic .
 laă unit ileă deă3,ă4,ă5ăsteleă fiec ruiă turistă iă seăpună laă dispozi ie:
 şamponă sauăgelă pentruă duş;
 casc ădeăbaie;
 s pună tipă turistă (toateă ambalate).
Produseleă puseă laă dispozi iaă clien iloră potă fiă înă ambalajeă personalizateă sauă
nepersonalizate.ă Personalizareaă ambalajeloră depindeă şiă deă capacitateaă deă cazareă aă unit iiă
respective.ă Deă regul ,ă oă unitateă cuă oă capacitateă mic ă deă cazareă nu-şiă poateă permiteă produseă
personalizate,ă costurileă fiindă destulă deămariă dac ănum rulă comandată esteămic.
Oă nou ă tendin ă careă încearc ă s ă seă impun ă peă pia ă esteă aceeaă aă folosiriiă dozatoarelor.ă
Sistemulă cuădozatoareă prezint ă anumiteă avantaje:
 consumulă clientuluiă nuă maiă esteălimitat;
 înc rcareaă dozatoareloră seăfaceă periodic,ă înă func ieă deăconsum;
 seăpotăfolosiă produseă deăcalitate;
 costurileă suntă maiă miciă prină achizi ionareă en-gros.
Alteă produseădeăprimire
Unit ileă careă facă parteă dină lan uriă hoteliereă interna ionale,ă peă lâng ă produseleă deă
primireă obligatoriiă laă noiă înă ar ,ă doteaz ă baiaă şiă cuă produseleă deă primireă obligatoriiă dină lan ulă
respectiv.
Astfelă deăproduseă potăfi:
 şerve eleă deăhârtieă şiă şerve eleă parfumate;
 şerve eleă sauădischeteă pentruă demachiat;
 diverseă tipuriă deăşampon;
 lo iuneă deăcorp;
 ap ădeăgur ;
 pudr ădeătalc;
 periu ă şiă past ădeădin i;
 aparatădeărasădeăunic ă folosin ă şiăcrem ă deăras;
 piepteneă cuăsiglaă hotelului;
 pil ă deăunghii;
 bure iă impregna iă cuăsiliconă pentruă lustruită înc l mintea;
 pungiă sanitareă pentruă tampoaneă igienice.
Înă unit ileă clasificateă laă 3,ă 4,ă 5ă stele,ă careă nuă facă parteă dină lan urileă hoteliereă interna ionale,ă seă
pună oăparteădină acesteă produseăînă cameraă deăbaie.
72
Pentruă aă faceă fa ă volumuluiă mareă deă munc ă înă zileleă cândă gradulă deă ocupareă esteă
ridicat,ă oă camerist ă trebuieă s - iă organizezeă foarteă bineă activitateaă iă s ă valorificeă timpulă laă
maxim.ă Caă oă regul ă general ,ă cur eniaă într-ună spa iuă deă cazareă seă efectueaz ă dină exterioră
c treăinterior,ă deăsusăînă josă iă circular,ă astfelă încâtă nuă seăomiteă niciă oăopera iune
3.4.8.ăRezumat
Cândă spunemă spațiulă deă cazare,ă cameraă deă hotel,ă spunemă „locuin aă temporar ”ă aă
turistului.ă Prină urmare,ă areă multipleă func iuni:ă spa iulă deă odihn ,ă spa iulă deă lucru,ă spa iulă deă
recreereă sauă loculă undeă turistulă poateă serviă masa.ă Cameristaă cunoa teă modulă prină careă seă
asigur ă iă seă men ineă oă ambian ă pl cut ă înă interiorulă camereiă peă toat ă perioadaă ederiiă
turistului.ă Toateă acesteaă suntă posibileă respectândă ordineaă efectu riiă cur eniei,ă aranjareaă
camerei,ă preg tireaă camereiă pentruă noapteă etc.
a. trebuieă s ăintreă şiă s ăverificeă stareaădeăcur enie

Într-oăcamer ă liber ă
1. b. nuă esteăobligatoriuă s ăintreă şiăs ăoăverifice
camerista:
c. r mâneă laă alegereaă eiă dac ăoăverific ă sauănu
Înainteă deăaăintraă a. bateălaăuş ,ă aşteapt ,ărepet ăb taiaă şiă dup ăaceeaăintr
2. într-ună spa iuă deă b. descuieă uşaăşiă intr
cazareă camerista: c. bateălaăuş ,ă îşiă cereăscuzeă şiă intr
a. seăducăînă oficiuă şiă seăpredauă laăsfârşitulă programuluiă deălucru
Obiecteleă uitateă deă
3. b. seăanun ă imediată laă recep ie
clien iă într-oă camer :
c. seăpredauă guvernanteiă pentruă aăfiă puseă înă dulap
a. seănoteaz ă înă carne el
Lipsurileă dină
4. b. seăanun ă imediată laă recep ie
inventarulă camerei:
c. seăanun ă laă sfârşitulă programuluiă deălucru
Ordineaă efectu riiă a. seăfaceă curată întâiă înă baie,ă apoiăînă camer ă şiălaă sfârşită peăteras
5. cur enieiă într-oă b. seăfaceă curată întâiă peăteras ,ăapoiăînă camer ă şiă laăsfârşită înă baie
camer ă eliberat ă este: c. seăfaceă curată întâiă înă camer ,ă apoiă înă baieă şiălaă sfârşită peăteras
Mochetaă sauă a. cuăaspiratorul
6. covoareleă dină camer ă b. cuăm tura
seăcur : c. cuămopul
Oăcamerist ă poateă a. 20ăcamere
7. preg tiă pentruă noapteă b. 45ăcamere
aproximativ: c. 60ăcamere
Rezolv riătestăautoevaluareă3.4.:ă1aă–ă2aă–ă3bă–ă4bă–ă5bă–ă6aă–7b.
3.5.ăEfectuareaăcur țenieiăînăspațiileădeăfolosinț ăcomun

