TEHNICI DE PRELUCRARE A SEMNALELOR - TPS

Conf. dr. ing. Lucian MIHET-POPA

SEMNALE. PROCESAREA SEMNALELORCONSIDERATII GENERALE-DOMENII DE APLICABILITATE Semnalele sunt parametrii electrici variabili in timp sau spatiu; (sunetul, imaginea, tensiunea electrica, camp magnetic, temperatura, forta, viteza); Un semnal, poate fi definit, si ca o entitate purtatoare de informatii cu privire la prezenta sau evolutia unui sistem fizic; Pot fi analogice sau digitale si pot fi generate de surse de cele mai diverse tipuri(biologice, chimice, acustice, mecanice, electrice etc); Parametrii utilizati ca semnale in tehnica prelucrarii semnalelor: temperatura, viteza (turatia), presiunea, miscarea, vorbirea, tensiunea, curentul;

Exemple de SEMNALE.
Un semnal poate fi reprezentat matematic ca o functie de timp si spatiu: f(t, x); t=variabila reala sau complexa si reprezinta timpul, iar x=spatiul; Semnal electric: U=f(t); Semnal acustic (vorbirea): P=f(t); P=presiunea acustica care apasa timpanul; Semnal inregistrat pe banda magnetica: B=f(x), B=inductia magnetica, x=pozitia capului de citire pe banda; Imaginea video: (R, G, B)=X, Y, t; R,G,B=compon. culorii unui pixel si X,Y=coordonatele pixelului

Clasificarea semnalelor
Exista mai multe criterii de clasificare;
Dupa natura continua sau discontinua a domeniului de definitie si a celui de valori; Dupa apartenenta la acelasi proces (multicanal); Dupa caracterul unidimensional sau multidimensional (2D, 3D); Dupa caracterul aleatoriu sau predictibil; Dupa caracteristici descrise matematic (masurabile, nemasurabile; de energie finita sau infinita);

Clasificarea semnalelor dupa natura domeniului de definitie al variabilei independente (timpul)

a) Semnale continue in timp continuu

Reprezinta semnalele care exista in toate momentele de timp in intervalul analizat si a caror amplitudine poate lua orice valoare reala in domeniul lor de val.; Circuitele (partea hardware) care prelucreaza acest tip de semnal=circuite (sisteme) analogice; Exemple de semnale analogice:
Semnale electrice: tensiune, curent, camp electric, camp magnetic; Semnale mecanice: deplasare, viteza, unghi, viteza unghiulara, forte, cuplu, presiune; Semnale fizico-chimice: temperatura, concentratie pH Pentru a putea fi prelucrate, aceste semnale trebuie convertite in marimi electrice cu ajutorul unor traductoare.

b) Semnale discrete in timp continuu

Reprezinta semnalele care exista in toate momentele de timp in intervalul de timp analizat, dar a caror amplitudine nu poate lua decat anumite valori din domeniul lor; Ex: masuram o tensiune continua in timp continuu cu un voltmetru numeric al carui afisaj are un nr. dat de cifre:U=12,3V; Operatia prin care un semnal continuu ajunge sa fie reprezentat cu un nr. finit de cifre sau un nr. finit de biti=discretizare;

c) Semnale continue in timp discret

Sunt semnale definite doar in anumite momente ale domeniului de definitie-timpul, dar a caror amplitudine poate lua orice valoare reala; Practic semnalele discrete provin matematic din semnale continue in timp continuu, prin restrangerea domeniului de definitie; Operatia prin care din semnalul continuu se iau doar anumite probe (esantioane) corespunzatoare unor valori discrete ale timpului=esantionare; daca valorile discrete de timp se aleg echidistante, intervalul de timp dintre doua esantioane formeaza perioada de esantionare;

d) Semnale discrete in timp discret

Sunt semnale ce se obtin, din cele continue in timp continuu, prin esantionare in momente de timp bine definite, si apoi prin discretizarea valorii semnalului; Semnalul va lua doar un nr. finit de valori si doar in anumite momente de timp; Circuitele (partea hardware) care prelucreaza acest tip de semnale = circuite digitale; Obtinerea semnalelor digitale se face pornind de la cele analogice, parcurgand etapele: esantionare, digitizare, codare; Obs: Prin digitizare si esantionare se pierde o parte din informatia purtata de semnalul analogic initial;

SEMNALE ANALOGICE
Semnalele din lumea inconjuratoare, precum si majoritatea semnalelor produse de surse artificiale pot fi descrise prin f-ctii f(t), definite pt. toate valorile variabilei continue t. Aceste semnale sunt continue in timp; Daca, in plus, f-ctia f(t) poate lua, pt. un anumit moment de timp, orice valoare intr-un domeniu continuu (limitat sau infinit), semnalul respectiv este un semnal analogic; Majoritatea semnalelor sunt, in faza initiala, analogice (continue in timp) si sunt achizitionate cu ajutorul senzorilor / traductorilor si convertite in marimi electrice; Semnalele analogice: semnale reale, care nu au fost prelucrate/digitizate;

SEMNALE. TIPURI de SEMNALE

Deoarece, orice semnal poate fi utilizat la procesarea semnalelor analogice, exista mai multe tipuri, frecvent utilizate, cum ar fi: semnal de tip impuls, treapta, rampa, sinusoidal, exponential etc; Semnalul de tip impuls (functia Dirac) este definit ca un semnal ce are o amplitudine infinita si o latime f. ingusta; Semnalul de tip treapta (atat in timp continuu-uc(t) cat si in timp discret-u[n]) este unul dintre cele mai importante semnale, si are amplitudinea zero, inainte de valoarea zero, si unu dupa valoarea zero;
1, n = 0 0,n 0

[n ] =

u u

1, t 0 (t ) = 0,t < 0 1, n 0 [n ] = 0, n < 0

SEMNALE ANALOGICE. ExempleReprezentare grafica

f(t) f(t)

... 0 f(t) t 0 f(t)

... t

t 0 t

Fig. 1.1 Reprezentarea grafic a semnalelor analogice

Exemple de semnale analogice: f(t)=sin(t), f(t)=exp(-t)

SEMNALE DISCRETE
In contrast cu semnalele analogice, exista o alta categorie de semnale, care sunt definite doar pt. valori discrete ale variabilei t. Astfel, variabila t poate lua valori intr-un domeniu discret (tk), k fiind indice intreg care poate lua si valori negative; Semnalele discrete sunt acele semnale esantionate cu un anumit pas (pas de esantionare/discretizare), care functioneaza la diferite perioade de sampling, utilizand o anumita metoda de discretizare (trapezului-Tustin, metoda dreptunghiului, zoh etc); Datorita faptului ca un semnal discret poate fi obtinut prin esantionarea unui semnal analogic, la anumite intervale de timp, poarta si denumirea de semnal analogic esantionat.

