Semnale PDF

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAŞI
Facultatea de Inginerie Electrica, Energetica si Informatica Aplicata
PRELUCRAREA NUMERICĂ
A SEMNALELOR
Titular: prof.dr.ing. Cristian FOŞALĂU

Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale
Structura cursului
2C + 1L
Cerinte
Curs
- Bonus pentru prezenta: 0,1 p/curs
- Prelegere in Power Point. Notitele de la curs vor face referire la figurile si
relatiile ce se pot descarca de pe pagina web:
www.ee.tuiasi.ro/~tns
- Studentii pot intrerupe prelegerea si adresa oricand intrebari referitoare la
subiectul discutat.
Laborator
- Prezenta este obligatorie. Se permite intrarea in examen cu un singur
laborator lipsa
- Caietul de laborator, se noteaza si reprezinta 30 % din nota de la examen.
- Raspunsurile la laborator se noteaza si reprezinta bonus la nota finala
Examenul
- Scris: teorie + probleme sau doar probleme.
1.2
Titular: Prof.dr.ing. Cristian Foşalău
Bibliografie
1. O.Postolache, C.Foşalău, Tratarea numerică a semnalelor, Editura

"Gh.Asachi" Iaşi, 2000.
2. Steven W. Smith, The Scientist and Engineer's Guide to Digital Signal

Processing, disponibil on-line pe: http://www.dspguide.com/
3. A.Oppenheim, R.Schafer, Digital Signal Processing, Prentice Hall 1990.
4. M.Ghinea, Procesarea digitală a semnalelor, Editura Tritronic, Bucureşti,

1997.
5. Edmund Lai, Practical Digital Signal Processing for Engineers and

Technicians, Elsevier, 2003
6. Pagina web National Instruments: www.ni.com
1.3
Semnale de măsură
Semnal = o variabila pe suport energetic care contine informatie caracteristica
referitoare la un fenomen sau o marime.
Exemple: semnale audio, video, biomedicale, sunete, muzica, radar, semnale
de masura.
Semnalul de masura – are drept suport o tensiune (curent) si contine
informatii despre marimea de masurat.
- este furnizat de traductorul de masura
- este dependent de timp
- informatia este continuta in: nivel, forma, frecventa, faza
Dupa continuitate, semnalele pot fi:

- analogice (functii continui in timp)
- discrete (siruri de numere, ce reprezinta instante ale semnalului continuu
la intervale egale de timp)
1.4
Semnale analogice si discrete

exemple
Ut [mV]
Semnal analogic 2
Variatia tensiunii de la
1
bornele unui
ora
termocuplu
3.00 6.00 9.00 12.00
Semnal discret
Evolutia numarului
petelor solare intr-o
perioada de timp
1.5
Prelucrarea (procesarea, tratarea) numerica a semnalelor (PNS, TNS)

Engleza: Digital Signal Processing (DSP)
 Este procesul prin care un semnal analogic este preluat din mediu, convertit in
semnal digital si caruia i se aplica o serie de algoritmi matematici in scopul
extragerii informatiei continute in el.
 Se realizeaza cu ajutorul sistemelor numerice de achizitie si prelucrare a datelor
(calculator, microcontroler, procesor de semnal).
 Origini: anii ’60 – ’70, odata cu dezvoltarea tehnicilor digitale.
 PNS in instrumentatia de masura prelucreaza semnalele furnizate de senzori si
traductoare in scopul extragerii informatiei de masura.
 PNS presupune in esenta efectuarea unor algoritmi de calcul (relatii
matematice). Structurile de calcul pot fi:
 Structuri hardware – efectuate pe structuri logice cablate sau programate
 Structuri software – programe de calculator
 PNS este un domeniu interdisciplinar (de frontiera).
1.6
Schema de principiu de prelucrare a semnalelor intr-un telefon mobil
Functii DSP
Comprimarea si decomprimarea vorbirii, detectia si corectia erorilor, encriptarea,
masurarea calitatii si puterii semnalului, modulare-demodulare, eliminarea
diafoniei, managementul consumului.
La acestea se adauga diverse alte functiuni: Internet, jocuri, recunoasterea vorbirii
si a scrisului, sinteza de voce, GPS, prelucrari de imagine, etc.
1.7
Schema de principiu a unui sistem de inregistrare-redare CD
Left mic
Anti-aliasing 16-bit
LP filter ADC
Encoding
Multiplex Modulation Optics and
Right mic Synchronization Recording
Anti-aliasing 16-bit
LP filter ADC
Amplified
left speaker
14-bit Anti-image
DAC LP filter
Optical pickup 4x
Demodulation Over-
Error correction sampling
14-bit Anti-image
DAC LP filter
CD
Amplified
right speaker
1.8
Prelucrarea numerica a semnalelor
Proces Digitizare Prelucrare Reconstructie Proces

