TEHNICI DE PRELUCRARE A

SEMNALELOR - TPS
SEMNALE. PROCESAREA SEMNALELOR-CONSIDERATII
GENERALE-DOMENII DE APLICABILITATE
Semnalele sunt parametrii electrici variabili in timp sau spatiu;
(sunetul, imaginea, tensiunea electrica, camp magnetic,
temperatura, forta, viteza);
Un semnal, poate fi definit, si ca o entitate purtatoare de
informatii cu privire la prezenta sau evolutia unui sistem fizic;
Pot fi analogice sau digitale si pot fi generate de surse de cele mai
diverse tipuri(biologice, chimice, acustice, mecanice, electrice
etc);
Parametrii utilizati ca semnale in tehnica prelucrarii semnalelor:
temperatura, viteza (turatia), presiunea, miscarea, vorbirea,
tensiunea, curentul;
Exemple de SEMNALE.
Un semnal poate fi reprezentat matematic ca o functie de timp si
spatiu: f(t, x); t=variabila reala sau complexa si reprezinta timpul,
iar x=spatiul;
Semnal electric: U=f(t);
Semnal acustic (vorbirea): P=f(t); P=presiunea acustica care apasa
timpanul;
Semnal inregistrat pe banda magnetica: B=f(x), B=inductia
magnetica, x=pozitia capului de citire pe banda;
Imaginea video: (R, G, B)=X, Y, t; R,G,B=compon. culorii unui pixel
si X,Y=coordonatele pixelului
Clasificarea semnalelor
Exista mai multe criterii de clasificare;
Dupa natura continua sau discontinua a domeniului de
definitie si a celui de valori;

Dupa apartenenta la acelasi proces (multicanal);

Dupa caracterul unidimensional sau multidimensional (2D,
3D);

Dupa caracterul aleatoriu sau predictibil;

Dupa caracteristici descrise matematic (masurabile,
nemasurabile; de energie finita sau infinita);

Clasificarea semnalelor dupa natura domeniului de
definitie al variabilei independente (timpul)
a) Semnale continue in timp continuu
Reprezinta semnalele care exista in toate momentele de timp in
intervalul analizat si a caror amplitudine poate lua orice valoare reala
in domeniul lor de val.;
Circuitele (partea hardware) care prelucreaza acest tip de
semnal=circuite (sisteme) analogice;
Exemple de semnale analogice:
Semnale electrice: tensiune, curent, camp electric, camp
magnetic;
Semnale mecanice: deplasare, viteza, unghi, viteza unghiulara,
forte, cuplu, presiune;
Semnale fizico-chimice: temperatura, concentratie pH
Pentru a putea fi prelucrate, aceste semnale trebuie convertite
in marimi electrice cu ajutorul unor traductoare.
b) Semnale discrete in timp continuu
Reprezinta semnalele care exista in toate
momentele de timp in intervalul de timp
analizat, dar a caror amplitudine nu poate lua
decat anumite valori din domeniul lor;
Ex: masuram o tensiune continua in timp
continuu cu un voltmetru numeric al carui afisaj
are un nr. dat de cifre:U=12,3V;
Operatia prin care un semnal continuu ajunge sa
fie reprezentat cu un nr. finit de cifre sau un nr.
finit de biti=discretizare;
c) Semnale continue in timp discret
Sunt semnale definite doar in anumite momente ale
domeniului de definitie-timpul, dar a caror amplitudine
poate lua orice valoare reala;
Practic semnalele discrete provin matematic din semnale
continue in timp continuu, prin restrangerea domeniului
de definitie;
Operatia prin care din semnalul continuu se iau doar
anumite probe (esantioane) corespunzatoare unor valori
discrete ale timpului=esantionare;
daca valorile discrete de timp se aleg echidistante,
intervalul de timp dintre doua esantioane formeaza
perioada de esantionare;
d) Semnale discrete in timp discret
Sunt semnale ce se obtin, din cele continue in timp
continuu, prin esantionare in momente de timp bine
definite, si apoi prin discretizarea valorii semnalului;
Semnalul va lua doar un nr. finit de valori si doar in
anumite momente de timp;
Circuitele (partea hardware) care prelucreaza acest tip
de semnale = circuite digitale;
Obtinerea semnalelor digitale se face pornind de la cele
analogice, parcurgand etapele: esantionare, digitizare,
codare;
Obs: Prin digitizare si esantionare se pierde o parte din
informatia purtata de semnalul analogic initial;
SEMNALE ANALOGICE
Semnalele din lumea inconjuratoare, precum si
majoritatea semnalelor produse de surse artificiale pot fi
descrise prin f-ctii f(t), definite pt. toate valorile variabilei
continue t. Aceste semnale sunt continue in timp;
Daca, in plus, f-ctia f(t) poate lua, pt. un anumit moment
de timp, orice valoare intr-un domeniu continuu (limitat
sau infinit), semnalul respectiv este un semnal analogic;
Majoritatea semnalelor sunt, in faza initiala, analogice
(continue in timp) si sunt achizitionate cu ajutorul
senzorilor / traductorilor si convertite in marimi
electrice;
Semnalele analogice: semnale reale, care nu au fost
prelucrate/digitizate;