SEMNALE DISCRETE versus SEMNALE DIGITALE

Daca pe langa proprietatea de a fi semnal discret, un semnal mai are si proprietatea ca amplitudinea sa poate lua valori doar intrun domeniu discret (xn), fiecarei valori din acest domeniu putandu-i-se atribui un cod (de regula nr. binar), acest semnal se numeste semnal digital; Semnalele digitale sunt semnale in timp discret si cuantizate;

SEMNALE DIGITALE
Semnalele digitale, cu care se lucreaza in general in practica, au esantioanele egal distantate in timp (tk=kT), iar valorile discrete pe care le poate lua amplitudinea semnalului sunt, de asemenea, egal distantate intre ele, fiind multipli ale aceleasi cantitati de baza.

f(nT)

t=nT

Fig 1.2 Reprezentarea grafic a unui semnal digital

Conversia semnalelor analogice in semnale digitale

Pentru ca un semnal analogic sa poata fi acceptat pt. prelucrare de un sistem digital, el trebuie convertit de la format analogic la format digital (CAD sau DAC); Conversia A/D este un proces care implica:
Esantionarea: transforma semnalul analogic x(t) intr-un semnal analogic esantionat x(nT), caracterizat prin variatii la momente discrete de timp; Cuantizarea: operatia prin care semnalul analogic esantionat este cuantizat in amplitudine, alocandu-i-se o valoare dintr-un set finit de valori discrete; este un proces ireversibil; Codarea: atribuirea unui cod binar fiecarui esantion din semnalul cuantizat

Conversia semnalelor analogice in semnale digitale. Esantionarea si cuantizarea

ESANTIONAREA
x(t) x(nT)
0 T 2T 3T
4T

t
9T 10T

5T

6T

8T

-Transforma semnalul analogic x(t) intr-un semnal analogic esantionat x(nT), caracterizat prin variatii la momente discrete de timp;

Circuitul de esantionare poate contine un:

comutator, care se deschide pt. un timp f. scurt la dif. momente de esantionare; element de memorare (condensator), care pastreaza valoarea inregistrata la un anumit moment pana la momentul urmator de esantionare.

Cuantizarea
Este un proces de aproximare a unui domeniu de valori continue (sau a unui set de valori) cu un set de valori pe intervale finite; Se utilizeaza la conversia semnalelor discrete in semnale digitale; Convertoarele A/D realizeaza cele 2 etape (esantionare + cuantizare) necesare conversiei semnalelor cu un anumit nr. de biti; Ex.: CD audio este esantionat cu 44.100 Hz si quantizat pe 16 biti (216=65.536), ex.: compresia datelor-MP3

Comparatie intre un semnal cuantizat si unul digital

Cuantizarea adaptiva este un proces ce variaza cu dimensiunea pasului de esantionare datorita variatiilor semnalului de intrare Cuantizarea poate fi:
uniforma (pas constant), cand se folosesc metodele de cuantizare prin rotunjire si prin trunchiere; neuniforma, nivelul semnalului de IE este o functie monotona de nr. intregi de orice valoare

Cuantizarea - descriere matematica

Cuantizarea opereaza cu date de Q( x ) = g ( f ( x ) ) tip scalar si poate fi descrisa de urmatoarea ecuatie: x=nr. real care urmeaza sa fie quantizat, iar f(x), g(i) functii reale arbitrare, i=abs(f(x)) este indexul de quantizare; Daca x=nr. real cuprins intre [-1,1] 2M 1 x + 0.5 operatia de cuantizare se realizeaza cu o precizie de M biti: Q( x) = 2M 1 Raportul semnal/zgomot(S/N) se poate exprima cu relatia: S M
N 20 log10 2

( ) = 6.0206 M [dB]

CODAREA
Este etapa de alocare a unui nr. finit de biti fiecarui nivel de reprezentare (esantion al semnalului); Se executa conform unui cod binar folosit pt. reprezentarea digitala a datelor; Convertoarele A/D, D/A folosesc coduri uniforme simple:
Unipolare; Bipolare.

COMPARATIE SEMNALE ANALOGICESEMNALE DISCRETE

D.p.v. matematic semnalele analogice (in timp continuu) reprezinta nr. reale, in timp ce semnalele discrete sunt numere intregi; Semnalele discrete sunt convertite din semnale continue, cu un anumit timp de esantionare, cu ajutorul DSP, ADC, circuite integrate(ASIC); Deoarece, un semnal trebuie reprezentat ca o secventa de numere trebuie luata in considerare precizia. De aceea, fiecare nr. din secventa respectiva trebuie sa aibe un nr. finit de digiti.

Conversia digital-analogica
Formatul digital al unui semnal ii permite sa poata fi prelucrat de catre procesoarele digitale; Datorita faptului ca aceasta forma nu este una naturala reproducerea (reconstructia) semnalului necesita reconversia sa catre formatul analogic; Reconstructia semnalului analogic din semnal digital reprezinta operatia inversa operatiei analog-digitale (decodarea, decuantizarea, de-esantionarea) si se executa cu ajutorul dispozitivelor de reconstructie;

Conversia digital-analogica
Prin operatiile de decodare si decuantizare, din semnalul digital reprezentat printr-o secventa de simboluri binare 0 si 1, se obtin esantioanele analogice; De-esantionarea este realizata de un dispozitiv de extrapolare sau interpolare a semnalului, pe o perioada de esantionare, si de un filtru trece jos, care elimina frecventele inalte (zgomotul); Decodorul si extrapolatorul (interpolatorul), din dispozitivul de reconstructie, formeaza convertorul digital-analogic (CDA);

O alta clasificare a semnalelor

Semnalele pot fi: deterministe si aleatoare; Semnalele deterministe pot fi periodice si neperiodice; Semnalele periodice: sinusoidale, pseudoaleatoare, sinusoidale compuse din frecvente armonice; Semnalele neperiodice: cvasiperiodice(compuse din sinusoide ce nu au frecventele in relatie armonica) si tranzitorii;

Procesarea / Prelucrarea semnalelor

Reprezinta analiza, interpretarea si manipularea datelor obtinute prin masuratori, convertite / transformate din marimi continue in timp; Poate fi vazuta si ca un proces de transformare a functiei semnal in scopul extragerii sau pt. marirea cantitatii de informatii pe care le contine; Procesarea semnalelor include: filtrarea, stocarea, refacerea(reconstructia), comprimarea (concentrarea) datelor, conversia(din vorbire in text), amplificarea, multiplexarea, modularea / demodularea semnalelor; separarea informatiilor de zgomot(Ex:termocuplele sau identificarea avioanelor pe radar).