3.5.1.ăIntroducere
Turistulă îşiă formeaz ă primaă impresieă înainteă deă aă intraă înă structuraă deă primireă turistic ,ă
prină examinareaă exteriorului.ă Aspectulă holuluiă deă primireă şiă aă celorlalteă spa iiă interioareă
(lifturi,ă coridoareă etc.)ă potă fiă carteaă deă vizit ă aă hotelului,ă astfelă încredereaă înă serviciileă oferiteă
deăhotelulă respectivă vaăcreşte,ă laăfelă şiă num rulă deăturişti.
73
3.5.2.ăObiective
 s ăclasificeă spa iileă deăfolosin ă comun ă aleăuneiă structuriă cuăfunc iuneă deăcazare;
 s ăprezinteă modulă înă careăseăefectueaz ă cur eniaă înă diferiteă zoneă aleă spa iiloră comune.
3.5.3.ăSpa iileă deăfolosin ăcomun ,ă clasificareăşiăproceduriă deăefectuareăaăcur eniei
Spa iileă deăfolosin ă comun ă potăfi:

 exterioare;
 interioare.
Spa iileă comuneă exterioareă potăfi:
 spa iiă pentruă clien i:ă parc ri,ă trotuare,ă alei,ă c iă deă acces,ă sc riă deă intrare,ă sc riă
exterioare;
 spa iiă pentruă personal:ă c iă deăaccesăpentruă personal.
Spa iileă comuneă interioareă potăfi:
 spa iiă pentruă clien i:
 spa iiă specializateă (spa iiă publice):ă holulă recep iei,ă s liă deă conferin ,ă paliereă deă
etaj,ăpiscine,ă saun ,ă salonă deămasaj,ă coafor,ă salonă deăcosmetic ,ă magazineă etc.;
 spa iiă deăcircula ie:ă sc ri,ă coridoare,ă lifturiă etc.
 spa iiă pentruă personal:
 spa iiă specializate:ă oficiiă deă etaj,ă depozitulă deă lenjerie,ă vestiare,ă birouri,ă spa iiă
pentruă servireaă meseiă etc.;
 spa iiă deăcircula ie:ă sc ri,ă lifturiă pentruă personală etc.
Proceduriă deăefectuareăaăcur enieiă înă spa iileăexterioare

Acesteă spa iiă seă cur ă înă fiecareă diminea ,ă laă începutulă programului,ă deă c treă
personalulă specializată ală departamentuluiă deă housekeepingă (îngrijitoriă spa iiă comune)ă cândă
acestaăexist .
Seă intervineă peă totă parcursulă zileiă şiă seă faceă curată oriă deă câteă oriă esteă nevoie,ă urm rindu-
seă între inereaă lui.ă Atunciă cândă nuă exist ă personală specializat,ă cur eniaă seă faceă deă c treă
cameriste,ă diminea aă laă începutulă programuluiă şiă seă intervineă oriă deă câteă oriă esteă nevoieă peă totă
parcursulă zilei.
Indiferentă careă suntă spa iileă exterioareă înă careă seă efectueaz ă cur eniaă (parcare,ă trotuare,ă
alei,ă sc ri),ă eaăseăfaceă înă urm toareaă ordine:
 seăstrângă gunoaiele;
 seăm tur ;
 seăspal ă cuăfurtunulă (parcarea,ăaleile)ă sauă cuămopulă (trepteleă şiă zonaă dină fa aă intr rii);
 seăud ăspa iileă verzi.
Şterg toareleă dină fa aă uşiiă deă laă intrareă seă aspir ă sauă suntă schimbateă şiă sp lateă zilnic,ă înă
func ieă deăanotimpă şiă deăcondi iileă meteorologice.
Pentruă aă preîntâmpinaă caă praful,ă particuleleă deă nisipă sauă noroiă s ă ajung ă înă holulă
recep iei,ă purtateă peă pantofiiă clien ilor,ă întotdeaunaă seă puneă înă fa aă uşiloră deă laă intrareă ună
gr tară şiă ună şterg tor,ă iară imediată înă interior,ă seămaiă puneă ună şterg tor.
Proceduriă deăefectuareăaăcur enieiă înă spa iileădeăfolosin ăcomun ă pentruă personal

Deă uneleă dină acesteă spa iiă beneficiaz ă totă personalulă (lifturi,ă sc ri,ă vestiare),ă deă alteleă
beneficiaz ă doarăoăparteăaăpersonaluluiă (birouri,ă oficiiă deăetaj).
Majoritateaă spa iiloră deă folosin ă comun ă pentruă personală suntă cur ateă dup ă ună
programă stabilită deă c treă guvernant ,ă inândă contă c ă peă listaă deă priorit iă eleă suntă ultimele,ă
clien iiă fiindă ceiăcareăauăprioritate,ă darăniciă acesteăspa iiă nuă trebuieă s ăfieă uitate.
74
Deă cur areaă anumitoră spa iiă r spundă chiară persoaneleă careă beneficiaz ă doară deă ele,ă
fiecareă înă parteăpentruă spa iulă pusălaădispozi ie,ă cumă esteăcazulă oficiuluiă deăetajăală cameristei.
Laă terminareaă programuluiă dină ziuaă respectiv ,ă cameristaă maiă areă câtevaă lucruriă deă
f cut:
 sp lareaă tuturoră ustensileloră folosite;
 aranjareaă c rucioruluiă pentruă ziuaă urm toare,ă înă acestă felă aflândă şiă notândă deă ceă anumeă
maiă areănevoie,ă pentruă aăputeaă anun aă aădouaăziă laă careu;
 efectuareaă cur enieiă înă oficiu.
Oficiulă cameristeiă poateă fiă deă dimensiuniă maiă miciă sauă maiă mari,ă dară printr-oă aranjareă
judicioas ă aă materialelor,ă ustensileloră şiă aă lenjerieiă depozitate,ă seă poateă folosiă spa iulă existentă
câtămaiă eficient.
Pentruă aceastaătrebuieă respectateă anumiteă reguli:
 lenjeriaă murdar ă s ă fieă depozitat ă separat,ă s ă nuă ajung ă înă acelaşiă spa iuă cuă ceaă
cur at ă (cazulă ideală esteă caă lenjeriaă murdar ă dină saculă deă peă c rucioră s ă ajung ă
imediată înă cameraă cuălenjeriaă murdar ,ă sauădirectă laăsp l torie);
 lenjeriaă cur at ă s ă fieă depozitat ă înă oficiu,ă aranjat ă peă rafturi,ă înă func ieă deă sortimenteă
şiă s ăfieă p strat ă acoperit ;
 materialeleă deă cur enieă s ă fieă p strateă ambalateă şiă etichetateă corect,ă pentruă aă nuă
produceă niciă oăconfuzieă laăutilizareaă lor;
 toateăustensileleă s ăfieă p strateă curateă şiăs ăfieă puseăordonat;
 materialeleă publicitareă şiă informativeă s ă fieă aşezateă astfelă încâtă s ă nuă seă degradeze,ă
pentruă aăaveaăună aspectăcurată şiă îngrijită cândăsuntă puseă înă locurileă deăcazare;
 lucrurileă personaleă aleă cameristeiă trebuieă p strateă separată şiă acoperiteă înă cazulă înă careă
nuă exist ă vestiară separat.
3.5.4.ăProceduriă specificeădeăefectuareăaăcur enieiă înă diferiteăzoneăaleăspa iiloră publice
Spa iileă interioare

