Curs 3 – Introducere.

Semnale electrice analogice

Continut
Introducere. Clasificarea semnalelor
Analiza si sinteza semnalelor periodice
Analiza Fourier a semnalelor periodice
Analiza Fourier a semnalelor neperiodice
Semnificatia benzii unui semnal
Concluzii

1. Introducere. Clasificarea semnalelor

In circuitele electronice se utilizeaza forme de unda de curent si tensiune, cunoscute

sub numele de semnale electrice. Se prezinta o scurta clasificare a semnalelor intalnite in
circuitele electronice.

Criteriul 1 -Numarul de parametri ce descriu semnalul

Semnalele sunt functii de timp si fac parte din una din categoriile: determinist sau
aleator. Semnalele deterministe pot fi descrise prin functii matematice cu un numar finit de
variabile. De obicei, o variabila se noteaza cu t, cu semnificatie de timp, ca variabila
independenta, iar celelalte pot fi coordonate spatiale. O relatie generala este

𝑥𝑥 = 𝑥𝑥(𝑡𝑡1 , 𝑡𝑡2 , … , 𝑡𝑡𝑛𝑛 ) (1)

De exemplu, un semnal sinusoidal

𝑥𝑥(𝑡𝑡) = 𝐴𝐴 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝜔𝜔0 𝑡𝑡 + 𝜙𝜙) (2)

are un numar de trei parametri, 𝐴𝐴, 𝜔𝜔0 , 𝜙𝜙 si o variabila independenta t.

Un semnal aleator are intotdeauna cateva elemente de incertitudine, astfel incat nu este
posibila determinarea exacta a valorii la un moment dat de timp. Cu alte cuvinte, functia
matematica ce descrie un semnal aleator are un numar infinit de parametri. Cateva exemple de
semnale aleatoare: semnalul audio transmis pe un canal telefonic sau sarcina instantanee a
unui sistem energetic.

Criteriul 2 – Repetabilitatea in timp a valorilor

Se pot desosebi doua tipuri de semnale: periodice si ne-periodice, asa cum se sugereaza in
figura 1. Un semnal este periodic daca exista un interval de timp T0 dupa care semnalul isi
repeta valorile, deci:
𝑥𝑥(𝑡𝑡) = 𝑥𝑥(𝑡𝑡 + 𝑇𝑇0 ), 𝑇𝑇0 ∈ 𝑹𝑹 (3)

Criteriul 3 – Multimea valorilor

Semnalele care pot lua valori intr-un domeniu continuu 𝐷𝐷 ⊂ 𝑹𝑹 se numesc continuue sau
analogice. Daca valorile fac parte dintr-o multime finita, atunci semnalul se numeste discret in
amplitudine, asa cum se prezinta in figura 2. Discretizarea in amplitudine se numeste
cuantizare. Considerarea numai aanumitor momente de timp in evolutia semnalului se obtine
prin esantionare. Semnalul devine astfel discret in timp. Un semnal discret in amplitudine si
discret in timp se numeste semnal discret sau numeric.

1
 Electronica analogica / Circuite electronice liniare

Figura 1 – Semnal periodic (a) si neperiodic (b)

Figura 2: (a) Semnal continuu (analogic); (b) discret in amplitudine si timp

Pentru un semnal analogic periodic s(t), de perioada T0, urmatoarele marimi sunt importante
• valoarea medie temporala
T
1 0
X0 = s (t ) = ⋅ ∫ x(t)dt (4)
T0 0

• valoarea eficace sau efectivă (RMS = Root Mean Square)

1 𝑇𝑇
𝑋𝑋𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒 = �𝑇𝑇 ∫0 0 𝑥𝑥 2 (𝑡𝑡)𝑑𝑑𝑑𝑑 (5)
0

• puterea medie a semnalului pe o perioada

1 𝑇𝑇
𝑃𝑃 = 𝑇𝑇 ∫0 0 𝑥𝑥 2 (𝑡𝑡)𝑑𝑑𝑑𝑑 (6)
0

Exemplu: Fie un semnal de tensiune descris prin relatia 𝑢𝑢(𝑡𝑡) = 5 + 3 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠( 104 𝑡𝑡) [V]. Sa se
calculeze frecventa, perioada, valoarea medie, valoarea efectiva si puterea pe o perioada.
□
Solutie: Din expresia semnalului se identifica valoarea frecventei si perioadei

