Semnale periodice, alternative, armonice (alternative sinusoidale)

Semnale periodice
Semnalele periodice pot fi de form oarecare (figura 5) sau determinat cum sunt semnalele sinusoidale,
semnalele dreptunghiulare sau impulsurile, semnalele dinte de fierstru .a.m.d. (figura 6).
Semnalele periodice sunt reprezentate analitic sub forma unei funcii S = u(t) cu proprietatea:
u(t) = u(t+T)
(7)
unde T este perioada de repetiie.
Alte doua mrimi legate de periodicitate sunt frecvena:
f=1/T
(8)
i pulsaia sau frecvena unghiular:
= 2f.
(9)
O mrime important a semnalelor periodice este valoarea medie, notata u0 sau umed:
Umed=1/Tu (t) dt
(10)
Valoarea medie se mai numeste si compnenta continua a semnalului. Alte marimi importanta sunt valoarea
maxima, UMax si valoarea minima, Umin+. Semnalul periodic oarecare si marimile principale sunt prezentate in figura 7.

Fig. 7. Semnal periodic; marimi principale:

Fig. 6. Semnale periodice

sinusoidal; dreptunghiular; dinte de
fierastrau

Semnale alternative
Un semnale periodic este alternativ atunci cand valoarea sa medie sau componenta continua este egala cu zero.
Relatia care defineste un semnal alternative este prin urmare:
Umed=1/Tu (t) dt =0
(11)
Relatia are si o interpretare grafica (figura 8), intr-o perioada, suprafata pozitiva a semnalului, notata cu semnul
plus si suprafata negativa a semnalului, notata cu semnul minus sunt egale.
Un semnal periodic oarecare poate fi descompus intr-o suma formata dintr-un semnal continuu egal cu valoarea
medie si un semnal alternativ (figura 9).
Semnalul continuu se numeste componenta continua a semnalului.
Semnalul alternativ se numeste componenta alternativa a semnalului.

Fig. 8. Semnal alternativ

Fig. 9. Descompunerea unui semnal periodic oarecare in componenta continua si alternativa

Separarea aceasta nu este doar teoretica. In electronica sunt numeroase situatiile cand aceasta separate se
face practic. Exista circuite care extrag doar componenta alternativa a unui semnal. Exista circuite care extrag doar
componenta continua a unui semnal.

Semnale alternative sinusoidale (armonice)

Un semnal foarte important in electronica este semnalul alternativ sinusoidal, prezentat in figura 10, impreuna cu
principalele marimi care-l caracterizeaza.
Un semnal alternativ sinusoidal are expresia generala:
u(t) = UM sin (t ) (12)
Marimile principale ale semnalului sinusoidal sunt:
UM amplitudinea semnalului
(f, T) frecventa (unghiulara, aici, dar legata direct de frecventa si perioada)
t faza semnalului
faza initiala
U valoare efectiva (prezentata in continuare )
2
Valoare efectiva a unui semnal electric esta data de relatia: U=1/Tu (t) dt
(13)
Fig. 10. Semnalul sinusoidal
care reprezinta radacina patrata a vaolorii medii a semnalului la patrat.
Pentru semnalul alternativ sinusoidal valoarea efectiva este:
U=UM/2=0.7UM
In literatura valoarea efectiva este prezentaa adeseori, dupa denumirea engleza, valoare RMS (Root Mean
Square radacina din media patratica) Un semnal sinusoidal este important din doua motive.
In primul rand energia electrica este generata de masinile electrice generatoare din marile centralele electrice
sub aceasta forma si asa este aceasta transmisa la consumatori, fie ei industrialai sau casnici. Forma tensiunii la bornele
prizelor din casele noastre este alternativa, sinusoidala. Exista deasemenea numeroase alte circuite care genereaza
semnale sinusoidale.
In al doilea rand orice semnal periodic alternativ poate fi descompus intr-o suma de semnale sinusoidale care
au frecvente egale cu multipli ai frecventei semnalului principal si care se numesc armonici. Matematic operatia este
cunoscuita sub numele de descompunere Fourier.
Exista o prima armonica, numita si fundamentala, care are frecventa egala cu a semnalului principal. Armonica
urmatoare, numita armonica a doua are frecventa dublul frecventei fundamentale. Exista armonica de
gradul trei, patru s.a.m.d., teoretic numarul lor este infinit. Amplitudinea armonicilor scade o data cu cresterea
frecventei acestora. Scaderea nu este liniara si nici macar monotona.
Un semnal periodic alternativ oarecare poate fi asimilat in acest fel cu o suma de semnale sinusoidale. Cu cat
numarul de armonici luate in considerare este mai mare cu atat aproximatia este mai buna.
In acelasi fel, un semnal periodic oarecare se poate descompune intr-o componenta continua si o suma de
armonici, rezultate din descompunerea la randul ei a componentei alternative. Primele armonici sunt de multe ori
suficiente pentru o buna aproximatie (figura 11).
Descompunerea are desigur un interes practic. In primul rand exista metode simple pentru rezolvarea circutelor
electrice supuse semnalelor de tip continuu sau alternative sinusoidal. Prin descompunerea in armonici aceste metode
pot fi generalizate la toate tipurile de semnale periodice.
In al doile rand semnalele periodice oarecare se descompun fizic, cu s-au fara voia noastra, in armonici, iar
efectele acestor armonici sunt de multe ori importante si este nevoie de cunoasterea si studierea lor.