Atunciă cândă clientulă intr ă într-oă structur ă deă primireă şiă holulă recep ieiă esteă curată şiă
îngrijit,ă aceastaăîiă creeaz ă oăprim ă impresieă foarteă bun .
Atunciă cândă sc rile,ă coridoarele,ă lifturileă suntă bineă între inuteă şiă arat ă pl cut,ă încredereaă
înă serviciileă oferiteă deăstructuraă respectiv ă vaăcreşte,ălaă felă şiănum rulă deăclien i.
Muncaă prestat ă deă personalulă deă housekeeping,ă pentruă aă faceă caă spa iileă deă cazareă şiă
restulă facilit iloră s ăarateăbine,ă vaăfiă cuăatâtămaiă apreciat .
Laăcur eniaă spa iiloră deăfolosin ă comun ă trebuieă s ăavemă înă vedereă3ăfactoriă principali:
 acesteăspa iiă suntă folositeă deăună num ră multă maiă mareă deăclien iă decâtărestulă spa iilor;
 spa iileă trebuieă s ă aib ă înă permanen ă ună aspectă atractivă şiă primitoră şiă s ă ofereă oă igien ă
corespunz toare;
 spa iileă trebuieă s ă fieă accesibileă totă timpulă (intrarea,ă lifturile,ă sc rile),ă astfelă încâtă oraă laă
careă seă faceă cur eniaă trebuieă s ă fieă bineă planificat ,ă cândă clien iiă dormă sauă cândă fluxulă
esteămaiă sc zută şiă seăpotăînchideă anumiteă zone.
Folosireaă spa iiloră comuneă deă c treă foarteă multeă persoaneă şiă importan aă caă eleă s ă arateă
mereuă curateă şiă aranjate,ă faceă caă frecven aă deă cur areă şiă metodeleă folositeă s ă fieă diferiteă fa ă
deăceleă prev zuteă pentruă restulă spa iilor,ă şiă anume:
 mobilaă tapi at ă seăaspir ă zilnic;
 geamurileă ferestrelor,ă oglinzileă şiă geamurileă tablouriloră trebuieă sp lateă s pt mânal;
 mochetele,ă covoareleă trebuieă sp lateă lunar;
 draperiileă şiă mobilaă tapi at ă trebuieă sp lateă oădat ălaă 6ăluni;
 pardoselileă dureă trebuieă s ăfieă zilnică cur ateă şiăsp lateă cuămopul.
75
Coridoareă şiăsc ri
Acesteaă trebuieă cur ate,ă astfelă încât,ă înă timpulă efectu riiă cur eniei,ă s ă nuă existeă
pericolulă caă ceiă careă trebuieă s ă leă foloseasc ă s ă seă accidentezeă sauă s ă liă seă creezeă oă stareă deă
disconfort.ă Pentruă aă realizaă acesteă lucruri,ă coridoareleă lungiă seă cur ă peă por iuni,ă fiecareă
por iuneă împ r indu-seă înă 2ă suprafe eă peă lungime,ă apoiă seă cur ă peă rând.ă Înă acestă felă coridorulă
respectivă poateă fiă folosită deă c treă oaspe iă pentruă circula ie,ă înă timpulă efectu riiă cur enieiă
existândă mereuă por iuniă uscate,ă sigure,ă peă oă parteă sauă altaă aă coridorului.ă Pentruă avertizareă seă
potăfolosiă şiă anumiteă afişeă sauă marcaje.
Sc rileă seă cur ă întotdeaunaă deă susă înă jos,ă peă por iuni.ă Întâiă seă ştergeă prafulă deă peă
balustrade,ă dup ăcareăseăspal ă trepteleă înă func ieă deăprocedurileă agreate.
Lifturi
Oă aten ieă deosebit ă trebuieă acordat ă efectu riiă cur enieiă lifturiloră şiă între ineriiă
acestora,ă avândă înă vedereă atâtă circula iaă foarteă mareă aă clien ilor,ă câtă şiă faptulă c ă esteă oă aă douaă
impresieă peă careă clientulă şi-oă faceă despreă structuraă respectiv ,ă dup ă ceaă peă careă şi-aă f cut-oă înă
holulă recep iei.
Uşileă exterioareă aleă liftuluiă şiă zonaă butoaneloră deă apelareă suntă şterseă deă prafă şiă lustruiteă
caăoăparteăaăprogramuluiă zilnică deăcur enieă aăholuluiă recep ieiă sauă aăpaliereloră deăetaj.
Cabinaă liftuluiă trebuieă cur at ă separat,ă avândă înă vedereă c ă acestă lucruă implic ă oprireaă
liftuluiă peădurataă efectu riiă cur eniei.
Dac ă exist ă maiă multeă lifturi,ă oprireaă unuiaă dintreă eleă pentruă oă perioad ă maiă scurt ă deă
timpă nuă poateă fiă ună motivă deă sup rareă sauă reclama ieă dină parteaă clien ilor.ă Trebuieă aleas ă oă or ă
laă careă lifturileă s ă nuă fieă foarteă solicitate.ă Cândă exist ă ună singură lift,ă cabinaă acestuiaă esteă
cur at ă înă timpulă nop ii.
Înă situa iiă speciale,ă deă exempluă murd rireaă accidental ă aă cabineiă dină cauzaă neaten ieiă
unuiă clientă sauă murd rireaă podeleiă cabineiă datorit ă condi iiloră meteorologiceă şiă aă unuiă num ră
mareă deăclien iă sosi i,ă seăopreşteăliftulă înă timpulă zilei.
Indiferentă deă momentulă înă careă seă efectueaz ă cur eniaă cabinei,ă clien iiă suntă aten iona i,ă
folosindă ună semnă distinctivă deămarcare:ă Aten ie,ăseăcur !
Paşiiă urma iă înă efectuareaă cur enieiă sunt:
 blocareaă liftului;
 strângereaă carpetei,ă cândă exist ,ă şiă îndep rtareaă gunoaielor;
 ştergereaă deăprafăşiă eventualeă peteăaleă pere iloră şiă tavanuluiă cabinei;
 scoatereaă sauă înlocuireaă afişeloră informativeă deteriorateă sauă expirateă deă peă pere iiă
cabinei;
 punereaă unoră afişeă noi;
 sp lareaă podeleiă conformă proceduriloră agreate;
 cândăexist ă mochet ,ă aceastaăseăaspir ;
 închidereaă uşiloră liftuluiă şiă cur areaă loră peă interior;ă seă ştergă deă prafă sauă seă cur ă cuă oă
solu ieă special ,ă înă func ieă deănecesit i;
 deblocareaă liftuluiă şiă îndep rtareaă semnului:ă Aten ie,ăseăcur !
Spa iiă deărecreereăşiădistrac ie