SEMNALE. TIPURI de SEMNALE
Deoarece, orice semnal poate fi utilizat la
procesarea semnalelor analogice, exista mai
multe tipuri, frecvent utilizate, cum ar fi: semnal
de tip impuls, treapta, rampa, sinusoidal,
exponential etc;

Semnalul de tip impuls (functia Dirac) este
definit ca un semnal ce are o amplitudine
infinita si o latime f. ingusta;

Semnalul de tip treapta (atat in timp continuu-
u
c
(t) cat si in timp discret-u[n]) este unul dintre
cele mai importante semnale, si are
amplitudinea zero, inainte de valoarea zero, si
unu dupa valoarea zero;

1, 0
( )
0, 0
1, 0
[ ]
0, 0
c
t
u t
t
n
u n
n
>

=

<

>

=

<

1, 0
[ ]
0, 0
n
n
n
o
=

=

=

SEMNALE ANALOGICE. Exemple-Reprezentare grafica

Exemple de semnale analogice:
f(t)=sin(t), f(t)=exp(-t)
f(t)
t 0
f(t)
t 0
f(t)
t 0
f(t)
t 0
... ...
Fig. 1.1 Reprezentarea grafic a semnalelor analogice
SEMNALE DISCRETE
In contrast cu semnalele analogice, exista o alta categorie
de semnale, care sunt definite doar pt. valori discrete ale
variabilei t. Astfel, variabila t poate lua valori intr-un
domeniu discret (tk), k fiind indice intreg care poate lua si
valori negative;
Semnalele discrete sunt acele semnale esantionate cu un
anumit pas (pas de esantionare/discretizare), care
functioneaza la diferite perioade de sampling, utilizand o
anumita metoda de discretizare (trapezului-Tustin,
metoda dreptunghiului, zoh etc);
Datorita faptului ca un semnal discret poate fi obtinut
prin esantionarea unui semnal analogic, la anumite
intervale de timp, poarta si denumirea de semnal
analogic esantionat.

