DKVE

Dräxlmaier-Compendiu pentru tehnica conexiunilor electrice. Versiune 0.1 Stadiu 08.01.
2007 Pag 1-
Dräxlmaier-Compendiu
pentru tehnica conexiunilor
electrice.
Version 0.1
Stadiu 08.01.2007
Autori: Norbert Sickau, Martin Attenberger, Josef Neumaier Josef Neumayer,

Lukas Mühringer, Peter Nadler, Rudolf Huber, Tilman Renz.
ATENTIE: Acest document serveste exclusiv la utilizarea in interiorul fabricii. Nu este

permisa transmiterea acestuia unei terte parti (in afara grupului de firme
Dräxlmaier).
Dräxlmaier-Compendiu pentru tehnica conexiunilor electrice. Versiune 0.1 Stadiu 08.01.2007 Pag 2-
Introducere.
Imbinarea (contactorilor) cablurilor este una din operatiunile cele mai importante in cadrul
procesarii seturilor de cabluri si in fabricile noaste are loc de mai multe ori pe zi. Fiecare conexiune
insuficienta prezinta riscuri, prin neindeplinirea conditiilor la folosirea in cadrul automobilelor si
defectare. Chiar si erorile singulare pot fi foarte critice, intrucit detectarea este greoaie, nu se poate
depista in timp util ci numai la utilizatorul final. Dar se pot produce si erori in serie, caz in care sint
afectate un mare numar de conexiuni.
Aceasta se va explica printr-un exemplu; La masina de debitare a cablurilor se executa o comanda

de 1500 cabluri. La un capat al cablului se afla o sertizare insuficienta. De regula aceste 1500 de
cabluri se monteaza la 1500 de automobile. Atunci 1500 de automobile trebuie sa viziteze un
atelier, undeva in lume, pentru inlocuirea conexiunii sertizate incorect. Costurile ajung rapid la
ordinul milioanelor de Euro. In afara de interventia necesara, defectiunea poate afecta un sistem de
siguranta, care devine nefuctional. De exemplu in cazul unui impact, un airbag nu se declanseaza si
astfel pericolul la care sunt expusi ocupantii devine mai mare.
Deci este hotaritor ca noi din cadrul grupului Dräxlmaier sa ne folosim cunostintele si experienta
pentru eliminare cu mare siguranta a conexiunilor insuficiente. O documentatie in acest sens este un
pas inainte. Astfel aceasta a doua editie se prezinta primele 2000 de erori de sertizare catalogate
extinse intr-un compendiu pentru tehnica conexiunilor electrice. Acesta aduna cunostinte si
experienta pentru o fabrica, care ofera noilor colaboratori o vedere asupra tematicii de sertizare, iar
colegilor experimentati le ofera posibilitatea efectuarii de noi propuneri astfel incit la contactarea
singulara sa se procedeze conform ultimului studiu de cunoastere.
Compendiul Dräxelmaier pentru tehnica conexiunilor electrice, cu toate acestea nu cuprinde toate
cunostintele relevante. In viitor adaptarea la conditii noi se va face mai des si mai flexibil. In cazul
unor inadvertente fata de instructiunile de lucru anterioare respectiv specificatii individuale sint
valabile ultimele.
Cuprins
Introducere 2
Cuprins 3
1 Componente ale procesului de conectare a cablurilor rotunde 5
1.1 Piesa de contact (contactul) 5
1.1.1. Descriere generala. 5
1.1.2. Sistemul numeric pentru piese de contact la DRX. 7
1.1.3. Erori posibile 7
1.1.4. Referinte. 8
1.2 Conductori rotunzi 9
1.2.1 Descriere generala 9
1.2.2. Sistemul numeric pentru cabluri la DRX. 11
1.2.3. Erori posibile. 11
1.2.4. Referinte. 14
1.3. Etansare cabluri singulare. (EAD) 15
1.3.1. Descriere generala. 15
1.3.2. Erori posibile. 16
2 Mijloace de productie participante la proces. 17
2.1. Presa de sertizare. 17
2.2. Scule de sertizare mecanice 19
2.1.2. Descriere generala 19
2.2.2. Bazele ajustarii sculelor. 24
2.2.3. Indicatii pentru siguranta lucrului 24
2.2.4. Folosirea corecta a sculelor. 25
3. Procesul de sertizare. 25
3.1. Conditii de plecare pentru proces. 26
3.2. Realizarea unei conexiuni sertizate 29
4. Asigurarea calitatii 31
4.1. Verificari in timpul procesului 31
4.1.1. Masuratori (verificari) in timpul procesului. 31
4.1.1.1. Masurarea inaltimi de sertizare. 31
4.1.1.2. Masurarea fortei de sxtragere. 33
4.1.1.3. Controlul fortei de sertizare. 36
4.1.1.4. Referinte. 45
4.1.2. Controale vizuale in timpul procesului. 46

4.1.2.1. Treapta de separatie (codita,puntita) 52
4.1.2.2. Sertizarea conductor (pe lite) 53
4.1.2.3. Sertizarea izolatiei. 56
4.2. Alte controale. 61
4.2.1. Alte controale prin masuratori. 61
4.2.1.1 Masurarea latimii sertizarii 61
4.2.2. Analize de laborator prin sectionare. 62
4.2.2.1. Descriere generala 62
4.3. Acceptarea sculei sertizoare Freigabe. 67
4.3.1. Acceptarea sculei sertizoare Freigabe 1. 67
4.3.2. Acceptarea sculei sertizoare Freigabe 2. 67
4.4. Calibrarea preselor. 68
5. Alte tehnici de conectare. 69
5.1. Clipsuri de legatura inchise (inbinare tevi) BDM clips). 69
5.2. Legaturi clipsate deschise (racord UCAB). 72
5.3. Contacti cablu tubulari. 75
5.4. Contacti de fixare taetori. 77
5.5. Sudare cu ultrasunete. 80
5.6. Conexiuni conductori plati. 83
5.7. Contact LWL. 85
6. Cositorire si lipire. 90
6.1. Cositorire. 90
6.2 Lipire cu curenti de inalta frecventa pe masini rotative. 92
7. Clesti manuali. 95
8 Indice prescurtari 97
9. Index Team 98
1 Componente ale procesului pentru contactarea cablurilor rotunde
1.1. Piesa contact.
1.1.1 Descrierea generala.

Piesele de contact servesc la inbinarea cablurilor sau racordarea la o piesa electronica. Se livreaza
sub forma de benzi sau piesa libera.
Piesele de contact se deosebesc pentru imbinare tip priza si inbinare cu filet. Piesele de contact prin
introducere se compun dintr-un cap de baza si partial o pana care serveste la prinderea primara a
contactului in carcasa si in anumite cazuri la marirea fortei de introducere. Contactii de cablu nu
dispun de pana ci de o piulita mobila.
Zona de insurubare
Fig. 1.1. Contact inelar Fig.1.2. Contact inelar cu infiletare.
Capul de baza este in majoritate din aliaj de cupru (de ex. Alama, bronz, cupru fier,argint aliat. Pana
( mantaua elastica) se afla in afara domeniului de contact si este din otel. Suprafata corpului de baza
poate fi curata, zincata sau argintata. Si aici pot exista diferente intre suprafata de contact si
suprafata de sertizare. Pentru protectie contra coroziunii piesele sint acoperite cu ulei de contact ( cu
exceptia contactelor din domeniul de temperatura ridicata). Tot pentru protectia anticoroziva si
contaminarii unele contacte sint acoperite cu gel.
Fig. 1.3. Constructia unei piese de contact.
Domeniul de contact Domeniul de sertizare
Sertizarea izolatiei
Domeniul de trecere A
Sertizarea
conductorului Domeniul de trecere B
Pana de blocare Imprimari

Treapta de separare
arc din partea superioara
Fig. 1.4. Piesa de contact pentru imbinare/ MLK – Stift contact.
arc din partea superioara
Fig. 1.5. Piesa de contact pentru imbinare/ MLK – Bucse contact
Constructia generala a piesei de contact pentru imbinari este prezentata in fig. 1.3. Piesele
componente sint descrise pe rind mai jos:
♦ Treapta de separare in fata; rar; rest de legatura intre contacte sau la benzile de suport;
protejarea contactului la o eventuala deteriorare in timpul separarii.
♦ Domeniul de contact; domeniul in care se atinge contra contactul.
♦ Pana de blocare; serveste la fixarea primara a piesei de contact in carcasa.
♦ Domeniul de trecere “A” legatura intre domeniul de contact si domeniul de sertizare al

contactorului; surplusului de lite si pozitia de fixare a carcasei la blocarea secundara.
♦ Domeniul de sertizare; compus din domeniul de sertizare a conductorului si domeniul de

sertizare al izolatiei .
♦ Sertizarea pe lite: Sertizarea conductorului; domeniul care cuprinde litele si asigura contactul
electric; de regula apare ca sertizare B.
♦ Imprimari; efectuate in sertizarea conductorului; marirea suprafetei de prindere a litelor si ofera

posibilitatea de oxidare usoara a litelor in timpul sertizarii.????
♦ Fatetarea flancurilor de sertizare: facilitarea procedeului de infasurare la sertizare.
♦ Domeniul de trecere “B”; legatura intre sertizarea conductorului si izolatiei; domeniul in care
capatul izolatiei trebuie sa fie vizibil asigurarea ca izolatia nu este cuprinsa in sertizarea
conductorului.
♦ Sertizare a izolatiei; domeniu in care izolatia cuprinde conductorul si previne alunecarea; poate
apare sub diverse forme.
♦ Pragul de separare posterior; prezent intotdeauna in capul benzilor; (punctie, vezi treapta din
fata).
Piesele de contact sint produse in urmatoarele forme:
♦ Legate (longitudinal sau transversal) sub forma de banda.
Fig. 1.6. Exemplu de legare transversala. Fig 1.7. Exemplu de legare longitudinala
♦ Vrac: marfa libera.
1.1.2. Sistematizarea pieselor de contact la DRX.

Sistematica se prezinta sub. O: / DRX Info / DST / Provenienta material / Sistematizarea
materialului.
Conformatia numarului piesei de contact:
De ex. A 01 28 123.
A pentru piesa aplicata / piesa de contact.
01 reprezinta geometria piesei de contact

(acest numar din doua cifre poate fi de la 01…99)
28 reprezinta contacte tip priza; pentru latimea de introducere, iar pentru cea cu filet reprezinta
diametrul gaurii ( numarul poate fi de la 01 – 99)
123. – reprezinta un numar unde prima cifra indica materialul si suprafata (este intodeauna compus
din trei cifre).
1.1.3. Erori posibile

Dupa livrare sau datorita depozitarii piesele de contact pot prezenta in mod special urmatoarele
defectiuni:
♦ Oxidare: formeaza un strat de oxid, dupa evaporarea uleiului de contact de ex. In cazul unei
depozitari gresite (durata, temperatura, modul de depozitare etc).
♦ Murdarire: praf ulei sau grasime de pe miini, de ex. din cauza depozitarii eronate, a curateniei
insuficiente ca si neatentiei la locul de munca
♦ Deteriorare: exemple sunt striviri, zgirieturi sau pene de blocare indoite; rezultate din nou in
urma depozitarii sau manipularii gresite
Fig 1.8 Piese de contact oxidate Fig. 1.9. Piese de contact deformate.
Fig. 1.10. Piesa de contact cu crapatura (fir de par). Fig .1.11. Contacte deteriorate pe benzi de
legatura
Toate aceste defectiuni influenteaza conductibilitatea si prelucrabilitatea pieselor de contact si
trebuie prevenite neaparat. O tratare mai amanuntita a defectelor se face in FMEA. Defectiunile sint
specificate in Catalogul defectiunilor DRX. prin:
O / DRX Info / CC CQ / 4, Managementul informatiilor / DRX.
1.1.4. Referinte.
Alte informatii pentru piese de contact si manipulare se gasesc in special in urmatoarele

documentatii:
♦ Desene ale beneficiarilor si producatorilor.
♦ Norme ale clientilor
♦ Specificatie produs si prelucrare pentru piese, piesa de contact (beneficiar)
♦ FMEA –ri.
1.2. Cablu (cablul rotund).
1.2.1.Descriere generala.
Cablurile pentru automobile sint cabluri care asigura trasmiterea curentului la automobile. Aici este
vorba de cabluri de joasa tensiune neecranate.
.
prima culoare
a doua culoare
lite = culoarea de baza
diametru diametrul
izolatiei
Lita individuala
grosimea peretelui a treia culoare

izolatiei (a doua culoare)
izolatie cea de-a treia culoare poate fi
sub forma de spirala
Figura 1.12. Structura unui cablu standard
In urmatorul ex. se reprezinta simbolizarea cablurilor:

Cablul FLRY – 1,5 A (B).
FL. Este un cablu pentru automobile de joasa tensiune.
R. reprezinta o izolatie subtire.
Y. reprezinta PVC ca material izolant.
1,5. este sectiunea minimala.
A reprezinta o structura simetrica a cablului. Se foloseste un nr. mare de lite stabilite
prin DIN EN 6722 si LV 122. Litele sint dispuse simetric in jurul unui fir central.
B reprezinta o structura asimetrica, se foloseste un numar de lite stabilit prin
DIN. EN 6722 si LV 112. Litele sint asezate asimetric.
Tab. 1.1: Forme pentru infasurare cablu.
Bobine Niehoff. Tamburi. Bobine simple (pentru

desfasurare
longitudinala).
Obs. Figurile reprezentate provin dintr-un catalog de la Gebaur & Griller.

De departe se folosesc bobinele Niehoff care din acest motiv se vor trata in detaliu.
Sistemul de impachetare Niehoff se foloseste pentru cablurile de automobile cu sectiunea de la
0,35 – 6 mm².
♦ FLY. ( cablu automobile cu grosimea normala a peretilor conform normelor
ISO 6722, DIN 72551, LV 112).
♦ FLRY. ( cablu automobile cu grosimea redusa a peretilor coform normelor
ISO 6722. DIN 72551, LV 112).
♦ ETFE. (etilentetraflor etilena folosit pentru spatii cu temperaturi de peste 105°C.
Avantajele pachetului Niehoff constau in:
♦ Reducerea spatiului de depozitare cu circa 50%.
♦ mai buna supraveghere a depozitului.
♦ Reducerea costurilor de returnare a bobinelor goale.
♦ Prevenirea formarii de noduri la taierea cablului.
♦ Reducerea costurilor de indepartare.
♦ Marirea vitezei de derulare cu circa 10% in comparatie cu tamburii.
Dezavantaje nu sint cunoscute.
Pentru manipularea sistemelor de palete Niehoff se vor avea in vedere urmatoarele puncte:
♦ Pachetul NPS (sistemul de palet Niehoff) se livreaza pe Europaleti (800 x 1200 mm), pot
ramine pe acestea sau cu ajutorul unui utilaj de ridicare oferit de Nichoff se pot aseza pe
carucioare sau pe transpaleti.
♦ Cu ajutorul capacului de derulare, acesta se poate efectua cu viteza marita.
♦ Deabia dupa prelucrarea completa a bobinei se roteste mosorul multi directional. Prin tragere in
sus a inelului rosu si rotirea in sensul acelor de ceasornic se separa capacul de pe con. Astfel
mansoanele conice si capacele separate se pot aseza pe Europaleti si returna. Pe un Europalet
incap cca. 100 de pachete.
♦ Atentie; bobinele NPS nu vor fi rotite sau inclinate in timpul depozitarii si pina la prelucrarea
completa.
Cu toate ca sistemul de impachetare Niehoff

este robust se pot produce deteriorari prin transport,
manipulare necorespunzatoare.
Fig 1.13. Bobine Niehoff deteriorate
Bobinele Niehoff deteriorate trebuie blocate imediat pentru prevenirea deteriorarii cablurilor in
timpul prelucrarii.
Tamburii se folosesc numai pentru cabluri speciale, neadecvate pentru bobine Niehoff respectiv in
cadrul livrarii de mostre in cantitate redusa. Pentru cantitati mici exista si variante injumatatite.
Bobine simple se folosesc pentru cabluri cu sectiunea mai mare de 6 mm², cabluri ecranate sau
cabluri pentru unde luminoase (LWL). Un dezavantaj il constituie necesitatea folosirii unui
dispozitiv de desfasurare la derulare bobina trebuie rotita.
1.2.2. Sistemul numeric pentru cabluri la DRX.