Procesarea semnalelor analogice / numerice

Marea majoritate a sistemelor din natura precum si din unele procese tehnologice sunt de natura continua (analogice); Semnalul analogic se propaga prin diferite echipamente (sisteme), de la IN la IE, suferind anumite conditionari, prelucrari denumite generic procesari analogice; Procesarea numerica a semnalelor reprezinta prelucrarea cu ajutorul calculatorului prin operatii matematice (adunari, inmultiri, operatii logice) a semnalelor numerice avand ca scop atingerea unor obiective, specifice unui anumit domeniu de activitate;

Exemple. Schema bloc a unei prelucrari numerice de semnal

Exemple in: Comunicatii-codarea/decodarea sunetului in telefonie digitala;Conducerea automata a proceselorpilotarea automata a avioanelor; Aplicatii legate de vorbirefiltrare, recunoasterea vorbirii;

Fata de schema bloc din fig. exista si alte alternative. De ex., daca procesarea se limiteaza doar la analiza unui semnal atunci datele numerice nu mai sunt reconvertite in semnale analogice, ci destinate exclusiv analizei si stocarii;

Structura hardware completa a unui sistem dedicat procesarii semnalelor

Exemplu de sistem de monitorizare si procesare a semnalelor

TRANSDUCERS R0 C0 C1

BNC Connect.

Signal Conditioning
R2 R1

Data Acquisition Device

+ R1

COIL

VOUT
R1

+
R2 Vo= 1V

ICS - 645

Rogowski Current Transducer

OSCILLOSCOPE

TRADUCTORI / SENZORI
Traductorii/senzorii sunt dispozitive care fac conversia dintr-o marime fizica intr-o marime electrica(de obicei tensiune); Tipuri de senzori utilizati la achizitia datelor (semnalelor): termistoare / termocuple(masurarea temperaturii), fotocelule(mas. intensitatii luminoase), microfonul(masoara date acustice sau sunete), LEMuri(masoara curentul sau tensiunea), senzori Hall, encodere incrementale & tahogeneratoare (mas. turatia/frecventa), etc.

Tipuri de traductori
Traductor de curentRogowsky coil Traductor diferential de tensiune

Termocupla

Conditionarea Semnalelor
Presupune amplificarea, atenuarea, filtrarea, multiplexarea, linearizarea(corectia), rejectia semnalelor (erorilor, zgomotului); Se realizeaza cu ajutorul unor carduri specializate avand in componenta amplificatoare operationale in bucla inchisa, de precizie ridicata;

Convertoare Analog/Digitale
Sunt circuite integrate electronice care convertesc semnalele analogice (continue) in semnale digitale (numere digitale discrete); Majoritatea convertoarelor A/D sunt liniare; Diferenta dintre ele este data de rezolutie, precizie, rata/frecventa de esantionare, latimea de banda,valoarea erorii de cuantizare, neliniaritati etc;
Rezolutia unui convertor indica nr. valorilor discrete care pot fi produse pe un domeniu de valori analogice. Aceste valori sunt stocate electronic in forma binara a.i. rezolutia se exprima in biti, de ex. 8 biti..28=256; In procesul de conversie a datelor exista mai multe surse de erori; una din cele mai importante se datoreaza procesului de cuantizare; unitatea de masura a erorilor se numeste LSB(least significant bit), iar pt. un convertor pe 8 biti erorarea este de 1/256=0.4%.

Tipuri de Convertoare A/D

Pentru prelucrarea/conversia semnalelor cu viteza mare:
SAR (cu aproximare succesiva); Flash; Pipeline

Convertoare A/D de frecventa redusa:

Modulatorul Delta-Sigma

Comparatie intre performantele celor trei tipuri de Convertoare A/D de mare viteza

Convertoare A/D de tip SAR

Una din cele mai cunoscute arhitecturi datorita performantelor ridicate(rezolutie si precizie mari) comparativ cu pretul; Design modern bazat pe tehnologie CMOS sau BiMOS ceea ce duce la un gabarit si consum redus Necesita putine componente externe;

Convertoare A/D de tip Flash

Cele mai rapide(fconv<100 ns) cu un consum f. redus; Optimizeaza corectia erorii; Conversia datelor se realizeaza intr-un singur ciclu; Rezolutie limitata la 8 biti;

Convertoare A/D de tip PIPELINE

Conversie rapida a datelor cu un consum redus si o arhitectura relativ simpla; Realizeaza o buna corectie a erorilor datorita etajelor(stage) interne date de nr. de biti a convertorului;

Modulatorul Delta-Sigma
Au o structura simpla pe partea analogica iar partea digitala ofera o stabilitate ridicata la un pret redus; Elementul de baza este integratorul care actioneaza ca un filtru trece jos pt. semnalele de IN si ca filtru trecesus pt. zgomot; Raspunsul in frecventa este limitat la sute de Hz si sunt dedicate semnalelor continue;

SISTEME de PROCESARE a SEMNALELOR

Un sistem de procesare a semnalelor (procesor de semnal) este un dispozitiv sau un grup de dispozitive bine determinat care primeste la IN un semnal analogic f(t) sau digital f(nT), numit excitatie, si produce la IE un semnal de acelasi tip, g(t) sau g(nT), numit raspuns. Semnalul de IE depinde de semnalul de IN si de structura sistemului; Majoritatea sistemelor pot fi modelate matematic in vederea estimarii raspunsului acestuia.

f(t)

Sistem analogic

g(t)

f(nT)

Sistem digital

g(nT)

SISTEME de PROCESARE a SEMNALELOR

O categorie importanta a sistemelor de procesare a semnalelor o reprezinta sistemele liniare si invariante in timp; Un sistem este liniar daca raspunsul sau la o suma de excitatii este egal cu suma raspunsurilor individuale corespunzatoare fiecarei excitatii in parte, daca aceasta ar fi fost aplicata separat; In functie de tipul semnalelor cu care lucreaza, SPC se impart in sisteme analogice (continue) si sisteme digitale (numerice).