Fig. 11. Descompunerea unui

semnal periodic oarecare in
componenta continua si armonici
pana la ordinul 3

Impulsuri modulate in latimi PWM

Semnalele modulate sunt combinatii specifice formate din doua tipuri de semnale si sunt utilizate in special in
trensmisia informatiei: radio, TV, telefonie, transmisii de date.

Unul dintre semnale, de frecventa mare, se numeste purtatoare si asa cum ii spune numele el este semnalul
care il poarta pe cel de al doilea care se numeste semnal modulator. De fapt semnalele modulate utilizeaza semanlele
purtatoare, de frecventa mare, pentru ca ele pot fi transmise mai bine la distanta.
Exemplul tipic este transmisia radio a unui semnal de tip voce, care este un semnal in spectrul audio.
Propagarea nu este eficienta decat la frecvente mai mari, incepand de pe la 100 KHz (si pana in domeniul Ghz). Pentru
a fi transmis, semnalul audio moduleaza un semnal de frecventa mult mai mare iar semnalul modulat este la randul lui
transmis in eter. El este receptionat de aparatele de radio si printr-o operatie inversa, denumita demodulare, din
semnalul modulat se extrage semnalul modulator, adica semnalul audio care apoi este redat.
Dupa tipul purtatoarei exista doua categorii mari de modulatie:
modulatie armonica, in care purtatoarea este un semnal sinusoidal;
modulatie in impulsuri, in care purtatoarea este un semnal sub forma de impulsuri.

In modulatia de impulsuri purtatoarea este o succesiune de

impulsuri deptunghiulare. Semnalul modulator actioneaza de
asemenea asupra parametrilor succesiunii de impulsuri si
corespunzator exista urmatoarele tipuri principale de modulatie a
impulsurilor (figura 4):
modulatie de amplitudine, semnalul modulator modifica
amplitudinea impulsurilor (figura 4.a.);
modulatie de frecventa, semnalul modulator modifica frecventa
mpulsurilor (figura 4.b.);
modulatie de pozitie, semnalul modulator modifica pozitia
mpulsurilor (figura 4.c.).
modulatie de latime, semnalul modulator modifica latimea i
mpulsurilor (figura 4.d.).
Dintre acestea primele trei sunt putin utilizate, cel mai folosit fiind
semnalul modulat in latime. De multe ori acesta apare in literatura sub
forma unui acronym derivat din denumirea in engleza, PWM (Pulse Width