Sistemul se exprima prin O / DRX Info / DST / Provenienta materialului.
Structura unui nr de cablu de ex. L 01 15fff.
L reprezinta conductorul.
01 reprezinta structura cablului (numar din doua cifre de la 01 – 99).
15 (numarul din doua cifre de la 0 la 99) reprezinta

4 cablu cu un singur fir pentru sectiune.
5 cabluri cu mai multe fire pentru nr firelor.
fff reprezinta cabluri cu un singur fir - pentru culoare (reprezentat prin litere).
cablurile cu mai multe fire pentru numerotarea corecta (reprezentata cu trei cifre)
In stare de livrare sau din cauza depozitarii / comisionarii, cablurile pot prezenta in special
urmatoarele defectiuni:
♦ Tip de cablu fals sau culoare falsa a cablului.
♦ Diametru exterior al izolatiei sau grosimea stratului

in afara tolerantei.
♦ Concentricitate, litele in afara tolerantelor
fig 1.14. Exemplu NIO concentricitate Kmin trebuie sa fie de 45%.
♦ Suprafata de prindere a izolatiei in afara tolerantei.
♦ Sectiunea conductorului in afara tolerantei
♦ Izolatia incomplet aplicata.

Fig. 1.15. materialul tubului de izolatie
incomplet aplicat.
♦ Izolatie deteriorata
In procesele preliminare de debitare si dezizolare sint posibile urmatoarele erori:
Tab. 1.2: Exemple de imagini gresite pentru debitare si dezizolare

Eroare Cauze posibile Posibile urmari
Lungimea ♦ Reglarea gresita ♦ Dezizolare prea scurta; izolatie prinsa in
dezizolata gresit a izolatiei (datorate sertizare.
si programarii
gresite)
♦ Falsa reglare a
cutitelor.
→ Nu se asigura rezistenta mecanica a legaturi.

→ Rezistenta de trecere prea mare.
→ Pericol de incendiu.
♦ Dezizolare prea lunga; Sertizare fara
izolatie
→ Ruperea cablului datorita lipsei suportului.

izolatiei.
→ Pericol scurtcircuit.
Dezizolare nerealizata. ♦ Reglare gresita a ♦ Izolatie sertizata.
instalatiei si pe baza
datelor eronate.
♦ Cutite montate
gresit.
♦ Cutite uzate
→ Nu se asigura rezistenta mecanica a

imbinarii.
♦ Rezistenta de trecere mare.
→ Pericol de foc.

Fire singulare smulse ♦ Cutite dezizola- ♦ Pericol de rupere ulterioara.
re sau debitare
defecte.
♦ Reglarea
incorecta a cutitelor.
♦ Tip necore-
spunzator de cutite
( de exemplu cleste).
♦ Cablu gresit.
→ Eventual scurtcircuit in automobile
Fire rasfirate formare de ♦ Resturi de ♦ Fire singulare necuprinse de sertizarea

matura. izolatie indepartate firelor.
prematur.
♦ Prinderea prea
puternica a izolatiei
pe lite.
→ Neasigurarea rezistentei mecanice.

→ Rezistenta de trecere prea mare.
→ Pericol incendiu.
→ Posibil scurtcircuit.
Fire separate sau rupte ♦ Reglarea ♦ Pericolul ruperii ulterioare lite sau fire
incorecta a cutitelor deteriorate (valoarea de extragere prea mica).
– patrunderea prea
adinca in izolatie.
♦ Concentricitatea
litelor in afara
tolerantelor.
→ Neasigurarea rezistentei mecanice.

→ Functie electrica o sertizare nerealizata.
(rezistenta la trecere prea mare).

Adincimea de asezare prea ♦ Reglarea masinii ♦ Cablu asezat prea jos. Sertizare pe izolatie.
mare. sau sculelor
sertizoare gresita.
♦ Cablu asezat insuficient de jos; lungimea

dezizolata prea scurta (lipsa izolatiei sau
izolatie si conductor sertizat)
♦ Suprafata dezizolata prea lunga.
→ Rezistenta mecanica neasigurata.

→ Rezistenta la trecere prea mare.
→ Pericol de incendiu.
Erorile sint specificate in catalogul de erori DRX

O / DRX Info / CC CQ / 4 Managementul informatiilor / DRX catalog erori.
1.2.4. Referinte.
Alte informatii despre cabluri si tratament sint continuate in urmatoarele documentatii.
♦ Desene ale clientilor si norme ale clientilor.
♦ Specificatie produs si prelucrarea cablului (producator) desene producator.
♦ FMEA – uri.
Pentru producatori de cabluri sint valabile de regula urmatoarele norme si instructiuni:
DIN 6722-1 controale (DIN 72551 partea 1 norma anterioara).
DIN 6722-2 conditii (clasificare, simbolizare).

DIN 72551, partea 6 Dimensiuni, materiale, simbolizare.
DIN 72551, partea 7 Culori, simbolizare culori.
DIN 76722 Simbolizare structura.
LV112 Conductori electrici pentru automobile cu un singur fir (Elaborat.
Domeniu de lucru, cabluri automobile).
Specificatiile clientilor si normele clientilor au prioritate fata de normele DIN.
1.3 Etansare lite singulare (EAD)
1.3.1. Descrierea generala;

Garnitura de etansare (EAD), serveste
la etansarea la apa stropita a contactului in carcasa.
Ea se realizeaza din silicon, EAD-uri exista in
diverse forme si culori.
Fig, 1.15. Diverse EAD-uri pentru etansarea cablurilor.
EAD-ul se trage pe cablul dezizolat se pozitioneaza iar in timpul sertizarii se fixeaza cu sertizarea
izolatiei prinsa de contact.
conductor
contactor etansare lite singulare

Fig. 1.16. EAD sertizat.
Marginea taieturii izolatiei trebuie sa fie vizibila in interiorul domeniului 1.
Etansarea trebuie sa fie vizibila in interiorul zonei 2).
Daca exista o fereastra etansarea trebuie sa fie vizibila (vezi domeniul 3).
EAD. se livreaza in vrac sau legat.

In special urmatoarele instalatii sint relevante pentru prelucrarea EADs.
Modulul de baza (ex. Komax MCI 761) este un aparat pentru aplicarea automata a etansarilor pe
conductor.
Fig 1.17. Modul pentru introducerea EADs

(garnituri de etansare).
Materialul sau defectele de pozitionare a EADs (garnituri de etansare) sint recunoscute cu un

modul de urmarire (ex. Komax SPA)..
Fig. 1.18. Modul MCI 761, modulul de urmarire SPA
1.3.2. Erori posibile.

In timpul livrarii sau din cauza depozitarii/comisionarii garniturile de etansare pentru cabluri pot
prezenta in special urmatoarele defecte:
♦ Lipire si prelucrabilitate redusa datorate stratului de ulei provenit din procesul de fabricatie.
♦ Deteriorari de EDA de ex. crapaturi sau deformari.
Defectiunile sint specificate in catalogul de defectiuni DRX.

O:/ DRX Info / CC CQ /4 managementul informatiiilor / DRX.
2. Mijloace de productie incluse in proces
2.1. Presa de sertizat.
Se deosebesc in general automate pentru debitare cabluri si semiautomate pentru lucru manual la
preconfectionare.
Presele de sertizat sint de doua tipuri: De ex. prese cu excentric cu cursa fixa si servoprese (cu
cursa programabila).
.
Fig 2.1. Presa cu excentric (Fa. Gamma) Fig. 2.2. Presa cu excentric SLP 2000 (Fa. SLP)
folosita in special in preconfectionare inclusiv reglarea automata a inaltimii de
sertizare. La SLP 2000 CP, folosita la debitare
cablu.
Fig. 2.4. Presa cu angrenaj (reductor)

Fig. 2.3. Servopresa cu angrenaj si motor in
MCI 711 Komax folosita in special in
trepte (MCI 721; MCI 722 (Fam Komax),
KS pe masini de debitat si sertizat la
folosita in special in KS pe masini de debitat si
sertizarea cablurilor
sertizat la sertizarea cablurilor.
Fig. 2.5. Dispozitiv de coborire
Coborirea graiferului se poate ajusta cu surubul de ajustare conform figurii. Cu cit coborirea este
ajustata mai precis cu atit cablul este neindoit mai putin in timpul procesului de sertizare.
Unele prese dispun de o reglare fina a inaltimii, pentru fixarea exacta a inaltimii de sertizare. La
cele mai multe prese viteza ciclului cursei este reglabila.
2.2 Scule de sertizare pentru masini.

2.2.1. Descriere generala.
Sculele de sertizat se folosesc pentru montarea (sertizarea) pieselor de contact (contactilor) la
capetele cablurilor. Se deosebesc doua categorii de scule sertizoare: scule sertizoare integrate in
prese si scule sertizoare cu schimbare rapida. Constructia este prezentata cu ajutorul unui exemplu
in figurile urmatoare Tyco si HDM ; documentatie de scolarizare pentru scule sertizoare cu
schimbare rapida Nr. SLE 006.
Cap de prindere.
Saiba de reglare a inaltimii de sertizare pe
conductor (pe lite).
Saiba de reglare a inaltimii de sertizare pe
izolatie
Saiba de reglare fina a inaltimii de sertizare pe
conductor (pe lite).
Cap de bataie (modul).
Ax si bucsa lagar
Corpul principal al sculei
Placa de baza
Fig 2.6. Piesele componente ale unei scule de sertizare (vedere laterala )
Suport mentinere contact (jos).

Sertizor lite(cutit de sertizare pe lite)
.
Sertizor izolatie (cutit de sertizare pe izolatie).
Piston cutit.
Fig. 2.7.Piese ale capului de bataie (modul)
Nicovala
Cutit.
Suport cutit.
Clichet avans.
Surub ajustare masa (trompeta).
Masa transport material.
Placa de ghidare material.
Opritor material.
Surub reglare cama avans.

Fig 2.8. Piese. Scula de sertizare (vedere din spate)
Piesele si functia lor cuprind:

♦ Suportul de baza al sculei este purtatorul pieselor sculei.
♦ Capul de prindere serveste la prinderea in presa.
♦ Placa de baza serveste la asezarea si fixarea sculei in presa si suplimentar ca suport pentru
piesele sculei.
♦ Saiba de reglare a inaltimii de sertizare pe conductor, regleaza inaltimea de sertizare pe
conductor (lite), Constructia acesteia (fina sau grosiera) difera de la o scula la alta (in functie de
tipul sculei).
♦ Saiba de reglare a inaltimii de sertizare pe izolatie regleaza inaltimea sertizarii pe izolatie si
difera de la o scula la alta (in functie de tipul Sculei).
♦ Saiba de reglaj fin a inaltimii de sertizare pe conductor serveste la ajustarea fina a inaltimii de
sertizare pe conductor (lite). Aceasta saiba se intilneste numai la anumite scule Tyco.
♦ Capul de bataie (modulul); serveste pentru ghidarea si fixarea pachetului superior de piese
sertizoare.
♦ Suport mentinere contact jos, (confectionat de cauciuc siliconat) serveste la ajustarea piesei de
contact, asfel incit dupa sertizare aceasta sa nu prezinte o deformare remarcabila (nu la toate
sculele).
♦ Sertizor lite; (cutit de sertizare pe lite) deformeaza piesa de contact (contactul) in domeniul de
sertizare a conductorului si determina profilul de sertizare.
♦ Sertizorul izolatiei; (cutit de sertizare pe izolatie) deformeaza piesa de contact in domeniul de
sertizare a izolatiei si determina profilul de sertizare.
♦ Piston cutit; impinge cutitul in jos. Prin aceasta piesa de contact este separata de banda
♦ Ax si bucsa lagar (din acest mecanism se regleaza lungimea cursei clichetului de avans al
benzei de contacti; jos mica ,sus mare).
♦ Nicovala serveste ca suport pentru contactor , in timpul procesului de sertizare ( piesa pereche
pentru sertizorul pentru lite si izolatie)
♦ Cutit; serveste la separarea pieselor de contact de banda de legatura, partial maruntirea benzi de
legatura.
♦ Suport cutit; ghideaza cutitul de separare a benzii.
♦ Clichet avans; patrunde in locasul de prindere a benzii de suport pentru contacte (de forma
rotunda sau dreptunghiulare) si o conduce spre nicovala (suport de sprijin).
♦ Surubul de ajustare al mesei; serveste la modificarea pozitiei piesei de contact pe nicovala
(suport de sprijin) prin rotire stinga - dreapta, mareste sau micsoreaza.
♦ Masa transport material; este prevazuta cu un canal pentru conducerea corecta a benzii suport
de prelucrat.
♦ Opritor material; serveste la prinderea benzii suport pentru prevenirea unor oscilatii (deplasari
fata – spate, stinga – dreapta) in timpul transportului.
♦ Ghidaj banda; conduce banda suport ( nu la toate sculele)
♦ Surubul de reglare –avans serveste la reglarea pozitiei contactorului fata de nicovala.
In functie de producator exista diverse scule sertizoare. Sculele sertizoare de la producatori diferiti
se diferentiaza mai ales in functie de materialul care urmeaza sa fie prelucrat. (mai ales contactori
prinsi transversal si longitudinal – vezi cap. 1.1.1 cu imaginile 1.6 si 1.7).
Modul de functionare a sculelor depinde de structura materialului si de producatoarul sculei

sertizoare.
Tipuri de transport:
♦ mecanic
♦ pneumatic
♦ transversal
♦ longitudinal
Tipurile de scule folosite in general sunt reprezentate in urmatoarele imagini.
Fig. 2.9. SAW - Scula sertizoare cu

transport transversal cu avans Fig. 2.10. CT - Scula sertizoare cu transport
pneumatic trensversal cu avans pneumatic
Fig .2.11. Scula sertizoare cu transport Fig .2.12. Scula sertizoare cu transport
trensversal cu avans pneumatic DELPHI. trensversal cu avans mecanic
SCHLEUNIGER
(Flexo- Crimper).
.Fig .2.13. Scula sertizoare cu Fig .2.14. Scula sertizoare cu

transport transversal cu transport longitudinal cu
avans pneumatic SIEMENS avans mecanic TYCO
Fig. 2.15. - Scula sertizoare cu Fig. 2.16. - Scula sertizoare cu transport

transport longitudinal cu transversal cu avans mecanic
avans mecanic .
Fig. 2.17. - Scula sertizoare cu transport

transversal cu avans mecanic Fig. 2.18.- Scula sertizoare
.
TYCO HDI cu transport longitudinal
cu avans mecanic TYCO
HDI
Indicatie: Sculele HDI sunt dotate cu filet metric.
Fig. 2.19. - Scula sertizoare cu transport

transversal cu avans pneumatic Fig. 2.20. - Scula sertizoare cu transport
TYCO. transversal cu avans
pneumatic SCHÄFER
Sculele se pot diferentia si dupa domeniile de implementare:
♦ Versiune pentru automate totale si semiautomate (tipuri curbe de transport.
♦ Pozitionarea manuala a cablurilor.
Sculele de sertizare se aseaza in lagare separate pentru automate si semiautomate. La automate

respectiv la semiautomate camele (curbele de transport sint montate impreuna cu opritorul de
cabluri si limitatorul).
La sistemul de avans mecanic curba de transport este fixata pe capul de bataie (modul) si la fiecare
miscare a presei transporta materialul de contact cu o treapta (pas).Exista doua tipuri de curbe.
Curba de transport orientata in sus
Curba de transport orientata in jos
Figura 2.2.1. reprezentarea diverselor curbe.
Curba de transport orientata in sus (cama) :

Se foloseste in mod special pentru automate cu viteza redusa a presei. La cursa de urcare a capului
de bataie (modul) piesa de contact este adusa pe nicovala (amboss) .
Curba de transport orientata in jos :

Se foloseste in mod special la semiautomate si automate cu viteza mare. La cursa de coborire a
capului de bataie (modul) piesa de contact este adusa pe nicovala (amboss).
2.2.2. Bazele ajustarii sculelor sertizoare.

