COLEGIUL TEHNIC “TOMIS” CONSTANȚA

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

MODULUL nr. IV

ACTIVITĂŢI ÎN DOMENIUL MECANICĂ

Profilul TEHNIC

Domeniul de pregătire de bază - Mecanică

Calificarea: TEHNICIAN MECATRONIST

clasa a IX-a, liceu tehnologic

2018-2019
Clasa a IX-a 1
Ciclul inferior al liceului, filieră tehnologică, profil tehnic
Domeniul de pregătire de bază - mecanica
Clasa a IX-a 2
Ciclul inferior al liceului, filieră tehnologică, profil tehnic
Domeniul de pregătire de bază - mecanica
 1. Notă introductivă:

Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura de specialitate

aferentă domeniului de pregătire de bază mecanica, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera
tehnologică , profil tehnic şi are alocat un număr de 90 ore din care:
 90 ore – instruire practică = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregătire practică)

Acest modul este centrat pe rezultate ale invatarii si vizeaza dobandirea de cunostinte,
abilitati si atitudini si dobândirea de deprinderi practice necesare angajarii pe piata muncii .

2. Structura modulului

Corelarea dintre rezultatele invatarii din SPP si continuturile invatarii

URI 2. Realizarea pieselor prin operatii de lacatuserie generala CONTINUTURILE

URI 3. Montarea organelor de masini in subansambluri mecanice
Rezultate ale invatarii ( conform SPP)
Cunostinte
2.1.3. Mijloace utilizate in
atelierul de lacatuserie
pentru masurarea si
verificarea dimensiunilor
geometrice
2.1.4. Operatii pregatitoare
aplicate semifabricatelor in
vederea executarii pieselor
2.1.5. Debitarea manuala a
semifabricatelor
2.1.8. Pilirea
metalelor
2.1.10. Gaurirea si
prelucrarea gaurilor.
2.1.11. Filetarea
2.1.12. Documentatia
tehnologica utilizata in
atelierul de lacatuserie
(fisa tehnologica)
3.1.2.Organe de masini
simple
Clasa a IX-a
Ciclul inferior al liceului, filieră tehnologică, profil tehnic
Domeniul de pregătire de bază - mecanica
Abilitati Atitudini
2.2.6. Alegerea mijloacelor de
masurat si verificat
2.2.8. Alegerea SDV-urilor si
utilajelor in functie de
operatia de lacatuserie
executata
2.2.9. Utilizarea SDV-urilor
si utilajelor in functie de
operatia de lacatuserie
executata
2.2.13. Trasarea
semifabricatelor
2.2.16. Debitarea
semifabricatelor
2.2.17. Executarea controlului
semifabricatelor debitate
2.2.27. Pilirea manuala a
suprafetelor
2.2.28. Executarea controlului
suprafetelor prelucrate prin
pilire
2.2.30. Executarea operatiilor
de gaurire a semifabricatelor
2.2.32. Controlul gaurilor
executate
2.2.34. Alegerea SDV-urilor
necesare filetarii
2.2.35. Executarea manuala a
filetelor exterioare
2.2.36. Executarea controlului
calitatii filetelor exterioare
2.2.39. Utilizarea
2.3.2. Colaborarea cu
membrii echipei de lucru,
in scopul indeplinirii
sarcinilor de la locul de
muncd
2.3.3. Respectarea
prescriptiilor din desenele
de executie, la realizarea
pieselor prin operatii de
lacatuserie
2.3.4. Asumarea in cadrul
echipei de la locul de
munca,a responsabilitatii
pentru sarcina de lucru
primita
2.3.5.Asumarea initiative in
rezolvarea unor probleme
2.3.6. Respectarea
normelor de securitate si
sanatate in munca
3.3.7. Adoptarea unei
atitudini responsabile fata
de protectia mediului
3.3.10. Respectarea
termenelor/ timpului de
realizarea a sarcinilor.
INVATARII
Execuție elemente
componente ale
ferăstrăului manual
Alegerea materialelor
Alegerea SDV-urilor
Pregatirea pentru lucru
Executarea operatiilor
necesare realizarii fiecarui
element component al
fierastraului manual
Verificarea si controlul
operatilor si a elememtelor
finite
Asamblarea fierastraului
manual
Norme de sanatatea si
securitatea muncii
3