SEMNALE DISCRETE versus SEMNALE
DIGITALE
Daca pe langa proprietatea de a fi semnal discret,
un semnal mai are si proprietatea ca
amplitudinea sa poate lua valori doar intr-un
domeniu discret (xn), fiecarei valori din acest
domeniu putandu-i-se atribui un cod (de regula
nr. binar), acest semnal se numeste semnal
digital;
Semnalele digitale sunt semnale in timp discret si
cuantizate;
SEMNALE DIGITALE
Semnalele digitale, cu care se
lucreaza in general in
practica, au esantioanele egal
distantate in timp (tk=kT), iar
valorile discrete pe care le
poate lua amplitudinea
semnalului sunt, de
asemenea, egal distantate
intre ele, fiind multipli ale
aceleasi cantitati de baza.
f(nT)
t=nT 0
Fig 1.2 Repre entarea grafic z a unui semnal digital
COMPARATIE SEMNALE ANALOGICE-SEMNALE
DISCRETE
D.p.v. matematic semnalele analogice (in timp continuu)
reprezinta nr. reale, in timp ce semnalele discrete sunt
numere intregi;
Semnalele discrete sunt convertite din semnale
continue, cu un anumit timp de esantionare, cu ajutorul
DSP, ADC, circuite integrate(ASIC);
Deoarece, un semnal trebuie reprezentat ca o secventa
de numere trebuie luata in considerare precizia. De
aceea, fiecare nr. din secventa respectiva trebuie sa
aibe un nr. finit de digiti.
O alta clasificare a semnalelor
Semnalele pot fi: deterministe si aleatoare;
Semnalele deterministe pot fi periodice si
neperiodice;
Semnalele periodice: sinusoidale,
pseudoaleatoare, sinusoidale compuse din
frecvente armonice;
Semnalele neperiodice: cvasiperiodice(compuse
din sinusoide ce nu au frecventele in relatie
armonica) si tranzitorii;
Procesarea / Prelucrarea semnalelor
Reprezinta analiza, interpretarea si manipularea
datelor obtinute prin masuratori, convertite /
transformate din marimi continue in timp;
Poate fi vazuta si ca un proces de transformare a
functiei semnal in scopul extragerii sau pt. marirea
cantitatii de informatii pe care le contine;
Procesarea semnalelor include: filtrarea, stocarea,
refacerea(reconstructia), comprimarea (concentrarea)
datelor, conversia(din vorbire in text), amplificarea,
multiplexarea, modularea / demodularea semnalelor;
separarea informatiilor de zgomot(Ex:termocuplele sau
identificarea avioanelor pe radar).
Procesarea semnalelor
analogice / numerice
Marea majoritate a sistemelor din natura precum si din
unele procese tehnologice sunt de natura continua
(analogice);
Semnalul analogic se propaga prin diferite echipamente
(sisteme), de la IN la IE, suferind anumite conditionari,
prelucrari denumite generic procesari analogice;
Procesarea numerica a semnalelor reprezinta prelucrarea
cu ajutorul calculatorului prin operatii matematice
(adunari, inmultiri, operatii logice) a semnalelor
numerice avand ca scop atingerea unor obiective,
specifice unui anumit domeniu de activitate;
Exemple. Schema bloc a unei prelucrari numerice de
semnal
Exemple in: Comunicatii-codarea/decodarea sunetului in telefonie digitala;Conducerea
automata a proceselor-pilotarea automata a avioanelor; Aplicatii legate de vorbire-filtrare,
recunoasterea vorbirii;






















Fata de schema bloc din fig. exista si alte alternative. De ex., daca procesarea se limiteaza doar
la analiza unui semnal atunci datele numerice nu mai sunt reconvertite in semnale analogice,
ci destinate exclusiv analizei si stocarii;
Structura hardware completa a unui sistem
dedicat procesarii semnalelor
Exemplu de sistem de monitorizare si procesare a semnalelor

Signal Conditioning
-
+
TRANSDUCERS
BNC
Connect.
R2
R2
R1
R1
Vo= 1V
ICS - 645
Data Acquisition
Device
COIL
R0
R1
C0
C1
VOUT
Rogowski Current Transducer
+
-
OSCILLOSCOPE
Procesele fizice sunt caracterizate prin mrimi fizice
care pot fi transformate n semnale electrice
(analogice) utiliznd traductoare.

Rezult c, prin prelucrarea acestor semnale, se pot
obine informaii despre procesele fizice.

Prelucrarea semnalelor se poale realiza prin tehnici
analogice sau numerice.