Fig. 4. Modularea impulsurilor

Conversia digital-analogic si invers

n sistemele de msur se utilizeaza foarte mult conversia semnalelor, din analogic in digital sau invers.
Circuitele corespunzatoare au denumirile:
convertor analog-digital (DAC digital to analog converter),
convertor digital-analog (ADC analog to digital converter),
In cazul simbolurilor utilizate pentru convertoare partea ascuit corespunde semnalului analogic iar cea
lata semnalului digital deoarece acesta este transmis in multe situatii pe mai multe cai (figura 5a) astfel ca
simbolurile simplificate sunt prezentate in figurile 5b,c.
Operatia de conversie se scrie simplificat conversie A/D, respectiv conversie D/A.

Fig. 5. Simbolurile ADC si DAC

3

Esantionare
Procedura de eantionare a semnalelor este legat de conversia A/D a semnalelor dar si de modurile de
transmisie a semnalelor. Prin eantionare se nelege transformarea semnalul analog n succesiune de
eantioane. Acesta este evaluat n amplitudine periodic i se extrage valoarea instantanee a momentului
(eantion) aa cum se poate observa n figura 6.
a)

Fig. 6. Semnal analogic

(a) i semnalul eantionat
(b)

b)

Intervalul de timp ntre dou eantioane este iar 1/ este frecvena de esantionare, f .
O problem care apare n acest proces este alegerea frecvenei de eantionare pentru ca semnalul astfel
transformat s poat fi reconstruit cu o precizei ct mai bun.
Este uor de neles c o frecven mai mare duce la o precizie mai mare dar exista o teorema care
spune c un semnal poate fi reprodus cu precizie dac frecvena de esantionare este de doua ori mai mare dect
a celei mai mari armonici a semnalului.
Multiplexare si demultiplexare
Atunci cnd un sistem de msur are mai multe marimi de msurat ce trebuie transmise la distan
pentru procesare un procedeu utilizat curent este multiplexarea i apoi demultiplexarea semnalelor.
Un multiplexor, simplificat MUX, este un circuit cu mai multe intrri i o singura ieire. El selecteaz
doar una dintre intrri i o conecteaz la ieire i poate selecta pe rnd oricare intrare cu ajutorul unui semnal
de selecie potrivit. El face posibila utilizarea unei singure linii pentru transmiterea mai multor semnale
eantionate n prealabil.
Demultiplexorul, simplificat DEMUX, face operaia invers. El are o intrare i mai multe iesiri si, la fel
ca multiplexorul, cu care lucreaza mpreuna, face selecia cu ajutorul unui semnal de selecie.
O schem simplificat a unui sistem MUX-DEMUX pentru trei semnale este prezentat n figura 8.

Fig. 8. Multiplexor
i demultiplexor

Reprezentarea semnalelor in domeniul frecventa

Un semnal periodic se poate reprezenta, conform descompunerii in serie Fourier, ca o sum de semnale
sinusoidale, de amplitudini si faze determinate.
Totalitatea acestor componente formeaza spectrul de frecven al semnalului. Exista o componenta de
frecven zero, componenta continua, o componenta fundamentala cu aceeasi frecvana cu a semnalului i o
suma de armonici cu frecvene multipli ai frecvenei fundamentale.
Se obinuieste s se reprezinte acest spectru prin segmente de mrime egala cu amplitudinea fiecrei
componente plasate n pozitie corespunztoare de-a lungul unei axe a frecventelor. n figura 9b este
4

reprezentat aceast funcie, denumit funcie spectral, pentru semnalul periodic dreptunghiular din figura 9a
(suma este teoretic infinit dar n practic se utilizeaz un numar finit de componente).
a)

b)

Fig. 9. Spectrul unui

semnal periodic
dreptunghiular.