Clasificarea sistemelor de prelucrare a semnalelor

Dupa natura semnalelor procesate: sisteme analogice (continue in timp continuu-amplificatorul de semnal audio) si sisteme digitale (sist. care prelucreaza semnalele in timp discret-PC, sisteme de calcul); Sisteme liniare / neliniare; Un sistem este liniar atunci cand marimea de IE se poate exprima f-ctie de marimea de IN. Sisteme variante / invariante in timp; Sistemele invariante in timp sunt sisteme la care raspunsul sist. va fi acelasi, indiferent de momentul aplicarii semnalului de IN. Sisteme cauzale / necauzale; Sistemele cauzale sunt cele la care marimea de IE nu depinde decat de valori ale marimii de IN, anterioare momentului curent. La sistemele necauzale IE depinde si de valori viitoare ale marimii de IN.

Sisteme analogice. Procesarea semnalelor analogice

Datorita faptului ca semnalele analogice pot fi convertite aproape intotdeauna in semnale electrice, sunt implementate in majoritatea cazurilor prin retele electrice formate din elemente conventionale: rezistente, condensatoare, bobine, transformatoare, tranzistori, amplificatoare operationale etc; Aceste elemente efectueaza diverse operatii elementare asupra semnalelor:
Multiplicare:g(t)=K*f(t);(daca k<1:atenuare, daca k>1:amplificare); Derivare (diferentiere); Integrare; Insumarea mai multor semnale

Procesarea semnalelor analogice sinusoidale in timp continuu

Semnalele sinusoidale sunt singurele din natura care se propaga prin sisteme liniare fara a fi deformate; Daca la IN unui sistem liniar se aplica o sinusoida, la IE va apare tot o sinusoida de amplitudine si faza diferite; (Amplitudine diferita=mai mare sau mai mica).

FILTRE ANALOGICE (LINIARE) Sunt de doua tipuri: pasive si active; Filtrele pasive nu depind de o sursa externa de alimentare si au in componenta rezistente, bobine si condensatoare;Bobinele blocheaza semnalele de frecventa inalta si le lasa sa treaca pe cele de joasa frecventa, in timp ce condensatoarele se comporta invers; Filtrele active au in componenta si amplificatoare operationale; Sunt utilizate pt. a elimina frecventele (armonicile) nedorite din semnalul de la IN, sau pt. a selecta o anumita frecventa;

Filtre analogice realizate cu elemente pasive de circuit

Filtrele analogice pasive sunt sisteme liniare, cu o comportare diferita (selectiva), pentru semnale de frecvente diferite aplicate la IN; Valorile rezistentelor, capacitatilor si a inductantelor sunt determinate de tipul filtrului, de factorul de calitate(Q) si de frecventa de acordare a acestuia; Rezistentele nu au nici o influenta asupra frecventei dar determina constanta de timp a circuitului; Numarul de elemente determina ordinul filtrului; Un filtru pasiv contine un singur element (celula) reactiv(a): RC, RL, LC sau RLC; Pot fi de tip L, T sau ; De ex. filtrele de tip L contin 2 elemente(celule), unul in serie si unul in paralel;

Filtre pasive standard

Rolul lor este de a elimina armonicile si de a reduce factorul total de distorsiune armonica; Pot fi utilizate pt. eliminarea unei singure componente a armonicilor(de ex. armonica de ordinul 5) sau pt. max 2 componente(2 frecvente de acordare); Cele mai utilizate tipuri de filtre standard sunt:
Trece banda(filtreaza armonici de ordin inferior 5, 7, 11 si 13); Trece sus(filtreaza arminicile de ordin superior si acopera un domeniu larg al frecventei); Pot fi utilizate si pt. a filtra armonica de ordinul 3, eliminand pierderile la f1;

Factorul de calitate (Q)

Furnizeaza informatii despre natura filtrului(de ex. Pt. un filtru trece banda daca Q e mare atunci filtrul are o banda ingusta iar daca Q are valoare mica atunci filtrul are o banda larga); Determina latimea de banda (B=fa / Q=0/Q); Pt. un filtru RLC serie: Q=(n * XL) / R = XC / (n * R); Pt. un filtru trece banda de ordinul 2: Q=0RC=R/(0L);
n(ordinul armonicii)=fa / f1; fa=frecventa de acordare, f1=frecventa fundamentalei, 0(pulsatia de rezonanta)=1/(L*C)1/2;

Analiza filtrelor pasive in regim sinusoidal

Semnalul de la IE difera fata de semnalul de la IN prin amplitudine si faza;

1 U i = I R + I X c = I R + jC U = I X = I 1 c 0 jC

jC I = U i 1 + j RC 1 U = U i 0 1 + j RC

Caracteristica de frecventa (Amplificarea-Au)

Dependenta amplificarii |Au| fata de frecventa = caracteristica de frecventa; Se defineste ca raport a 2 nr. complexe (modulul si faza), asociate tensiunilor de IN si IE; Pentru semnalul de frecventa nula (tensiune continua), amplificarea este unitara, adica marimea tensiunii de IE va fi egala cu cea a tensiunii de IN (semnalul trece neatenuat). Odata cu cresterea frecventei semnalelor sinusoidale de IN amplificarea scade (amplitudinea semnalului de IE va fi mai mica decat a semnalului de IN).

U0 1 = = Au ( ) Au = Ui j RC

Modulul caracteristicii de frecventa

Arata de cate ori este mai mare amplitudinea semnalului de la IE filtrului decat amplitudinea semnalului de la IN; Filtrul trece jos permite trecerea sinusoidelor de frecventa joasa si nu permite trecerea celor de 1 Au > frecventa inalta (semnalele pt. care amplificarea 2 trec, iar semnalele pt. care amplificarea este mai mica nu trec); fT=frecventa de taiere.
Au (T ) = 1 1 + T 2 (RC)2 = 1 2

1 1 ; fT = T = 2 RC RC

Faza caracteristicii de frecventa

Arata care este defazajul dintre sinusoida de la IN si cea de la IE;
= arctg (
Im Au Re Au ) = arctg ( RC )

Caracteristica de frecventa exprimata in dB

Utilizarea scarii logaritmice permite:
vizualizarea unui spectru mult mai larg de frecvente decat reprezentarea la scara proportionala; aproximarea modulului caracteristicii de frecventa cu ajutorul unor segmente de dreapta (caracteristica Bode).
Au
dB

= 20 log Au = 20 log

1 1 + (2 f RC ) 2

FILTRE ACTIVE(1)
Sunt implementate utilizand atat elemente pasive cat si active (amplificatoare operationale, elemente semiconductoare) de circuit si necesita o sursa de putere exterioara; Amplificatoarele operationale diferentiale sunt f. frecvent utilizate in componenta acestor filtre pentru realizarea unei filtrari a semnalelor mai precisa si pentru realizarea fenomenului de rezonanta fara utilizarea bobinelor; Dezavantaj: limitarea frecventei superioare datorita latimii de banda redusa a amplificatoarelor.