Prelucrarea numeric presupune transformarea
semnalelor analogice n semnale numerice cu un
sistem de achiziie de date.
Structura unui sistem care utilizeaz prelucrarea numeric
pentru controlul unor procese fizice i pentru memorarea i
redarea informaiei.
n acest scop, semnalele electrice de la ieirile
traductoarelor sunt supuse unor prelucrri analogice
iniiale i transformate n tensiuni electrice! Aceste
funcii sunt realizate cu circuite de condiionare a
semnalelor i constau n: divizare, amplificare,
filtrare, izolare, conversie curent-tensiune etc.
Semnalele numerice se obin prin prelevarea, la
momente de timp date, a valorilor semnalelor
analogice i conversia acestor Valori sub form
numeric. Astfel, componentele de baz ale
sistemelor de achiziie de date sunt circuitele de
eantionare i memorare i convertoarele analog
numerice.
Operaiile realizate de sistemul de prelucrare
numeric (SPN) asupra semnalelor numerice pot fi:
filtrare, reprezentate n domeniul frecven,
clasificare, identificare etc. Astfel, se obin semnalele
numerice prelucrate care conin informaiile despre
procesele fizice xn, reprezentri corespunztoare
aplicaiilor. Semnalele numerice rezultate din
prelucrare pot fi transformate n semnale analogice
cu convertoare numeric analogice n sistemul de
distribuie de date. Semnalele numerice i analogice
rezultate din prelucrare pot fi utilizate pentru
memorarea i redarea informaiei sau pentru
comanda elementelor de execuie (motoare, relee,
electrovalve etc.), prin care se realizeaz controlul
proceselor fizice.

Caracteristicile sistemelor de prelucrare
numeric din care rezult avantajele utilizrii
acestora n comparaie cu sistemele de
prelucrare analogic sunt:

repetabilitatea;
reprogramabilitatea;
adaptabilitatea;
sensibilitatea redus fa de perturbaii;
stabilitatea pe termen lung i Ia variaiile
factorilor de influen extern (temperatur,
umiditate, presiune, etc).
Repetabilitatea reprezint proprietatea SPN de acelai tip de
a conduce la rezultate identice ale prelucrrii, pentru aceleai
semnale numerice de intrare i pentru acelai algoritm de
prelucrare.

Reprogramabilitatea reprezint capacitatea de modificare a
algoritmului de prelucrare numeric prin reprogramare, deci
fr a modifica structura SPN.

Adaptabilitatea reprezint posibilitatea de modificare a funciei
de transfer corespunztoare unui algoritm de prelucrare
numeric, n concordan cu caracteristicile semnalelor de
intrare sau cu caracteristici de mediu. Adaptarea se
realizeaz prin msurarea acestor caracteristici i
modificarea, funcie de rezultatele msurrilor, a unor
parametri care intervin n funcia de transfer corespunztoare
algoritmului de prelucrare.
Sensibilitatea redus fa de perturbaii i stabilitatea rezult
din structura discret a semnalelor numerice cu diferen
mare ntre valorile de tensiune corespunztoare celor dou
niveluri logice ale variabilelor binare.

Semnalele numerice se utilizeaz, de asemenea, ca suport
pentru informaie n combinaii. n acest caz, prelucrarea
numeric se poate utiliza pentru compresia de date, adic
pentru reprezentarea informaiei printr-un numr redus de bii.

Tehnicile de prelucrare numeric permit implementarea unor
funcii care nu pot fi obinute prin prelucrare analogic i care
corespund unor circuite, ca de exemplu: filtre cu rspuns
caracterizat prin faz liniar n funcie de frecven (filtre cu
rspuns finit la impuls, FIR) i filtre cu caracteristici de tip ac.