Componenta unui sistem modern de masura

Un sistem de msura transforma una sau mai multe mrimi fizice ale unui corp, fenomen sau proces
care sunt denumite mrimi de masurat intr-o mrime sau set de mrimi fizice ce pot fi evaluate prin valoare,
numite si date msurate. Primele sunt marimi de intrare, ultimele sunt marimi de ieire ale sistemului.
Mrimile fizice sunt asociate unor mrimi standard care reprezint unitti de masur iar prin msurare
se face o comparatie ntre marimea standard i mrimea de masurat.
Dac la intrare este o singur mrime atunci sistemul se numeste instrument de masur. Ele pot fi
simple sau complexe.
Componena unui instrument simplu
este prezentat n figura 1.

Senzorul este elementul esenial

Senzorul este elementul esenial din componena unui instrument. El rspunde la un stimul produs de o
mrime fizic a unui corp, fenomen sau proces prin generarea unui semnal, de cele mai multe ori un semnal
electric, care poate fi evaluat (primeste o valoare) i afiat.
n locul senzorului poate aparea un alt element nrudit, numit traductor. Acesta desemneaz un element
care transform energia unui stimul ntr-o alta form de energie, de cele mai multe ori energie electric.
Numrul i varietatea senzorilor i traductoarelor este foarte mare i o mprire net este greu de fcut astfel c
ambele denumiri sunt de multe ori utilizate pentru un acelai element.
Componena unui instrument complex modern este prezentat n figura 2.

Fig. 2. Componena unui instrument complex.

Un prim element suplimentar fa de instrumentul simplu este blocul de prelucrare al semnalului
generat de senzor care se mai numeste bloc de condiionare (termen provenit din denumirea din englez).
Acesta este necesar atunci cnd de exemplu semnalul este prea mic i trebuie amplificat sau trebuie s se afle
ntr-un interval standard sau sunt necesare corecii s.a.
Deoarece instrumentele moderne utilizeaz calculatorul pentru memorare i afiare, nainte de acesta se
afl un convertor analog-digital (ADC).
Dac la intrare sunt mai multe mrimi atunci un sistemul modern de masur are de obicei componena
din figura 3.

Fig. 3. Componena
unui sistem modern
de msur.

Cu cifre sunt notai senzorii. Acetia pot fi exteriori procesului, cum este senzorul 1 i stimulul n acest caz se
transmite la distan sau interiori. Semnalul poate fi transmid direct la blocul urmator sau este nevoie de circuite de
interfa care produc i o prelucrarea a semnalului. Unii dintre senzori au nevoie pentru a funciona de o surs exterioar
de excitaie, cum este senzorul 4.
Semnalele sunt apoi multiplexate i transformate n semnale numerice. Blocurile corespunztoare sunt de obicei
nglobate ntr-un subsistem numit plac de achiziie, conectat la sistemul de calcul.

Caracteristica statistica a unui instrument

Relaia dintre mrimea de iesire, O (msurat, valoarea) i marimea de intrare, I (de msurat) poate fi
reprezentat analitic sau grafic i reprezint funcia de transfer a instrumentului. Dac relaia este stabilit
experimental, n regim stationar (marimile nu sunt variabile n timp la momentul fiecarui experiment) se obine
caracteristica static a instrumentului.

Fig. 8. Caracteristic
static ideal

O caracteristic static ideal este prezentat n figura 8. Dependena trebuie sa fie liniar i s fie
indeplinit condiia de zero (stimul zero, valoare msurat zero). Teoretic caracteristica este infinit. Practic exist
valori maxime att pentru intrare ct i pentru ieire.
Caracteristica poate avea valori negative i d n acest caz o informaie despre sensul sau semnul stimulului.
Raportul dintre variaia mrimii de iesire i a mrimii de intrare se numeste sensibilitatea instrumentului.
Este panta caracteristicii fiind proporional (exista un coefficient de scar) cu tangenta unghiului dintre
caracteristic cu abscis.
Instrumentul poate fi utilizat practic doar pn la nite valori maxime pentru intrare sau ieire, SOM i SIM.
Acestea reprezint plaja de masur.
Caracteristici reale
Caracteristicile reale se abat de la forma ideal i vom considera pe rnd aceste abateri desi ele se pot ntlni
de multe ori concomitent. Abaterile conduc la erori de masurare.
Decalajul (offset) i deriva
Exist un decalaj sau offset n cazul n care caracteristica nu trece prin zero. Se defineste de obicei decalajul
la intrare ca mrimea de intrare care conduce la mrime zero la ieire dar similar se pote defini i un declaj la iesire