Înă func ieă deă clientelaă c reiaă iă seă adreseaz ă structuraă deă primireă şiă deă zonaă deă amplasare,ă
76
spa iileă deărecreereă şiă distrac ieă potăfiă foarteă variate.

Eleă suntă considerateă caă serviciiă suplimentare,ă oferiteă clien iloră cuă plataă separată sauă
incluseă înă tarifulă deăcazare.
Spa iileă deărecreereă potăfi:
 piscineă cuăap ătermal ă deămareă sauăobişnuit ;
 jacuzzi;
 saun ;
 s liă deăfitness;
 saloaneă deămasaj.
Înă celeă maiă multeă spa iiă deă recreereă diverseleă suprafe eă aleă pardoselilor,ă pere iloră şiă
dot riloră suntă astfelă aleseă încâtă s ă fieă rezistenteă laă umiditateă şiă laă oă frecven ă maiă mareă deă
folosire.
Etapeleă efectu riiă cur enieiă sunt:
a. strângereaă periodic ă aăgunoiului;
b. ştergereaă umed ,ă urmat ă deă uscareă pentruă mobil ă şiă restulă dot rilor,ă folosindă substan eă
corespunz toare,ă înă func ieă deămaterialeleă dină careăsuntă f cute;
c. ştergereaă cuă mopulă aă pardoseliloră dină jurulă piscinelor,ă dină vestiare,ă saun ă şiă dină toateă
spa iileă înă careăseăpoateăadunaă ap ăpeăjos;
d. cur areaă pardoseliloră înă zoneleă înă careăseăpotămurd ri;
e. frecareaă pardoseliloră foarteă murdare;
f. aspirareaă mocheteloră înă zoneleă undeă exist ;
g. cur areaă zoneloră sanitare.
Cur areaă periodic ă implic :
 sp lareaă pere ilor,ă tavanului,ă geamuriloră şiă aă mobilierului,ă suprafe eă careă suntă f cuteă
deăregul ă dină materialeă rezistenteă laă umiditate;
 sp lareaă pardoselilor.
S liădeăconferin
Programulă deă cur enieă deă rutin ă sauă periodic ă aă acestoră s liă trebuieă s ă fieă adaptată înă
func ieă deă perioadeleă deă închiriereă aă lor,ă deă particularit ileă deă func ionareă aă acestoraă şiă deă
naturaă diverseloră suprafe e,ă pere i,ă podele,ă uşi,ă mobilier.
Oă sal ă deă conferin eă trebuieă s ă fieă cur at ă şiă aranjat ă înainteă deă aă fiă folosit ă pentruă oriceă
întrunire.
Dac ă aă fostă cur at ă recentă şiă nuă aă fostă folosit ,ă toat ă mobilaă şiă toateă dot rileă trebuieă
şterseădeăpraf.
Trebuieă verificată dac ă dot rileă şiă aranjareaă loră corespundă pentruă întrunireaă careă urmeaz ă
s ăaib ă loc.
Dac ăsalaă aăfostă folosit ,ă paşiiă careătrebuieă urma iă înă efectuareaă cur enieiă sunt:
77
 seăaprindă luminile;
 seădeschidă ferestrele,ă cândăacestălucruă esteăposibilă şiă seăaeriseşte;
 seăverific ă dac ănuă suntă obiecteă uitate;
 seăîndep rteaz ă gunoiul;
 seă verific ă func ionalitateaă instala iiloră şiă aă dot rilor,ă raportându-seă oriceă defec iune,ă
conformă procedurilor;
 seădezasambleaz ă şiă seăscotădină înc pereă dot rileă careănuă maiă suntă necesare;
 seăcur ă şiă seăştergă deăprafă mobilaă şiădot rileă r mase;
 seăaspir ă mochetaă sauăseăcur ă cuămopulă podeaua,ăînă func ieă deătipulă pardoselii.
Oă astfelă deă sal ă poateă fiă folosit ă oă dat ă sauă deă maiă multeă oriă înă aceeaşiă zi.ă Cur eniaă s liiă
respectiveă seă faceă dup ă fiecareă evenimentă înă parte.ă Înă func ieă deă program rileă existente,ă
cur eniaă seă efectueaz ă foarteă devremeă diminea aă sauă foarteă târziuă seara.ă Cur eniaă periodic ă
trebuieă f cut ă inândă seamaă deăprogram rileă pentruă fiecareă sal .
Turi tiiă î iă petrecă mareă parteă aă timpuluiă înă spa iileă deă recreereă iă distrac ie.ă Pentruă caă
acesteă spa iiă s ă fieă mereuă atractive,ă cameristaă intervineă oriă deă câteă oriă esteă nevoieă peă parcursulă
uneiă zile.ă Înă func ieă deă tipulă deă suprafa ,ă cameristaă î iă alegeă corectă echipamenteleă iă
materialeleă corespunz toareă pentruă cur enie.
3.5.5.ăRezumat
Atâtă înă spa iileă deă cazare,ă câtă iă înă spa iileă deă recreereă iă distrac ie,ă cameristaă verific ă înă
permanen ă stareaă inventarului,ă iară eventualeleă defec iuniă ap ruteă leă raporteaz ă cuă
promptitudineă serviciiloră ter e.ăRemediereaă defec iuniloră trebuieă facut ă înă timpă util.
a. diminea a,ă laă începutulă programului