Fiecare scula sertizoare este specifica contactului. Ajustarea sculelor sertizoare se bazeaza pe date
din urmatoarele surse:
♦ Cartea de insotire a sculei cu datele de sertizare.
♦ KS – Info (pentru automate).
♦ Vk – Info (in test).
♦ Cartea de lucru.
♦ Alte date de surse.
Ajustarea sculelor sertizoare cuprinde urmatorii pasi:

1. Reglarea avansului
…..determina piesa de contact deasupra nicovalei.
Posibile erori; pozitionare necentrata a benzii de material.
Posibile urmari; formarea de praguri (graduri) la fundul sertizarii, rasucirea contactului spre zona de
sertizare, rulare unilaterala la marginile sertizarii.
2. Pozitionarea longitudinala a piesei de contact
…..determina pozitia longitudinala a contactului pe nicovala si odata cu aceasta marirea fazei
(trompeta) de intrare si iesire (necesar numai in cazul transportului longitudinal pozitionarea se face
din reglarea avansului).
Posibile erori; faza de intrare prea mica sau inexistenta.
Posibile urmari; deteriorarea litelor, rezistenta la tractiune prea mica.
3. Controlul stari de uzura.
….. determina comportarea la roluire si calitatea setizarii.
Posibile erori; sertizorul de lite, nicovala sau cutitul de debitare uzate/deteriorate.
Posibile urmari; roluire unilaterala, suprafata de sertizare cu asperitati, formarea de graduri
unilaterale inadmisibile, sertizare deschisa pe lite respectiv suprapunerea defectuoasa la sertizarea
izolatiei, debitare gresita.
Erorile si urmarile acestora sint prezentate in detaliu la cap. 4.
2.2.3. Indicatii pentru siguranta lucrului.

♦ Inaintea lucrarilor de reglare si reparatii, presa trebuie oprita.
♦ La semiautomate; instalatiile de siguramta se aseaza linga presa si se monteaza din nou inainte
de functionare.
2.2.4. Manipularea corecta a sculelor sertizoare.

Pentru prevenirea atingerii intre sertizorul de fir(lite) si nicovala, trebuie sa existe o protectie pentru
transport (din cablu sau silicon), nu se va lovi scula sertizoare in capul de prindere dupa
introducerea protectiei.
Inainte de declansarea presei, scula sertizoare trebuie sa fie suficient deschisa, pentru prevenirea
deteriorarii pieselor de uzura prin atingere.
Scula sertizoare se va manipula cu atentie.
3. Procesul de sertizare.
Sertizarea inseamna legarea unei piese de contact la un fir prin presare mecanica cu ajutorul unei
scule de sertizare. Functionalitatea mecanica si electrica a imbinarii se asigura prin sertizarea
firului. In cele ce urmeaza se va prezenta pe scurt valorile specifice importante ale sertizarii.
Conductibilitatea – descrie, rezistenta de trecere de la lite la contact.
Forta de tractiune este o masura pentru rezistenta mecanica a imbinarii. Descrie forta necesara
pentru smulgerea litelor din sertizare (la sertizarea deschisa a izolatiei.
Inaltimea de sertizare, influenteaza forta de smulgere si conductibilitatea. Masurarea lor serveste la

determinarea valorilor Cmk. (propietati critice ale masinii) pentru analiza procesului.
Pentru mentinerea unei rezistente de trecere cit mai reduse se va determina din forta de tractiune si
conductibilitate o valoare optima (N=valoarea nominala). Acesta se afla la intersectarea celor dou
curbe.
Cu diagrama data ca exemplu in fig.3.1. producatorii de contacti fixeaza inaltimile de sertizare si

tolerantele.
Forta de tractiune a conductorului
Valoare conductibilitate
Forta de sertizare
Inaltimea de sertizare.
Fig. 3.1. Interdependenta curbelor pentru conductibilitate si forta de smulgere.

3.1 Conditii prealabile procesului

Inainte de inceperea unei serii se va verifica daca materialul de contact (conform 1.1.3), cablurile de
prelucrat (conform 1.2.3.) ca si echipamentul de prelucrare (vezi cap. 2 controlul integritatii masinii
MFU) sint in stare ireprosabila.
Surse importante pentru datele procesului:
♦ Carte insotire scula sertizoare

♦ KS.Info
♦ Cartea aprecierii vizuale a zertizarilor ( in pregatire).
Lucrari de reglare la scule serizoare:
♦ Reglarea inatimii de serizare.
Inaltimea de sertizare trebuie reglata conform datelor, cu ajutorul saibi de reglare respectiv
(suruburi ,imbus).
Lite Izolatie Lite Izolatie

Fig. 3.2. Saiba de reglare sirma (pe lite) cea Fig. 3.3. Conuri de reglare “I” izolatie “A” sirma
superioara / izolatie cea inferioara. (lite) surub inbus
Lucrarile de sertizare pe lite respectiv izolatie rezulta din geometria pieselor de uzura si nu se
pot regla activ.
♦ Reglare avans
Piesa de contact trebuie transportata in centrul nicovalei (ca in figura 3.4.)
pentru ca flancurile de sertizare sa se ruleze in mod egal.
Indicatie: In timpul reglarii avansului se modifica si formarea trompetelor.
Fig. 3.4: Avans reglat exact in scula de sertizare cu transport transversal.

Diferente generale la reglarea avansului:

Unitate de avans mecanica:
Fig. 3.5 (exemplu): Scula serizoare Schäfer, transversala mecanica
Reglarea avansului; se slabeste surubul de mai sus, se face reglarea actionind capul de reglare de
jos ,dupa care surubul de sus se stringe din nou.
Unitatea de avans necesita o forta mare din cauza mecanicii simple. Prin aceasta se pot produce
oscilatii in avans.
Fig. 3.6./3.7.(exemplu): Accelerator transversal mecanic

Reglarea avansului; se slabeste piulita negra tip fluture, se regleaza cu piulita canelata si se stringe
piulita fluture
Unitatea necesita foarte putina forta intrucit este conceput ca un reductor. Datorita fortei reduse
sa produca mai putine oxcilatii de avans.
Unitati pneumatice de avans:
Reductor pentru reglarea vitezei de avans

Contra piulita.
Fig 3.8. (exemplu): Schäfer transversal (pneumatic)
Reglarea avansului: Se desface contra piulita, se regleaza cu ajutorul surubului, dupa care se
strange contra piulita (este necesara o cheie)
Reglarea avansului:. la acest tip de scula la ghidajul pistonului se afla o comanda integrata a
avansului pneumatic. Avansul nu are influenta asupra procesului de sertizare.
In cazul reglarii incorecte a avansului se pot produce urmatoarele defectiuni:
♦ Rasucirea piesei de contact
Fig. 3.9: Deteriorarea marginilor sertizarii
♦ Deteriorarea flancurilor
sertizarii
Fig. 3.10: Sertizarea izolatiei indoita

♦ Trompeta deplasata;
formarea unilaterale de trompete.
Fig.3.11: Sertizarea pe izolatie indoita

si cea a firului deplasata
♦ Amprenta nicovalei unilaterala
♦ Formarea de graduri la fundul

sertizarii.
Fig 3.12. Amprente ale nicovalei

unilaterala
forta de smulgere prea mica
nu mai este posibila supravegherea electronica
prea multe decuplari ale fortei de sertizare.
♦ Piese de contact indoita

perpendicular pe axa
longitudinala
Fig 3.13:Partea inferioara deplasata in sens longitudinal
Fig. 3.14:Partea superioara / deplasata in sens longitudinal

3.2. Executarea unei zertizari pe conductor (lite).
Pentru executarea unei sertizari se folosesc dispozitive complet automate, partial automate, iar in
cazul unor exceptii si clesti manuali. In principiu procesele de desfasurare sunt identice. Ele sunt
reprezentate pe scurt in paginile urmatoare.
Executarea sertizarii pe lite:
Fig. 3.15: Start Fig. 3.16: Inceputul roluirii
Fig. 3.17: Roluirea aproape incheiata Fig. 3.18: Roluirea incheiata
Executarea unei sertizari pe izolatie:

Sertizarea izolatiei are doua scopuri principale:
♦ Descrierea sertizarii conductorului in cazul influentelor mecanice (vibratii, indoiri)
♦ Fixarea pozitiiei izolatiei conductorului si a etansarilor singulare (garnituri de etansare)
Virfurile marginilor sertizarii

trebuie sa se atinga Marginile sertizarii pot sa patrunda in
material dar nu trebuie sa-l strapunga
Virfurile marginilor trebuie sa se

suprapuna peste grosimea materialului
Izolatia trebuie sa fie cuprinsa peste

jumatate de virfurile sertizarii si sa atinga
cel putin trei puncte ale izolatiei
Virfurile marginilor trebuie sa se
petreaca la grosimea materialului
Fig. 3.19.
Fig. 3.19: Criterii de calitate a legaturii ale sertizarii a izolatiei

Pentru ca la dispozitivele semiautomate conductorul este ghidat manual, contactorul trebuie sa stea
pe nicovala (curba) . Conductorul trebuie pozitionat la limitator, orizontal si central peste contactor.
Presa se declanseaza automat.
Este permisa folosirea clestelui manual doar pentru anumite grupe de contactori in conditii cu totul
speciale – pentru aceasta trebuie luate in considerare intotdeauna prescriptiile individuale ale
clientului, respectiv producatorului respectiv, cat si cele din indicatiile de lucru interne. Sertizarea
cu ajutorul clestelui manual este subordonata unui proces separat de avizare si documentare realizat
de catre departamentul QS raspunzator.
4. Asigurarea calitatii.
In paginile care urmeaza se descriu metodele de apreciere a produsului finit pentru a se face
diferenta intre “Imbinarea prin sertizare buna” si “Imbinarea prin sertizare insuficient”. Fiecare
colaborator (nu numai punctele de control) ale grupului Dräxlmiaer este solicitat sa fie constincios
in domeniul de responsabilitate si la fiecare dubiu sa raporteze cazul superiorului sau. Numai atunci
cind toti au ochii deschisi, pentru a proteja firma de pagube finaciare mari si dupa caz sa protejam
utilizatorul masinii fata de raniri grave si chiar moarte.
4.1. Controale dealungul procesului.
Aceste controale se efectueaza in timpul procesului de productie.
4.1.1. Masuratori in timpul procesului de productie.

Controalele prin masuratori determina date valabile. Valorile numerice obtinute trebuie comparate
cu valorile prescrise.
4.1.1.1. Masurarea inaltimii de sertizare.

Inaltimea de sertizare este un parametru hotaritor,
intrucit influenteaza propietatile electrice si rezistenta
mecanica. Ea este prestabilita pentru fiecare contact si
sectiunea conductorului. O inaltime de sertizare aflata
in interiorul unitatilor de toleranta garanteaza o inaltime
de presare curata a imbinarilor.
.
Fig. 4.1. Masurarea

inaltimii de sertizare
Mijloace de masura a inaltimii de sertizare.
Fig. 4.2. Comparator analog Fig. 4.3.Palpator comparator analog.
Fig. 4.4. Comparator digital . Fig. 4.5. Palpator comparator digital.
Fig. 4.6. Comparator digital Komax. Fig. 4.7. Palpator comparator digital Komax.
Fig.4.8. Comparator digital Fig.4.9. Palpator comparator

. Schleuniger digital Schleuniger.
Date pentru palpator:

Pozitie palpator 9-000-38587.
-Producator dispozitive de masura.
-Diametru palpatorului 0,8 mm.
-Metal dur.
-Nu exista un desen pentru acesta.
Nicovala, trebuie sa aiba o latime de
0,2 mm.
-aici sint introduse diferentele din productie.
Forta arcului 4,5N
Arc comparator analog
-Pozitie 9-000-38586.
Fig. 4.10.Palpator cu nr. de articol Arc comparator digital
Pozitie 9-000-50590.
Mod de intrebuintare:
Inaltimea de sertizare stabilita se controleaza ciclic (conform instructiunilor de lucru si planului de

controale) in timpul procesului de fabricatie cu ajutorul unui comparator analog sau digital cu
palpator si suport (nicovala) special.
Domeniul deformat al legaturii sertizate se aseaza pe suportul comparatorului de masura, locul de

masura corect pentru masurarea inaltimii de sertizare se afla la mijlocul domeniului cel mai
deformat al sertizari conductorului. (vezi si Fig. 4.1. Masurarea inaltimii de sertizare).
4.1.1.2 Masurarea fortei de smulgere.
Forta de smulgere este o masura pentru rezistenta mecanica a unei sertizari la masurarea la
tractiune axiala (conform fig. 3.1.). Prin masurarea fortei de smulgere a unei piese de contact
reprezentativa dintr-o serie asigura ca legaturile sertizate din seria respectiva sa reziste prelucrarilor
ulterioare (manipulare interna si montare in masina si sa depaseasca durata de viata a masinii. Date
prestabilite se pot lua din cartea de insotire a sculei sau din specificatia pieselor de contact
(kontaktdatenblaetter.
Foarte important pentru efectuarea controlului este ca sertizarea izolatiei sa fie deschisa intrucit
aceasta nu trebuie sa influenteze forta de smulgere a conductorului in timpul masurarii (conform
Fig. 4.11.)
Fig 4.11. Sertizarea izolatiei

deschisa
Mijloace de masura pentru masurarea fortei de smulgere:
Pentru masurare se folosesc aparate de masura a fortei de smulgere actionate manual sau cu un
motor.
Aparatele de masura cu electromotor; Viteza de smulgere se poate regla. Datorita cresterii

uniforme a fortei se mareste reproductibilitatea masuratorii.
Fig. 4.12. Aparat de masurare a fortei de

smulgere motorizat cu afisare digiala
Aparat de masura cu efect de pirghie; forta de smulgere difera prin utilizator. Din acest motiv
aparatele de smulgere mecanice se folosesc numai in cursul productiei se folosesc la controalele de
serie. Valorile obtinute, conditionate de cresterea uniforma a fortei sint mai mici decit cele cu
electromotor.
.
Fig.4.13. Aparat de testare a fortei de Fig 4.14. Aparat de testare a fortei de smulgere
smulgere manual mav cu afisare mav cu afisaj analogic
digitala.
Mod de procedura:
MFU trebuie efectuate cu aparate automate electrice.
Contactul sertizat si cablul trebuie sa fie la acelasi nivel cu axa de smulgere. Astfel creste precizia
de masuratorii.
Sertizarea simpla (numai un conductor in sertizare):
Conductorul cu contact este reprezentat in figura 4.15. introdus in aparatul de testare. Forta se
mareste pina cind imbinarea este distrusa (fie prin rupere, fie prin smulgere din sertizare).
Valoarea maxima atinsa se noteaza.Prin testare
pina la rupere se asigura ca piesa testata (eventual
defecta dinainte) nu mai ajunge in productie.
Figura 4.15. Masurarea fortei de

smulgere la sertizare simpla.
Sertizarea multipla (minim doi conductori in sertizare):