(figura. 9a) Decalajul este uneori introdus intenionat, alteori reprezint o eroare. In acest din urm cas exist
mecanisme de reglaj prin care acesta se compenseaz. Procedeul se numete i aducere la zero a instrumentului.
Aducerea nu rezolv definitiv problema decalajului din cauza unui alt fenomen, deriva. Presupunnd un
reglaj de nul perfect, deci mrimi zero la intrare i ieire, se observ c in timp mrimea de ieire are o deviaie
(deriv) lent de la valoarea zero. Cauza obinuit este modificarea condiiilor de mediu, n special de temperatur,
dar exist i o component cauzat de mbtrnirea elementelor componente ale instrumentului.
Fig. 9. Decalaj i
saturaie

Senzori generatori
Acesti senzori, dac sunt din categoria senzorilor simpli, produc un semnal de iesire electric direct prin
modul de funcionare. Un astfel de snzor poate fi reprezentat ca un generator de energie electric real, adic o
surs de tensiune n serie cu o rezistena intern.
Rreprezentarea se poate face si ca generator real de curent conform teoremei de transformare (figura 1).
Fig. 1.
Reprezentarea
unui senzor
generator

O alt categorie de senzori generatori sunt compleci i fac msurtorile prin intermediul unui semnal
generat de o surs special, de exemplu surs laser. Ei nu pot fi reprezentai n acest mod simplificat.
Senzori parametrici
Acesti senzori i modific parametrii (obinuit electrici) sub influena mrimii ce trebuie msurat i
care ns au nevoie de o surs suplimentar (sau mai multe) de alimentare cu energie electric (figura 2). Ei pot
fi de multe ori reprezentai tot prin surse reale ca i n cazul anterior.
Fig. 2. Senzor
cu alimentare
suplimentar

Senzori cu iesire in tensiune sau current

Un senzor generator, dar nu numai, poate fi reprezentat ca n figura 1. Senzorii care au rezistena
intern mic sunt mai apropiai de o surs ideala de tensiune i mrimea de ieire este considerat tensiunea.
Senzorii care au rezistena intern mare sunt mai apropiai de o surs ideala de curent i mrimea de ieire este
considerat curentul.
7

De multe ori este mai convenabil ca semnalul s fie curentul de ieire. Acest lucru este important mai
ales dac exist o distan semnificativ ntre senzor i restul sistemului de msur (figura 5) i rezistena
firelor nu poate fi neglijat.
Pentru cazul n care semnalul este tensiunea de ieire a senzorului, UO, exist o eroare nsemnat la
intrarea sistemului de msurare (UI) egala cu suma tensiunilor pe fire, 2U. n cazul n care semnalul este
curentul sursei aceasta eroare este eliminat, II = IO. De multe ori sunt prevzute circuite care transforma
caracterul generatorului senzorului din tensiune n curent.

Fig. 5. Senzor
de tensiune i
de curent.

Termistor
Este un material semiconductor ceramic. Poate avea coeficient de rezisten pozitiv (PTC Positiv
Temperature Coefficient) sau negativ (NTC Negativ Temperature Coefficient).
Performanele:
- coeficientul de temperatur al rezistenei: 1% C1.
- constanta de timp: secunde-zeci secunde
- precizia depinde de calibrare
- caracteristica este puternic neliniara
Pentru un lot de termistoare uzuale, care au parametrii de catalog identici, mprtierea rezistenei la 25
oC este de pn la 20%, ceea ce nseamn ca trebuie fcut calibrare individual pe domeniul de msur
Funciile de transfer tipice pentru NTC, PTC i RTD sunt prezentate n figura 10.

