Procesare analogică VS

Procesare numerică
Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Semnale de măsură
Semnal = o variabila pe suport energetic care contine informatie caracteristica
referitoare la un fenomen sau o marime.
Exemple: semnale audio, video, biomedicale, sunete, muzica, radar, semnale
de masura.
Semnalul de masura – are drept suport o tensiune (curent) si contine
informatii despre marimea de masurat.
- este furnizat de traductorul de masura
- este dependent de timp
- informatia este continuta in: nivel, forma, frecventa, faza

Dupa continuitate, semnalele pot fi:

- analogice (functii continui in timp)
- discrete (siruri de numere, ce reprezinta instante ale semnalului
continuu
la intervale egale de timp)

1.2
 Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Semnale analogice si discrete

exemple
Ut [mV]

Semnal analogic 2
Variatia tensiunii de la
1
bornele unui
ora
termocuplu
3.00 6.00 9.00 12.00

Semnal discret
Evolutia numarului
petelor solare intr-o
perioada de timp

1.3
 Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Prelucrarea (procesarea, tratarea) numerica a semnalelor (PNS, TNS)

Engleza: Digital Signal Processing (DSP)

 Este procesul prin care un semnal analogic este preluat din mediu, convertit in
semnal digital si caruia i se aplica o serie de algoritmi matematici in scopul
extragerii informatiei continute in el.
 Se realizeaza cu ajutorul sistemelor numerice de achizitie si prelucrare a datelor
(calculator, microcontroler, procesor de semnal).
 Origini: anii ’60 – ’70, odata cu dezvoltarea tehnicilor digitale.
 PNS in instrumentatia de masura prelucreaza semnalele furnizate de senzori si
traductoare in scopul extragerii informatiei de masura.
 PNS presupune in esenta efectuarea unor algoritmi de calcul (relatii
matematice). Structurile de calcul pot fi:
 Structuri hardware – efectuate pe structuri logice cablate sau
programate
 Structuri software – programe de calculator
 PNS este un domeniu interdisciplinar (de frontiera).

1.4
Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Schema de principiu de prelucrare a semnalelor intr-un telefon mobil

Functii DSP
Comprimarea si decomprimarea vorbirii, detectia si corectia erorilor,
encriptarea, masurarea calitatii si puterii semnalului, modulare-
demodulare, eliminarea diafoniei, managementul consumului.
La acestea se adauga diverse alte functiuni: Internet, jocuri, recunoasterea
vorbirii si a scrisului, sinteza de voce, GPS, prelucrari de imagine, etc.

1.5
Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Schema de principiu a unui sistem de inregistrare-redare CD

Left mic
Anti- 16-bit
aliasing ADC
Encoding
LP filter Optics and
Multiplex Modulation
Right mic Synchronizatio Recording
Anti- 16-bit n
aliasing ADC
LP filter

Amplified
left speaker

14-bit Anti-
DAC image
Optical pickup 4x LP filter
Demodulation Over-
Error correction sampling
14-bit Anti-
DAC image
CD
LP filter
Amplified
right speaker
1.6
Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Prelucrarea numerica a semnalelor

Proces Digitizare Prelucrare Reconstructie Proces

(Conversie A/D) numerica (Conversie D/A)

Figura 1.1

1.7
Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Aplicatii ale PNS

Telecomunicatii (telefonie mobila, radio si televiziune digitala, Internet)
- Compresarea vocii si a datelor
- Reducerea ecoului si a zgomotului
- Filtrari
- Multiplexari

Multimedia (aparatura foto si video, dispozitive de inregistrare-redare

sunet, mixere, jocuri)
- Procesarea digitala a imaginii (film, fotografie, efecte speciale, etc.)
- Compresare si prelucrare muzica si voce
- Generarea si recunoasterea vorbirii

Aparatura medicala
- Analiza imaginilor de pe ecografe, tomografe
- Diagnoza de pe electrocardiograf, electroencefalograf
- Reducerea zgomotului si perturbatiilor

1.8
Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Aplicatii ale PNS

Aplicatii militare
- Radar
- Sonar
- Comunicatii speciale
- Ghidarea rachetelor

Aplicatii aeronautice si spatiale

- Transmiterea si procesarea imaginii si a sunetului in conditii speciale
- Prelucrarea semnalelor de la senzori inteligenti
- Control parametri de zbor

Aplicatii industriale
- Controlul digital al proceselor
- Testare nedistructiva
- Teletransmisii de date prin medii agresive (filtrare, eliminare zgomote)
- Prospectiuni geologice (petrol, minereuri, carbune)