(Conversie A/D) numerica (Conversie D/A)
Figura 1.1
1.9
Aplicatii ale PNS

Telecomunicatii (telefonie mobila, radio si televiziune digitala, Internet)
- Compresarea vocii si a datelor
- Reducerea ecoului si a zgomotului
- Filtrari
- Multiplexari
Multimedia (aparatura foto si video, dispozitive de inregistrare-redare

sunet, mixere, jocuri)
- Procesarea digitala a imaginii (film, fotografie, efecte speciale, etc.)
- Compresare si prelucrare muzica si voce
- Generarea si recunoasterea vorbirii
Aparatura medicala
- Analiza imaginilor de pe ecografe, tomografe
- Diagnoza de pe electrocardiograf, electroencefalograf
- Reducerea zgomotului si perturbatiilor
1.10
Aplicatii ale PNS

Aplicatii militare
- Radar
- Sonar
- Comunicatii speciale
- Ghidarea rachetelor
Aplicatii aeronautice si spatiale

- Transmiterea si procesarea imaginii si a sunetului in conditii speciale
- Prelucrarea semnalelor de la senzori inteligenti
- Control parametri de zbor
Aplicatii industriale
- Controlul digital al proceselor
- Testare nedistructiva
- Teletransmisii de date prin medii agresive (filtrare, eliminare zgomote)
- Prospectiuni geologice (petrol, minereuri, carbune)
1.11
Prelucrare analogica / prelucrare digitala
Prelucrare analogica
• Se lucreaza cu nivele de tensiuni
• Modulele de prelucrare sunt formate din componente electronice
• Se transforma o tensiune intr-o alta tensiune pe baza legilor circuitelor
electrice
Filtru pasiv Filtru activ
1.12
Prelucrare digitala
• Se lucreaza cu siruri de numere
• Modulele de prelucrare sunt programe de calculator ce implementeaza
algoritmi - relatii matematice
• Se ruleaza pe sisteme de calcul de tip procesor de semnal sau calculator
x(n) = {1, 4, 3, 6} SISTEM DE y(n) = {2, -1, 4, 5}

CALCUL
y(n) = 0,25x(n) – 1,74x(n-1) + 0,043y(n-1)
1.13

Avantaje Dezvantaje
Prelucrare analogica
• viteza foarte mare de raspuns • prelucrarea este afectata de influente
(prelucreaza semnale de frecventa inalta parazite, zgomote, interferente, etc.
– zeci de GHz) • functiile de prelucrare sunt implementate
• prelucrarea semnalelor in timp real hardware si nu mai pot fi schimbate
• caracteristicile se modifica in timp si cu
temperatura
Prelucrare digitala
• versatilitate – functiile de prelucrare sunt • banda de frecventa relativ redusa (zeci
algoritmi pe calculator, care pot fi usor de MHz)
implementati sau modificati • digitizarea conduce la pierdere de
• rezultatele prelucrarii sunt stabile si nu informatie, deci la erori
depind de influente externe • necesita elemente hardware aditionale
• reproductibilitate in spatiu si timp (cartele de achizitii de date)
• pret scazut
1.14
Achizitia semnalelor cu ajutorul calculatorului
Marime fizică Semnal analogic Semnal digital
Condiţionare Conversie
Traductoare
semnal A/N
Proces Calculator
Actuatori Condiţionare Conversie

semnal N/A
Actiune Semnal analogic Semnal digital
Figura 1.2
1.15
Placa de achizitii pe magistrala PCI
1.16
Placi de achizitii de date prin USB
1.17
Placa de achizitii de date prin USB
1.18
Achizitie de date prin sistemul cRIO