FILTRE ACTIVE(2)
Sunt filtre electronice avand in componenta una sau mai multe elemente active de circuit; Avantaje:
Bobinele pot fi inlocuite cu amplificatoare operationale pt. obtinerea unui factor de calitate(Q) bun-amortizare/atenuare redusa; Raspunsul filtrului si frecventa de acordare pot fi reglate f. usor prin modificarea unei rezistente variabile; Amplificatorul poate fi folosit si ca buffer (impedanta mica la IE);

Schema bloc standard a filtrelor active utilizate in procesarea semnalelor analogice

Cele mai utilizate filtre analogice sunt de tip: Butterworth, Chebyshev si Bessel; Structura generala a filtrelor (a), permite realizarea unui filtru de tip trece-jos sau trece-sus, prin inlocuirea componentelor G1-G4 cu rezistoare sau condensatoare; Filtrul trece sus este utilizat pt. a filtra armonicile superioare iar filtrul trece jos pentru filtrarea armonicilor inferioare;

Filtru activ trece-sus utilizat ca buffer

Poate fi folosit ca tampon(protectie) intre componentele electronice ale circuitului sau ca element de memorare, imbunatatind forma raspunsului in frecventa a filtrului;

Prin conectarea in cascada a mai multor filtre de ordinul 2 se poate obtine un filtru de ordin par

Filtre cu configuratie programabila

Sunt destinate aplicatiilor ce necesita o precizie ridicata (<1%), ct. de timp bine definite, si o implementare flexibila; Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unor circuite alcatuite dintr-o colectie de blocuri conectate/deconectate intre ele prin niste switch-uri, la care se pot modifica parametri si functionalitatea filtrului;Blocurile au in componenta amplif. operationale, rezistente, condensatoare si tranzistoare; De exemplu, o aplicatie necesita, la un moment dat, un filtru trece-jos, iar intr-o alta situatie un filtru trece-banda;

Schema bloc a unui filtru cu configuratie programabila

Clasificarea filtrelor liniare in functie de tipul fdt

Filtrele liniare pot fi impartite in 2 clase:
Cu raspunsul finit la aplicarea unui semnal de tip impuls (finite impulse response-FIR): filtre cu raspunsul compact la aplicarea unui semnal de tip impuls, va avea raspunsul in frecventa finit; Cu raspunsul infinit la aplicarea unui semnal de tip impuls (infinite impulse response-IIR): filtre cu raspunsul in frecventa compact, va avea raspunsul in frecventa infinit;

Pt. un filtru de tip FIR, daca IN devine zero, la un moment dat, si IE va fi tot zero, dupa timpul de intarziere, de aceea este numit filtru cu raspuns finit; Pt. un filtru de tip IIR, daca IN e setata la zero, IE va scadea exponential spre zero, dar nu va deveni zero niciodata, continuand sa se extinda spre infinit, de aceea filtrul se numeste cu raspuns infinit.

Comparatie intre raspunsul a 4 filtre de ordinul 5 de tip trece-jos

Filtre Butterworth
Sunt proiectate pt. a avea raspunsul in frecventa f. neted (fara ripluri) in banda de trecere si cazut spre zero in banda de oprire. Pot fi analogice sau digitale Fact. de amplif. a unui filtru trece jos de ordinul n are fdt: G 2 ( ) = H ( j )

2 0 2n

1 + c

Filtre Chebyshev
Pot fi analogice sau digitale; Sunt proiectate pt. a minimiza eroarea dintre caracteristica ideala a filtrului si cea actuala pt. un anumit domeniu, dar cu oscilatii(riplu) in banda de trecere; Amplitudinea riplului poate fi calculata cu relatia: (in care eps=1 pt. amplitudinea riplului de 3 dB)

riplu = 20 log10

1 1+ 2

Raspunsul in frecventa a unui filtru de tip Chebyshev

Filtre Bessel
Sunt filtre analogice proiectate pt. a intarzia banda de trecere pastrand forma de unda a semnalului; Fdt este:

H (s) =

n ( s / 0 )

Elemente de proiectare ale filtrelor active(1)

Definirea specificatiilor(banda de trecere, raspunsul in frecventa) ne indica tipul filtrului(Chebyshev, Butterworth, Bessel, Elliptic, Cauer) si frecventa de taiere; Obtinerea impedantelor de IN/IE selecteaza topologia filtrului. De ex. majoritatea tipurilor de filtre furnizeaza la IE o impedanta de valoare mica; OBS. Impedanta interna de IE a unui Amplificator Operational (AO) poate creste considerabil la frecvente inalte, reducand atenuarea semnalului; Amplitudinea redusa a riplului in banda de trecere, a filtrelor de tip trece-jos si trece-sus, determina factorul de amortizare/atenuare a zgomotului si modifica caracteristicile amplitudine/frecventa si faza/frecventa. De ex. Un riplu redus in banda de trecere a unui filtru Chebyshev de ordinul 2 se obt. pt. Q>0.7071, iar in cazul unui filtru Butterworth de ordinul 2 se obt. o amplitudine cat mai neteda pt. Q=0.7071;

Elemente de proiectare ale filtrelor active(2) Nivelul la care semnalele nedorite trebuie eliminate determina:
Latimea benzii de trecere pt. un filtru trece banda, iar factorul de calitate (Q) determina banda de trecere si frecventele nedorite; Pt. un filtru opreste banda nivelul semnalelor nedorite corespunzatoare frecventei de taiere determina precizia elementelor componente; Indica panta atenuarii semnalului si ordinul filtrului pt. filtre de tip trece-jos si trece-sus. De ex. Un filtru de ordinul 2 genereaza o atenuare de 40 dB/decada iar panta in jurul frecventei de taiere este mult mai redusa;