1. Spa iileă exterioareă seăcur : b. laă prânz
c. laă sfârşitulă programului
a. deăsusă înă jos
2. Sc rileă seăcur : b. deăjosăînă sus
c. oricum
Deăregul ,ă acoloăundeă exist ă a. noaptea
3. ună singură lift,ă cur eniaă seă b. seara
efectueaz : c. laă prânz
a. diminea a
Înăs lileă deăconferin ă
4. b. seara
cur eniaă seăefectueaz :
c. dup ăfiecareă întrunire
a. laă începutulă programului
Înăoficiuă cameristaă faceă
5. b. laă sfârşitulă programului
cur enie:
c. oricând,ă înă timpulă programuluiă deălucru
a. diminea aă laă primaă or
Înăholulă recep ieiă cur eniaă
6. b. seara
seăefectueaz :
c. laă prânz
R spunsuriă corecte:ă 1aă–ă2ăaă–ă3aă–ă4că–ă5bă–ă6a.
78
3.6.ăEfectuareaădeăserviciiăsuplimentare
3.6.1.ăIntroducere
Serviciileă suplimentare,ă cuă specifică deă etaj,ă potă faceă parteă dină toateă celeă treiă tipuriă deă
serviciiă suplimentare,ă fiindă serviciiă înă careă înă modă directă sauă indirectă esteă implicată personalulă
departamentuluiă deăhousekeeping.
3.6.2.ăObiective
 s ă prezinteă şiă s ă defineasc ă serviciileă suplimentareă ceă potă fiă prestateă c treă clien i,ă înă
func ieă deăcategoriaă deăîncadrareă aăunit iiă hoteliere.
Cazare
Deăbaz
Restaura ie
Servicii hoteliere
Cuăplat
Suplimentare F r ăplat
Perechi
3.6.3.ăSp latulă şiăc lcatulă lenjerieiă oaspetelui
Esteă ună serviciuă suplimentară cuă plat ,ă caracteristică departamentuluiă deă etaj,ă modulă deă
efectuareă aă acestuiă serviciuă diferindă deă laă oă unitateă laă alta,ă înă func ieă deă dot rileă existente.ă Laă
unit ileă deă 3,ă 4,ă 5ă stele,ă înă mapaă deă prezentareă exist ă înă modă obligatoriuă înă camer ă listaă deă
serviciiă suplimentareă prină careă clientulă esteă informată asupraă moduluiă înă careă poateă beneficiaă
deăacestăserviciu.
Înă dulapulă dină spa iulă deă cazare,ă trebuieă s ă existeă listaă deă sp l torieă înă careă suntă
enumerateă obiecteleă careă potă fiă sp lateă şiă tarifeleă practicate,ă împreun ă cuă pungaă înă careă seă pună
rufeleă pentruă sp l torie.ă Pungaă poateă fiă dină materială plastică sauă materială textil,ă careă seă poateă
sp laă dup ă fiecareă utilizare.ă Esteă indicată caă listaă s ă fieă f cut ă înă minimă dou ă exemplare,ă
clientulă s ă aib ă posibilitateaă s ă completezeă peă aceast ă list ă num rulă deă obiecteă dateă laă sp lată
dină fiecareă categorie.ă Cândă obiecteleă suntă aduseă deă laă sp lat,ă clientuluiă iă seă returneaz ă unaă
dintreă liste;ă astfel,ă seă elimin ă risculă produceriiă unoră încurc turiă sauă pierderi.ă Cealalt ă copieă aă
listeiă ajungeă laărecep ieă şiă seăopereaz ă înă contulă clientului.ă
Înăfunc ieă deăprocedurileă agreateă deăunitateaă respectiv ,ă clientulă poate:

 l saă pungaă pentruă sp l torieă înă spa iulă deă cazare,ă urmândă aă fiă luat ă deă camerist ,ă dus ă
laă sp l torieă (cândă sp l toriaă seă afl ă înă incint )ă şiă apoiă seă returneaz ă clientuluiă
lucrurileă sp late;
 duceă pungaă laă recep ie,ă urmândă aă fiă colectat ă deă acoloă deă persoanaă careă seă ocup ă deă
efectuareaă acestuiă serviciuă (valet,ă îngrijitoareă hol,ă camerist ,ă curier)ă şiă primeşteă
lucrurileă sp lateă înă camer .ă

79
Acestă serviciuă esteă multă maiă simpluă deă efectuată înă unit ileă careă auă sp l torieă proprie.ă Înă
unit ileă deă laă 3ă steleă înă susă trebuieă g siteă solu iiă pentruă efectuareaă acestuiă serviciu,ă chiară şiă
atunciă cândă nuă exist ă sp l torieă proprie.ă Înă acestă cază seă potă procuraă maşiniă deă sp lată deă
capacitateă maiă mic ă şiă seă caut ă ună locă adecvată pentruă amplasareaă lor,ă seă faceă ună contractă cuă
sp l toriaă careă seă ocup ă şiă deă lenjeriaă unit ii,ă sauă cuă oă alt ă sp l torieă maiă apropiat ,ă sauă
cameristaă esteă ceaă careă seă ocup ă deă sp lareaă lucruriloră clientului.ă Indiferentă deă modalitateaă şiă
tarifeleă laă careă acestă serviciuă esteă oferit,ă esteă deă preferată caă aceiă clien iă careă auă nevoieă s ă poat ă
beneficiaă deă el,ă decâtă s -şiă speleă şiă s -şiă calceă singuriă (situa ieă înă careă seă potă produceă
degrad riă aleă mobileiă sauă mochetei,ă cheltuieliă suplimentareă pentruă curentulă şiă apaă consumate,ă
darăşiă ună pericolă deăincendiuă înă camer ).
80
3.6.4.ăCur atulă şiăc lcatulă îmbr c minteiă oaspetelui
Dac ă serviciulă deă sp l torieă poateă fiă rezolvată multă maiă simpluă (caă ultim ă alternativ ă
fiindă efectuareaă luiă deă c treă camerist ),ă cuă serviciulă deă cur torieă exist ă maiă multeă probleme.ă
Niciă chiară toateă unit ileă hoteliereă deă 4ă sauă 5ă steleă nuă auă cur torieă proprie,ă iară acestă serviciuă
nuă maiă poateăfiă efectuată subănicioă form ă deăc treăcamerist .
Cândă exist ă cur torieă proprie,ă serviciulă seă efectueaz ă similară cuă celă deă sp l torie,ă înă
dulapă existândă şiă oălist ă pentruă cur torie.
Cândă nuă exist ă cur torieă proprie,ă unitatea,ă dac ă areă deă laă 4ă steleă înă sus,ă trebuieă s ă aib ă
contractă cuăoăcur torieă dină apropiere,ă iară serviciulă seăefectueaz ă cuăajutorulă curierului.
Reparatulă lenjerieiă şiăîmbr c minteiă oaspetelui