Intrari
- Termocuple
- Termorezistente
- Rezistente
- Tensiuni
- Curenti
- Digital (TTL)
- Accelerometre
- Microfoane
- Marci tensometrice
Comunicare
- USB, Ethernet
1.19
Sistem PXI
Platforma industriala pentru masurare si control bazata pe calculator de
proces de tip PC
1.20
Achizitii de date cu ajutorul telefonului mobil
Marimi ce pot fi masurate direct cu un smartphone

•Acceleratii liniare si unghiulare, vibratii
•Unghiuri si distante
•Camp magnetic
•Acceleratie gravitationala
•Proximitate
•Temperatura, umiditate
•Iluminare
•Marimi fiziologice: ritm cardiac, presiune arteriala, nivel
glicemie, nivel oxigen din sange, etc.
1.21
Structura unei placi de achizitii de date

AI0
AI1
AI2
MUX ACP CEM CAN AI

FIFO
AI14
AI15
Interfaţă P
bus C
AO0 DAC1 I
AO
FIFO B
AO1 DAC2 U
S
DIO0
DIO1
DIO Magistrală DIO + counter
PORT
DIO7
Gate
Source Numărător
Clock
Figura 1.3
1.22
Functiile unei placi de achizitii de date
Modulul intrari analogice

- Multiplexarea semnalelor analogice
- Amplificarea semnalelor analogice
- Esantionarea
- Cuantizarea (conversia analog – numerica)
- Transmiterea informatiei catre calculator
Modulul iesiri analogice

- Conversia numeric – analogica
- Actualizarea informatiei la iesirile analogice
Modulul I/O
- Achizitie / generare semnale digitale
Modulul numarator
- Functii de numarare evenimente, frecventmetru/periodmetru, generare
trenuri de impulsuri
1.23
Caracteristici tehnice ale unor placi de achizitii
1.24
Digitizarea semnalelor
Digitizarea implica 3 operatii:
- Esantionarea (discretizarea) – prelevarea la intervale

egale de timp a valorilor instantanee ale semnalelor
- Trunchierea – decuparea dintr-un semnal infinit a unei

portiuni finite de timp (fereastra)
- Cuantizarea (conversia A/N) – transformarea nivelelor

de tensiune ale esantioanelor in coduri numerice
1.25
Multiplexare
AI0
AI1
Semnale
AI2
analogice
MUX OUT
Semnal
analogic
AIn
Comanda OUT
000 AI0 n0 n1 nm Figura 1.4
001 AI1 Comenzi
010 AI2 digitale
1.26
Amplificare cu castig programabil
IN + +
Semnal Semnal
analogic AICP OUT
analogic
IN - _
Figura 1.5
Comanda
Comanda Castig
000 1
AICP = amplificator de instrumentatie
001 2 cu castig programabil
010 5
1.27
Esantionare - memorare
De la amplificator Spre CAN

C
Figura 1.6
Comanda
T0 – perioada de
esantionare
Semnal continuu 1 Semnal esantionat

f0 
Figura 1.7 T0 Figura 1.8
1.28
Esantionare - memorare
x(t) Semnal analogic
Fereastra
t
T
N eşantioane
x(n)
T0 T0 T0 T0 n
0 2T0 4T0 (N-1)T0
T0 3T0 5T0
Semnal discretizat
Figura 1.9
1.29
Conversia analog – numerica (CAN)
Referinta
Uref
Nivel de tensiune
CAN N Cod numeric
U
Figura 1.10
U ref
U  n N  U ΔU = eroare absoluta de conversie
2
U  U 0 N  U U
 100 eroare relativa de conversie
U
U ref
U0  Cuanta
2n
1.30
n = 3; Uref = 10 V
U
10
111 Fereastra
8,75
110
7,5
101
6,25
5
100 ΔU
011
3,75
2,5 010
1,25 001
0 000 t
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
N 000 010 100 101 111 111 100 011 100 010 001 001 000 011
x(n) = {0, 2, 3, 5, 7, 7, 4, 3, 4, 2, 1, 1, 0, 3}
Figura 1.11
1.31