Tehnici (Transformate) utilizate in procesarea semnalelor analogice

Convolutia:
concept de baza in procesarea semnalelor care afirma ca semnalul de IN poate fi combinat cu diferite functii ale sistemului pt. determinarea marimii de IE;

y(t) = (x h) (t) = x( ) h(t ) d

a

Transformata Fourier
Descompune un semnal intr-un sir de componente sinusoidale de frecvente diferite, facand trecerea din domeniul frecventa in domeniul timp, realizand calculul amplitudinii si fazei semnalului transformat

X ( j ) =

x (t ) e j t dt

Transformata Laplace
Transformata Fourier generalizata care transforma un semnal sau un sistem intr-un nr. complex

X ( s) =

x(t ) e st dt

Analiza Fourier
Analiza Fourier este extrem de util pentru procesarea datelor, deoarece descompune un semnal ntr-un ir de componente sinusoidale de frecvene diferite, fcnd trecerea din domeniul timp n domeniul frecven, realiznd calculul amplitudinii i fazei variabilelor (datelor, semnalelor) transformate. Pentru eantionarea datelor vectoriale, analiza Fourier utilizeaz transformata Fourier discret (discrete Fourier transform-DFT). Transformata Fourier rapid - FFT (Fast Fourier Transform) este un algoritm foarte eficient pentru calcularea transformatei Fourier, sau a transformatei Fourier discrete (DFT).

Transformata Fourier
Unealta matematic pentru analiza unui semnal n domeniul frecvenei care poate lua diferite forme n funcie de semnalul analizat. Ceea ce au n comun aceste semnale este faptul c sunt alctuite dintr-un numr de componente sinusoidale de frecvene diferite, fiecare avnd o anumit amplitudine i faz iniiale. Transformata Fourier face conversia unui semnal din domeniul timp ntr-un semnal discret n domeniul frecvenei. Dac g(t) este un semnal neperiodic exprimat ca funcie de timp, transformata Fourier a funciei g(t) este dat de expresia integrala:
G ( f ) = g (t ) exp( j 2ft ) dt

Transformata Fourier Rapida-FFT

Transformata Fourier rapid (FFT) este o metod eficient de calcul a transformatei Fourier discrete. Transformata Fourier discret poate fi exprimat prin relaia:

G[k ] =

g [ n ] exp( j 2 nk / N )
n=0

N 1

FFT reduce numrul de calcule matematice necesare pentru calculul transformatei Fourier discrete (DFT). De exemplu, dac o secven are N puncte, pentru calculul DFT sunt necesare N2 operaii iar pentru calculul FFT sunt necesare doar N/2 log2(N) nmuliri i mpriri complexe. FFT poate fi utilizat pentru calculul spectrului puterii unui semnal, pentru filtrarea digital a semnalelor sau pentru obinerea corelaiei dintre 2 semnale.

Distorsiunea Totala a Armonicilor unui Semnal-THD(Total Harmonic Distorsion)

Distorsiunea armonic aproximeaz forma de und a unui semnal (curent, tensiune, putere etc.) cu fundamentala acestuia. Pentru seria Fourier, distorsiunea armonic procentual, pentru fiecare component este dat de una din relaiile:
THD [%] = A A A2 + 3 + ... + n A A A 1 1 1
2 2 2

* 100 %

THD [%] =

A 22 + A 3 + ... + A n
2

A1

* 100 %

Transformata Laplace
Transformata Laplace a unui semnal in timp continuu x(t) poate fi exprimata prin relatia: Poate fi reprezentata in planul s in doua dimensiuni, cu de-a lungul axei reale si pulsatia pe axa imaginara.

X (s) =

x(t ) e st dt

s = + j

SISTEME DIGITALE (NUMERICE)

Prelucreaza semnale discrete in timp discret; Spre deosebire de sistemele analogice, in sistemele digitale semnalele nu mai au semnificatie fizica, ele fiind codificate numeric, astfel ca singurele metode de procesare a semnalelor sunt diversele metode matematice, bazate pe operatii elementare (adunari, multiplicari, etc), ecuatii diferentiale, transformate de diferite tipuri (Fourier, Laplace, Wavelet, Z), metode estimative si statistice; Aceste operatii pot fi efectuate fie hardware, prin diverse circuite logice, fie software, prin programe pe calculator; Operatiile de baza, efectuate de sistemele digitale, sunt operatii de multiplicare (atenuare, amplificare), insumarea semnalelor, operatia de intarziere (cu un nr. k de esantioane);

SISTEME DIGITALE (NUMERICE)

Semnalul de IN al unui sistem digital este o secventa (un sir) de numere rezultate din conversia analog-numerica a semnalului analogic, iar semnalul de la IE va fi tot o secventa de numere; Sistemul care va prelucra secventa de numere X[n] va fi un algoritm de calcul (secventa de numere de la IE sistemului se obtine in urma unor calcule); Un semnal sinusoidal discret se obtine din semnalul analogic sinusoidal, de frecventa f si amplitudine A, fie prin esantionare intr-un sistem de achizitie de date, fie pe cale matematica:
x[n] = x(t )|nTe = A sin(t )|t =nTe = Asin(2 f nTe)

Clasificarea sistemelor digitale

Sisteme discrete liniare;
Un sistem discret este liniar daca algoritmul de calcul este o functie liniara:

Sisteme discrete invariante in timp;

Sistemele invariante in timp sunt acele sisteme la care raspunsul va fi acelasi, indiferent de momentul aplicarii semnalului de IN;

Sisteme discrete cauzale / necauzale; Sistemele cauzale sunt cele la care marimea de IE nu depinde decat de valori ale marimii de IN, anterioare momentului curent. La sistemele necauzale IE depinde si de valori viitoare ale marimii de IN. Sisteme discrete recursive / nerecursive; Sisteme discrete stabile / instabile;

Tehnici (Transformate) utilizate in procesarea semnalelor digitale

Corelatia (autocorelatia); Convolutia (produsul de convolutie); Transformata Fourier Discreta (TFD-fft); Transformata z; Transformata Hilbert; Transformata Wavelet.