Conductorii cu contact se aseaza in aparatul de tractiune conform figurii 4.15. De regula fiecare
conductor se testeaza pina la valoarea nominala. Conductorul care trebuie verificat ultimul se
testeaza pana ce va fi distrus. Se incepe cu sectiunea cea mai mica existenta. In continuare , forta de
tractiune se mareste pana cand se atinge valoarea prescrisa (conf. fisei cu date despre contactori) a
sectiunii respective. Apoi se verifica in mod corespunzator urmatoarea sectiune care este cea mai
mare. Acest procedeu se repeta pana la cea mai mare sectiune existenta. La ultimul cablu cu
sectiunea cea mai mare, forta se mareste pina la distrugere. (fie prin ruperea conductorului sau prin
smulgerea acestuia din sertizare) Valoarea maxima este forta maxima de smulgere.
Daca in timpul unei testari un conductor se rupe sau aluneca inainte de atingerea valorii nominale
imbinarea este defecta.
Fig 4.16. Masurarea fortei de smulgere

cu sectiunea cea mai mica a
conductorului.
Fig. 4.17. Masurarea fortei de smulgere

a urmatorilor conductori din sertizarea
multipla.
Fig. 4.18. Testare distructiva a

sectiunii celei mai mari.
4.1.1.3 Supravegherea fortei de sertizare
Supravegherea fortei de sertizare este o verificare 100% , prin care se poate stabili , ca la o inaltime
de sertizare corecta este garantata o umplere corecta.
Premiza pentru functionarea corecta a urmatoarelor sisteme descrise de supraveghere a sertizarii,

sunt contactorii care prezinta un spatiu liber > 35% la o variatie relativa, concomitenta < 1%.
Variatie
relativa (%)
fara capacitate de supraveghere
fara capacitate de supraveghere

capacitate de supraveghere
Spatiul
liber (%)
Fig. 4.19: Capacitatea de supraveghere in functie de diferenta si variatie
Spatiul liber si variatia: Spatiul liber reprezinta diferenta de valori maxime ale fortei de sertizare in
cazul unei sertizari optime si a unei sertizari false ( de cele mai multe ori abaterea este redata in
procente %) . La o sertizare optima, sertizarea pe lite si sustinerea izolatiei sunt pline si inaltimea de
sertizare este reglata la valoarea nominala. La o sertizare gresita, conductorul care nu este dezizolat
, este sertizat doar in zona de sustinere a izolatiei.
Pentru aflarea spatiului liber se foloseste cea mai mica sectiune permisa a conductorului pentru
contactorul corespunzator.
Variatia se obtine din abaterile valorilor maxime de peste cel putin 1000 de sertizari “corecte”.
Aceasta se calculeaza ca dimensiune relative de variatie v , in procente.
directia fortei cu un
conductor variatie
spatiu
variatie
directia fortei - doar

conductor cu izolatie
Principiul de functionare a supravegheri fortei de sertizare.

Supravegherea, controleaza fiecare contact sertizat. Masuratorile se valorifica imediat si se indica
pe displei. In aparatul de supraveghere sint stabilite tolerantele minime si maxime de la producator,
respectiv dependente de procesul de fabricatie si sint preluate de persoane atorizate. O conditie
pentru o supraveghere corecta ca curbele memorate sa corespunda unor legaturi corect sertizate.
Sistemul de supraveghere dispune de un modul de memorare (invatare) intrucit cablurile
individuale necesita parametrii individuali. Astfel supravegherea se poate adapta la materialul de
prelucrat. In modulul de invatare, aparatul determina valorile de referinta pentru lucrarile de
sertizare ca si pentru parcursul fortei de sertizare. Aceste valori de referinta se “invata” pe baza unui
numar definit de sertizarii, stabilit de utilizator.
La startul unei serii noi, la schimbarea sculelor, la schimbarea pieselor de uzura, corectia inaltimii
de sertizare (sertizare conductor sau izolatie), la schimbarea cablurilor (rola noua culoare sectiune)
sau schimbarea contactilor (role noi; ori ce tip de contact) sistemul trebuie invatat. Numarul
sertizarilor pentru invatare nu poate fi schimbat de catre operator ( el depinde de domeniul de
producere respectiv de fiecare echipament de productie). Sistemul determina dispunerea procesului
de prelucrare. Daca dispunerea se afla in intervalul valorilor prestabilite, procesul de productie
poate fi pornit. La o dispunere mai mare sistemul intra in avarie. Procesul de poroductie nu poate fi
reluat inainte de indepartarea cauzei ( o noua invatare).
Indicatie; In timpul modului de reglare sau invatare contactele nu sint supravegheate. Piesele
produse in acest interval trebuie verificate conform datelor de calitate prestabilite. Toate aceste
piese trebuie distruse.
Dupa modul de invatare (si anulare) sistemul se comuta pe supraveghere.
In cazul variatiei de calitate a sculelor sertizoare respectiv pieselor, a contactilor si a cablurilor

parametrii prestabiliti (limite superioare respectiv inferioare) sint solicitati si in timpul procesului de
invatare. Acesta poate duce la opriri si depistarea dificila a erorilor.
Sistemul trece foarte des pe avarie, dar pe contact nu se pot recunoaste erori. Pentru prevenire se
vor lua urmatoarele masuri:
♦ Calibrarea pieselor conform capitolului 4.4.
♦ Montarea unei scule sertizoare fara tensionare; la capul de prindere trebuie sa existe un joc pe
ambele parti (vezi documentatia de scolarizare SLE 006 scule cu schimbare rapida).
♦ Operarea aparatelor conform indicatiilor fiecarui producator.
Sistemul de supraveghere a fortei de sertizare:

Urmatoarele sisteme de supraveghere sint in uz in prezent la DRX. Aici sistemele sint descrise pe
scurt. In general se vor avea in vedere instructiunile detaliate de la producator.
Supraveghetoare sertizare de la SLE.
Fig 4.21. Aparat de rezolutie SL. Carline.
La firma SLE exista doua versiuni standard de dispozitive cu senzori.

Senzor forta in placa de baza. Senzor pe presa
(rezolutie “Alungirea ramelor).
Fig.4.22. Senzor forta in placa de baza

Fig 4.23. Senzor pe presa
Semnalele de la senzorul de forta se conduc la aparatul de rezolutie.Forta si parcursul acesteia sint
rezolutionate (conform graficului).
forta
lucru= forta-filtru
proces sertizare
nivel
filtru
traiectorie
Figura 4.24. Exemplu pentru o operatiune de sertizare (cimpul gri) / parcursul curbei (conform
curbei).
.
forta domeniu valori (AwP)
domeniu de greseala
domeniu de
greseala
nivel
filtru
traiectorie
Fig. 4.25. Exemplu; domeniu de rezolutie / filtru
Pe baza unei pozitionari si a unui senzor de forta se stabileste o curba, care se rezolutioneaza
conform urmatoarelor criterii:
Operatia de sertizare: suprafata gri (toleranta +4,5% / -3,5%).
Rezolutionarea parcursului sertizarii: Linia dintre toleranta maxima si minima (+8% / – 5%).
Filtru de rezolutie: acesta trebuie asezat pentru ca variatiile avansului sculei de setizare sa nu fie
cuprins in rezolutie (limita de filtrare 30%).
Daca procesul se desfasoara continu in jos sau in sus curba de referinta se adapteaza automat la
parcursul actual (corectie dupa 40 sertizari pina la maxim + 10%) pentru egalizarea variatiilor
materialului.
In timpul procesului de sertizare operatiunea actuala se compara cu valorile de referinta. Devierea

de la referinta se afiseaza grafic. La sertizari defectoase in functie de sistem se emite un semnal de
stop sau de sortare.
Functie de determinatorul de pozitie si a senzorului de forta se calculeaza curba; care se

rezolutioneaza dupa urmatoarele criterii; operatie de sertizare, decurgerea sertizarii si domeniul de
rezolutie.
Supravegherea fortei de sertizare de la Komax.
Fig. 4.26. Indicare cu sertizare corecta. Fig. 4.27. Indicare cu sertizare defectuoasa
(negru)
Fig. 4.28.Parcursul curbei pentru presa Komax Fig. 4.29. Parcursul curbei la prese Komax
MCI 721 si MCI 722.( La sertizarea corecta MCI 721 si MCI 722 la sertizare
pentru presa Komax MCI 711 domeniul de defectuoasa
rezolutie este mai mare.)
Fig. 4.30 si 4.31. Senzor forta.
Valorificarea fortei de sertizare se realizeaza prin trei zone (Z 1; Z 2; Z 3). Traiectoria fortei fiecarui
proces de sertizare se compara cu curbele de aplicare specifica referentiale. Devierea de la curba de
referinta (suprafete erorii) se rezolutioneaza in raport cu suprafate de referinta (A3) a zonei 3.
Pentru definirea intensitatii erorii este necesara numai introducerea limitei totale de eroare (BLO
Bad Limit Overal) valorile limita pentru zone nu pot sa se calculeze automat. O eroare se
semnalizeaza cind:
♦ Suma devierilor absolute pentru fiecare zona a procesului de sertizare,(limita totala BLO pentru
toate zonele A1; A2; A3) este depasita sau
♦ Limita de urmarire a referintei este depasita.(Devierea absoluta BL1; BL2; BL3 = z.B.BL1 este
depasita.)
♦ Limita de deplasare/de reglare a fost depasita.
Limitele de eroare; pentru separare bun/defect este numai limita de eroare totala fixata (BLO).
Marire BLO = toleranta erori mai mare.
Micsorarea BLO = toleranta erori mai mica.
Urmatoarele valori sunt recomandate
Parametrii reglati pe MCI 721 +722 Parametrii reglati pr MCI 711

BLO 50 BLO 50
Latimea zonei 1 pe 1 Latimea zonei 1 pe 1
Latimea zonei 2 pe 1 Latimea zonei 1 pe 1
Latimea zonei 3 este fixa Latimea zonei 3 este fixa.
Sensibilitatea zonei. Sensibilitatea zonei
Zona 1 pe 0,5. Zona 1 pe 0,7
Zona 2 pe 0,5 Zona 2 pe 0,7.
Zona 3 pe 0,5. Zona 3 pe 0,7
Supraveghere forta sertizoare de la Fam. Schäfer.
Fig. 4.32. BB07. Fig. 4.33. Senzor de masura.
Umflatura pentru suprapresare curba.
Fl.min. = volum minim Fl.max. = volum maxim

pentru suprafata pentru suprafata,
Domeniul de
masura fixat.
Curba pentru subpresare.
Br.min. =Valoarea minima

pentru latime
Br. = latime=100%
BR max. = latimea maxima.
Fig. 4.34. Curba de rezolutie a supravegherii fortei de sertizare pt. Fa. Schäfer.
Suprafete: Suprafata valorificata dedesubtul curbei calculata de la curba domeniului de

masura = lucru (W = F x s).
Suprapresarea: Limita de masura calculata de sistem a fost depasita de curba de proces a
fortei.
Urmaroarele valori de referinta sint stabilite (exista trei variante de BB 07.(vezi tabelul de la pagina
urmatoare).
Erori detectabile cu ajutorul supravegherii fortei de sertizare:
♦ Lite singulare in afara sertizari :

recunoastere dupa sistemul de control.
Fig. 4.35.
♦ Lite separate (lipsa):

recunoastere dupa sistemul de control.
Fig. 4.36.
♦ Sertizare pe izolatie.
-izolatie sertizata se recunoaste incepind
de la 50%
-gradul de recunoastere functie de sistemul
de contacte
Fig. 4.37.
♦ Sertizarea completa pe izolatie,

se recunoaste 100%
Fig. 4.38.
♦ Sertizare deformata; deformarea contactelor;

deteriorare recunoscuta 100%
Fig. 4.39.
♦ Marginile rasfrinte lateral; duc la decuplari ale

fortei de sertizare nedefinite, intru-cit erorile se pot
detecta numai dupa o analiza de laborator prin
sectionare si slefuire
Fig. 4.40.
Cablu sertizat pe doua piese de contact; se recunoaste

ca 100% fig. 441.
Fig.4.41.
♦ Grosimi diverse ale materialului (dispersie.)
♦ Variatii in stratificarea pieselor in contact (ungere, acoperire cu vaselina ; influienta lagarelor.)
♦ Lagare deteriorate la limita preselor avind ca rezultat variatia inaltimii de sertizare.
♦ Miscari de avans variabile ale sculelor sertizoare, prin uzura.
♦ Ruperea pieselor sculelor sertizoare
♦ Deformarea placilor de baza a sculelor sertizoare.
4.1.1.4 Referinte.
DIN EN 60252 parte 2 Imbinari sertizate – Conditii generale, procedee de control

si indicatii de folosire.
DIN EN 60512 partea 8. Determinari mecanice la imbinari si determinari mecanice la
contacte si racorduri.
DIN 41640 partea 66. Procedee de masura pentru elemente de contractie mecanice si
electrice. Verificare 16 h; mentinerea izolatiei la imbinari
sertizate.
4.1.2. Verificari vizuale in timpul procesului fig. 4.4.2 controale vizuale importante.
Verificarea – sertizarii izolatiei.

Trompeta de introducere
trebuie sa fie vizibila
Verificare la rasucire.
Deteriorarea sau
deformarea
contactorului
Nici un defect al
Pragul de separare izolatiei produs de
trebuie sa fie Pragul de falcile graifarului
Verificarea formarii bavurii separare trebuie
existent
sa fie existent
Verificari
Adancimi de inroducere dimensiunea dezizolata
Dezizolare prea scurta Dezizolare prea lung
Introdus prea mult neintrodus suficient
Pot fi verificate vizual urmatoarele criterii importante ale unei sertizari:

Tabelul 4.1. Piese bune – si rebut la sertizare
Piese bune Piese rebut
Fara rasucire. Domeniul de sertizare rotit spre domeniul de

imbinare.
Fara indoituri. Piesa contact indoita.

Tabelul 4.1. (continuare1) Piese bune – si rebut la sertizare

Portiune de intrare / iesire buna. Portiunea (trompeta) de intrare prea scurta si

cea de iesire prea lunga.
Portiunea (trompeta) de intrare prea lunga.
Pragul de separare bun. Pragul de separare scurt.
Pragul de separare lung.

Tabelul 4.1.( continuare 2) Piese bune – si rebut la sertizare

Dezizolare buna. Izolatie sertizata.
Formarea de grad la amprenta nicovalei buna. Grad la nicovala prea mare

Domeniul de imbinare in ordine. Domeniul de imbinare deformat.
Fire necuprinse inexistente. Fire necuprinse pe sertizare.

Piesa de contact I.O. Formarea de crapaturi
Adincimea de introducere I.O. Introducere prea avansata
Introducere prea scurta.

Tabelul 4.1.( continuare s 5) Piese bune – si rebut la sertizare

Lungimea dezizolata I.O. Dezizolare prea scurta.
Dezizolare prea lunga.
Toate litele cuprinse in sertizare. Lite lipsa cu sau fara contact.