- exemplu -
n = 3; Uref = 10 V; U = 1,95 V
Fara amplificare
U 10
N
U  ref
n
N  U  1  U
2 8 N=111b
1,95  1,25 N=110b
U   100  35,9%
 100
1,95 N=101b
U
N=100b
Cu amplificare (A = 5)
N=011b
U'  AU  5 1,95  9,75 N=010b
10 N=001b
U
U '  7  U
8 N=000b
U0 2U0 3U04U0 5U0 6U0 7U0Uref
9,75  8,75
 100  10,25% U=1,95 AU=9,75
8,75
Figura 1.12 1.32
Exercitiu
In urma discretizarii unui semnal se obtine urmatorul sir de esantioane:
𝑠 𝑘 = {2,3; 1,9; 5,6; 7,2; 4,4; 3,5}
Dupa discretizare, esantioanele semnalului sunt convertite in cuvant numeric cu

ajutorul unui convertor A/N pe 4 biti, cu tensiunea de referinta Uref = 8 V.
a) Sa se determine valoarea cuantei U0 pentru acest convertor.
b) Sa se determine semnalul s(k) obtinut la iesirea din CAN, unde esantioanele sunt
exprimate in valori zecimale.
c) Sa se determine sirul erorilor de conversie, in valori absolute si relative.
1.33
Reprezentarea semnalelor in domeniile timp si frecventa
Figura 1.13
Figura 1.14
1.34
Reprezentarea semnalelor in domeniile timp si frecventa
Figura 1.15
Figura 1.16
1.35
Esantionarea semnalelor. Teorema esantionarii
x(t Semnal analogic

)
Fereastra
t
T
N eşantioane
x(n)
T0 T0 T0 T0 n
0 2T0 4T0 (N-1)T0
T0 3T0 5T0
Semnal digital
Figura 1.17
1.36

Conditia pentru ca un semnal sa fie reconstituit corect din
esantioanele sale (teorema lui Shannon)
f 0  2f max
1
f0 = frecventa de esantionare f0 
T0
fmax = cea mai mare frecventa din spectrul semnalului
f0
f Nq  = frecventa Nyquist
2
Exemplu
f Nq  f max
Figura 1.18
f [Hz]
f1 f2 f3 f4 fmax
fNq
1.37

Teorema Shannon este satisfacuta
Figura 1.19
Teorema Shannon nu este satisfacuta Frecventa “alias”
Figura 1.20
Eroare “alias”
1.38
Calculul frecventelor alias

mf0 este multiplul intreg al lui
f alias  f  mf0
f0 cel mai apropiat de f
f2alias
f4alias f1 f3alias f2 f3 f4
f
0 10 25 40 50 70 100 160 510
30 fNq f0
Figura 1.21
f1 < fNq
f1 = 25 Hz Nu avem alias
f2 > fNq
f2 = 70 Hz f2alias = |70 – 100| = 30 Hz
f3 > fNq
f3 = 160 Hz f3alias = |160 - 2100| = 40 Hz
f4 > fNq
f4 = 510 Hz f4alias = |510 - 5100| = 10 Hz
1.39
Exemplu de filtru anti-alias de tip Butterworth

C2
Vin
R1 R2 Vo

Se alege C2  C1 = 300 nF
C2 = 100 nF
1.4142
R1  R2  C1
R1 = R2 = 2,2 k
C2 2 pfc ft = 1 kHz
1.0V
1
C1 
R1 R2 C2 2 pfc
2 0.8V
0.6V
0.4V
0.2V
0V
1.0Hz 3.0Hz 10Hz 30Hz 100Hz 300Hz 1.0KHz 3.0KHz 10KHz 30KHz 100KHz
V(U1:-)
Frequency
ft = 1 kHz
1.40
Digitizarea implica 3 operatii:
- Esantionarea (discretizarea) – prelevarea la intervale

egale de timp a valorilor instantanee ale semnalelor
- Trunchierea – decuparea dintr-un semnal infinit a unei

portiuni finite de timp (fereastra)
- Cuantizarea (conversia A/N) – transformarea nivelelor

de tensiune ale esantioanelor in coduri numerice
1.41
Esantionarea
s(t)
Figura 1.22
0 T0 2T0 3T0 4T0 5T0

t
1.42
Trunchierea
s(t) Lungimea ferestrei T
Figura 1.23
0 T0 2T0 3T0 4T0 5T0 (N-1)T0