1.9
Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Prelucrare analogica / prelucrare digitala

Prelucrare analogica
• Se lucreaza cu nivele de tensiuni
• Modulele de prelucrare sunt formate din componente electronice
• Se transforma o tensiune intr-o alta tensiune pe baza legilor circuitelor
electrice

Filtru pasiv Filtru activ

1.10
 Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Prelucrare analogica / prelucrare digitala

Prelucrare digitala
• Se lucreaza cu siruri de numere
• Modulele de prelucrare sunt programe de calculator ce implementeaza
algoritmi - relatii matematice
• Se ruleaza pe sisteme de calcul de tip procesor de semnal sau
calculator

x(n) = {1, 4, 3, 6} SISTEM DE y(n) = {2, -1, 4, 5}

CALCUL

y(n) = 0,25x(n) – 1,74x(n-1) + 0,043y(n-1)

1.11
Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Prelucrare analogica / prelucrare digitala

Avantaje Dezvantaje
Prelucrare analogica
• viteza foarte mare de raspuns • prelucrarea este afectata de influente
(prelucreaza semnale de frecventa parazite, zgomote, interferente, etc.
inalta • functiile de prelucrare sunt implementate
– zeci de GHz) hardware si nu mai pot fi schimbate
• prelucrarea semnalelor in timp real • caracteristicile se modifica in timp si cu
temperatura

Prelucrare digitala
• versatilitate – functiile de prelucrare sunt • banda de frecventa relativ redusa (zeci
algoritmi pe calculator, care pot fi usor de MHz)
implementati sau modificati • digitizarea conduce la pierdere de
• rezultatele prelucrarii sunt stabile si nu informatie, deci la erori
depind de influente externe • necesita elemente hardware aditionale
• reproductibilitate in spatiu si timp (cartele de achizitii de date)
• pret scazut

1.12
Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Achizitia semnalelor cu ajutorul calculatorului

Marime fizică Semnal analogic Semnal digital

Condiţionare Conversie
Traductoare
semnal A/N

Proces Calculator

Actuatori Condiţionare Conversie

semnal N/A

Actiune Semnal analogic Semnal digital

Figura 1.2

1.13
Prelucrarea numerica a semnalelor Despre semnale

Placa de achizitii pe magistrala

PCI

1.14
Semnale analogice vs. numerice

În cazul în care are loc o cuantizare a amplitudinii semnalului (în urma unui proces de
aproximare, de tipul trunchierii sau al rotunjirii), astfel că mulţimea valorilor acestuia este
finită, deşi semnalul este definit la toate momentele de timp, rezultatul va fi un semnal
discret în amplitudine

2500

2000

1500

1000

500

Exemplu de semnal continuu în timp şi -500

amplitudine cu variaţie continuă -1000

-1500

-2000
15
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
Semnale analogice vs. numerice

Semnale în timp discret

sunt definite numai pentru momentele unde A este o mulţime discretă. De obicei,
tk  A
intervalul dintre două momente de timp este constant.

reprezentarea semnalelor discrete esantionate uniform

5

4.5

4
Notaţie:
3.5

x t k   x k  t   x k  3
semnal discret

2.5

1.5

Exemplu de semnal discretizat prin 1

eşantionare uniformă 0.5

0
-2 0 2 4 6 8 10
momente, tk
 Semnale analogice & numerice
Analog Numeric [digital]
Functie continua x de Functie discreta xk de variabila
variabila continua t (timp, esantionata discret tk, cu k =
spatiu etc) : x(t).
intreg: xk = x(tk); tk=kTs

0.3
0.2
Voltage [V]

0.1
0
-0.1
-0.2
0 2 4 6 8 10
time [ms]

Esantionare uniforma (periodica).

Frecventa de esantionare f S = 1/ TS

Maria Elena Angoletta, AB/BDI, DISP 2003, 20 February 2003

Teorema esantionarii
(discretizare in timp)
Teorema esantionarii
Esantionarea si spectrele periodice
Reconstructia semnalului cu filtrul ideal
 Reconstructia analitica a semnalului cu ws=2B

Obs: Filtrul de reconstructie interpoleaza intre esantioane cu functia sinc.