Pozitie EAD i.O. Pozitie EAD n.i.O.
Formare grad i.O. Formare grad n.i.O.
Sertizarea izolatiei inchisa. Sertizarea izolatiei prea mult deschisa..
Elementele de sertizare si controalele se vor explica in detaliu in cele ce urmeaza.
4.1.2.1.Pragul de separare.
Cele mai multe piese de contact se gestioneaza sub forma de benzi. La aplicarea transversala a
contactilor, contactele sint prinse cu un prag de benzile suport. La contactele asezate longitudinal
imbinarea se face prin intermediul benzii . Datorita pragului de separare se previne deteriorarea
contactului in punctul de sertizare.
Fig.4.43 Prag de separare la contact Fig. 4.44 Prag de separare la

longitudinal contact transversal
Pentru starea impusa unui prag de separare sint valabile urmatoarele date (DRX – interna):
♦ -Trebuie sa existe un prag de separare; Lungimea minima a pragului de separare 0,1 mm.
♦ Pragul de separare nu trebuie sa fie prea lung deoarece apar probleme la imbinare. Lungimea
maxima a pragului de separare 0,5 mm.
♦ Pragul de separare existent nu trebuie sa fie indoit in sus sau in jos.
♦ Formarea de grad la pragul de separare maxim ½ din grosimea materialului de contact.
♦ Alte date se pot prelua din specificatiile pentru contacte si din cartile de insotire ale sculelor
sertizoare.
Mijloace de masura si control.

Subler de masurare.
Fig. 4.45 / 4.45. Subler de masurare.
Pentru masurarea cu sublerul, sertizarea izolatiei trebuie deschisa respectiv indepartata si cablul se
indreapta; in anumite cazuri masurarea se poate face sub microscop.
4.1.2.2. Sertizarea conductorului .

Sertizarea conductorului realizeaza legatura mecanica si electrica intre conductor si contact; se
executa ca sertizare F respectiv B.
Bucle la sertizarea conductorului
Inaltimea sertizarii
Fig. 4.47.:Sertizare conductor
(sertizare F respectiv B).
Latimea sertizarii Baza sertizarii

conductorului
Pentru starea impusa a sertizari conductorului sint valabile urmatoarele date (DRX – interne):
Indoirea: Prin indoire se intelege devierea contactului in directie longitidinala intre sertizare si
imbinare; in jos sau in sus transversal pe axa longitudinala. Valori maxime:
♦ Transversal la axa longitudinala a contactului: maxim 3°.
♦ In sus sau in jos fata de directia longitudinala: maxim 4°.
Fig. 4.48. Indoire perpendiculara pe Fig. 4.49. Indoire transversala la axa

axa longitudinala longitudinala
Pentru prevenirea dificultatilor de imbinare si blocarea contactelor in carcasa ca si prevenirea

ruperii, contactele trebuiesc sa fie indoite numai conform schitelor.
Rasucirea; Domeniul de sertizare poate sa fie rotit (torsionat) fata de domeniul de contact cu max 5°
(vezi schita).
domeniul nesertizat.
Fig 4.50. reprezentarea domeniul sertizat
rasucirii. linie de referinta.
prevenirea rasucirii.
Alte date in specificatia contactelor si in cartea de insotire a sculei sertizoare.

Special la sertizarea dubla sau multipla:La sertizarea dubla, se cuprind doi conductori in piesa de
contact. La sertizarea multipla se cuprind trei pina la maxim 10 conductori. (cu accept special si
mai multi).
Fig. 4.51. Sertizare Fig. 4.52. Sertizare dubla (unul Fig. 4.53. Sertizare
dubla (unul linga altul). peste altul). multipla.
Pozitia sertizarilor; La sertizarea dubla sau multipla ar trebui ca, conductorii cu sectiuni mici sa se
afle la baza sertizarii (daca este posibil tehnologic). Diferenta de sectiune nu trebiue sa fie mai mare
decit una sau doua trepte de sectiune in functie de cerintele clientului.
Portiunea de intrare si iesire.
La portiunea de intrare respectiv iesire se defineste protuberanta de la inceputul si sfirsitul sertizarii
conductorului. Portiunea de intrare este neaparat necesara pentru prevenirea forfecarii litelor.
Portiunea de iesire nu este neaparat necesara
Fig. 4.54 Portiunea de intrare Fig. 4. 55. Portiunea de intrare si iesire

si iesire (trompete) optime;
.
Prescriptii referitoare la marimea protuberantelor:
♦ minim; formarea unei protuberante trebuie sa fie vizibila.
♦ maxim; la formarea protuberantelor nu trebuie sa se produca crapaturi.

Iesire conductori
Iesire conductori; prin aceasta se intelege iesirea litelor peste sertizare in directia imbinarii.
Conductorul (litele ) nu trebuie sa fie prea mult iesite intru-cit se pot produce scurtcircuite la
contacte alaturate in carcasa. Totusi trebuie sa existe un surplus de cablu pentru asigurarea fortei de
smulgere. De regula se vor respecta datele din cartea de insotire a sculelor sertizoare.
Fig. 4.56 Fixarea nivelului

(echilibrului).
Reglarea nivelului:
Pentru ca nivelul domeniului sertizat sa
corespunda nivelului de imbinare, avansul
sculei sertizoare trebuie sa fie reglat optim.
Fig. 4.57. Nivel defectuos.
Referinte.
DIN EN 60352 partea 2 legaturi sertizate, conditii generale, modul de
verificare si indicatii de folosire.
DIN EN 60512 partea 8 verificari mecanice la imbinari si testari mecanice la
Norme clienti.
4.1.2.3. Sertizarea izolatiei.
Sertizarea izolatiei serveste la preluarea vibratiilor din cablu, care in timpul folosirii pe automobile
se trasmit sertizarii izolatiei, serveste si la fixarea izolatiei pe conductor impiedicind alunecarea
urmata de ruperea litelor, sau producerea de scurtcircuite, iar inainte de toate impiedica actionarea
fortelor laterale asupra sertizarii conductorului.
Capatul izolatiei trebuie sa fie vizibil intre sertizarea firului si cea a izolatiei.
. Sertizarea Sertizarea
Izolatie
conductorului . izolatiei
Fig 4.58. Izolatie vizibila intre

sertizarea izolatiei si a
conductorului
Parti componente ale sertizarii izolatiei si date specifice:

♦ Sertizarea F:
Fig. 4.59, 4.60. Sertizarea F:

denumita si sertizarea B.
Cel putin 1/3 din conductor (functie de datele producatorului de piese de contact) trebuie sa se afle
in sertizarea izolatiei. O iesire in lateral a conductorului nu trebuie sa fie posibila. Buclele (zimti) de
sertizare trebuie sa patrunda in izolatie. Pot strapunge izolatia dar fara deteriorarea litelor.
Fig.4.61.Sertizarea suprapusa
Cel putin 60% din izolatie trebuie sa fie cuprinsa in sertizare. Sertizarea trebuie sa fie inchisa.
Izolatia poate fi strapunsa de gheara de sertizare, insa nu este permisa deteriorarea litelor
individuale.
♦ Sertizarea inelara
Fig.4.62. Sertizarea inelara
(bot de rechin).
Sertizarea inchisa cu bot de rechin suprapune zimtii sertizarii.
In conditii standard zimtii se pozitioneaza asfel incit acestia sa
se sprijine pe izolatie sau EDA fara sa se suprapuna. Sertizarea
inelara este singura care se preteaza la prelucrarea cu EDA.
Pentru starea impusa sertizarii izolatiei este valabila urmatoarea prescriptie: capatul izolatiei nu
trebuie sa se afle in sertizarea conductorului (litelor) si nici in cea a izolatiei.
Fig.4.63. Capatul izolatiei in domeniul de Fig. 4.64. Capatul izolatiei in domeniul

sertizare a conductorului (litelor). sertizarii izolatiei: Nu se mai asigura o
Prin sertizarea izolatiei in zona conductorului fixare buna a izolatiei avind ca urmare
(litelor) conductorul se preseaza / se alunecarea in afara domeniului de
debiteaza. sertizare.
Exemple pentru piese bune si piese rebut

Tabelul. 4.2. Exemple pentru piese bune si piese rebut – referitor la sertizarea izolatiei
Piese bune Piese rebutate
Sertizare inelara cu EAD. Sertizare inelara cu EAD;

margine indoita.
Sertizare inchisa in dinti de rechin. Sertizare inchisa in dinti de rechin margini

deformate.
Sertizare inelara cu prindere multipla

Tabelul. 4.2.(Continuare.1)Exemple pentru piese bune si piese rebut – referitor la sertizarea izolatiei
Piese bune Piese rebutate
Sertizare F. Sertizarea strapunge izolatia si deterioreaza
litele.
Amprenta sertizarii izolatiei vizibila; La

deschiderea sertizarii pe izolatie trebuie sa se afle
o amprenta vizibila. Sertizarea izolatiei perforeaza vizibil litele.
Sertizare suprapusa. Sertizare suprapusa.

Marginile sertizarii deplasate lateral.
Marginile prinse sub cablu.
Marginile sertizarii deplasate.
La suprapresare se produce o rupere inalbita (decolorata) a izolatiei. Pericolul consta in ruperea

izolatiei din cauza vibratiilor.
Trebuie respectate datele din specificatia contactelor si din cartea de insotire a sculelor sertizoare.
Testarea sertizarii izolatiei (proba de incovoiere).

Pe linga controlul vizibil aceasta ofera o alta posibilitate de analiza a calitatii imbinarii intre izolatie
si sertizare.
.
.
Efectuarea conform DIN 41611 partea 3.
Sertizare
conductorului numai
pe izolatie
Cablul trebuie sa
fie inca fixat dupa
testul de incovoiere
Metode de control.
Cablul nu se dezizoleaza ci numai se introduce in domeniul de sertizare al izolatiei,
se sertizeaza. Incovoierea cu 30° se face fara sarcina de tractiune. Cablul nu trebuie
sa cada din sertizare.
Valorile de sertizare pentru izolatie sint orientative. Datorita oscilatiilor care apar in
densitatea si grosimea izolatiei, fiecare sarja de cablu trebuie supusa acestei
masuratori.
Referinte.
DIN 60352 partea 2. Imbinari sertizate – conditii generale, metode de
control si indicatii de folosire.
DIN EN 60512 partea 8. Incercari mecanice la imbinari si incercari mecanice la
DIN 61640 – partea 66. Metode de masura si control pentru elemente mecanice
de constructie.
Testare 16 h; Comportarea izolatiei la imbinari sertizate.
4.2. Alte testari.
4.2.1. Alte verificari prin masuratori.
4.2.1.1. Masurarea latimii de sertizare.

Suplimentar la masurarea inaltimii de sertizare si pentru masurarea fortei de smulgere este necesar
ca cel putin la fiecare schimbare a unei piese de uzura sa se efectueze o masuratoare a latimii
sertizarii pe conductor (lite) si izolatie. Astfel se considera ca s-a montat piesa de uzura corecta si
de buna calitate. Intru-cit latimea de sertizare nu se modifica in mod relevant dupa durata de
folosire a piesei de uzura, verificarea latimii sertizarii se executa din nou dupa efectuarea lucrarilor
de intretinere planificate. La DRX latimea de sertizare (CB) se masoara in portiunea cea mai lata.
Fig 4.65. Procedeul de masurare a latimii sertizarii(CB).
La DRX sint acceptate doua mijloace de masura a latimii sertizarii.
Fig. 4.66. Aparat de masurare a latimi de

sertizare CWG 4000(c-tec). Fig. 4.67. Aparat de masura a latimii de
sertizare SLB – Gauge (SEL
. Aparatul de masura CWG 4000 se Aparatul SL- Gauge se foloseste pentru

foloseste pentru masurarea reproductibila a masurarea reproductibila a latimii si
latimii de sertizare inaltimii de sertizare. Masuratorile se
efectueaza concomitent.
4.2.2. Testare in laborator prin analiza slefuirii.

4.2.2.1 Descriere generala
Aprecierea unei sertizari este posibila numai cu ajutorul unei slefuirii. O masurare corecta a
imaginilor slefuirii se poate efectua cu SLB 3000 (BM Nr. 08287).
Modul de
separare Modul de slefuire
Modul marire.
Modul
decapare
Modul de rezolutie
si documentare.
Fig. 4.68. Laborator pentru imagini slefuite (exemplu SLB 3000).

Laboratorul se compune din mai multe module:
♦ Modul de separare:
Modul de separare sertizarea firului se taie pe axa acestuia.
.
Taietura putin inaintea mijlocului sertizarii
Taietura de la mijlocul sertizarii.
Fig. 4.69. Reprezentarea pozitiei taieturii
♦ Modul de slefuire.
Sertizarea taiata trebuie slefuita sau dupa caz lustruita . Trebuie tinut cont de faptul pentru diverse
contacte anumite medii de slefuire (granulatii) duc la rezultate optime.
♦ Modul de decapare.
Pentru ca structura litelor presate sa poata fi rezolutionata, proba se va supune numai procesului de
decapare (tratare cu solutii acide)-vezi detaliile AA. In afara de aceasta, prin acest proces se
indeparteaza si gradul de la slefuire. Dupa procesul de decapare trebuie neutralizata pentru ca
procesul sa nu continuie.
♦ Modul marire.
Rezolutionarea si aprecierea calitatii, imaginea slefuirii poate fi marita cu un microscop.
♦ Modul de rezolutie si documentare

In acest modul se afla camera foto color, un monitor si un PC, care contine un software de
documentare corespunzator.
♦ Dimensionarea imaginii slefuirii(numai SBL3000)

Imaginea se vizualizeaza cu o camera de inalta rezolutie. Cu programul de valorificare imaginea
poate fi masurata,documentata si arhivata.
Valorificarea atributiva a imaginii slefuirii.
Toate criteriile urmatoare trebuie respectate si mentinute in productia de serie ulterioara.

♦ Inaltimea si latimea sertizarii trebuie sa se incadreze in limite de toleranta si sa se afle cit mai
aproape de medie.
♦ Domeniul de sprijin:
Domeniul de sprijin este lungimea
liniei de contact intre marginile sertizarii.
In orice caz sertizarea trebuie sa fie inchisa,
iar marginile sa fie in contact.
Fig 4.70.Lungimea de contact.
♦ Formarea de graduri.
Aprecierea lungimii bavurii: este permis ca
aceasta sa fie cat “o grosime de material”.
Aprecierea lungimii gradului: aceasta trebuie
sa fie de max ,,Jumatate din grosimea
materialului”.
Fig 4.71.Lungimea gradului.
Aprecierea latimii gradului: aceasta

trebuie sa fie de max ,,Jumatate din
grosimea materialului”.
Fig- 4.7.2 Latimea gradului
.
♦ Distanta minima intre marginile sertizarii.
Aceasta este distanta minima a marginilor

roluite fata de suprafata interioara ,,o jumatate
din grosimea materialului”
Fig 4.73.Distanta minima intre marginile

sertizarii.
♦ Formarea de crapaturi la baza sertizarii

Pe imaginea slefuirii nu trebuie sa apara
crapaturi.
Fig 4.74.Formarea de crapaturi datorate

suprapresarii pieselor de contact
Datorita presarii prea puternice in material

pot apare crapaturi. Prin aceasta
functionalitate nu mai este asigurata.
Variabile la valorificarea imaginii slefuirii.
Valorificarea variabila se poate face numai la un anumit numar de piese de contact cu SBL-3000.
Procedura este descrisa in instructiunile BD042.
Tab 4.3.Posibile erori la analiza imaginii slefuirii.