104 1 2 ⋅ 𝜋𝜋
𝐹𝐹0 = → 𝑇𝑇0 = = = 6.28 ⋅ 10−4 [𝑠𝑠]
2 ⋅ 𝜋𝜋 𝐹𝐹0 104

Valoarea medie este

𝑇𝑇0 𝑇𝑇0
1 1
𝑈𝑈 = ⋅ � 𝑢𝑢(𝑡𝑡)𝑑𝑑𝑑𝑑 = ⋅ � [5 + 3 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠( 104 𝑡𝑡)]𝑑𝑑𝑑𝑑 = 5 [𝑉𝑉]
𝑇𝑇0 0 𝑇𝑇0 0

Valoarea efectivă este

 Curs 3 – Introducere. Semnale electrice 3

1 𝑇𝑇0 2
𝑈𝑈𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒 = � � 𝑠𝑠 (𝑡𝑡)𝑑𝑑𝑑𝑑 = 5.431 [𝑉𝑉]
𝑇𝑇0 0

Puterea medie a semnalului pe o perioada

[ ]
T T
1 0 2 1 0 4 2 2 = 5.43 2 = 29.48 [W ]
P= ∫ s (t )dt = ∫ 5 + 3 sin(10 t ) (t )dt = S eff
T0 0 T0 0
■

2. Analiza si sinteza semnalelor periodice

Fie un circuit electronic liniar, la intrarea caruia se aplică succesiv semnalele elementare s1(t),
s2(t), ..., sn(t). La iesire se vor obtine semnalele y1(t), y2(t), ..., yn(t). Se pune problema
calcularii iesirii, y(t), a circuitului atunci cand la intrare se aplica un semnal oarecare, s(t).

Problema formulata are o solutie imediata bazata pe descompunerea semnalului s(t) dupa
multimea de semnale (functii) si(t) pentru care se cunosc raspunsurile yi(t). Iesirea circuitului
y(t) va fi o suma ponderata a raspunsurilor yi(t).Se pot scrie relatiile pentru
• Descompunerea semnalului s(t):
∞

𝑠𝑠(𝑡𝑡) = � 𝑎𝑎𝑖𝑖 ⋅ 𝑠𝑠𝑖𝑖 (𝑡𝑡)

𝑖𝑖=0
(1)
unde ai sunt coeficientii dezvoltarii.
• Calcularea raspunsului y(t) in baza principiului suprapunerii efectelor:
∞

𝑦𝑦(𝑡𝑡) = � 𝑎𝑎𝑖𝑖 ⋅ 𝑦𝑦𝑖𝑖 (𝑡𝑡)

𝑖𝑖=0
(2)
In practica, setul de functii {si(t)} trebuie sa satisfaca o serie de proprietati:
1. Sa fie usor de generat si implementat in circuite electronice;
2. Sa aiba expresii matematice simple;
3. Coeficientii ai a se calculeze usor;
4. Setul de functii {si(t)} sa fie ortogonal, pentru a obtine un calculul rapid si eficient al
coeficientilor dezvoltarii. O multime de functii este ortogonala daca este compusa din
functii ortogonale, doua cate doua. Doua functii φi(t) si φj(t) sunt ortogonale daca satisfac
relatia

𝑐𝑐 2 , 𝑖𝑖 = 𝑗𝑗
∫𝑇𝑇 𝜙𝜙𝑖𝑖 (𝑡𝑡) ⋅ 𝜙𝜙𝑗𝑗 (𝑡𝑡) ⋅ 𝑑𝑑𝑑𝑑 = 𝛿𝛿𝑖𝑖𝑖𝑖 = � (3)
0, 𝑖𝑖 ≠ 𝑗𝑗

unde c este norma setului de functii si T este domeniul de ortogonalitate.

Se presupune in continuare existenta unui set de functii ortogonale {𝜙𝜙𝑖𝑖 , 𝑖𝑖 = 1,2, … , 𝑛𝑛} si se
doreste calcularea coeficientilor de ponderare ai. Plecand de la relatia
 Electronica analogica / Circuite electronice liniare

𝑠𝑠(𝑡𝑡) = � 𝑎𝑎𝑖𝑖 ⋅ 𝜙𝜙𝑖𝑖 (𝑡𝑡)

𝑖𝑖=0
(4)
se inmulteste cu 𝜙𝜙𝑗𝑗 (𝑡𝑡) si se integreaza pe domeniul (durata) de ortogonalitate T. Rezulta

1
𝑎𝑎𝑗𝑗 = �𝑠𝑠(𝑡𝑡) ⋅ 𝜙𝜙𝑗𝑗 (𝑡𝑡) ⋅ 𝑑𝑑𝑑𝑑
𝑐𝑐 2 𝑇𝑇
, j = 1,2,... (5)
Se obtine astfel, un set de coeficienti {ai, i=1,...,n} numit modelul spectral al semnalului s(t).
Elementele multimii se numesc coeficientii dezvoltarii sau componente spectrale.
Reprezentarea grafica a coeficientilor se numeste diagrama spectrala sau – pe scurt - spectru,
asa cum se arata in figura 3.