Acestă serviciuă poateă fiă efectuată cândă înă cadrulă departamentuluiă deă etajă exist ă oă
croitoreas .
Pentruă aă beneficiaă deă acestă serviciu,ă clientulă apeleaz ă laă recep ie,ă guvernant ă sauă
camerist ,ă înă func ieă deă procedurileă agreate.ă Înă func ieă deă ceeaă ceă areă înă modă concretă deă
81
reparat,ă cameristaă esteă ceaă careă duceă lucrurileă laă croitoreas ă şiă totă eaă leă aduceă sauă esteă
chemat ă directă croitoreasa,ă pentruă aădiscutaă cuăclientul.
Pentruă serviciileă prestateă seă completeaz ă ună bonă deă prest riă servicii,ă careă esteă dusă laă
recep ieă şiăoperatăînă contulă clientului.
3.6.5.ăCur atulă şiălustruitulă înc l minteiă oaspetelui
Acestă serviciuă seă efectueaz ă înă oriceă unitateă deă laă 1ă laă 5ă stele,ă deă c treă camerist ă sauă altă
lucr toră ală departamentuluiă deă housekeeping.ă Deă regul ,ă înă unit ileă deă 3,ă 4,ă 5ă steleă serviciulă
seă efectueaz ă gratuit,ă iară laă unit ileă deă 1,ă 2ă stele,ă serviciileă seă efectueaz ă cuă plat .ă Înă listaă cuă
serviciileă suplimentareă oferiteă deă unitateaă respectiv ă esteă obligatoriuă s ă fieă trecută dac ă
serviciulă seăefectueaz ă cuăplat ă sauă gratuit.
Ună modă elegantă deă aă oferiă acestă serviciu,ă înă hotelurileă deă 4,ă 5ă steleă esteă urm torul:ă înă
holulă spa iuluiă deă cazareă exist ă ună covoraşă deă plastică înă formaă deă pantof;ă clientulă esteă anun ată
înă listaă deă serviciiă suplimentareă c ,ă dac ă doreşteă s ă îiă fieă cur a iă sauă lustrui iă pantofii,ă s -iă laseă
peăacestăcovoraş;ă înă acestăfelă elănuă trebuieă s ăanun eă cameristaă înă modă special.
Înă oriceă spa iuă deă cazareă esteă obligatoriuă s ă existeă perieă pentruă înc l minteă sauă alteă
materialeă cuăfunc iuniă similare.
Laă unit ileă deă 4ă sauă 5ă steleă esteă obligatoriuă s ă existeă şiă aparateă deă cur ată înc l minteaă
careă sunt,ă deă obicei,ă amplasateă peă coridor,ă înă apropiereaă lifturilor.ă Folosindă acesteă aparate,ă
timpulă deă aşteptareă laă liftă pareă maiă scurtă pentruă clien iiă maiă ner bd tori,ă dară seă ofer ă şiă ună
serviciuă util,ă iară clien iiă nuă maiă trebuieă s ă apelezeă pentruă efectuareaă acestuiă serviciuă laă oă
persoan ,ă folosireaă maşiniloră deăcur ată fiindă practic ă şiă oferindă rapiditateă laă execu ie.
3.6.6.ăP strareaăobiecteloră uitateădeăoaspe i
Acestaă esteă ună serviciuă suplimentară f r ă plat ,ă ală departamentuluiă deă housekeeping.ă
Loculă undeă ună oaspeteă poateă uitaă celă maiă frecventă diverseă obiecteă esteă spa iulă deă cazare,ă
cameristaă fiindă ceaă careă leă g seşte.ă Înă momentulă g siriiă unuiă obiect,ă primulă lucruă careă seă faceă
esteă s ă fieă anun at ă recep ia,ă existândă posibilitateaă caă acelă clientă s ă nuă fiă p r sită înc ă unitatea.ă
Dac ă clientulă aă plecat,ă obiectulă esteă predată guvernantei.ă Guvernantaă ineă ună registruă deă
eviden ă aă obiecteloră uitate,ă înă careă suntă trecuteă toateă obiecteleă careă seă p streaz .ă P strareaă seă
faceă timpă deăună an,ădup ăcareăpotăfiă dateăpersoaneiă careăle-aăg sit.ă
Exist ă anumiteă reguliă dup ăcareăseăselecteaz ă obiecteleă careăseăp streaz ,ă şiă anume:
 alimenteleă perisabileă seă p streaz ă doară pân ă laă expirareaă termenuluiă deă valabilitate,ă
dac ănuă suntă începute,ă apoiă seădistrug;
 lenjeriaă intim ă folosit ă nuă seăp streaz ;
 m rfurileă consumabileă înă cantitateă mic ă nuă seăp streaz ă (s pun,ă şamponă etc.);
 baniiă seădepună laă banc ădup ă24ădeăore;
 bijuteriileă seădepună înă seifulă unit iiă peăbaz ădeăprocesăverbal;
 obiecteleă deăîmbr c minte/înc l minteă seăp streaz ;
 obiecteleă careă suntă p strateă seă împacheteaz ,ă fiec ruiaă iă seă ataşeaz ă ună num ră deă
ordineă corespunz toră celuiă dină registruă şiă seă pună într-ună spa iuă încuiat,ă cheiaă g sindu-
seălaă guvernant .
82
Registruădeăeviden ă–ăobiecteăuitate
Camera/loculă Numeleă Numeleă şiă