Slefuirea executata corect. Slefuire incorecta (piesa de contact s-a deschis
in timpul slefuirii.
Slefuire in trepte (imprimari),in afara de aceasta Slefuire decapata prea mult;formarea de inele.
taietura este oblica.
Slefuirea prea putin decapata;contrast insuficient. Reglarea gresita a rezolutiei (optica)

Tab 4.3.(Continuare.)Posibile erori la analiza imaginii slefuirii.

Suprapresare. Roluire neuniforma –distanta intre margini prea
mica.
Piesa de contact insuficient umpluta –distanta Piesa de contact umpluta prea mult –sertizare
intre margini prea mica. neinchisa.
Formare de graduri prea mari. Formare de graduri prea mari.
Margini de cablu rupte. Incluziune de aer.

Referinte:
Instructiuni de lucru BD.042 ,,Atentionari pentru aprecierea imaginii slefuirii” descrie
etapele de formare a unei imagini ale slefuirii.In plus se
descrie modul de dimensionare.
-Instructiuni de lucru BD.043 ,,Etape de prelucrare a sertizarii “Descrie functionarea
laboratorului de slefuire.
-Instructiuni de lucru BD.044, Etape de dimensionare a sertizarii “ descrie dimensionarea
software Axio Vision.
-Instructiuni de lucru BD.047 ,,Determinarea suprafetei de slefuire pentru reprezentarea
imaginii slefuirii .
4.3Acceptare scule.
4.3.1.Acceptare scule 1
In cadrul acceptului 1 se verifica sculele inca necunoscute la DRX(noi tipuri de scule,piese de uzura
modificate,noi variante tehnice).
Aceasta verificare se executa pentru a se verifica daca producatorul a construit scula de sertizare in
mod corect, daca in timpul transportului nu au fost deteriorate si daca poate respecta valorile
prescrise.
Modul de actionare este descris in instructiunile de lucru MM-705 A03.
Valorificarea, documentarea si arhivarea se documenteaza in Vilsbiburg.
4.3.2Acceptare scule 2
Pentru acceptarea sculelor 2 toate sculele de sertizare cunoscute se verifica (cite un exemplar din
fiecare tip , care a fost supus acceptului 1)
Aceasta verificare trebuie efectuata in fabrica utilizatoare in ceea ce priveste confectionarea sculei
si detectarea unor eventuale deteriorari in timpul transportului si daca scule poate executa o
sertizare corecta.
Modul de actionare si obiectul acestuia sunt descrise in detaliu in instructiunile de lucru
MM-70 5A03
Valorificarea si documentarea se face la fabrica utilizatoare si se arhiveaza.
4.4. Calibrarea preselor
Fig. 4.75. Sistem Schöfer (Es03) Fig. 4.76. Sistem C-Tec (pal 3001
Prin procesul de calibrare cu ajutorul masurarii fortei (Schäfer).resp. forta si cursa (C-Tec)se
stabilesc: limita superioara si inferioara a domeniului optim de utilizare a pieselor de sertizare.
Cu aparatul C-Tec in plus se poate controla inaltimea de inchidere si astfel se poate regla corect
MFU de presare. O intretinere atenta mentine presa de sertizare in stare buna.
In,, punctul mort”inferior toate presele de sertizare trebuie sa aiba o inaltime de inchidere de
135,78mm pentru a se creea posibilitatea inlocuirii sculelor de la o presa la alta in mod rapid, fara,,
timpi de echipare” prea mari.
Informatii detaliate se vor prelua din instructiunile de lucru corespunzatoare pt:

C-Tec pal.3001;BW 012
Schäfer ES 03; BW 013
5. Alte tehnici de conectare.

Pe linga sertizare exista si alte tehnici de imbinare pentru conductori de automobile. Acestea se vor
descrie pe scurt in continuare:
5.1.Imbinari clipsate incluse (imbinare cu teava clip BDM)

Imbinarea cu teava este un tub de cupru inchis, care cuprinde mai multi conductori, dupa care se
deformeaza.Imbinarile cu teava se folosesc in general pentru racorduri finale si puncte de sprijin
pentru mase.
Fig. 5.1/5.2 Clip teava Fig. 5.3 Contact sertizare

(clip BDM). inchis
.
Echipament de prelucrare:
Prelucrarea se face cu ajutorul AG 51;AG 520; AG 52 sau AG 270(clesti)
AG 51 este o presa cu comanda hidraulica pentru sectiuni de 0,44mm² - 35,00 mm²
AG 520 este comandata pneumatic si asistare a procesului pt.sectiuni 1.00 mm²-16,00 mm²
AG 52 este cu comanda pneumatica fara asistare pt.sectiuni 1.00 mm²-16,00 mm²
AG 270 este o presa hidraulica asistata (functionare cu acumulatori pt. diametre 1,00 mm²-70 mm²
Fig. 5.4 Cleste pentru AG 51 Fig. 5.5 Cleste pentru AG 52 Fig .5.6 Cleste pentru AG 520
Fig. 5.7 Stanta cu bucse si conductori Fig .5.8 AG 270 Presa cu acumulator
Procesul de fabricatie si indicatii de prelucrare
1. Izolatia cablurilor se indeparteaza cu putin inaintea insailarii (la conductorii neinglobati se

dezizoleaza) Litele nu trebuie deteriorate sau rupte.
2. Cablurile se aduc la aceeasi lungime .Imbinarile tubulare descrise mai sus se imping pe cablu
si se pozitioneaza conform cerintelor.Izolatia nu trebuie sa patrunda in imbinare.
3. Imbinarea se introduce in stanta pina la limita si se preseaza.In continuare se scoate imbinarea
din scula si se efectueaza o proba vizuala.La AG52 maneta de declansare trebuie sa ramina
apasata pina la deformarea totala.
Piese bune si rebuturi
Tab 5.1;piese bune si rebuturi la imbinari tubulare.

.
Mostra –buna; litele conductorului remanente (L) si distanta (A) corespund cerintelor clientului
Mostra –rebut; Imbinarea tubulara se inlocuieste
1. Lipsa distanta intre bucsa si izolatie

2. Conductori asezati diferentiat
3. Lite libere, in afara imbinarii.
4. Presat cu stanta prea mare.
5. Presat cu stanta prea mica,necentrat.
6. Lungime prea mare a litelor.
Masurarea fortei de smulgere conform instructiunilor de control corespunzatoare.
Referinte:
SEL 008 Cleste clipsare AG 52

AQ 025 Clipsuri A61 00 008/A61 00 009 presare cu AG 270
BM Nr 10.299 BMW52
AQ 026 Prelucrare imbinari tubulare A61 00-gen valabil.
Alocarea stantelor sunt continute in aceste instructiuni de lucru.

5.2 Imbinari clipsate (imbinari U.C.A8)

Clipul UCAB corespunde sertizarii cablului pentru o piesa de contact.Spre deosebire de acesta nu
are un domeniu de conectare si nici o sertizare a izolatiei.
El serveste la o imbinare electrica fara lipire.Se foloseste ca racord final sau de (trecere) imbinare
paralela. Fata de imbinarea cu teava la UCAB se introduce o supraveghere a fortei de sertizare.
Imbinarile UCAB se pot obtine numai sub forma de banda.
Fig. 5.9 Marfa Fig. 5.10.UCAB- Fig. 5.11.UCAB- Fig. 5.12. UCAB-
sub forma de vedere din fata vedere laterala. sertizat.
banda
Echipament de prelucrare.
Pentru prelucrarea clipsurilor UCAB exista in principiu trei tipuri de instalatie.
Fig. 5.13. Scula cu Fig. 5.14/5.15. Instalatie Fig. 5.16. Unitate

schimbare rapida si hidraulica de la firma Delphi. electromecanica de
presa de la firma Schäfer. sertizare de la firma
Schäfer.
Procesul de fabricatie si instructiuni de prelucrare.
1. Izolatia cablurilor se indeparteaza cu putin inainte de introducere.Litele nu trebuie rupte sau

deteriorate.
2. Cablurile care vin din lateral se aseaza la aceeasi lungime, se pozitioneaza in clips si se
introduc in scula.
3. In continuare se declanseaza presa pentru efectuarea sertizarii si legaturile sfectuate se
supun unui control vizual.
Lungimea dezizolata
Capat izolatie
Cablu liber
Fig. 5.17. Dimensiuni de prelucrarea imbinarilor UCAB

Portiunea libera este neaparat necesara dar nu trebuie sa depaseasca 2 mm. Lungimea de la capatul
izolatiei pina la capatul clipsului trebuie sa se afle in domeniul 3,5 +-1,5 mm dar restul de cablu nu
trebuie sa iasa din izolatie (A<B). Lungimea dezizolata se gaseste in cartea de insotire a sculei
(functie de clips).
Piese bune si rebut.
Tabelul de mai jos prezinta mostre de piese bune si rebuturi (in stinga imbinare de trecere in dreapta
imbinare finala). Trompetele de intrare si iesire trebuie sa fie vizibile.
Cum trebuie sa arate o sertizare corecta se descrie la capitolul 3.2. (Efectuarea unei imbinari
sertizate). De regula trebuie ca sectiunile mici de conductor sa se afle la baza sertizarii.
Tabelul 5.1. Piese bune si rebuturi la imbinarile tuburilor.
Lite libere i.O. – maxim 2 mm.
partea din spate

partea din spate
Lite libere i.O. – maxim 2 mm.
Partea din fata (vedere dupa o rotatie de 180°).

Partea din fata(vedere dupa o rotatie de 180°).
.
Lungimea prea mare a litelor libere. Lungimea prea mare a litelor libere
.
Lite singulare rebele.

Lite singulare rebele
Nu toate litele sint sertizate Nu toate litele sint sertizate.

Mijloace de masura control.
Aparat de masura comparator si aparat de masura a fortei de smulgere

Referinte.
AC 013 Sertizarea mecanica.
AC 059 UCAB – Sertizare cu BM Nr. 10284.
Imbinarile posibile (combinatii de sectiuni) pot fi vizualizate in DZA , la nr. A211 000 02 99.
Dimensiunile sertizarii in functie de sectiune trebuie indepartate de la specificatia “ UCAB Crimp
Splice Technology ETV-09/109”.
Norme:
DIN 41640/ legenda de baza pentru procedeul de masurare si verificare
DIN IEC 352 – partea 2.
5.3 Contactii bucse

Contactii bucsa se confectioneaza din tevi, cablurile se introduc in capatul bucselor si se preseaza.
Pentru urmatoarele domenii se prefera contactii cu bucse; alternator, electromotor, ventilator,
stergator, legaturi la masa etc.
Fig. 5.18. Materie prima pentru contactii cu bucsa. Fig. 5.19. Echiparea contactilor
(introducerea conductorului in contact)
Echipament de prelucrare
Fig. 5.20. / 5.21. Presa Duo 5 T. Fig. 5.22. Presa sertizoare.

Derularea procesului de fabricatie si modul de prelucrare.

Izolatia conductorului se indeparteaza cu putin inainte de insailare. Litele nu trebue rupte sau
deteriorate!
1. Dupa caz conductorii trebuie adusi la aceeasi lungime. Se imping la limita in contacti. Izolatia
nu trebuie sa patrunda in bucse.
2. Contactii cu bucse se pozitioneaza in scula sertizoare cu ajutorul unui contactor de picior se
declanseaza presarea. Datele de sertizare se preiau din cartea de insotire a sculei sertizoare si
trebuie respectate (inaltimea de sertizare).
Piese bune si rebuturi.

Tabelul 5.3. piese bune si rebuturi la contactii cu bucse.
Deformarea Producerea gradului de Cabluri neintroduse pina Cablu introdus numai pe
buna fara presare reglarii la limita sau dezizolate jumatate in contactul cu
grad. necorespunzatoare a gresit bucsa si presat (greseala a
presei muncitorului)
La contactii cu bucse se masoara inaltimea de presare si forta de smulgere. Inaltimea de presare se

masoara cu un subler linga amprenta dornului de deformare (conform fig. 5.24.)
.
Fig. 5.23. / 5. 24. Subler si pozitia de masura

Fig. 5.25. Sectiune slefuita cu amprenta
dornului de deformare
Referinte.
Instructiuni de lucru BG 041 si BG 050 descrierea corecta a procesului de masura.
5.4. Contacte de fixare decupate (Nadler).

Contactele de fixare decupate se afla intr-o carcasa. La aceasta domeniul de sertizare a cablului este
inlocuit cu doua elemente decupate. Acestea taie izolatia si stabilesc contactii cu conductorii.
Conductori (cablurile) nu trebuiesc sa fie dezizolate.
Tehnica de decupare si prindere se folosesc pentru curenti slabi si carcase multipolate
(de ex. modulul instrumentelor).
Contactele de fixare taiate se pot folosi

numai pina la sectiuni de 0,35 mm in
legatura cu cabluri simetrice.
Fig. 5.26. Carcasa cu contacti de fixare si taiere.
Echipamentul de prelucrare.
Contactele de fixare si taiere se prelucreaza cu o
Fig. 5.27 presa MTE – 2..
Procesul de fabricatie si instructiuni de prelucrare.

La acesta tehnica, cablul nu se dezizoleaza si impreuna cu izolatia se introduce in clema taetoare si
se preseaza cu o scula speciala. In acelasi timp partea suplimentara a conductorului este taiata.
Intrucit clema are margini ascutite, izolatia este taiata si litele conductorului intra in contact cu
clema.
Procesul de contactare decurge in trei faze.
1 – Centrarea prealabila a conductorului pe decupare.
2 – Taierea si impingerea izolatiei.
3 – Introducerea conductorului in decupajul de contactare.
Fig. 5.28. Derularea procesului de contactare.
In timpul procesului de introducere se produce o deformare a conductorului prin cele doua canturi
laterale cu o curatare concomitenta a suprafetelor de contact cat si o deformare a clemei de taiere in
zona elastica.
De asemenea a fost realizata si o forta de contact, necesara pentru mentinerea pe o durata

indelungata a unei legaturi electrice.
Capatul conductorului trebuie sa depaseasca cu

minim 0,5 mm clema taetoare, dar totusi sa nu
depaseasca stiftul limitator.
.
Fig. 5.29. Vedere in sectiune. Pentru

reprezentare este necesara o acoperire a
carcasei
Cablu
Capat cablu / iesitura
Clema taietoare Sertizarea izolatiei
Contact – clema taietoare. Limitator stift. Carcasa.
Fig. 5.30. Exemplu pentru o carcasa cu cleme taietoare cu 26 de poli.
La imbinarea prin taiere/clema sertizatea izolatiei este intodeauna inelara (conform cap 4.1.2.3.).
.
Fig. 5.31. Sertizarea izolatiei
Adincimea de patrundere se va alege din cartea de insotire a sculei.

.
corect
Fig. 5.32.. Adincimea de patrundere la imbinari

cu cleme taietoare gresit
.
Pozitia ideala Acceptabila. Neacceptabila.
Zona de prindere
Adincime in ordine Adincime mare
Adincime mica.
Fig. 5.33: Delimitarea adancimii de patrundere
Piese bune si deteriorate

Tabelul 5.4: Piese bune si deteriorate la imbinari cu cleme de taiere
Piesa buna .Sertizarea izolatiei, patrunsa Rest de cablu existent (toate).

in izolatie Adincimea de asezare prea mica (violet).
Adincime de asezare prea mare (albastru).
Masura si control
Adancimea de patrundere se masoara cu un

dispozitiv specific produsului. Procedeul
este descris mai amanuntit intr-o indicatie
de lucru.
Fig. 5.34./5.35. Comparator

pentru contacte taietoare
Referinte.
Instructiuni de lucru.
AM 124 Carcasa cu cleme taietoare echipata cu garnitura
MTE 2F; BM-Nr.: 25325 (general valabil).
AM 160 Carcasa cu cleme taietoare cu garnitura colectoare
MTE 2F, BM Nr. : 25326 (general valabil).
Specificatii de prelucrare (producator).
Specificatii produs (producator).
5.5 Sudura cu ultrasunete.