Fig. 10.
Funciile de
transfer tipice
pentru NTC,
PTC i RTD

Termocupluri
Este cel mai utilizat. E generator, e liniar, simplu, ieftin, reproductibil (mprtiere mic).
Se bazeaz pe efectul de generare a unei tensiuni electromotoare (tem) de-a lungul unui conductor.
Efectul e diferit la materiale diferite i prin unirea a doua astfel de conductoare tem e proporionala cu diferena
tem individuale (efectul este i o principal cauz de zgomot n circuitele electronice).

Fig. 11. Firul

de material
diferit, C, nu
influeneaz
termocuplu.

Reguli pentru utilizarea termocuplurilor:

Nu se poate stabili o tem ntr-un circuit format din acelasi material doar prin aciunea cldurii
Un fir material diferit poate fi inserat oriunde ntr-un bra al unui termocuplu fr a influena
tem dac punctele de insertie sunt la aceeai temperatur (figura 11).
Numrul de astfel de inserii nu este limitat. Punctele de inserie pot fi realizate prin orice
procedeu (lipire, rsucire, sudur sau strngere mecanic). Deci poate fi adugat un ntreg
circuit de interfa, ct timp punctele de contact sunt la aceeai temperatur Pentru msurri de
precizie, n condiii de laborator se utilizeaz schema cu o singur temperatura de referin
(figura 12):
Fig. 12.
Schema de
utilizare cu o
temperatur de
referin

Tm de msurat; Tr de referin, zona este meninut strict la o temperatur constant, cunoscut;

zonele punctate trebuie sa fie izoterme Curent se utilizeaz schema cu dou temperatur1 de referin (figura
13):
Fig. 13.
Schema de
utilizare cu
dou
temperaturi de
referin
Circuitul este cel mai utilizat n sistemele de msurare a temperatur. Poriunea c-d-e este termocuplu.
principal. El arede obicei fire de extensie, C-D. n interiorul sistemului sunt dou zone de temperatur egal,
intrarea, I i referina 0. Sistemul are si o corecie funcie de temperatura ntre ele.
9

Firele de extensie pot fi: identice, mperecheate, compensate.

Senzor de temperatur rezistiv
Acesta se mai noteaz RTD de la denumirea englez - Resistive Temperature Detector. El se bazeaz
pe efectul creterii rezistivitii unui material cu creterea temperaturii i implicit creterea rezistenei unui
rezistor cu temperatura.
Ecuaiile de variaiei a rezistenei cu temperatura pentru un RTD sunt diferite funcie de domeniul de
temperatur:
Domeniul: 200oC to 0oC: Rt =R0[1+At +Bt2 +Ct3(t 100)];
Domeniul: 0oC to 650oC: Rt =R0[1+At +Bt2];
unde Rt este rezistena la temperatura t, iar R0 este rezistena la temperatura 0oC. Termenii de gradul
doi sau trei sunt relativ mici i ntr-o prim aproximaie se poate considera doar termenul de gradul unu, astfel
ca relaia s fie liniar
Constructiv sunt doua tipuri de RTD:
-bobinate;
-cu pelicul (metalic pe ceramic).
Materialele utilizate curent pentru RTD i variaia acestora funcie de temperatur sunt prezentate n
figura 9.
Fig. 9. Caracteristici de transfer pentru RTD
Dintre parametrii amintim:
- precizia RTD industrial: 0.1C
- precizia RTD standard de platin 0.0001C.
- coeficientul de temperatur al rezistenei: 0.4 ... 0.5% C1.
Pentru msurare se realizeaz de obicei un circuit care furnizeaz
un curent constant prin senzor i se msoar tensiunea. Un montaj mai
simplu, cu performante mai slabe, este divizorul rezistiv.
O problem este curentul care ncarc senzorul i l nclzeste
suplimentar. Eroarea se micoreaz prin utilizarea unui curent mic i a
unui senzor cu rezisten mica. Pentru msurri de precizie se utilizeaz
metoda de nul (punte).