N esantioane
Se decupeaza din semnal fereastra de lungime T 1 0  t  T

w(t )  
sw(t) = s(t)w(t) 0 in rest
T = NT0
1.43
Cuantizarea
s(t)
Lungimea ferestrei T
10
8,75
7,5
6,25
Figura 1.24 5
3,75
2,5
1,25
0 t
0 2 4 5 7 7 4 3 4 2 1 1 0 3
N 000 010 100 101 111 111 100 011 100 010 001 001 000 011
0 T0 2T0 3T0 kT0 (N-1)T0

N esantioane
s(n) = {0; 2; 4; 5; 7; 7; 4; 3; 4; 2; 1; 1; 0; 3}
1.44
Digitizarea unui semnal s(t)
t  nT0
s(t)  s(nT0)|n=0..N-1 = {s(0), s(T0), s(2T0), s(3T0), …, s((N-1)T0)}
Substituim:
s(nT0)  s(n)
Semnalul digitizat se scrie sub forma unui sir de numere (vector):

s(n) = {s(0), s(1), s(2), …, s(N-1)}
N esantioane T = NT0
Exemplu
s(n) = {2, 4, 1, 0, -3, 3, 2, 5, 1, 3}

Figura 1.25
Pentru reconstituirea semnalului
n initial este necesar ca acest sir sa
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 fie insotit de valoarea lui T0
(nT0)
T0 2T0 9T0
T
1.45
Semnale digitale uzuale

Analogic Digital
1. Impuls Dirac (unitate)
1 t  0 1 n  0
 (t )    (n)  
0 t  0 0 n  0
δ(n)
δ(t) 1 1
t n
-3 -2 -1 0 1 2 3
Figura 1.26 2. Impuls Dirac deplasat
Figura 1.27
1 t  t0 1 n  m
 ( t  t0 )    (n  m)  
0 t  t 0 0 0 n  m
δ(t-t0) Figura 1.28 δ(n-m)
1 1
t n
0 t0 Figura 1.29 0 m 1.46
Exemplu de impuls Dirac deplasat
δ(n-2)
1 n  2 1
 ( n  2)   Figura 1.30
0 n  2 n
-2 -1 0 1 2 3
δ(n+1)
1 n  1 1 Figura 1.31
 ( n  1)  
0 n  1 n
-2 -1 0 1 2 3
Deplasarea lui δ(n-k) se face in sensul pozitiv al axei absciselor pentru k > 0 si
in sensul negativ pentru k < 0
1.47

Propietati impuls Dirac
Analogic Digital
Fie s(t) un semnal analogic in Fie s(k) un semnal discret in
timp continuu t timp discret kT 0

1.   (t )dt  1

 
2.   (t  t0 ) s(t )dt  s(t0 )  s(k ) (n  k )  s(n )
k  


3.  (t )   e  j 2pft df


4.  ( f )   e  j 2pft dt

1
5.  (at )   (t )
|a|
1.48

Observatie:
Orice semnal digital se scrie ca o suma de impulsuri Dirac ponderate
cu valoarea semnalului in momentul aparitiei impulsului

s( n )   s( k ) ( n  k )
k  
Valoarea esantionului Pozitia esantionului in sir

Exemplu
s(n) = {1, 3, 2, 4, 1, 0, -2}
4 s(1)δ(n-1)
3 s(n) = s(-2)δ(n+2) + s(-1)δ(n+1) +
2
1 + s(0)δ(n) + s(1)δ(n-1) + s(2)δ(n-2) +
1 0 n
+ s(3)δ(n-3) + s(4)δ(n-4)
-2 -1 0 1 2 3 4
-2 s(n) = 1δ(n+2) + 3 δ(n+1) +

+ 2 δ(n) + 4 δ(n-1) + 1 δ(n-2) +
Figura 1.32 + 1 δ(n-3) - 2 δ(n-4)
1.49

Analogic Digital
3. Semnal pieptene
 
p(t )    (t  kT0 ) kZ p(n )    (n  k ) kZ
k   k  
p(t) p(n)
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
t n
-3T0 -T0 0 T0 3T0 -3 -2 -1 0 1 2 3
-2T0 2T0
Figura 1.33 Figura 1.34
Esantionarea semnalului analogic s(t) = inmultirea lui s(t) cu p(t)

 
s(t )  p (t )  s(t )   (t  kT0 )   s(t ) (t  kT0 )  s(kT0 )  s(k )
k   k  
1.50

Analogic Digital
4. Semnal treapta unitate
1 n  0
1 t  0 u(n )  
u (t )   0 n  0
0 t  0

u(n )    (n  k ) kZ
k 0
u(t) u(n)
1
1 1 1 1
t
n
Figura 1.35
-3 -2 -1 0 1 2 3
Figura 1.36
1.51