Sudura cu ultrasunete este un procedeu special intre sudura prin presare la rece si sudura prin
frecare. Aportul de energie se face prin presare si frecare cu inalta frecventa. Rezulta o topire a
materialelor, totusi se produce o imbinare metalica “autentica”.
Fig. 5.36. Principiu de functionare.
Echipament de prelucrare.
Fig.5.36. Principiu de
functionare
Fig. 5.37. (li.O.):Schunk Minic Automatic.

Fig. 5.38. (li.u.) Schunc Minic Profil.
Fig. 5.39(o): Instalare de sudare cu ultrasunete
Derularea procesului si instructiuni de prelucrare.
1.Modul de sudura deschis. 2.Masurarea sectiuni cablului.
3. Cablurile se sudeaza. 4.Modulul se deschide cablurile se pot scoate.

Fig. 5.40. Sudarea imbinarilor finale la KSK.
Parametrii importanti la sudura cu ultrasunete sunt:
♦ Frecventa sistemului oscilant (data de sistem),

♦ Amplitudinea sculei (sonotrod reglabil).
♦ Forta de presare (intre sonotrod si suport reglabil).
♦ Energia – reglabila.
Ajustarea exacta a suportului la sonotrod are o mare importanta.
Domeniile sudate trebuie izolate, tehnicile luate ca exemplu sunt:
Fig. 5.41: Unificator de capat

izolat cu banda de matisat
( nerezistenta la apa, pentru
utilizari doar in interior)
Fig. 5.42. Imbinare de trecere,

izolat cu furtun contractabil si
adeziv (etans de exemplu
pentru folosire in spatiul
umed).
Piese bune si rebuturi:
Tabelul 5.5. piese bune si rebuturi la sudura cu ultrasunete.

Imbinare de trecere. Imbinare finala.
Cablu sudat in pozitie deplasata Formarea unor bucle
Racord final lite rebele

.
Fig . 5.43 Aparat de masura a fortei de Fig. 5.44. Aparat de masura a fortei de
smulgere. Test de decojire imbinare de smulgere. Test decojire indicare finala
Referinte.
trecere.
Referinte
Normele clientului
GS 95006-3 Legaturi prin sudura cu ultrasunete.
VW – Norme 60307. Sudura cu ultrasunete.
AS – 026 Sudura cu ultrasunete.
5.6.Contactarea conductorilor plati.

Seturi de conductori din folie datorita greutatii reduse si a batiului necesar se monteaza in usi si
tavane in locul cablurilor rotunde. La DRX se aplica sistemul Lear - FLM – Sistem si Tyco MQS +
System in lucru. La ambele sisteme conductorii nu trebuie izolati.
La sistemul FLM contactele se aseaza manual in carcasa. La contactoare patru praguri de sertizare
strapung izolatia si stabilesc contactul cu conductorul plat. Pana de blocare (asemanatoare sertizarii
pe izolatie pentru cablurile rotunde) strapunge izolatia si banda de cupru asigurind totodata si
rezistenta mecanica a sertizarii.
La sistemul MQS patru dinti strapung din lateral izolatia benzii din cupru pe care se sertizeaza de
sus.
.
Fig. 5.45. Marfa sub Fig. 5.46. Fig. 5.47. Contact FLM.
forma de banda Contact FLM Sertizat
FLM.
Fig. 5.48. MQS + banda.

Fig. 5.49. MQS + contacte
sertizate.
Echipamentul de lucru
Fig. 5.51(o.):. MQS + instalatie. Fig. 5.52.(o.r.) Instalatie +MQS
Fig. 5.50(li.). Instalatie FLM.
Derularea productiei si instructiuni de prelucrare.
FLM: carcase echipata in prealabil se aseaza pe o sina de alimentare. Muncitorul introduce

conductorul in scula. Conductorul este prins automat si totodata se porneste sertizarea. Toate
contactele din carcasa sint legate dintr-o singure miscare.
Pentru sistemul FLM sunt valabile urmatoarele criterii de calitate :
Fig. 5.53/5.54. Capetele sertizate trebuie sa se afle

toate pe banda de cupru Fig. 5.55. Penele de
blocare trebuie sa
strapunga banda si sa
patrunda in orificiul de
blocare si indoite la baza
clemei.
MQS + cablurile se aseaza manual pe un transportor care le aduce la masina. Dupa pornirea
procesului cu sistem de camere detecteaza fiecare conductor si-l aduce in pozitia de sertizare.
Supravegherea procesului se realizeaza printr-un sistem de supraveghere a fortei de smulgere;
Standart SLE.
Pentru sistemul MWS+, inainte de toate este valabil
urmatorul criteriu de calitate: capetele sertizarii sa
cuprinda banda si sa se sprijine pe aceasta.
.
Fig. 5.56. Piesa buna in
sistemul MQS+ referinta
Referinte
SEL 020 FFC sertizare simpla.
SEL 021 FFC sertizare dubla.
BD 038 Autocontrol al muncitorului, sertizarea in carcasa a conductorilor plati.
BG 048 Verificarea fortei de smulgere la conductori plati.
AC 063 Sertizarea conductor plat cu BM Nr.11211.
AC 081 Sertizarea conductor plat cu BM Nr.10855.
AC 081 Sertizarea conductor plat cu BM Nr.11216
5.7. Contactoare LWL.

Contactorii LWL servesc la legatura optica si se folosesc ca alternativa la sistemul de conductori de
semnalizare electrici ( de ex. CAN-BUS-System). Sistem construit dupa cum urmeaza.
♦ Miez PMMA; piesa conductoare de lumina din polimetilmetracrilat (PMMA).
♦ Strat protector/ Manta interioara : Stratul protector fixeaza mantaua interioara pe miezul
PMMA si impreuna cu mantaua interioara mentine lumina in conductor , prin reflectare.
♦ Fibra: Miezul PMMA cu stratul protector care il inconjoara
♦ Fire; intregul conductor inclusiv mantaua exterioara fara contacte.
♦ Conductor pentru unde luminoase (LWL) ; conductor prevazut la capete cu contacte optice.
Deci componentele conductorilor optici sint:
1. Fibre.
2. Insert = Ferule = contact optic.
Fig. 5.57: Sectiune prin cablu MOST-POF
Fig. 5.58. Bobina cu LWL. Fig. 5.59. Fir LWL. Fig. 5.60. Bobina cu insertie.
Fig. 5.61. Stift Fig. 5.62. Bucsa Fig. 5.63. Stift Fig. 5.64. Bucsa
insert din material insert din insert din insert din material
plastic material plastic. material metalic metalic.
Echipamente de prelucrare.
Conductorul LWL se confectioneaza la DRX cu diverse tipuri de instalatii:
Fig. 5.65. Automat complet Schäfer. Fig. 5.66. Automat complet Flexon.
Fig. 5.67. Semiautomat Flexon Fig. 5.68. Semiautomat Flexon

(unitate de taiere Schleuniger). (unitate de frezare si taiere).
Derularea procesului de fabricatie si instructiuni de prelucrere.
La DRX se folosesc doua procese de fabricatie: In cazul procedeului Flexon dupa taiere fibre se
dzizoleaza iar apoi capatul se finiseaza prin frezare. In cazul procedeului Schäfer dupa taiere si
dezizolare nu mai este necesara o finisare. In continuare fibra se pozitioneaza in insert si se sudeaza
cu o dioda laser. Cu fiecare conductor terminat se va executa o proba de amortizare.
Pentru inserti metalici este posibil si procedeul semiautomat Schleuniger – Flexon.
Procesul trebuie sa fie asfel ca:
♦ Suprafetele finale sa nu fie afectate de span sau alte impuritati.

♦ Sa nu apara o deteriorare a conductorului optic respectiv a insertului.
♦ Forta de smulgere a conductorului optic din insert trebuie sa corespunda valorii date.
Acesta se poate asigura printr-o verificare combinata intre masurarea amortizarii si supravegherea
fortei de smulgere.
Fig. 5.69. Cutit dezizolare.

Fig, 5.70/5.71 Unitate de
sudura.
Fig. 5.72(u.r.). Monitor
supraveghere sudura
Conductorii optici sint o componenta a pachetului de cabluri. Ele pot fi asezate impreuna cu
cablurile si alte componente ale trunchiului de cabluri.
Conductorii optici sint adecvati numai pentru domenii de temperatura cuprinse intre -40° si +85°C
(caroserie, pachete de cablui, usi etc).
Urmatoarele valori trebuie respectate in procesul de urmarire:
♦ Forta de tractiune maxima 30N la 5 s.

♦ Torsiune maxima 1/m.
♦ Raza minima de indoire 25mm.
Fig. 5.73. Raza minima de indoire.
Nici componentele si nici conductorii terminati nu trebuiesc asezati pe podea in timpul procesului
sau ambalarii. Capetele trebuie protejate in mod special contra deteriorarii sau murdaririi. Aceasta
presupune masuri extreme de curatenie la locul de munca.
Piese bune si rebuturi
Tabelul 5.6. Piese bune si rebuturi la conductori optici.

Conductori sectionati.
Suprafata finala este Parametrii de taiere eronati. Cutit uzat. Suprafata finala cu
omogena, fara rupturi sau LWL nu a fost corect fixat, rupturi puternice.
denivelari. suprafata finala prezinta valuri sau
rupturi.
Pentru masurarea lungimii de dezizolare se foloseste un subler digital.

Pentru masurarea fortei de smulgere se va folosi un aparat de control al tractiunii.
Pentru masurarea fundalului fibrei se foloseste un ceas comparator,
Pentru masurarea valori de amortizare se foloseste o unitate speciala de control. Controlul valorii de
amortizare este analog cu controlul electric de functionare a conductorilor plati.
Fig. 5.74. Distanta finala, aceasta

trebuie sa fie de 0,01 – 0,1 mm
Fig. 5.75. Aparat de masura a
distantei in fundal.
Fig. 5.76. / 5.77.

Instalatie de masura a Fig. 5.78. Instalatie de
valorii de amortizare verificare a amortizarii DRX
(Automat Schäfer). Flexon.
Referinte
Urmatoarele instructiuni si procese de fabricatie vor fi respectate si pot fi vazute pe O:/DRXinfo/
DST/Industrial Engineering/Arbeitsanweisungen-Fertigungsprocess/Inhaltsvezeihnis.
AB 017 LWL L 60 00 002, taiere si impreunare BMW E 65/E 66 Preconfectie.

AB 019Prelucrarea automata LWL cu BM Nr. 10850/10852 DC.
AB 020 Prelucrarea semiautomata LWL; LWL taiere, impreunare si dezizolare DC.
AC 051 Sertizare LWL cu BM Nr. 11210 BMW, E65/E66 Preconfectie
BA 057 Tratare conductori Optici (LWL), D2B si Most DC.
BG 039 Verificarea LWL cu BM Nr.: 08536 BMW E65/E66 preconfectie.
BG 046 Prelucrarea semiautomata LWL, controlul, automatizari DC.
SEL 019 Prelucrarea automata LWL (unitate Flexon).
SEL 018 Prelucrare LWL (unitate Flexon).
6. Zincare si lipire.
6.1 Zincare
Zincul este relativ chimic stabil la diverse substante. Asfel zincarea serveste la protectia
anticoroziva si minimalizeaza timp indelungat rezistenta imbinarilor. In plus mareste rezistenta
prinderi sertizarii.
In cazuri speciale de folosire (de ex. In spatiul motorului si la racordurile bateriei) contactii de cablu
se protejeaza prin zincare suplimentar dupa sertizare.
Litele din cupru se supun zincari pentru a realiza o mai buna dispersie a cositorului in timpul
procesului de lipire.
Fig. 6.3 Bara de zinc
Fig. 6.1. Bobina zinc.

Fig. 6.4. Conductor degresat (curat).
Fig. 6.2 Sertizare zincata.

. Fig. 6.5. Conductor zincat.
Fig. 6.6. Instalatie Fig. 6.7. Instalatie de zincare Fig. 6.8. Baie de
de zincare HF Strunk. zincare (imersie).
frecventa.
Procesul de prelucrare si instructiuni de lucru.
Pentru zincare suprafata metalica nu trebuie sa fie oxidata sau acoperita cu uleiuri sau lacuri. Pentru
asigurarea acestor conditii este nevoie de asa numitul flux. Pentru cupru se foloseste colofoniu.
Dispersarea (acoperirea) este un criteriu important. Se va folosi numai atita topitura la locul de
lipire incit racordurile pieselor sa rmina vizibile.
Trebuie respectate urmatoarele criterii de calitate:
♦ In domeniul suruburilor nu trebuie sa se gaseasca zinc in caz contrar existind posibilitatea

slabirii continuie a imbinarii in automobil.
Fig 6.9 Zona de insurubare
♦ Nu trebuie sa fie zincata mai mult de 50% din lungimea de sertizare a conductorului.
♦ Intre sertizarea conductorului si cea a izolatiei nu trebuie sa existe zinc.
In timpul procesului de zincare trebuie urmarite: prea putina caldura (temperatura de topire a
zincului minima) duce la o curgere mai proasta a topituri de zinc, ducind la disparitia efectului de
capilaritate si formarea de cocoloase.
Prea multa caldura (temperatura de topire a zincului maxima) poate porovoca arderea izolatiei,
vaporizarea topiturii sau la carbonizarea acesteia.
Temperatura mediului influenteaza calitatea procesului de zincare.
Parametrii de proces si instalatiilor de lipire trebuie deci optimizati de fiecare data inainte de
pornirea productiei.
Tabelul 6.1. Piese bune si rebururi la zincare
Supraincalzire, zinc in Prea mult zinc.

domeniul de insurubare
.
Dispersie necorespunzatoare Adincimea de asezare – zincare
nelegata muchii ascutite
Verificarea se efectueaza vizual conform instructiunilor de lucru si control.
Referinte.
AT 001 – 01 KS si legaturi clipsate, zincate cu generatoare de inalta frecventa

BM Nr. 08079 cu organe de adaptare BM Nr. 08087 (general valabil).
AT 009 – 00 Zincare cu baie de topitura (general valabila).
AT 010 – 00 Zincare KS cu instalatie de lipire cu ezistenta BM Nr. 10656 DC.
6.2 Lipire cu inalta frecventa pe talere rotative

Prin lipire se realizeaza o imbinare nedemontabila
pentru trecerea curentului electric. Ca material de
legatura serveste un aliaj metalic fuzibil (la DRX
numai zinc). Cu ajutorul acestuia se formeaza o
imbinare bimetalica.
Fig. 6.10./6.11. Piesa de contact si lipituri (fludor).