Senzori capacitivi de prezenta

Fig. 22. Senzor capacitiv de

prezenta

Marci tensometrice rezistive

Sunt cele mai utilizate elemente pentru msurtori de efort. Un fir are rezistena electric data de
formula cunoscut:
10

R= l/S (1)
Modificarea rezistentei sub aciunea unui efort mecanic se numeste efect piezorezistiv. Se modific
toate marimile care intra n formula (1).
Constructiv o marc tensometric este realizat ca n figura 3.
Fig. 3. Construcia mrcii
tensometrice
Variaia relativ este:
R/R = G (2)
Unde : deformare
G constanta a
mrcii tensometrice

Variaia este mic astfel c pentru sesizarea cu precizie este utilizat puntea Wheatstone (figura 4).

Fig. 4. Puntea
Wheatstone

O eroare apare deoarece prin marc trece curent i deci se nclzeste, iar R creste din acest motiv.
Eliminarea se face prin utilizarea a dou mrci identice (r1= r2 mrci i r3=r4 rezistene).
Dac se schimb doar temperatura nu apare nicio influen la ieire.
O alt cale pentru eliminarea influenei temperaturii este alimentarea punii cu impulsuri, factor de
umplere, F, mic, i evaluarea valorii medii. Puterea scade cu patratul F i la fel temperatura.
Pentru situaii de efort i deformare cu direcii neprecizate, se utilizeaz marc n rozet, iar din
semnalele lor se deduce direcia efortului principal (figura 5).
Fig. 5. Mrci tensometrice n rozet i evaluarea
amplitudinii i direciei efortului resultant
1= C + R
2= C R
C =( xx+ yy)/2
xx C = Rcos2
xx C = Rsin2 (3)
yy C = Rcos2
rezolvnd se obine amplitudinea R i
direcia
(4)

11

Marci piezoelectrice
Fenomenul de piezoelectricitate apare la unele cristale cum este cuarul sau
unii compui ai litiului, dar i la materiale ceramice sau polimeri. Un efort mecanic
provoac apariia unei tensiuni electrice pe suprafeele supuse efortului i invers, dac
se aplic o tensiune electric apare o for care deformeaz structura.
Cristalul de cuar e utilizat i n circuitele electrice. Din punct de vedere
electric un cristal de cuar are schema echivalent din figura. Exist dou frecvene de
rezonant, una serie, alta paralel.
Mrci tensometrice piezoelectrice
Un astfel de senzor (figura 6) are doi electrozi din folie metalic cu un film dielectric ntre ei i
formeaz un condensator. La efort apar sarcini pe electrozi, proporionale cu efortul. Sunt ieftini, cu rspuns
dinamic foarte bun dar precizia e mediocr.
Fig. 6.
Construcia
mrcii
tensometrice
piezoelectrice
Acest tip de senzor are nevoie de circuite de amplificare speciale, cu rezisten foarte mare la intrare,
pentru a nu permite descrcarea sarcinilor. Se utilizeaz amplificatoare electrometrice sau de sarcin (figura 7).
Valoarea C n primul caz este mult mai mare dect valoarea capacitii senzorului, CG.
Amplificatorul de sarcin, cu tranzistor cu efect de cmp la intrare are un condensator n bucla de
reacie. Se produce o tensiune de iesire proporional cu sarcina de intrare.

Fig. 6.
Amplificatoar
e speciale
pentru mrci
tensometrice
piezoelectrice

Sisteme de achiziie de date (SAD) monocanal

Cea mai simpl variant a unui sistem de achiziie de date este cea monocanal unde exista doar un canal de intrare.
Marimea de intrare este o tensiune electrica astfel incat orice alta marime de intrare trebuie convertita mai intai intro tensiune. Marimea de intrare, tensiunea electrica, trebuie sa fie in gama de achizitie specificata in manualul
sistemului de achizitie de date. Schema bloc a unui astfel de sistem, cu conversie direct, este prezentat n Fig.1.
Cuvntul binar ce reprezint rezultatul conversiei este transmis ctre microprocessor printr-o interfata standard,
12

specifica arhitecturii microprocesorului utilizat. Acesta, la rndul su, genereaz semnalul de start conversie pentru
o noua masurare.

Fig.1. SAD monocanal, cu

conversie direct.

Daca tensiunea de intrare este de valoare prea scazuta pentru a putea fi citita, apare necesitatea introducerii unui
amplificator de (Fig.2).

Fig.2. SAD monocanal, cu

amplificator.

Acest sistem de achizitie poate fi utilizat doar pentru marimi

cu variatie lenta unde precizia ceruta este relativ limitata. Un astfel de sistem poate fi utilizat si ca frecventmetru dar
cu performante relativ limitate. Astfel de sisteme sunt tot mai rat intalnite datorita puternicelor limitari pe care le
prezinta. Aceste sisteme pot fi intalnite la AVOmetre simple sau la microcontrollere.

Fig.3. SAD
monocanal cu CEM.

Pentru a putea achizitiona marimi de

intrare cu variatie rapide se impune modificarea precedentului sistem prin introducerea unui asa-numit de
eantionare-memorare (CEM) la intrarea convertorului analog-digital (Fig.3). Intre dou conversii succesive, CEM
urmrete variaiile marimii de intrare. Inainte de inceputul unei noi conversii analog-digitale, CEM este trecut n
starea de memorare, furniznd la ieire valoarea momentan a tensiunii de intrare, corespunztoare sfritului etapei
de urmrire. Starea de memorare dureaz pe ntrega perioada de conversie a convertorului analog digital. Cu cat
frecventa de conversie este mai mare (timp de conversie mai mic), cu atat mai rapid este sistemul de achizitie, deci
poate citii mai multe marimi de intrare. Introducerea CEM nu creste precizia insa creste viteza.
Astfel de sisteme sunt larg raspandite pe piata si sunt practic omniprezente in toate
aparatele de masura pe care le intalnim uzual.

Sisteme de achiziie de date (SAD) multicanal

Un sistem monocanal, indiferent cat de performant este are un mare dezavantaj: nu poate achizitiona decat o
marime. In industrie sunt necesare sisteme cu un numar foartemare de canale care pot achizitiona foarte rapid n
marimi de intrare. Un sistem multicanal nu este prea diferit de unul monocanal. Functional se foloseste un sistem
monocanal care citeste marimea de intrare. Marimea de intrare insa este de fapt comutata, astfel incat la fiecare
achizitie sistemul citeste un alt canal. Comutarea se face folosind o componenta electronic numita multiplexor ce
contine o serie de comutatoare analogice. Aceasta comuta una din intrarile sale, la iesire, in functie de o adresa
specificata pe intrarea de control. Astfel, este posibil utilizarea unui singur CAD pentru toate intrrile analogice
dupa cum se poate vedea in Fig.4. Diferitele surse de semnal analogic sunt multiplexate la intrarea circuitului de
eantionare i memorare, care reine, de fiecare dat, valoarea unui eantion, n vederea conversiei. Ca si in cazul

13

predecent, viteza de conversie este cruciala pentru vitaea de\ achizitie. Cu cat conversia se face mai rapid, cu atat
mai repede poate fi comutat un nou canal de intrare la intrarea CEM.

Fig.4. Structura unui sistem de msurare multicanal cu

multiplexare temporal.
Din Fig.4 se pot observa funciile microprocesorului,
care asigur: semnalul de comand a circuitului de memorare,
semnalul de iniiere a conversie si semnalele de adresa pentru
multiplexor. Varianta cu multiplexor a circuitului de achizitie de
date nu este extrem de rapida insa este foarte ieftina.

14