CORELATIA
Permite recunoasterea sau identificarea semnalelor emise (radar, ECG); Pt. un semnal (secventa) de IN x[n] si o secventa data(sablon) h[n] de lungime ct. M, corelatia se defineste:
y[ n ] =
M 1 k =0

h[k ] x[n( M 1)+ k ]

CONVOLUTIA
Este unul dintre cei mai importanti algoritmi utilizati in procesarea numerica a semnalelor; La convolutia dintre coeficientii unui sistem liniar si semnalul de IN (x[n]), esantionul curent de IE se obt. ca suma ponderata a ultimelor N esantioane ale semnalului de IN;(pt. calculul esantionului de IE sunt necesare N inmultiri si N-1 adunari); Convolutia semnalelor poate fi determinata:
Direct:utilizand formula de def.; Indirect: utilizand transformata Fourier (se calculeaza transf. Fourier, se face produsul semnalelor si apoi se calculeaza transformata Fourier inversa);

y[ n ] = h[ k ] x[ n k ] = h[ n ] x[ n ]

Transformata Fourier discreta-TFD

Ofera informatii despre spectrul de frecventa al unui sistem (spectrul unui semnal discret); Este utilizata pt. esantionarea datelor vectoriale (multimea semnalelor armonice in care semnalul discret poate fi descompus); Transforma N esantioane ale unui semnal din domeniul timp in N valori complexe din domeniul frecventa;
TFD{u[ nTe ] } = U TFD[ n 0 ] =
N 1 k =0

u[kTe] e

jn 0 kTe

; n = 0,1, 2,..

Conversia din domeniul timp in domeniul frecventa utilizand TFD

Legatura dintre Transformata Fourier si Transformata Fourier discreta

Considerand ca tensiunea u[nTe] provine din tensiunea u(t), esantionata cu frecventa fe=1/Te, atunci TFD poate fi privita ca un caz particular al Transformatei Fourier in care:
t = n Te ; dt = Te ; = k 0
N 1 k =0

F ( j ) =

u (t ) e jt dt

u[ nTe ] e jk 0 nT Te

F ( j ) Te UTFD[ n ]

Transformata Fourier discreta rapida

Algoritm de calcul f. eficient pt. analiza unui semnal in raport cu frecventa; Reduce nr. de calcule matematice de la N2 operatii la N/2 * log2(N); Daca aplicam TFD unei secvente de N date, semnalul caruia ii va corespunde spectrul rezultat se obtine multiplicand prin periodicitate aceasta secventa (daca secventa nu contine un nr. intreg de perioade spectrul rezultat nu este corect);

Spectrul dat de TFD pt. o secventa de date

Transformata z
Este o unealta matematica f. utila pt. analiza si proiectarea semnalelor in timp discret; Plecand de la Transf. Fourier in timp discret a unui semnal x[n] si notand variabila complexa z=ej se obtine transformata z a semnalului:
X (z) =
n =

x[ n ] z n

FILTRE DIGITALE
Sunt sisteme liniare, invariante in timp si cauzale care prelucreaza semnale discrete de la IN tot in semnale discrete la IE cu o frecventa de esantionare, pe baza unui algoritm de calcul (operatii matematice) in vederea imbunatatirii calitatii semnalului respectiv; Pot avea in componenta atat convertoare CAN cat si CDA, pt. conversia semnalelor, si un microprocesor (DSP, ASIC, FPGA) pentru implementarea algoritmului de control; Pot fi intalnite atat in aplicatii casnice, cat si in telefoane celulare, radiouri,TV, sau receptoare stereo; Pot fi realizate direct, in forma canonica sau in cascada;

Schema bloc a unui filtru digital

FILTRE DIGITALE-Descriere generala

Relatia dintre marimea de IN si cea de IE este descrisa de operatia de convolutie, in care x(n) este marimea de IN, y(n) este marimea de IE iar h(m) este raspunsul y ( n ) = h( m) x ( n m) filtrului la aplicarea semnalului m = de tip impuls; Functia de transfer a unui filtru digital, liniar invariant in timp, este de forma:
b0 + b1 z 1 + ... + bn z n B( z) H ( z) = = A( z ) a0 + a1 z 1 + ... + am z m

Tehnici de analiza a filtrelor digitale

Exista o multitudine de tehnici matematice pt. analiza caracteristicilor unui filtru;Majoritatea acestora pot fi incluse in etapele de proiectare (cerintele, specificatiile de proiect); Analiza cea mai simpla a unui filtru consta in aplicarea unui semnal de intrare si vizualizarea raspunsului filtrului; Analiza raspunsului filtrului se refera la analiza in domeniul timp si frecventa a acestuia; Raspunsul filtrului la aplicarea unui semnal de tip impuls este cea mai utilizata tehnica;

Proiectarea si implementarea filtrelor digitale

Proiectarea filtrelor este un proces de determinare al coeficientilor unei ecuatii (polinom) care satisface anumite cerinte / caracteristici in urma analizei unui semnal, atat in domeniul timp cat si in domeniul frecventa; Procesul de proiectare al filtrelor poate fi descris ca o pb. de optimizare la care fiecare cerinta contribuie cu un termen la functia eroare care trebuie minimizata;

Implementarea filtrelor digitale

Implementarea filtrelor digitale reprezinta un algoritm de calcul pe baza caruia marimea de IE este determinata f-ctie de marimea de IN. Majoritatea filtrelor digitale se bazeaza pe algoritmul matematic al Transformatei Fourier Rapida (TFR), in vederea extragerii spectrului frecventei dintr-un semnal, pentru prelucrarea acestuia (de ex: pt. crearea unui filtru trece banda); De asemenea, transformata z este utilizata pt. analiza si implementarea filtrelor digitale;

Cerintele reprezentative de proiectare ale filtrelor (1) Filtrul trebuie proiectat pt. o anumita frecventa (functie frecventa / armonica);
Filtrul trece jos este utilizat pt. a bloca semnalele de frecventa inalta, in timp ce filtrul trece sus permite trecerea acestora; Filtrul trece banda permite trecerea frecventele doar intr-un anumit domeniu, in timp ce filtrul opreste banda permite trecerea frecventelor peste sau sub un anumit domeniu (latimea benzii); Un indicator important este raspunsul in frecventa; In f-ctie de acesta se poate decide ordinul si fezabilitatea filtrului.