Semnale numerice [digitale]

Pentru diferentierea starilor logice se pot utiliza simbolurile LOW si

HIGH. In Tabele si fise tehnice se regasesc abrevierile "H" si "L" :
HIGH -> potential pozitiv
LOW  potential negativ
Operarea si reprezentarea starilor logice  cifrele in sistem binar 1 si 0.
Atentie carui tip de logica apartine circuitul. Exista circuite in logica
pozitiva si circuite in logica negativa:
Logica pozitiva: HIGH  stare logica 1
LOW  stare logica 0
Logica negativa: HIGH  stare logica 0
LOW  stare logica 1
Tensiunea (potentialul) careia ii corespunde starea H respectiv L
depinde de fiecare gama de circuite integrate (de exemplu TTL / CMOS)
 Semnale numerice. Circuite logice de baza

Circuite (porti logice) de baza: AND, OR si circuitul inversor. Toate celelalte

circuite logice pot fi realizate ca o combinatie a acestora!
Citcuit de baza TTL Nr. De porti pe circuit
integrat
AND SN7408 4
OR SN7432 4
NOT SN7404 6
NAND SN7400 4
NOR SN7402 4
EXOR SN7486 4
EXNOR SN74LS266 4

Tabela de adevar:
Intrare: Iesire:
A B AND NAND OR NOR EXOR EXNOR
0 0 0 1 0 1 0 1
0 1 0 1 1 0 1 0
1 0 0 1 1 0 1 0
1 1 1 0 1 0 0 1
 Semnale numerice. Circuite logice de baza (porti logice)

Simboluri:
Semnale numerice. Circuite logice de baza
Exemplu: decodificator din cod BCD in afisaj cu 7-Segmente
Decodificatorul BCD-7-Segmente este un circuit integrat care
decodifica un cuvint pe 4 biti astfel incat sa poata fi comandata
afisarea fiecareia dintre literele a,b,c,d,e,f si g pe un afisaj cu 7
Segmente.
In tabel: comportarea / programarea logicii functionale in acest circuit
(atentie realizat in logica negativa!)
Afisare: D C B A a b c d e f g
0 L L L L L L L L L L H
1 L L L H H L L H H H H
2 L L H L L L H L L H L
3 L L H H L L L L H H L
4 L H L L H L L H H L L
5 L H L H L H L L H L L
6 L H H L H H L L L L L
7 L H H H L L L H H H H
8 H L L L L L L L L L L
9 H L L H L L L L H L L
10 H L H L L L L H L L L
11 H L H H H H L L L L L
12 H H L L L H H L L L H
13 H H L H H L L L L H L
14 H H H L L H H L L L L
15 H H H H L H H H L L L
Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Spre deosebire de circuitele de tip poarta (portile logice), circuitele bistabile au

proprietatea de “memorare”. Aceasta se realizeaza prin circuitul de reactie
(semnalul de la iesire este conectat la intrare), astfel incat semnalul la iesire
depinde nu numai de starea logica la intrare ci si de starea logica anterioara la
iesirea circuitului.
Circuit RS- asincron
Poate fi realizat, de exemplu, cu doua porti logice de tip NOR

Intrare: Iesire:
S R Q ~Q
1 0 1 0
0 1 0 1
0 0 memorare memorare
1 1 XXXX XXXX
Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Circuit RS cu ceas (semnal de tact)

- Sunt circuite RS care au o intrare suplimentara de tact (ceas) T. Schimbarea
starii la iesire (in functie de intrare ca la circuitele RS) are loc doar atunci cand
semnalul de tact se modifica.

Circuite cu semnal de ceas activ pe nivel:

T = 1 (a) sau T = 0 (b)

Circuite cu semnal de ceas activ pe front:
* Trecerea T din 0 in 1, i.e. pe front pozitiv (c);
* Trecerea T din 1 in 0, i.e. pe front negativ (d);
Semnale analogice vs. numerice

Semnale în timp discret

sunt definite numai pentru momentele unde A este o mulţime discretă. De obicei,
tk  A
intervalul dintre două momente de timp este constant.

reprezentarea semnalelor discrete esantionate uniform

5

4.5

4
Notaţie:
3.5

x t k   x k  t   x k  3
semnal discret

2.5

1.5

Exemplu de semnal discretizat prin 1

eşantionare uniformă 0.5

0
-2 0 2 4 6 8 10
momente, tk
 Semnale analogice & numerice
Analog Numeric [digital]
Functie continua x de Functie discreta xk de variabila
variabila continua t (timp, esantionata discret tk, cu k =
spatiu etc) : x(t).
intreg: xk = x(tk); tk=kTs

0.3
0.2
Voltage [V]

0.1
0
-0.1
-0.2
0 2 4 6 8 10
time [ms]

Esantionare uniforma (periodica).

