Curs 1 - Introducere.

Prelucrarea semnalelor
In circuitele electrice se utilizeaza forme de unda de curent si tensiune, cunoscute sub
numele de semnale electrice. Se prezinta o scurta clasificare a semnalelor intalnite in
circuitele si sistemele electrice.
Criteriul 1 -Numarul de variabile ce caracterizeaza semnalul
Semnalele sunt functii de timp si fac parte din una din categoriile: determinist sau
aleator. Semnalele deterministe pot fi descrise prin functii matematice cu un numar finit de
variabile. De obicei, o variabila se noteaza cu t, cu semnificatie de timp, ca variabila
independenta, iar celelalte pot fi coordonate spatiale. O relatie generala este

s s t ,t ,...,t
1 2
n

De exemplu, un semnal sinusoidal

s( t ) A sin t
0

(1)

(2)

are un numar de trei parametri, A, , si o variabila independenta t.

0
Un semnal aleator are intotdeauna cateva elemente de incertitudine, astfel incat nu este
posibila determinarea exacta a valorii la un moment dat de timp. Cu alte cuvinte, functia
matematica ce descrie un semnal aleator are un numar infinit de parametri. Cateva exemple de
semnale aleatoare: semnalul audio transmis pe un canal telefonic sau sarcina instantanee a
unui sistem energetic. Semnalele aleatoare se folosesc pentru descrierea zgomotelor si
perturbatiilor din sistemele electrice.

Figura 1: Clasificarea semnalelor

Criteriul 2 Repetabilitatea in timp a valorilor
Se pot desosebi doua tipuri de semnale: periodice si ne-periodice, asa cum se sugereaza in
figura 1. Un semnal este periodic daca exista un interval de timp T0 dupa care semnalul isi
repeta valorile, deci:
s(t ) s(t T ), T R
0
0

(3)

Prelucrarea semnalelor

Figura 2.a: Semnale periodice

Figure 2.b: Exemple (teoretice) de semnale neperiodice

Figure 2.c: Exemple practice de semnale aperiodice

Curs 1 Introducere. Clasificarea semnalelor

Criteriul 3 Multimea valorilor

Semnalele care pot lua valori intr-un domeniu continuu D R se numesc continuue sau
analogice. Daca valorile fac parte dintr-o multime finita, atunci semnalul se numeste discret
in amplitudine, asa cum se prezinta in figura 2.

Figura 3: Semnal continuu (analogic) (a) si discret in amplitudine (b)

Semnalele pot fi continue in timp (Fig. 2.a) sau discrete in timp (Fig. 2.b). Un alt exemplu
este prezentat in figura 3, pe baza Tabelului 1.1.

(a) Semnalele continue in timp continuu au domeniul de varitie in cadrul unui interval real de
valori, si exista pentru toate momentele de timp din intervalul de definitie, sau considerat.
Aceste semnale sunt prelucrate de circuite analogice si, din aceste motiv, semnalele
prelucrate se mai numesc semnale analogice. Exemple pot fi date din domeniul electric
(tensiune, curent, camp electric, camp magnetic), sau din domeniul mecanic (deplasare,
viteza, forta, cuplu, presiune), sau din domeniile fizicii si chimiiei (temperatura,
concentratie etc).
(b) Semnale discrete in timp continuu au un numar finit de valori ale amplitudinii iar timpul
poate sa ia orice valoare. Operatia de transformare a unui interval de amplitudini intr-o
multime de valori ale amplitudinii se numeste cuantizare. Un exemplu este masurarea unei
tensiuni continue cu un voltmetru cu afisaj digital. Semnalul exista pentru orice valoare a
timpului, poate sa ia orice valoare a amplitudinii. Semnalul asociat indicatiei voltmetrului
are insa numai anumite valori ale amplitudinii, deci este un semnal discret in amplitudine.
(c) Semnale continue in timp discret corespund situatiilor in care timpul ia anumite valori,
dintr-un interval contiunuu de studiu. Operatia de citire numai in anumite momente de
timp se numeste esantionare.

Prelucrarea semnalelor

(d) Semnalele discrete, atat in amplitudine cat si in timp au valori finite si sunt
cunoscute/definite numai la anumite valori de timp. Pe scurt, semnalele se numesc
discrete (sau numerice). Circuitele care prelucreaza astfel de semnale se numesc circuite
numerice sau digitale.

Figura 3: Categorii de semnale

In figura 4 se prezinta schema generala a unui sistem de prelucrare a semnalelor iar in figura 5
se prezinta o scurta, sintetica comparatie intre tehnicele de prelucrare numerica si analogica
ale semnalelor.

Curs 1 Introducere. Clasificarea semnalelor

Figura 4: Schema generala de prelucrare a semnalelor

Avantaje

Dezavantaje

Figura 5: Comparatie intre prelucrarea analogica si prelucrarea numerica

Puterea si energia semnalelor

In general, daca se conecteaza o rezistenta la o sursa de tensiune continua U, atunci rezistorul
disipa o putere egala cu

P U2 /R

[W]

(1)

In intervalul de timp T pierderea de energie pe rezistor este

E T P T U 2 / R

[W.h]

(2)

Consideram acwum, ca se adauga un semnal alternativ s(t) in locul tensiunii continue. In acest
caz puterea depinde de timp, intrucat semnalul depinde de timp. Se poate defini o putere
instantanee:

Prelucrarea semnalelor

p(t) s(t)2 /R

[W]

(3)

Pentru a calcula pierderile de enrgie in intervalul de timp T, se integreaza puterea:

T

1
E p(t )dt s 2 (t )dt
R
0

[W.h]

(4)

Uneori este mai convenabil sa se calculeze puterea medie pe un interval de timp T:

T

PAV

E
1

s 2 (t )

T RT

(5)

Cand se discuta de puterea semnalului nu ne intereseaza rezistenta de sarcina, R. Termenul de

puterea semnalului se foloseste pentru a compara diverse semnale intre ele. In acest sens, se
convine sa se considere R=1 si se poate discuta despre puterea si energia semnalului:
T

1
E s (t )dt , p(t ) s (t ) , PAV s 2 (t )dt
T
2

(6.a.b.c)

Energia semnalului poate fi finita sau infinita. Un semnal de durata limitata are o energie
finita. Orice semnal periodic are o energie infinita. Daca energia semnalului este infinita, se
poate discuta despre puterea medie pe toata lungimea axei timp:

1
PAV lim
T T

T /2

(t )dt

(7)

T / 2

Se foloseste des in aplicatii marimea RMS (Root Mean Square), care este radical din puterea
medie pe o perioada:
T /2

1
s 2 (t )dt
T T
T / 2

RMS PAV lim

(8)

Semnalele reale sunt analogice, masurabile si definite pe un interval de timp T.

Concluzii
In acest curs s-au prezentat cateva elemente pentru caracterizarea semnalelor, ca obiect de
lucru al circuitelor si sistemelor electronice. Exista doua categorii de semnale: deterministe si
aleatoare. Semnalele deterministe pot fi cunoscute cu exactitate in orice moment de timp.
Semnalele aleatoare pot fi cunoscute numai probabilistic.
Semnalele pot fi analogice sau numerice (discrete). Semnalele numerice sunt prelucrate de
circuite numerice (calculatoare, microprocesoare, microcontrolere).