.
Fig 6.12. Instalatie de lipire cu

curenti de inalta frecventa
Derularea procesului si instalatii de prelucrare.
Ajustare:
1. Se introduce inelul de lipire corespunzator se regleaza inaltimea.
2. Se regleaza masina conform specificatiei. Se realizeaza cositorirea de proba si dupa caz se
regleaza ulterior masina.
Productie:
Atentie: Materialul care trebuie prelucrat trebuie sa fie curat; nu trebuie sa fie oxidat sau sa contina
grasimi. Nu este permis sa existe lite individuale iesite in afara.
1. Bucsele se apasa manual in inelul de cositorire. Conductorii avand capetele dezizolate se

ghideaza in contactele de cositorire, se pozitioneaza corect si se apasa cu izolatia in arcurile de
retinere.
2. Se declanseaza procesul de costorire.
3. In timpul procesului de lipire se supravegheoza fluxul topiturii pentru preintimpnarea

rigidizari excesive prin patrunderea topituri sub izolatie.
Fig. 6.13 : Lipire cu dispozitivul

rotativ
4. Este absolut necesara o verificare vizuala de 100% din partea muncitorului.

Tabelul 6.2. Criteri de calitate; Piese bune si rebuturi la lipire.
Suprafata lipita este uniforma Lipitura este plata cu cratere si Piesa de contact este indoita;
si stralucitoare nu este sub forma de bila. Toate izolatia este arsa; izolatia este
firele sint acoperite contactata.
Portiunea de cablu ramasa este Lipitura ese rece nedispersata. Fire singulare rebele respectiv
prea lunga; izolatia se afla in Cantitatea de topitura a fost prea nu au fost cuprinse.
dreptul decuparii; cablul nu mica.
este destul de avansat in
decupare sau este prea mult
dezizolat.
Vizuale, subler.
Referinte.
BC 002 Lipire Inalta Frecventa, taler rotativ BM Nr. 25240.

BC 006 Aprecierea lipiturilor.
7. Clesti manuali.
In afara sculelor sertizoare contactele pot fi prelucrate cu clesti manuali.
Acestia trebuie sa corespunda datelor de la producatorul de contacte.
Clesti manuali se folosesc numai pentri confectionarea de mostre, reparatii si in cazuri exceptionale
pentru prelucrare ulterioara.
Clesti manuali sint adecvati numai pentru cabluri de pina la 6 mm², intrucit pentru sectiuni mai mari
forta de stringere este ridicata.
Pentru cei mai multi clesti manuali contactele trebuie taiate de pe banda suport.
La alte tipuri de clesti se poare face prelucrare si sub forma de banda.
Echipamente de prelucrare.
.
Fig. 7.1/7.2. Exemplu de cleste manual
Derularea procesului si instructiuni de prelucrare.
Contactele trebuie sa fie corect pozitionat si introdus in deschizatzra. Clestele trebuie inchis pina
cind contactul este prins. Acum cablul dezizolat trebuie introdus in contact si clestele se stringe pina
la limita (atunci cind clestele se poate deschide).
Cu clestele deschis contactul poate fi indepartat. La majoritatea clestilor datele de sertizare a

conductorilor nu pot fi respectate. Din acest motiv inainte de asezare in minuchi trebuie efectuata o
sertizare de proba care se supune testari fortei de tractiune.(smulgere).
Pentru controlul vizual al sertizarilor manuale sint valabile instructiunile generale (contactul nu
trebuie sa fie rupt). Indoit deteriorat etc.
Referinte.
Clesti manuali sint considerati la DRX ca scule ajutatoare. Pe aceasta specificatie se poate citi toate
datele necesare ca de exemplu: piesa de contact, dezizolarea, valorile fortei de smulgere,
manipulare, indicatii speciale si numere de comanda.
8 Abkürzungsverzeichnis
BDM- Clip Blinddarm-Clip = Rohrverbinder
Cmk-Wert Maschinenfähigkeitsindex
CSW Cut / Strip / Wrap
EAD Einzeladerabdichtung
FLM Flachleiter-Multikontakt
FMEA Fehlermöglichkeits- und Einflussanalyse
HDM-Werkzeug: Tyco Heavy Duty Miniature-Werkzeug
HDI-Werkzeug: Tyco Heavy Duty Industrial Werkzeug
LWL Lichtwellenleiter
MOST-POF Media Oriented System Transport - Plastic Optical Fibre
MQS Micro Quadlock System
SAW System-Automatenwerkzeug
9 Index
Abisolieren 12 Crimpen 25 Drahtüberstand 55

Abisoliermesser 12, 13 Crimpflanke 6 Drehlagerzapfen 20
Abisolierung 48, 51 Crimpflankenabstand 64 DUO 5 75
Ablängen 12 Crimphöhe 31 Durchgangsverbinder 72, 82
Absenkbügel 18 Crimphöheneinstellung 26 EAD 15, 52
Abstützlänge 64 Crimphöhenmessung 31 Einfache Spulen 11
Abzugsprüfgerät 33 Crimpkraftabschaltung 29 Einlauffase 47, 55
Aderhinterstand 88 Crimpkraftauswertung 41 Einlegetiefe 14, 50
AG 270 70 Crimpkraftüberwachung 36, 37 Einlernprozess 38
AG51 69 Crimpkraftüberwachung Komax Einrollverhalten 24, 66
AG52 69 40 einseitiges Einrollen 24
AG520 69 Crimpkraftüberwachung Schäfer Einzeladerabdichtung 15
Amboss 20 42 Einzeldrähte außer Crimp 44
analoge Messuhr 32 Crimpkraftüberwachung SLE 38 Endfeed 21
Anfasung 6 Crimpkraftüberwachungssystem Endverbinder 69, 72, 81
Arbeitssicherheit 24 37, 38 ES03 68
Ätzvorgang 63 Crimpkraftverlauf 37 Exzenterpresse 17
Auslauffase 47, 55 Crimpkurve 37 Fahrzeugleitung 9
Ausziehkraft 6, 25, 33, 55 Crimppresse 17 Fässer 11
Ausziehkraftmessung 33 Crimpprozess 25 F-Crimp 56, 59
Ausziehkraftmessung Crimpung auf Isolation 44 fehlende Einzeldrähte 44
Mehrfachcrimp 35 Crimpverbindung 29 Fehlerkatalog 14
Ausziehkraftprüfung U-Schall- Crimpwerkzeug 19, 21 Feineinstellung 18
Verbinder 82 Typen 21 Ferule 85
Bandware 7 CSW-Werkzeug 22 Flachleiter-Kontaktierung 83
BDM-Clip 69 CWG 4000 61 Flachleiter-Kontaktierung, Muster
Biegeprüfung 60 Dämpfungswert 88 84
BLO 41 Dämpfungswert-Prüfeinheit 89 FLM-System 83
Brandgefahr 12 digitale Messuhr 32 Flucht fehlerhaft 56
Cladding 85 Doppelcrimpungen 55 Flussmittel 91
Cmk-Wert 25 Drahtcrimp 6, 53, 54 Folienleitungssatz 83
Crimparbeit 37 Drahtcrimper 20 gegelte Kontakte 5
Crimpbereich 5, 6 Drahtcrimpfeineinstellscheibe 20 gegurtet 7, 15
Crimpbreite 26 Drahtcrimphöhe 25 Gehäuse 5
Crimpbreitenmessung 61 Drahteinstellscheibe 20 Gesenk 70, 76
Getriebepresse 18
Gratbildung 24, 48, 64, 66 Kraftverlaufskurve 42 Oxidation 93

Gratbildung am Trennsteg 52, 53 Leitung 9 oxidierte Kontaktteile 8
Grundplatte 20 Leitungsbezeichnung 9 pal 3001 68
Gut- und Schlecht-Teile aus dem Leitwert 25 Parallelverbinder 72
Crimpprozess 46 Lerncrimpung 37 pneumatischer Vorschub 28
Haarriss 8 Lernmodus 38 Prägung 6, 65
Haftsitz 11 Lichtwellenleiter 87 Pressenkalibrierung 68
Halbautomat 17 lose Ware 7 Primärverrastung 5
Handarbeitsplatz 17 Lötanlage 91 Prüfspitze 33
Handzange 31, 95 löten 92 Qualitätssicherung 31
HDI 22 Löten, Muster 94 Rastfeder 6
HDM 22 Löthülse 93 Referenzkurve 40, 41
Headroom 36 Lötkontakt 93 Referenzwert 40
HF–Lötanlage 93 Lufteinschluss 66 relatives Streuungsmaß 36
HF-Löten 92 LWL, Muster 88 Rissbildung 50, 65
Höheneinstellung 18 LWL-Automat 86 Rohrkabelschuh 75
Insert 85 LWL-Kontaktierung 85 Rohrkabelschuhe, Muster 76
Insert (Metall, Kunststoff) 86 Materialbremse 20 Rohrverbinder 69, 70
Isocrimp 52 Materialtransporttisch 20 Rohrverbinder, Muster 71
Isolation 11 mechanischer Vorschub 27 Rückhub 23
Isolationscrimp 6, 15, 30, 56 Mehrfachcrimpungen 55 Rundleiter 9
Isolationscrimpeinstellscheibe 20 Messerhalter 20 SAW-Quertransport 21
Isolationscrimper 20 Messerstößel 20 SBL3000 62
Isolationscrimpprüfung 60 Messschieber 53 Schliffbild 62
Kabelschuhe 5 MFU 34 Schliffbildanalyse 62
kalte Lötstelle 94 Minic Automatic 80 Schliffbildbewertung, attributiv 63
Kontaktierbereich 5, 6 Minic Profi 80 Schliffbildbewertung, variabel 65
Kontaktniederhalter 20 MQS+ System 83 Schneidklemm-Gehäuse 78
Kontaktöl 5 MTE 2 77 Schneidklemm-Gehäuses 78
Kontaktteil 5 Nachgeführte Transportkurve 23 Schneidklemm-Kontakt 77
Kontaktteilnummer 7 Niehoff 10 Schneidklemm-Verbindungen 79
Kontaktteilwechsel 37 NPS-Gebinde 10 Schneidklemm-Verbindungen,
Kontaktträgerstreifen 20 Nummernsystematik Kontaktteile Muster 79
Konzentrizität 11, 13 7 Schnellwechselwerkzeug 19
Kraftsensor 39 Nummernsystematik Leitungen Seal 15
Kraftverlauf 39, 41 11 Serration 6, 65
offener Drahtcrimp 24, 66 Servopresse 17
Sicke 65 Vollautomat 17
Sidefeed 21 vorgeführte Kurve 31
SL Carline 38 Vorgeführte Transportkurve 23
SL Gauge 61 Vorschubeinstellung 24, 26, 27
Standardleitung 9 Vorschubfinger 20
Steckverbindung 6 Vorschubfinger-Stellschraube 21
Steckverbindungen 5 Wandstärke 11
Stößelkopf 20 Werkzeug 25
Streifenführung 20 Werkzeugfreigabe 1 67
Streuung 36 Werkzeugfreigabe 2 67
symmetrischer Leiteraufbau 9 Werkzeuggrundkörper 20
Tangentialspulen 11 Werkzeugjustage 24
Tischjustageschraube 20 Werkzeugstößel 20
Transportschutz 25 Zinnbad 90
Trennmesser 20
Trennsteg 6, 47, 52
Trompete 26
Tüllenbestückungsmodul 16
Tüllenüberwachungsmodul 16
Überfeder 5
Übergangswiderstand 12, 25
Überlappungscrimp 57, 59
Überpressung 66
UCAB-Verbinder 72
UCAB-Verbindungen, Muster 74
Ultraschallschweißen 80
Ultraschallschweißen, Muster 82
Umschlingungscrimp 57
Umschlingungscrimp mit EAD 58
unsymmetrischer Leiteraufbau 9
Verschleißteilzustand 24
Verzinnanlage 90
verzinnen 91
Verzinnen 90
verzinnen, Muster 92
verzinnter Crimp 90
visuelle Prüfmerkmale 46

DKVE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DKVE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dräxlmaier-Compendiu pentru tehnica conexiunilor electrice. Versiune 0.1 Stadiu 08.01.

pentru tehnica conexiunilor

Autori: Norbert Sickau, Martin Attenberger, Josef Neumaier Josef Neumayer,

ATENTIE: Acest document serveste exclusiv la utilizarea in interiorul fabricii. Nu este

Aceasta se va explica printr-un exemplu; La masina de debitare a cablurilor se executa o comanda

4.1.2. Controale vizuale in timpul procesului. 46

1 Componente ale procesului pentru contactarea cablurilor rotunde

1.1. Piesa contact.

1.1.1 Descrierea generala.

Fig. 1.1. Contact inelar Fig.1.2. Contact inelar cu infiletare.

Pana de blocare Imprimari

arc din partea superioara

Fig. 1.4. Piesa de contact pentru imbinare/ MLK – Stift contact.

arc din partea superioara

Fig. 1.5. Piesa de contact pentru imbinare/ MLK – Bucse contact

♦ Domeniul de contact; domeniul in care se atinge contra contactul.

♦ Pana de blocare; serveste la fixarea primara a piesei de contact in carcasa.

♦ Domeniul de trecere “A” legatura intre domeniul de contact si domeniul de sertizare al

♦ Domeniul de sertizare; compus din domeniul de sertizare a conductorului si domeniul de

♦ Imprimari; efectuate in sertizarea conductorului; marirea suprafetei de prindere a litelor si ofera

♦ Fatetarea flancurilor de sertizare: facilitarea procedeului de infasurare la sertizare.

Piesele de contact sint produse in urmatoarele forme:

♦ Legate (longitudinal sau transversal) sub forma de banda.

♦ Vrac: marfa libera.

1.1.2. Sistematizarea pieselor de contact la DRX.

Conformatia numarului piesei de contact:

A pentru piesa aplicata / piesa de contact.

01 reprezinta geometria piesei de contact

1.1.3. Erori posibile

Alte informatii pentru piese de contact si manipulare se gasesc in special in urmatoarele

♦ Desene ale beneficiarilor si producatorilor.

♦ Norme ale clientilor

♦ Specificatie produs si prelucrare pentru piese, piesa de contact (beneficiar)

grosimea peretelui a treia culoare

In urmatorul ex. se reprezinta simbolizarea cablurilor:

Tab. 1.1: Forme pentru infasurare cablu.

Bobine Niehoff. Tamburi. Bobine simple (pentru

Obs. Figurile reprezentate provin dintr-un catalog de la Gebaur & Griller.

Cu toate ca sistemul de impachetare Niehoff

1.2.2. Sistemul numeric pentru cabluri la DRX.

Structura unui nr de cablu de ex. L 01 15fff.

01 reprezinta structura cablului (numar din doua cifre de la 01 – 99).

15 (numarul din doua cifre de la 0 la 99) reprezinta

♦ Diametru exterior al izolatiei sau grosimea stratului

♦ Suprafata de prindere a izolatiei in afara tolerantei.

♦ Sectiunea conductorului in afara tolerantei

♦ Izolatia incomplet aplicata.

In procesele preliminare de debitare si dezizolare sint posibile urmatoarele erori:

Tab. 1.2: Exemple de imagini gresite pentru debitare si dezizolare

→ Nu se asigura rezistenta mecanica a legaturi.

→ Ruperea cablului datorita lipsei suportului.

→ Nu se asigura rezistenta mecanica a

Eroare Cauze posibile Posibile urmari

→ Eventual scurtcircuit in automobile

Fire rasfirate formare de ♦ Resturi de ♦ Fire singulare necuprinse de sertizarea

→ Neasigurarea rezistentei mecanice.

→ Neasigurarea rezistentei mecanice.

Eroare Cauze posibile Posibile urmari

♦ Cablu asezat insuficient de jos; lungimea

♦ Suprafata dezizolata prea lunga.

→ Rezistenta mecanica neasigurata.

Erorile sint specificate in catalogul de erori DRX

DIN 6722-2 conditii (clasificare, simbolizare).

Specificatiile clientilor si normele clientilor au prioritate fata de normele DIN.