Analogic Digital
4’. Semnal treapta unitate deplasat
1 n  m
1 t  t0 u(n  m)  
u ( t  t0 )   0 n  m
0 t  t0
 
u(n  m)    (n  k )    (n  k  m)
u(t) k m k 0
kZ
1
u(n-2)
t
t0 1 1 1
Figura 1.37
n
-3 -2 -1 0 1 2 3
Figura 1.38
1.52
u(n) δ(n) u(n-1)
1 1 1 1 = 1 + 1 1 1 1
n n n
-3 -2 -1 0 1 2 3 -3 -2 -1 0 1 2 3 -3 -2 -1 0 1 2 3
u(n) = δ(n) + u(n-1)

sau
δ(n) = u(n) - u(n-1)
1.53

Analogic Digital
5. Semnal rampa
an n  0
at t  0 r(n)  
r (t )   0 n  0
0 t  0

r ( n )  nu( n )  n   ( n  k ) kZ
r(t) k 0
t
r(n)
Figura 1.39 4
3
r(n) = n[δ(n) + u(n-1)] = 0δ(n) + nu(n-1) = 2
1 n
= (n-1)u(n-1) + u(n-1) = r(n-1) + u(n-1)
sau -3 -2 -1 0 1 2 3
u(n-1) = r(n) - r(n-1) Figura 1.40
1.54

Analogic Digital
6. Semnal sinusoidal
nZ
t  nT0
s (t )  A sin( 2pft   0 ) s (nT0 )  A sin( 2pfnT0   0 ) 
f
 A sin( 2pn  0 )
f T T0 1 f0
fn   0 
f0 T N epT0 N ep
s ( n)  A sin( 2pnf n   0 )
s(t)
1,5
s(n)
1 1,5
t
0,5 1
0 0,5
-0,5
N-1 n
0
-1 -0,5
0 1 2 3
-1,5 -1
-1,5
Figura 1.41
Figura 1.42
1.55
7. Semnal modulat in amplitudine
f = frecventa modulatoare
 f p   f 

sa (n)  A cos 2p 
n 1  m cos 2pn 
 fp = frecventa purtatoare
 f 0   f 0  f0 = frecventa de esantionare
1,5
0,5
-0,5
-1
-1,5
-2
Figura 1.43
1.56
8. Semnal modulat in frecventa
f = frecventa modulatoare
 fp  f 
s f ( n )  A sin 2p n  m sin 2p n   fp = frecventa purtatoare
 f0  f0   f0 = frecventa de esantionare
1,5
0,5
-0,5
-1
-1,5
Figura 1.44
1.57
Exercitii
1. Sa se scrie matematic sub forma de impulsuri Dirac semnalul dat prin
urmatoarea secventa grafica:
s(n)
4 2
1 1
1 n
-2 -1 0 2 3 4
-1
-2
1.58
Exercitii
2. Fie semnalul analogic
s(t )  2 sin 400 pt 
a) Sa se determine secventa s(n) obtinuta prin esantionarea semnalului s(t) cu

frecventa de esantionare f0 = 800 Hz pe parcursul unei perioade.
b) Aceeasi problema, cu f0 = 1200 Hz.
c) Aceeasi problema pentru semnalul s (t )  2 sin  400pt  p  esantionat cu
frecventa f0 = 600 Hz .  3
3. Sa se determine semnalul discretizat obtinut prin esantionarea semnalului

analogic:
 p
s(t )  4 cos  600pt  
 6
cu frecventa de esantionare f0 = 1,8 kHz pe parcursul unei perioade.
1.59
Exercitii
4. Fie semnalul analogic s(t )  4 cos 1000pt
Sa se determine secventa s(n) obtinuta prin esantionarea semnalului s(t) cu
frecventa de esantionare f0 = 1000 Hz pe parcursul a doua perioade.
5. Sa se determine frecventa de esantionare f0 necesara pentru ca prin esantionarea