2.1.3. Mijloace utilizate in
atelierul de lacatuserie
pentru masurarea si
verificarea dimensiunilor
geometrice
2.1.4. Operatii pregatitoare
aplicate semifabricatelor in
vederea executarii pieselor
2.1.5. Debitarea manuala a
semifabricatelor
2.1.6. Indoirea manuala a
semifabricatelor
2.1.8. Pilirea
metalelor
2.1.12. Documentatia
tehnologica utilizata in
atelierul de lacatuserie
2.1.5. Debitarea manuala a
semifabricatelor
2.1.8. Pilirea
metalelor
2.1.12. Documentatia
tehnologica utilizata in
atelierul de lacatuserie
(fisa tehnologica
3.1.2.Organe de masini
simple
Clasa a IX-a
Ciclul inferior al liceului, filieră tehnologică, profil tehnic
Domeniul de pregătire de bază - mecanica
documentatiei tehnologice
utilizata in atelierul de
lacatuserie (fisa tehnologica)
3.2.3. Alegerea suruburilor,
piulitelor si saibelor conform
documentatiei tehnice , in
vederea executarii
asamblarilor filetate
3.2.28. Utilizarea corecta a
vocabularului comun si a
celui de specialitate
3.2.29. Comunicarea/
Raportarea rezultatelor
activitatii profesionale
desfasurate
2.2.6. Alegerea mijloacelor de
masurat si verificat
2.2.9. Utilizarea SDV-urilor
si utilajelor in functie de
operatia de lacatuserie
executata
2.2.13. Trasarea
semifabricatelor
2.2.16. Debitarea
semifabricatelor
2.2.17. Executarea controlului
semifabricatelor debitate
2.2.18. Calculul lungimii
semifabricatului necesar
obtinerii unei piese prin
operatia de indoire
2.2.20.Indoirea manuala a
barelor si profilelor
2.2.23. Executarea controlului
calitatii semifabricatelor
prelucrate prin indoire
2.2.27. Pilirea manuala a
suprafetelor
2.2.39. Utilizarea
documentatiei tehnologice
utilizata in atelierul de
lacatuserie (fisa tehnologica)
2.2.6. Alegerea mijloacelor de
masurat si verificat
2.2.9. Utilizarea SDV-urilor
si utilajelor in functie de
operatia de lacatuserie
executata
3.2.3. Alegerea suruburilor,
piulitelor si saibelor conform
documentatiei tehnice , in
vederea executarii
asamblarilor filetate
3.2.29. Comunicarea/
Raportarea rezultatelor
2.3.1. Respectarea
cerintelor ergonomice la
locul de munca
2.3.2. Colaborarea cu
membrii echipei de lucru,
in scopul indeplinirii
sarcinilor de la locul de
muncd
2.3.3. Respectarea
prescriptiilor din desenele
de executie, la realizarea
pieselor prin operatii de
lacatuserie
2.3.4. Asumarea in cadrul
echipei de la locul de
munca,a responsabilitatii
pentru sarcina de lucru
primita
3.3.10. Respectarea
termenelor/ timpului de
realizarea a sarcinilor
2.3.1. Respectarea
cerintelor ergonomice la
locul de munca
2.3.2. Colaborarea cu
membrii echipei de lucru,
in scopul indeplinirii
sarcinilor de la locul de
muncd
2.3.3. Respectarea
prescriptiilor din desenele
de executie, la realizarea
pieselor prin operatii de
lacatuserie
Execuție grilaje metalice
Alegerea materialelor
Alegerea SDV-urilor
Pregatirea pentru lucru
Executarea operatiilor
necesare realizarii partilor
componente ale unui grilaj
Verificarea si controlul
operatilor si a elememtelor
finite
Asamblarea grilajului
Norme de sanatatea si
securitatea muncii la
operatiile de lacatuserie si
asamblare
Recondiționare schelete
metalice scaune cu spătar
Detectarea defectelor
aparute la scheletele
metalice ale scaunelor cu
spatar
Stabilirea metodelor
optime de reconditionare
Alegerea materialelor
Alegerea SDV-urilor
Pregatirea pentru lucru
4
 activitatii profesionale 2.3.4. Asumarea in cadrul Executarea operatiilor
desfasurate echipei de la locul de necesare reconditionarii
munca,a responsabilitatii
pentru sarcina de lucru
scheletelor metalice ale
primita scaunelor cu spatar.
2.3.5.Asumarea initiative in Verificarea si controlul
rezolvarea unor probleme operatilor si a elememtelor
2.3.6. Respectarea finite.
normelor de securitate si Norme de sanatatea si
sanatate in munca
3.3.7. Adoptarea unei securitatea muncii
atitudini responsabile fata
de protectia mediului
3.3.10. Respectarea
termenelor/ timpului de
realizarea a sarcinilor.