Utilizarea tehnicilor de prelucrare numeric este limitat din punctul
de vedere al frecvenei maxime a semnalelor analogice de intrare i
al vitezei de prelucrare numeric.

ntr-o aplicaie, aceste limitri sunt funcie de caracteristicile
sistemului de achiziie de date, de Viteza de lucru a SPN i de
complexitatea algoritmului de prelucrare numeric. Practic, orice
algoritm de prelucrare numeric poate fi implementat pe orice SPN
(cu microprocesor, microcontroler sau procesor numeric de semnal),
cu observaia c performanele privind viteza de prelucrare
numeric trebuie s corespund aplicaiei. Astfel, exist aplicaii n
care se impune prelucrarea n timp real, adic algoritmii de
prelucrare s se desfeoare la viteza de acces a datelor, ca de
exemplu: compresia semnalului vocal n comunicaii i prelucrarea
semnalului numeric de pe disc CD ROM pentru redare. De
asemenea, exist aplicaii n care nu se impune prelucrarea n timp
real, ca de exemplu: compresia datelor pentru nregistrarea pe disc
CD ROM i prelucrarea datelor seismice.
TRADUCTORI / SENZORI
Traductorii/senzorii sunt dispozitive care fac conversia
dintr-o marime fizica intr-o marime electrica(de obicei
tensiune);
Tipuri de senzori utilizati la achizitia datelor (semnalelor):
termistoare / termocuple(masurarea temperaturii),
fotocelule(mas. intensitatii luminoase),
microfonul(masoara date acustice sau sunete),
LEMuri(masoara curentul sau tensiunea), senzori Hall,
encodere incrementale & tahogeneratoare (mas.
turatia/frecventa), etc.
Tipuri de traductori
Traductor de curent-
Rogowsky coil

Traductor diferential de
tensiune


Termocupla

Definiii
SENZOR: element capabil s efectueze o
conversie

TRADUCTOR: element capabil converteasc
semnalul de energie de la intrare n semnal
electric
Locul senzorului n lanul
de msurare
Informaia de msurare legat
de frecvena semnalului
Din punct de vedere al principiului de funcionare, traductoarele
sunt:
parametrice - pasiv - avnd ca mrime electric de ieire un
parametru de circuit (rezisten, inductan, capacitate);
generatoare - activ - avnd ca mrime electric la ieire o
tensiune sau sarcin electric;
de radiaie, bazate pe interaciunea dintre diferite forme de
radiaie (infraroii, ultrasunete, laser, microunde, nucleare) i
mrimea neelectric de msurat;
digitale, care produc direct coduri numerice.

Traductoarele sunt caracterizate
static (limite de msurare, precizie, sensibilitate,
liniaritate)
dinamic (funcie de transfer, timp de rspuns, band de
frecven).
Efecte fizice ce stau la baza funcionrii
senzorilor
Mrimea de msurat aplicat la intrarea senzorului
poate fi purttoarea uneia din urmtoarele forme de
energie:
radiant (optic, electromagnetic, nuclear);
mecanic;
termic;
electric;
magnetic;
chimic.
Principalele fenomene fizice care stau la baza funcionrii i
dispozitivul fizic ce realizeaz conversia
Tipuri de senzori i caracteristici generale
S
l
R

=

=
n
k k
k
S
l
N
L
1
2

d
S
C
c
=
- rezistena electric a unui conductor omogen:

- inductivttafea proprie a unei bobine:

-capacitatea electric a unui condenstor plan :

Senzori pasivi - sintez
Senzori activi - sintez
a. Temperatura
b. Fora
c. Presiune
d. Nivel
ANALOGII DE TIP ENERGETIC
2
2
1
mv
2
2
1
Li
2
2
1
kx
C
q
2
2
1
dt Ri
2
0
2
1
}
t
dt R
m
2
0
2
1
u
t
}
- energia cinetic ( sistem mecanic) =
- energia magnetic (nmgazinat n bobin) =
- energia potenial de deformare (a unui arc) =
- energia electric (nmagazinat n condenstor) =
- energia disipat (prin frecare) =
- energia disipat (de un rezistor) =
ANALOGII DE TIP MATEMATIC
( )
( ) ( )
}
+ + dt C B
dt
d
A
( )
( ) ( )
}
+ + = dt i
C
i R
dt
i d
L u
1
( ) ( )
( )
}
+ + = dt u
L R
u
dt
u d
C i
1
( )
( ) ( )
}
+ + = dt
C
R
dt
d
m F
m
m
v v
v 1
( )
( ) ( )
}
+ + = dt F
m
F
R dt
F d
C
m
m
1 1
v
Exemple:
- pentru circuite electrice:

- pentru sisteme mecanice:

aplicaie
t F kx
dt
dx
R
dt
x d
m
m
e cos
2
2
= + +
e idt
C
Ri
dt
di
L = + +
}
1
t F dt k R
dt
d
m
m
e v v
v
cos = + +
}
Ecuaia de micare a sistemului mecanic este:

sau:

Prin anlogie cu ecuaia specific a circuitului RLC serie:

rezult schema electric echivalent a sistemului mecanic

Specificaii pentru senzori i traductoare
specificaii pentru regim static
specificaii pentru regim dinamic (legate de ct de
rapid se modific rspunsul senzorului la
modificarea mrimii de intrare). Din aceast
categorie fac parte:
specificaii privind comportarea n domeniul timp (constanta de
timp, timpul de cretere, timpul de stabilizare, timpul mort);
specificaii privind comportarea n domeniul frecven (banda
de frecven, frecvena proprie, factorul de amortizare).
specificaii pentru regim static
1. Intervalul de msurare
2. Exactitatea
3. Sensibilitatea -sensibilitatea absolut
-sensibilitatea relativ
4. Liniaritatea
5. Rezoluia (pragul de sensibilitate)
6. Repetabilitatea
7. Histerezisul
Analiza regimului dinamic se poate realiza
a. n domeniul timp - pe baza
constantei de timp,
a timpului mort,
a timpului de cretere i de stabilizare (pentru elementele de ordinul nti)
a factorului de amortizare
a supracreterii (pentru elementele de ordinul al doilea).
Studiul se realizeaz prin aplicarea la intrare a unei excitaii treapt.

b. n domeniul frecven
prin determinarea benzii de frecven a elementului respectiv.

Studiul se realizeaz prin aplicarea la intrare a unui semnal sinusoidal de
frecven variabil.
specificaii pentru regim dinamic
timpul de cretere i constanta de timp
Domeniul timp
a) Timpul de cretere t
c
reprezirit intervalul de timp n care semnalul crete de la
10% la 90% din valoarea de regim permanent.
b) Constanta de timp t - este o caracteristic specific elementelor de ordinul nti
i reprezint intervalul de timp n care mrimea de ieire atinge 63,3% din valoarea
de regim permanent. Dup t = 3t rspunsul traductorului difer cu 5% fa de
valoarea de regim, dup t=4t diferena se reduce la 2% iar dup t = 7t la numai 0,1
%.
c) Timpul mort t
d
reprezint intervalul de timp dintre aplicarea mrimii de intrare
i nceperea variaiei semnalului de ieire corespunztor.
d) Coeficientul de amortizare | i frecvena proprie e
0
determin tipul de rspuns
al elementelor de ordinul al doilea. Pot exista, la un astfel de traductor, trei tipuri
de rspunsuri:
- periodic amortizat |<1
- aperiodic critic |=1
- periodic supramortizat |<1
e) Supracreterea o este definit pentru regimul periodic amortizat ca raportul
dintre prima valoare de vrf i valoarea de regim stabilizat (n %). Ea este strict
dependent de factorul de amortizare |:



f) Timpul de stabilizare t
s
reprezint timpul dup care semnalul de ieire se
ncadreaz ntre limite admisibile fa de semnalul de regim stabilizat
% 100
2
1
=
|
t|
o e
Caracteristica de frecven a unui convertor de ordinul I