semnalului:
p
s(t )  2 sin  2000pt  
 6
sa se obtina un numar de 20 esantioane pe parcursul a exact 5 perioade.
Sa se determine secventa corespunzatoare unei perioade.
1.60
Exercitii
6. Sa se determine secventa obtinuta prin esantionarea semnalului analogic:

s(t) = 200·t2 – 1
cu frecventa de esantionare f0 = 10 Hz, pe interval de 500 ms.
7. Sa se determine secventa obtinuta prin esantionarea semnalului analogic:

t
s (t )  25
cu frecventa de esantionare f0 = 0,2 Hz, pe interval de 20 s.
1.61

Semnale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Semnale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAŞI

Facultatea de Inginerie Electrica, Energetica si Informatica Aplicata

Titular: prof.dr.ing. Cristian FOŞALĂU

1. O.Postolache, C.Foşalău, Tratarea numerică a semnalelor, Editura

2. Steven W. Smith, The Scientist and Engineer's Guide to Digital Signal

3. A.Oppenheim, R.Schafer, Digital Signal Processing, Prentice Hall 1990.

4. M.Ghinea, Procesarea digitală a semnalelor, Editura Tritronic, Bucureşti,

5. Edmund Lai, Practical Digital Signal Processing for Engineers and

6. Pagina web National Instruments: www.ni.com

Dupa continuitate, semnalele pot fi:

Semnale analogice si discrete

Prelucrarea (procesarea, tratarea) numerica a semnalelor (PNS, TNS)

Schema de principiu de prelucrare a semnalelor intr-un telefon mobil

Schema de principiu a unui sistem de inregistrare-redare CD

Prelucrarea numerica a semnalelor

Proces Digitizare Prelucrare Reconstructie Proces

Aplicatii ale PNS

Multimedia (aparatura foto si video, dispozitive de inregistrare-redare

Aplicatii ale PNS

Aplicatii aeronautice si spatiale

Prelucrare analogica / prelucrare digitala

Filtru pasiv Filtru activ

Prelucrare analogica / prelucrare digitala

x(n) = {1, 4, 3, 6} SISTEM DE y(n) = {2, -1, 4, 5}

y(n) = 0,25x(n) – 1,74x(n-1) + 0,043y(n-1)

Prelucrare analogica / prelucrare digitala

Achizitia semnalelor cu ajutorul calculatorului

Marime fizică Semnal analogic Semnal digital

Actuatori Condiţionare Conversie

Actiune Semnal analogic Semnal digital

Placa de achizitii pe magistrala PCI

Placi de achizitii de date prin USB

Placa de achizitii de date prin USB

Achizitie de date prin sistemul cRIO

Achizitii de date cu ajutorul telefonului mobil

Marimi ce pot fi masurate direct cu un smartphone

Structura unei placi de achizitii de date

MUX ACP CEM CAN AI

Functiile unei placi de achizitii de date

Modulul intrari analogice

Modulul iesiri analogice

Caracteristici tehnice ale unor placi de achizitii

Digitizarea implica 3 operatii:

- Esantionarea (discretizarea) – prelevarea la intervale

- Trunchierea – decuparea dintr-un semnal infinit a unei

- Cuantizarea (conversia A/N) – transformarea nivelelor

Amplificare cu castig programabil

De la amplificator Spre CAN

Semnal continuu 1 Semnal esantionat

Conversia analog – numerica (CAN)

Conversia analog – numerica (CAN)

Conversia analog – numerica (CAN)

In urma discretizarii unui semnal se obtine urmatorul sir de esantioane:

𝑠 𝑘 = {2,3; 1,9; 5,6; 7,2; 4,4; 3,5}

Dupa discretizare, esantioanele semnalului sunt convertite in cuvant numeric cu

a) Sa se determine valoarea cuantei U0 pentru acest convertor.

c) Sa se determine sirul erorilor de conversie, in valori absolute si relative.

Reprezentarea semnalelor in domeniile timp si frecventa

Reprezentarea semnalelor in domeniile timp si frecventa

Esantionarea semnalelor. Teorema esantionarii

x(t Semnal analogic

Esantionarea semnalelor. Teorema esantionarii

Esantionarea semnalelor. Teorema esantionarii