Cerinte de proiectare-Exemplu
Sa se proiecteze un filtru digital pt. eliminarea zgomotului la f>30 Hz, dintr-un semnal achizitionat cu o frecventa de 100 Hz:
[b,a]=butter[5, 30/50]; Y=filter(b,a,x);% dfilt fvtool(b,a) freqz(b,a,p): utilizeaza algoritmul FFT pt. calc. rasp in frecventa a unui filtru digital (transf. z);

Cerintele reprezentative de proiectare ale filtrelor (2) Raspunsul filtrului la aplicarea unui semnal de tip impuls trebuie sa se incadreze intre anumite limite (cerinte de proiectare);
Exista o corespondenta directa intre frecventa pt. care a fost proiectat filtrul si raspunsul impuls (Transformata Fourier). Asta inseamna ca orice cerinta referitoare la raspunsul in frecventa este valabila si pt. raspunsul de tip impuls;

Cerintele reprezentative de proiectare ale filtrelor (3) Filtrul trebuie sa fie cauzal, stabil si limitat;
Pt. a fi implementat orice filtru ca f-ctie de timp trebuie sa fie cauzal: raspunsul filtrului depinde doar de marimea de IN actuala si anterioara; Un filtru stabil este acela care pt. orice limitare a semnalului de IN produce o anumita limitare in raspunsul acestuia; In unele cazuri este important ca raspunsul filtrului sa se incadreze in anumite limite;

Exemple de specificatii in cadrul proiectarii unui filtru

Proiectarea unui filtru de tip FIR sau IIR a.i. sa fie implementat printr-o fdt de ordin minim;
[n,wn]=buttord([1000 2000]/5000,[500 2500]/5000,1,60) [b,a]=butter(n,wn)

Definirea riplului sau a atenuarii semnalului in banda de trecere:

[b,a]=cheby1(4,1,[0.4 0.7])

Cerintele reprezentative de proiectare ale filtrelor (4) Complexitatea algoritmului de calcul trebuie sa fie redusa;
Nr. de operatii matematice trebuie sa fie redus (ordinul filtrului sa fie cat mai mic);

Filtrul trebuie sa poata fi implementat intr-o anumita structura hardware sau software.
In functie de cerinte trebuie stabilit ce tip de filtru este necesar: analogic, digital.

Clasificarea filtrelor digitale

Exista doua categorii de filtre digitale:

Recursive si nerecursive;
Cu raspuns finit (FIR) si cu raspuns infinit (IIR), la aplicarea unui semnal de intrare de tip impuls;

Filtre cu raspuns finit (1)-FIR

Sunt definite printr-o ecuatie diferentiala cu coeficienti constanti sau printr-o fdt in care marimea de IE M H ( z ) = bl z 1 depinde doar de marimea de IN si de l=0 esantionare; Exprima fiecare esantion de la IE ca o suma ponderala a ultimelor N intrari, in care N=ordinul filtrului; M Daca H(z) e fdt a filtrului, a si b sunt bl z l coeficientii filtrului, iar N si M ordinul Y (z) = l = 0N H (z) = maxim al param. de la numarator si X (z) 1 + ai z i numitor. Daca M=0 atunci a este un i =1 scalar, fdt are doar zerouri, iar filtrul este nerecursiv de tip FIR.

Avantaje & Dezavantaje ale FIR

Avantaje: sunt filtre liniare, metodele de proiectare sunt, deasemenea, liniare, sunt intotdeauna stabile, regimul tranzitoriu de la pornire are o durata finita, pot fi realizate practic (hardware) f. eficient. Dezavantaje: necesita un ordin de marime ridicat pt. a fi eficiente, intarzierea produsa de aceste filtre este aproape intotdeauna mai mare decat la filtrele IIR.

Metode utilizate la proiectarea FIR: fdesign.bandpass(Specificatiile)

metoda celor mai mici patrate (Least-squares); transformarea ferestrelor grafice (windowing);
b=0.4*sinc(0.4*(-25:25));fvtool(b,1) b1=b.*hamming(51);fvtool(b1,1);%gausswin

transformarea cosinus (raised cosine);

Filtre cu raspuns infinit-IIR

Filtre la care marimea de IE ramane diferita de zero pt. un nr. nedefinit de esantioane la aplicarea unui semnal de tip impuls; Sunt filtre care contin marimi de stare, iar marimea de IE si marimea urmatoare de stare sunt determinate de o combinatie liniara a marimii precedente de IN si IE (utilizeaza bucla de reglare). Datorita buclei de reactie filtrele de ordin superior pot avea pb. de instabilitate;
H ( z ) = Y ( z ) = X ( z )

1 +

l = 0 N

z a
i

i = 1

Filtre cu raspuns infinit-IIR

Necesita mai putine resurse de calcul decat FIR pt. aceleasi performante; Datorita faptului ca aceste filtre sunt neliniare vor introduce un defazaj intre marimile de IN si IE, in domeniul frecventa, iar in domeniul timp o anumita intarziere, datorita dependentei dintre cele doua domenii; Filtre clasice de tip IIR: Butterworth, Chebyshev de clasa 1 si 2, elliptic;

Avantajele utilizarii sistemelor de procesare numerica fata de sistemele analogice

Flexibilitate; Eficienta economica; Fiabilitate; Diagnoza; Integrare; Adaptabilitate; Stocarea si transmisia performanta a datelor; Performante superioare.

Flexibilitate, Fiabilitatea si Integrarea

Flexibilitatea.
Sistemul de prelucrare numeric se bazeaza pe un algoritm de calcul, pe care-l efectueaza un sistem cu microprocesor sau microcontroller specializat; Algoritmul poate fi usor schimbat, reprogramat fara nici o modificare fizica a sistemului de calcul.

Fiabilitate.
Depinde de partea hardware a sistemului care necesita intretinere;

Integrarea.
Sistemele digitale pot fi realizate intr-o capsula de circuit integrat

Diagnoza, Adaptabilitatea, Stocarea si Transmisia datelor

Diagnoza
Este necesara testarea atat in functionarea normala cat si in situatii de avarie. Folosirea sistemelor digitale se preteaza mai bine decat cele analogice prin folosirea unor algoritmi care sa testeze si sa furnizeze informatii usor de interpretat despre starea sistemului, sau sa decida folosirea unor resurse hardware de rezerva;

Adaptabilitatea
Un algoritm de procesare numerica poate fi folosit in mai multe aplicatii prin ajustarea parametrilor;

Stocarea si transmisia datelor

Datele numerice pot fi stocate mult mai rapid si cu o densitate mult mai mare pe unitatea de volum. De asemenea, semnalele numerice au o imunitate redusa la zgomot, atat in procesul de stocare cat si de transmisie.

Eficienta economica. Performante superioare

Eficienta economica
Pentru modificarea comportamentului unui amplificator numeric se modifica programul (o parte din algoritmul de calcul) fara modificari fizice ale sistemului. In cazul unui amplificator analogic cu tranzistoare, pentru modificarea caracteristicilor trebuie modificate diferite componente (R, C) ceea ce implica cheltuieli materiale, experimente, teste etc

Performante superioare
Exista numeroase tipuri de procesari a datelor care nu pot fi realizate in sisteme analogice (filtre de ordin superior);