Coeficientii spectrali ai descresc in raport cu valorea lui i. Practic, se constata ca de la o

anumita valoare a indicelui i, coeficientii ai sunt zero sau apropiati de zero. Intervalul dintre
doua componente spectrale se numeste frecventa, f0. Se defineste banda (de frecventa) a
semnalului ca fiind domeniul de frecventa in care toate componentele spectrale au amplitudini
mai mari decat o anumita valoare, de exemplu 10% din valoarea primei
componente/coeficient
𝑎𝑎
𝐵𝐵 = 𝑘𝑘 ⋅ 𝑓𝑓0 , 𝑎𝑎𝑖𝑖 ≥ 100 𝑖𝑖 = 1,2, … 𝑘𝑘 (6)

Pentru ca un circuit sa nu deformeze semnalul aplicat la intrare trebuie ca banda circuitului sa

fie mai mare decat banda semnalului de la intrare.

Trecerea de la semnalul s(t) la forma (4) se numeste analiza semnalelor. Construirea unui
semnal s(t) dintr-o suma ponderata de functii elementare se numeste sinteza semnalelor.
Analiza semnalelor este un proces de calcul ce poate fi efectuat manual sau automat, pe un
calculator. Alta solutie consta in realizarea unei implementari analogice a relatiei de analiza,
obtinandu-se astfel un analizor de semnal, care afiseaza coeficientii dezvoltarii, deci valorile
componentelor spectrale.

Figura 3– Diagrama spectrala a semnalului s(t)

Examinand relatia de analiza rezulta ca operatiile care trebuie implementate se refera la

produs si integrare, asa cum se prezinta in figura 4. Operatia inversa analizei se numeste
sinteza si se obtine cu ajutorul unui sintetizator sau sintetizor de semnal, asa cum se prezinta
in figura 5.
 Curs 3 – Introducere. Semnale electrice 5

Figura 4 – Schema bloc a unui analizor si sintetizor de semnal

3. Analiza Fourier a semnalelor periodice

Seria Fourier forma trigonometrica Se utilizeaza setul de functii ortogonale

Φ = {𝜙𝜙𝑖𝑖 (𝑡𝑡)}𝑖𝑖=0,1,2,…=
={1, 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 𝜔𝜔0 𝑡𝑡), 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠( 𝜔𝜔0 𝑡𝑡); 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 2𝜔𝜔0 𝑡𝑡), 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠( 2𝜔𝜔0 𝑡𝑡); … ; 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 𝑖𝑖𝜔𝜔0 𝑡𝑡), 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠( 𝑖𝑖𝜔𝜔0 𝑡𝑡); … } (1)
2𝜋𝜋
unde 𝜔𝜔0 = 𝑇𝑇
. Semnalul se descompune dupa relatia
∞ ∞

𝑢𝑢(𝑡𝑡) = 𝐶𝐶0 + � 𝐶𝐶𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 𝑖𝑖𝜔𝜔0 𝑡𝑡) + � 𝑆𝑆𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠( 𝑖𝑖𝜔𝜔0 𝑡𝑡)
𝑖𝑖=1 𝑖𝑖=0
(2)
Reprezentarea coeficientilor in functie de frecventa se numeste spectrul semnalului analizat.

Figura 5: Spectrul SFT al unui semnal periodic

Seria Fourier forma armonica (SFA) se obtine daca setul de functii ortogonale este:

𝜙𝜙 = {1, 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 𝜔𝜔0 𝑡𝑡), 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 2𝜔𝜔0 𝑡𝑡), 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 3𝜔𝜔0 𝑡𝑡), 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 4𝜔𝜔0 𝑡𝑡), … , 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 𝑖𝑖𝜔𝜔0 𝑡𝑡), … }
(1)
seria fiind
 Electronica analogica / Circuite electronice liniare

𝑢𝑢(𝑡𝑡) = 𝐴𝐴0 + ∑∞
𝑖𝑖=1 𝐴𝐴𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 𝑖𝑖𝜔𝜔0 𝑡𝑡 + 𝜙𝜙𝑖𝑖 ) (2)

Folosind toti parametrii, 𝐴𝐴0 , 𝐴𝐴𝑖𝑖 , 𝜑𝜑𝑖𝑖 , 𝑖𝑖 = 1,2, … se pot reprezenta componentele spectrale si
spectrul initial de faze.