În vederea dobândirii deprinderilor practice și a competențelor specifice domeniului mecanic, se

vor parcurge următoarele teme:
1 - Execuție elemente componente ale ferăstrăului manual - 30 ore;
2 - Execuție grilaje metalice - 30 ore;
3 - Recondiționare schelete metalice scaune cu spătar - 30 ore.
Temele alese reprezintă rezolvarea unor probleme întâlnite în timpul executării de lucrări
practice din domeniul mecanic. În cadrul rezolvării problemelor ridicate de aceste teme, elevii se vor
folosi de competențele dobândite prin studierea modulelor de specialitate din timpul anului școlar, cum
sunt: lacatuserie generala, organe de masini.

3. Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete,

materii prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice, etc.) necesare
dobandirii rezultatelor invatarii (existente in scoala sau la
operatorul economic):

Pentru realizarea instruirii practice la acest modul sunt necesare următoarele resurse materiale
minime:
- Scule şi dispozitive, instrumente de măsurare, verificatoare
- Utilaje specifice : mașina de găurit, polizor, foarfece de banc, aparate de sudură electrice
- Semifabricate : oțel rotund, țeavă rotundă și pătrată, oțel lat
- Materiale consumabile : pânze ferăstrău, discuri polizor unghiular, electrozi
- Mijloace de masurat si verificat: lungimi, unghiuri, suprafete
- Mostre de mobilier școlar (scaune)
- Planșe pentru ilustrarea executării operațiilor tehnologice de lăcătușerie

Clasa a IX-a 5
Ciclul inferior al liceului, filieră tehnologică, profil tehnic
Domeniul de pregătire de bază - mecanica
4. Sugestii metodologice:
Conţinuturile programei modulului CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ trebuie să
fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ are o structură elastică, fiind un modul
aplicativ, el poate folosi noi mijloace sau resurse didactice ţinînd cont de baza materială din şcoală.
Orele se desfăşoară în ateliere şcoală, dotate conform recomandărilor precizate anterior.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modului CURRICULUM ÎN
DEZVOLTARE LOCALĂ, prin formare specializată se recomandă câteva exemple de activităţi de
învăţare:
- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare pe tipuri şi categorii a diverselor
subansambluri indicate;
- exercitii de identificare a semifabricatelor folosite efectiv la confectionarea elementelor
componente ale ferastraului manual, a grilajelor pentru garduri si ferestre sau la reconditionarea
elementelor de mobilier scolar;
- exerciţii aplicative de comparare a proprietăţilor caracteristice şi a utilizărilor specifice pentru
diverse tipuri şi categorii de semifabricate indicate;.
- exerciţii practice de execuţie a unor repere şi subansambluri;
- exercitii practice de reconditionare a elementelor metalice de mobilier scolar;
- exerciţii practice de montare a elementelor componente ale ferastraului manual si a celor de
mobilier scolar, conform unei fişe tehnologice date de maistrul instructor.
Numărul de ore alocat fiecărei lucrări rămâne la latitudinea cadrelor didactice care realizează
instruirea practică, în funcţie de dificultatea lucrării şi de importanţa ei, de nivelul de cunoştinţe
anterioare ale colectivului cu care lucrează şi de ritmul de lucru al colectivul instruit.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Munca în echipă este o cerinţă, iar elevii sunt încurajaţi să joace roluri diferite în situaţiile
cerute de echipă.
Manifestarea unui comportament potrivit în contextul rezolvării unei probleme (de exemplu:
abordarea problemei, maniere, limbaj, îmbrăcăminte, punctualitate etc.)
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă problema propusă a fost
rezolvată în întregime de echipă.
Profesorii pot folosi informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor ( auditiv, vizual,
practic ) şi despre tipul de inteligenţă al acestora, în scopul asigurării unei game variate de activităţi la
lecţii, care să garanteze asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor, indiferent de stilul de
învăţare caracteristic.
Selecţia metodelor didactice adecvate competenţelor care urmează a fi formate oferă o serie de
avantaje, cum ar fi : centrarea procesului de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în
scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea învăţării, lărgirea orizontului şi
perspectivelor educaţionale, diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat ş.a. În context, lucrul în grup,
simularea, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele
integrate, etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere,
luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă,
competiţional şi creativităţii elevilor .