Frecventa de esantionare f S = 1/ TS

Maria Elena Angoletta, AB/BDI, DISP 2003, 20 February 2003

Teorema esantionarii
(discretizare in timp)
Teorema esantionarii
Esantionarea si spectrele periodice
Reconstructia semnalului cu filtrul ideal
 Reconstructia analitica a semnalului cu ws=2B

Obs: Filtrul de reconstructie interpoleaza intre esantioane cu functia sinc.

Semnale numerice [digitale]

Pentru diferentierea starilor logice se pot utiliza simbolurile LOW si

HIGH. In Tabele si fise tehnice se regasesc abrevierile "H" si "L" :
HIGH -> potential pozitiv
LOW  potential negativ
Operarea si reprezentarea starilor logice  cifrele in sistem binar 1 si 0.
Atentie carui tip de logica apartine circuitul. Exista circuite in logica
pozitiva si circuite in logica negativa:
Logica pozitiva: HIGH  stare logica 1
LOW  stare logica 0
Logica negativa: HIGH  stare logica 0
LOW  stare logica 1
Tensiunea (potentialul) careia ii corespunde starea H respectiv L
depinde de fiecare gama de circuite integrate (de exemplu TTL / CMOS)
 Semnale numerice. Circuite logice de baza

Circuite (porti logice) de baza: AND, OR si circuitul inversor. Toate celelalte

circuite logice pot fi realizate ca o combinatie a acestora!
Citcuit de baza TTL Nr. De porti pe circuit
integrat
AND SN7408 4
OR SN7432 4
NOT SN7404 6
NAND SN7400 4
NOR SN7402 4
EXOR SN7486 4
EXNOR SN74LS266 4

Tabela de adevar:
Intrare: Iesire:
A B AND NAND OR NOR EXOR EXNOR
0 0 0 1 0 1 0 1
0 1 0 1 1 0 1 0
1 0 0 1 1 0 1 0
1 1 1 0 1 0 0 1
 Semnale numerice. Circuite logice de baza (porti logice)

Simboluri:
Semnale numerice. Circuite logice de baza
Exemplu: decodificator din cod BCD in afisaj cu 7-Segmente
Decodificatorul BCD-7-Segmente este un circuit integrat care
decodifica un cuvint pe 4 biti astfel incat sa poata fi comandata
afisarea fiecareia dintre literele a,b,c,d,e,f si g pe un afisaj cu 7
Segmente.
In tabel: comportarea / programarea logicii functionale in acest circuit
(atentie realizat in logica negativa!)
Afisare: D C B A a b c d e f g
0 L L L L L L L L L L H
1 L L L H H L L H H H H
2 L L H L L L H L L H L
3 L L H H L L L L H H L
4 L H L L H L L H H L L
5 L H L H L H L L H L L
6 L H H L H H L L L L L
7 L H H H L L L H H H H
8 H L L L L L L L L L L
9 H L L H L L L L H L L
10 H L H L L L L H L L L
11 H L H H H H L L L L L
12 H H L L L H H L L L H
13 H H L H H L L L L H L
14 H H H L L H H L L L L
15 H H H H L H H H L L L
Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Spre deosebire de circuitele de tip poarta (portile logice), circuitele bistabile au

proprietatea de “memorare”. Aceasta se realizeaza prin circuitul de reactie
(semnalul de la iesire este conectat la intrare), astfel incat semnalul la iesire
depinde nu numai de starea logica la intrare ci si de starea logica anterioara la
iesirea circuitului.
Circuit RS- asincron
Poate fi realizat, de exemplu, cu doua porti logice de tip NOR

Intrare: Iesire:
S R Q ~Q
1 0 1 0
0 1 0 1
0 0 memorare memorare
1 1 XXXX XXXX
Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Circuit RS cu ceas (semnal de tact)

- Sunt circuite RS care au o intrare suplimentara de tact (ceas) T. Schimbarea
starii la iesire (in functie de intrare ca la circuitele RS) are loc doar atunci cand
semnalul de tact se modifica.

Circuite cu semnal de ceas activ pe nivel:

T = 1 (a) sau T = 0 (b)

Circuite cu semnal de ceas activ pe front:
* Trecerea T din 0 in 1, i.e. pe front pozitiv (c);
* Trecerea T din 1 in 0, i.e. pe front negativ (d);