Figura 6: Spectrul SFA. Spectrele de amplitudini si faze initiale

𝑇𝑇
𝐴𝐴, 𝑡𝑡 ∈ �0, 20�
Exemplu: Fie 𝑠𝑠(𝑡𝑡) = � 𝑇𝑇 un semnal dreptunghiular periodic, cu T0 =1 [ms] si A
−𝐴𝐴, 𝑡𝑡 ∈ � 0 �
2, 0
= 1 [V]. Seria Fourier forma armonica este
∞ ∞
4
𝑠𝑠(𝑡𝑡) = � 𝐴𝐴𝑖𝑖 ⋅ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( 𝑖𝑖 ⋅ 𝜔𝜔0 ⋅ 𝑡𝑡 + 𝜙𝜙𝑖𝑖 ) = � ⋅ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐( (2𝑖𝑖 − 1) ⋅ 𝜔𝜔0 ⋅ 𝑡𝑡 − 𝜋𝜋/2)
𝜋𝜋 ⋅ (2𝑖𝑖 − 1)
𝑖𝑖=1 𝑖𝑖=1

N.B: Coeficientii Ci sunt zero, fazele initiale sunt pi/2.

Daca factorul de umplere este 0.5 nu exista armonici impare. Considerand primele 10
armonici, banda semnalului este: B= 10*F0=10/T =10 / 0.1= 100 [Hz].
■
 Curs 3 – Introducere. Semnale electrice 7

Forma exponentiala a seriei Fourier este

∞

𝑠𝑠(𝑡𝑡) = � 𝐴𝐴𝑖𝑖𝑖𝑖 ⋅ 𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒( 𝑗𝑗 ⋅ 𝑖𝑖 ⋅ 𝜔𝜔0 ⋅ 𝑡𝑡)

𝑖𝑖=−∞

unde coeficientii Aic sunt complecși

Reprezentarea modulului si a fazei coeficientilor complecși Aic reprezinta spectrul Fourier al

semnalului analizat. Acesta se intinde de la –inf la + inf.

Forma complexa introduce notiunea de frecventa negativa, ceea ce este o abstractizare, prin
extinderea reprezentarii semnalului si in zona frecventelor negative. Este o reprezentare
bilaterala.

Reprezentarea reala, cu semnificatie fizica, se obtine doar pentru pulsatii pozitive, numita si
reprezentare unilaterala. Aceasta din urma se obtine din reprezentarea bilaterala prin
suprapunerea semiplanului din stanga, corspunzator frecventelor negative, peste semiplnaul
din dreapta corespunzator frecventelor pozitive.

Cele trei forme ale seriei Fourier sunt echivalente, putandu-se stabili relatii de transformare de
la o forma la alta.

4. Analiza Fourier a semnalelor neperiodice

Analiza semnalelor neperiodice se poate realiza prin transformata Fourier definita de relatia
∞
𝑆𝑆(𝜔𝜔) ≝ � 𝑠𝑠(𝑡𝑡) ⋅ 𝑒𝑒 −𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗 𝑑𝑑𝑑𝑑
−∞
(1)
care se noteaza simbolic

𝑆𝑆(𝜔𝜔) ≝ 𝐹𝐹{𝑠𝑠(𝑡𝑡)} (1.a)

Functia 𝑆𝑆(𝜔𝜔) se numeste densitate spectrala a semnalului s(t). Important de retinut este ca se
poate obtine semnalul s(t) dintr-o densitate spectrala prin transformata Fourier inversa

1 ∞
𝑠𝑠(𝑡𝑡) = 𝐹𝐹 −1 {𝑆𝑆(𝜔𝜔)} ≝ � 𝑆𝑆(𝜔𝜔) ⋅ 𝑒𝑒 𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗 𝑑𝑑𝑑𝑑
2𝜋𝜋 −∞
(2)
Functia s(t) este considerata functie original si 𝑆𝑆(𝜔𝜔) functie imagine. Reprezentarea grafica a
functiei 𝑆𝑆(𝜔𝜔), prin modul si faza, constituie diagrama spectrala de amplitudini, respectiv de
faze. Cele doua densitati spectrale sunt continue din punct de vedere matematic. Acest grafic
permite aprecierea benzii de frecventa ocupata de semnal.