Clasa a IX-a 6
Ciclul inferior al liceului, filieră tehnologică, profil tehnic
Domeniul de pregătire de bază - mecanica
5. Sugestii cu privire la evaluare:

Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre
factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se impune atât
asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi eficienţei procesului de
evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei
calificări.
Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt: validitatea, fidelitatea, aplicabilitatea
practică şi rentabilitatea, credibilitatea, compatibilitatea cu învăţarea eficientă şi flexibilitatea.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ.
O competenţă se evaluează o singură dată, iar elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în tabelele de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. În cazul
unei evaluări, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii pentru
reevaluare, precum şi sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie să utilizeze
acelaşi instrument (fişa de observaţie), chiar dacă locul de desfăşurare a evaluării se poate modifica.
Planificarea evaluării competenţelor trebuie să evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la
celelalte module.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea, toate metodele de
evaluare încadrându-se în una sau mai multe din aceste categorii.
 Observarea înseamnă urmărirea elevului în timp ce efectuează o activitate reală sau simulată.
 Evaluarea produsului înseamnă verificarea vizuală a unui lucru realizat sau produs de elev, după
ce activitatea acestuia s-a încheiat.
 Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care acesta poate răspunde fie verbal, fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise în conţinuturile unităţii ( pentru a verifica
dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile ), sau pot să testeze capacitatea elevului de a
lucra în alte contexte precizate. Metoda reprezintă şi un mijloc important de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Conceperea unui instrument de evaluare impune analiza elementelor care vor fi acceptate ca
probe şi modul în care vor fi măsurate sau estimate acestea. În mod ideal, schema de evaluare, care
include modele de întrebări şi de soluţii la probleme, ar trebui pregătită în acelaşi timp cu instrumentul
de evaluare, asigurându-se astfel complementaritatea lor, precum şi certificarea capacităţii elevilor de a
completa întrebările/a realiza sarcinile impuse în timpul alocat.
Ca instrumente de evaluare la acest modul se recomandă:
- Verificarea lucrării la finalul ei
- Portofoliul
- Studiul de caz
- Observarea sistematică
- Fise de evaluare a activitătii practice

6. Bibliografia:
Clasa a IX-a 7
Ciclul inferior al liceului, filieră tehnologică, profil tehnic
Domeniul de pregătire de bază - mecanica
  Burdusel D., Oghina T., Popa E., Pregatire practica- Domeniul mecanic, Manual pentru clasa
a IX –a, scoala de arte si meserii, Editura Sigma, 2004
 Popescu A., Elemente de tehnologie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2006
 Auxiliar curricular pentru clasa a IX- a, scoala de arte si meserii, Phare TVET RO 0108.01,
2004
 Zgura Gh., Atanasiu N., Ariesanu N., Peptea Gh., Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1987
 Georgescu G. S., Indrumator pentru ateliere mecanice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1978
 Hussein Gh., Desen tehnic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998
 Tanasescu M., Gheorghiu T., Masurari tehnice, Editura ARAMIS, 2005
 Popescu N., Studiul materialelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994
 Ghid metodologic pentru maistri instructori

Clasa a IX-a 8
Ciclul inferior al liceului, filieră tehnologică, profil tehnic
Domeniul de pregătire de bază - mecanica