Nr. (undeă aăfostă turistului,ă Obiect,ă func iaă Dataă
Data Semn tura
crt. g sită eventuală descriere salariatuluiă careă restituirii
obiectul) adresa aăg sită obiectul
Trezireaă oaspe ilorălaăoraăsolicitat

Esteă ună serviciuă suplimentară f r ă plat ,ă specifică recep iei,ă dară înă anumiteă situa iiă poateă fiă
implicată şiă personalulă departamentuluiă deă housekeepingă înă efectuareaă acestuiă serviciu.ă
Implicareaă personaluluiă deă housekeepingă areă locă înă unit ileă înă careă nuă exist ă telefoaneă înă
spa iileă deăcazareă sauă înă situa iaă înă careăturistulă nuă r spundeă laă telefonulă dină camer .
3.6.7.ăMinibar
Unit ileă hoteliereă deă 3,ă 4,ă 5ă steleă auă înă dotareă obligatoriuă minibarulă frigorifică cuă
produseă specifice.ă Num rulă produseloră dină minibară poateă variaă deă laă ună spa iuă deă cazareă laă
altulă sauă deă laă oă unitateă laă alta.ă Esteă obligatoriuă s ă seă afişezeă într-ună locă vizibilă oă list ă aă
produseloră dină minibar.
Gestionareaă produseloră dină minibară poateă fiă f cut ă deă c treă camerist ,ă deă c treă
personalulă deălaăroomă service,ă sauă deăc treăoăpersoan ă dină departamentulă deărestaura ie.
Înă gestionareaă minibaruluiă potă s ă apar ă problemeă legateă deă plataă produseloră consumate.ă
Pentruă caă problemeleă s ă fieă câtă maiă mici,ă trebuieă s ă existeă oă comunicareă eficient ă întreă
recep ieă şiăpersoanaă careăr spundeă deăminibar.
Pentruă evitareaă pierderiloră prină neachitareaă produseloră consumate,ă s-auă g sită chiară şiă oă
serieă deă solu iiă constructive.ă Astfel,ă laă oraă actual ,ă spa iileă deă cazareă potă fiă dotateă cuă diverseă
tipuriă deă minibaruri,ă deă laă celeă maiă simpleă modele,ă laă celeă careă auă montată peă uş ă ună sistemă deă
aten ionareă cuă 2ă becule e,ă celă verdeă indicândă faptulă c ă nuă s-aă umblată înă minibar,ă iară celă roşuă
indic ă faptulă c ă s-aă umblată şiă pân ă laă minibaruriă conectateă laă computereleă deă recep ieă unde,ă laă
ridicareaă produsuluiă deă peă loculă lui,ă esteă automată trecut ă consuma iaă laă notaă deă plat ă aă
83
clientului.
Personalulă deă etajă esteă implicată înă modă directă sauă indirectă înă prestareaă serviciiloră
suplimentare.ă Serviciileă suntă oferiteă cuă promptitudineă iă conformă cuă cerin aă deă calitateă aă
clientului.ă Serviciileă oferiteă trebuieă s ă seă desf oareă înă condi iiă deă siguran ,ă iară dac ă anumiteă
serviciiă dep escă ariaă deă competen ă aă personaluluiă deă etaj,ă suntă raportateă niveluluiă ierarhică
superior.
3.6.8.ăRezumat
Înă func ieă deă categoriaă structuriiă deă primire,ă exist ă iă gamaă deă serviciiă suplimentareă careă
suntă puseă laă dispozi iaă turi tilor.ă Cuă câtă num rulă deă serviciiă esteă maiă mare,ă cuă atâtă implicareaă
personaluluiă deă etajă esteă maiă profund .ă Personalulă trebuieă s ă aib ă oă atitudineă amabil ,ă
binevoitoare,ă demn ă iă s ă comuniceă mereuă cuă celelalteă departamente,ă pentruă oă bun ă
coordonareă iă realizareă aăserviciilor,ă conformă cerin eloră clien ilor.
a. cuăplat
Trezireaă clien iloră esteăună
1. b. f r ă plat
serviciuă suplimentar:
c. nuă intr ă înă atribu iileă cameristei
a. sp latulă şiăc lcatulă îmbr c minteiă clien ilor
Serviciileă suplimentareă
2. b. reparatulă lenjerieiă şiă îmbr c minteiă clientului
oferiteă potăfi:
c. cur atulă şiă lustruitulă înc l minteiă clientului
Atunciă cândăareăună clientă a. nuă intr ă înă camer ă peătotăparcursulă zilei
bolnavă într-oă camer ,ă oă b. intr ă înă camer ă laă sfârşitulă programului
3.
camerist ă procedeaz ă îiă acord ăoăaten ieă special ă îndeplinindu-iă cerin eleă şiătreceă
c.
astfel: deămaiă multeă oriăprină camer ,ă interesându-seă deăstareaălui
a. urmeaz ă protocolulă obişnuit
Cândăareăcazat ă oă
b. îiă îndeplineşteă nişteă cerin eă generale
4. persoan ă V.I.Păpeăraionulă
îiă îndeplineşteă nişteă cerin eă speciale,ă careăîiă suntă comunicateă
ei,ă camerista: c.
deăc treăguvernant
Atunciă cândăsuntă seădiscut ă şiăseăanalizeaz ă careăauăfostă motiveleă
a.
reclama iiă dină parteaă reclama iiloră şiăcumă puteauă fiă eleă evitate
5.
oaspe ilor,ă trebuieă b. seătreceăcuă indiferen ă pesteăele
procedatăastfel: c. seăd ăoăimportan ă minim ă situa iei
Atunciă cândăîntâlneşteă ună a. salut ă prima,ă indiferentă deăsex,ăfunc ieă sauăvârst
6. oaspete,ăcameristaă b. aşteapt ă s ăfieă salutat
procedeaz ă astfel: c. treceăindiferent
1. înă oficiulă cameristei