Exemplu: Sa se calculeze functia densitate spectrala pentru semnalul de tip impuls din figura
de mai jos, in partea stanga.
 Electronica analogica / Circuite electronice liniare

Solutie: Semnalul din figura este denumit impuls dreptunghiular de arie unitate si poate fi
exprimat analitic prin relatia
1 𝜏𝜏
, 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 |𝑡𝑡| <
𝑠𝑠(𝑡𝑡) = 𝛿𝛿𝜏𝜏 (𝑡𝑡) = � 𝜏𝜏 2
𝜏𝜏
0, 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 |𝑡𝑡| >
2
Functia densitate spectrala este
𝜏𝜏 𝜏𝜏 𝜏𝜏
2 1 1 2 1 1
𝑆𝑆(𝜔𝜔) = � ⋅ 𝑒𝑒 −𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗 𝑑𝑑𝑑𝑑 = � �𝑒𝑒 −𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗 �′𝑑𝑑𝑑𝑑 = − �𝑒𝑒 −𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗 � � 2𝜏𝜏 =
𝜏𝜏 𝜏𝜏 𝜏𝜏 𝜏𝜏 (−𝑗𝑗𝑗𝑗) 𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗
−
2
−
2 −
2
𝜔𝜔𝜔𝜔
1 𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗 𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 � 2 � 𝜔𝜔𝜔𝜔
=− �𝑒𝑒 − 2 − 𝑒𝑒 2 � = 𝜔𝜔𝜔𝜔 = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑐𝑐 � �
𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗𝑗 2
2

si este reprezentata in partea dreapta a figurii de mai sus. Partea cea mai importanta a
densitatii spectrale, in care se gaseste cea mai mare parte a energiei semnalului, este data de
lobul principal, deci concentrata in banda de frecvente
2𝜋𝜋 1
𝐵𝐵 = [rad/s] = [Hz]
𝜏𝜏 𝜏𝜏

Daca tau = 0.1 [ms] atunci B = 1/0.1 ms = 104 [Hz] = 10 [kHz].

Daca tau = 0.01 [ms] atunci B = 1/0.01 ms = 105 [Hz] = 100 [kHz].
■

5. Semnificatia benzii de frecventa a unui semnal

Banda de frecventa se defineste ca fiind intervalul de frecventa in care se gaseste cea mai
mare parte a energiei semnalului. Omiterea unei portiuni din domeniul frecventa in care este
definit semnalul determina deformarea semnalului. Se spune ca avem distorsiuni de frecventa
sau liniare.

Daca banda semnalului este mai mica decat banda circuitului ce-l prelucreaza, atunci forma
semnalului nu este afectata.
 Curs 3 – Introducere. Semnale electrice 9

Daca banda semnalului este mai mare decat banda circutului, o parte din compnentele
semnalului vor fi atenuate/inalaturate si forma semnalului se va schimba. Circuitul se
comporta ca un filtru, asa cum se descrie in figura 8.

Figura: Relatii posibile între banda semnalului si banda circuitului

Fir B banda de frecventa a circuitului. Fie Bi, i=1,...,4, benzile de frecventa ale semnalului
analizat. Se pot considera urmatoarele situatii:
1). Banda semnalului inlcusa in banda circuitului. Rezulta ca semnalul de la iesirea circuitului
nu este distorsionat. Circuitul este un fitru trece tot.
2). Banda semnalului este mai mica decat banda circuitului, insa nu inclusa in banda
circuitului. Circuitul filtreaza partea de joasa frecventa a semnalului, deci se comporta ca un
filtru trece jos.
3). Banda semnalului este mai mica decat banda circuitului, insa nu inclusa in banda
circuitului. Circuitul filtreaza partea de frecvente inalte a semnalului, deci se comporta ca un
filtru trece sus.
4). Banda semnalului este mai mare fata de banda circuitului. Circuitul filtreaza partile de
frecventa joasa si inalta din banda semnalului, deci se comporta ca un filtru trece banda.

Concluzii

S-au prezentat cateva elemente pentru caracterizarea semnalelor, ca obiect de lucru al

circuitelor electronice. Exista doua categorii de semnale: deterministe si aleatoare. Semnalele
deterministe pot fi cunoscute cu exactitate in orice moment de timp. Semnalele aleatoare pot
fi cunoscute numai probabilistic.

Un semnal continuu are un spectru discret (spectru de linii). Numarul de componente

spectrale luate in calcul defineste banda semnalului. Pentru ca semnalul sa nu fie deformat in
circuite trebuie ca banda semnalului > banda circuitului. Altfel, forma se modifica avand loc o
operatie de filtrare.

Semnalele periodice se analizeaza cu seria Fourier. Reprezentarea coeficientilor seriei Fourier

se numeste spectru. Acesta are o reprezentare discreta.

Semnalele neperiodice se analizeaza cu transformata Fourier. Reprezentarea spectrala a unui

semnal neperiodic este continua.