P strareaă obiecteloră uitateă 2. laă recep ie
seăface: într-ună spa iuă specială amenajat,ă obiecteleă fiindă eviden iateă înă
3.
registrulă p strată deăguvernant
R spunsuriă corecte:ă 1bă–ă2a,b,că–ă3că–ă4că–ă5aă–ă6aă–ă7c.ă
84
BIBLIOGRAFIE
1. Adrianaă Gabrielaă Mihail,ă Mihailă Corneliuă Acatrineiă iă Mihailă Rajnita:ă TEHNOLOGIEă

HOTELIER ă Housekeepingă –ăBucure ti,ă 2002
2. Corneliaă Pop,ă Cristinaă Curutiu:ă MEDIIă Iă PROPRIET Iă HOTELIEREă –ă Cluj-
Napoca,ă2006
3. ***O.M.S.ănr.ă536/1997
4. ***Legeaă 319/2006
5. ***H.G.ănr.ă 1051/2006
6. ***H.G.ănr.ă 1146/2006
7. ***H.G.ănr.ă 1091/2006
8. ***H.G.ănr.ă 971/2006
9. ***H.G.ănr.ă 1048/2006
10. ***H.G.ănr.ă 457/2003
11. ***Legeaă 49/2006
12. ***Legeaă 307/2006
13. ***Legeaă 481/2004
14. ***Legeaă 212/2006
15. ***Ord.ăM.A.I.ănr.ă163/2006ă
16. ***Ord.ăM.A.I.ănr.ă712/2005
17. ***Ord.ăM.A.I.ănr.ă786/2005
85

Camerista Suport Final DORA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Camerista Suport Final DORA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Axa prioritară: 6.

„Promovarea incluziunii sociale”

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul

Capitolulă 2ăIGIENAă IăSECURITATEAă MUNCIIăă 20

Capitolulă 3ăTEHNOLOGIAă MESERIEIăă 39

3.2.ăEchipamenteă şiămaterialeăfolositeăînă procesulădeăcur enie ă ă 43ă

COMUNICAREAă LAăLOCULă DEăMUNC

1.1. Tipuriă iătehniciădeăcomunicare

Comunicareaă organiza ional

Rela iileă interdepartamentaleă presupună comunicareaă şiă cooperareaă cuă celelalteă

Acestămodă deăaăpriviă lucrurileă aduceăbeneficiiă tuturor:

Aceast ă comunicareă seărealizeaz ă înă diferiteă feluri:

Întâmpinareaă oaspe ilor

Salutulă reprezint ă oă component ă esen ial ă aă comportamentuluiă profesional.ă Elă poateă

Furnizareaă informa iilor

Comunicareaă oral ă implic ă vorbireaă şiăascultarea.

Aceastaă areămaiă multeă caracteristiciă careăafecteaz ă mesajulă oral,ă şiă anume:

Comunicareaă non-verbal ă (limbajulă corpului)

Limbajulă corporală implic :

Esteă recomandată aăevita:

1.2. Comunicareaăeficient ăcuăoaspe ii

 turiştiiă nu-şiă dorescăs ăleăconsuma iă timpulă cuălungiă explica ii;

Pentruă aăvedeaăceăfelădeăpersonalitateăaveți,ăprocedațiă astfel:

ridicateă referitoareă laă inutaă personaluluiă suntă importante:

2. Dinăpunctulă deăvedereăalăunit ii:

Dac ăpersonalulă esteăîngrijită şiăzâmbitoră înseamn ă c :

1.2.1.3ă inutaă vestimentar

1.3ăMuncaă înăechip ăînădepartamentulă housekeeping

Activitateaă poateăfiăorganizat ă înădou ă moduri:

1.4.Îndeplinireaă sarciniloră echipei.ă Colaborareaă şiă conlucrareaă cuă membriiă

1.4.2. Cooperareaă cuădepartamentulă tehnic

1.4.3. Cooperareaă cuădepartamentulă deăalimentațieă (Restaurant)

1.4.4. Cooperareaă cuăserviciulădeăcontabilitate

1.4.5. Cooperareaă cuădepartamentulă deăsecuritate

1.5. Rezolvareaă situa iilorăneprev zute

Solu ionareaă nemul umiriloră sauăreclama iiloră oaspe ilor:

1.5.2. Situa iiă particulareă (cândă turiştiiă suntă bolnavi)

1.5.3. Mutareaăclien iloră dintr-ună spa iuă deăcazareăînăaltul

Acestălucruă seăpoateăfaceă dină maiă multeă motive:ă

1.5.4. Defec iuniăap ruteă înăspa iulă deăcazare

1.5.5. Cerin eleăspecialeăaleăclien iloră V.I.P.ăînăstructuraă deăprimire

1.5.6. Abateriă deălaăcomportamentulă profesional

Testă deăautoevaluareă aăcunoştin elor

a. expresiaă fe eiă şiă inutaă personal

Lucr riă specialeădeăcur are,ă dezinfec ie,ă dezinsec ie,ăderatizareă

Dină capitolulă 6ă-ăNormeădeăigien ă laă unit ileă deăfolosin ă public :

Igienaăzilnic ă nuă trebuieă neglijat :

Igienaăîmbr c minteiă şiăînc l mintei

Obliga iiă aleălucr torilor:

Protec iaă împotrivaă electrocut rii:

Protec iaă împotrivaă substan eloră periculoase:

Şi,ăînă plus,ă trebuieă s ăseărespecteăurm toareleă reguli:

 laă membre,ă ateleleă seăpună deăoăparteăşiă deăaltaă aăfocaruluiă deăfractur ;

Obliga iileă principaleă aleăsalaria iloră sunt:

Instructajeleă seăefectueaz ă dup ăcumă urmeaz :

Mijloaceleă deăstingereă potăfi:

Totăpersonalulă trebuieă s ăştieă s ăfoloseasc ă sting toarele.

deăinterven ieă înă cazădeăincendiuă şiăs ăştieă ceăareădeăf cut;

Ceătrebuieăf cută înăcazulă unuiă incendiuă într-oă unitateă hotelier :

Num rulădeătelefonălaăcareăseăanun ăoăsitua ieădeăurgen ăesteă112.

2.3.3.ăRecomand riă pentruă prevenireaăincendiiloră înă departamentulă deăhousekeeping

s ăînve eă regulileă ceătrebuieă urmateă înă cazădeăincendiu;

Înăcazulăarsuriloră prinăac iuneaăfocului,ăprimulă ajutoră seăvaăacordaăastfel: