Sunteți pe pagina 1din 13

Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

Scopul lucrării
Determinarea caracteristicii de funcţionare pentru diferite tipuri de diode.
Analiza unui stabilizator de tensiune realizat cu diodă Zener

Cuprins
I. Noţiuni teoretice: caracteristica de funcţionare a diodei semiconductoare; dioda Zener.
II. Determinarea practică a caracteristicii de funcţionare a LEDului, în conducţie directă. Realizarea
unui stabilizator de tensiune cu diodă Zener.
III. Determinarea prin simulare a caracteristicii de funcţionare a diodei Zener. Realizarea unui
stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

I. Noţiuni teoretice
Caracteristica de funcţionare a diodei semiconductoare
Dioda semiconductoare este un dispozitiv electronic al cărui simbol electric este prezentat în Figura
1, împreună cu mărimile electrice de interes (curent electric şi tensiune electrică). Dioda
semiconductoare are două terminale, denumite anod şi catod, sensul curentului prin diodă fiind prin
convenţie considerat de la anod spre catod.

Figura 1. Simbolul electric şi mărimile electrice ale diodei semiconductoare.

Utilizarea diodei semiconductoare în diferite tipuri de circuite electronice este datorată


caracteristicii sale neliniare de funcţionare, reprezentată în figura 2. Caracteristica de funcţionare
furnizează informaţii despre modul în care variază curentul prin diodă în funcţie de tensiunea de la
terminalele sale.

Figura 2. Caracteristica de funcţionare a diodei semiconductoare.

-1-
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

Din caracteristica de funcţionare a diodei se poate deduce modul în care aceasta funcţionează.
Astfel, dacă se aplică o tensiune pozitivă pe diodă (potenţialul electric al anodului este superior
potenţialului electric al catodului), se spune că aceasta funcţionează în conducţie directă. Atât timp
cât diferenţa de potenţial dintre anod şi catod este mai mică decât o anumită valoare de prag notată
VD, care, în cazul diodelor semiconductoare din siliciu (cele utilizate cu precădere în prezent) este
de aproximativ 0,5 ÷ 0,7[V], curentul prin diodă are o valoare foarte mică, care în mod ideal poate
fi considerată nulă. Dacă tensiunea pozitivă aplicată la bornele diodei are o valoare apropiată de
valoarea tensiunii de prag VD, curentul prin diodă începe să crească exponenţial, în funcţie de
tensiunea aplicată pe terminalele diodei, conform relaţiei de mai jos, care reprezintă ecuaţia de
funcţionare a diodei:
 v  
i A = I S exp A  − 1 1
  VT  
ecuaţia de funcţionare a diodei

unde IS reprezintă curentul de saturaţie al diodei (IS  10-1610-14[A]), VT se numeşte tensiune


termică deoarece valoarea acesteia depinde de temperatura la care lucrează dioda (şi are valoarea
25[mV] pentru temperatura T = 250[C]), iar vA şi iA sunt tensiunea, respectiv curentul prin diodă.
După apariţia curentului electric prin diodă, aşa cum se observă din Figura 2, deşi curentul
prin diodă creşte semnificativ, valoarea tensiunii pe aceasta rămâne la o valoare aproximativ
constantă, în jurul valorii tensiunii de prag VD. Valoarea curentului prin diodă nu trebuie să
depăşească o anumită valoare maximă, impusă de puterea maximă pe care o poate disipa dioda
respectivă, fără a se distruge termic.
Dacă tensiunea aplicată la bornele diodei este negativă (potenţialul electric al anodului este
inferior potenţialului electric al catodului) dar mai mică în modul decât o valoare de prag notată VB,
aceasta funcţionează în conducţie inversă. În acest caz, valoarea curentului electric prin diodă este
foarte mică, aproximativ egală cu valoarea curentului de saturaţie IS şi în mod ideal este considerată
ca fiind nulă.
Dacă valoarea tensiunii negative depăşeşte valoarea VB, numită tensiune de străpungere,
dioda semiconductoare se străpunge, iar curentul electric prin ea creşte brusc şi necontrolat,
existând pericolul distrugerii diodei respective.
Din cele prezentate mai sus, pentru majoritatea aplicaţiilor se poate considera că dioda
semiconductoare este un dispozitiv electronic care permite trecerea curentului electric într-un singur
sens, de la anod spre catod, numai dacă pe aceasta se aplică o tensiune pozitivă de valoare
aproximativ egală cu valoarea tensiunii de prag VD.
-2-
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

Dioda Zener
Dioda Zener este un tip particular de diodă, utilizată în special pentru realizarea stabilizatoarelor de
tensiune, circuite speciale care intră în componenţa surselor de alimentare. Caracteristica de
funcţionare a diodei Zener este prezentată în Figura 3. Spre deosebire de dioda semiconductoare,
dioda Zener nu se distruge dacă funcţionează în regiunea de străpungere, mai mult, în aplicaţii,
dioda Zener este utilizată chiar în regiunea de străpungere în care, după cum se observă de pe
caracteristica de funcţionare prezentată, dioda menţine între terminalele sale o tensiune aproximativ
constantă şi egală cu tensiunea de străpungere, notată VZ, în condiţiile în care curentul prin aceasta
suferă variaţii mari. Un element de circuit care manifestă un astfel de comportament, şi anume
menţine tenisunea între terminalele sale constantă în condiţiile în care curentul prin acesta suferă
variaţii mari, este util în circuitele de stabilizare a tensiunii. În acest scop, sunt produse diferite
diode Zener, cu tensiuni de străpungere de diverse valori, de la câţiva volţi (aplicaţiile de mică
putere) până la sute de volţi (aplicaţii de mare putere).

Figura 3. Caracteristica de funcţionare a diodei Zener.

Stabilizator de tensiune cu diodă Zener


Rolul stabilizatorului de tensiune este de a menţine tensiunea electrică vO de la ieşirea sa la o
valoare care, în mod ideal, este constantă, în condiţiile în care tensiunea vI aplicată la intrarea sa,
sau curentul iO prin rezistorul de sarcină al circuitului (rezistorul conectat între bornele de ieşire ale
circuitului), sau temperatura de lucru T, pot varia între anumite limite.
Performanţa stabilizatorului de tensiune este descrisă prin intermediul unor parametri care
caracterizează efectul variaţiei mărimilor indicate mai sus, în variaţia tensiunii de ieşire. Se definesc
astfel următorii parametri de performanţă ai stabilizatorului de tensiune, care, pentru un stabilizator
de tensiune performant, trebuie să aibă valori cât mai mici (ideal zero):
• factorul de stabilizare FO la variaţia tensiunii de intrare:
-3-
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

vO
FO =
v I iO =const
T =const

• rezistenţa de ieşire RO a circuitului


vO
RO =
iO vI =const
T =const

• coeficientul de stabilizare cu temperatura:


vO
KT =
T iO =const
vI =const

Elementul principal, care asigură menținerea la o valoare constantă a tensiunii la ieşirea


stabilizatorului este dioda Zener. Pentru menţinere tensiunii de ieşire a stabilizatorului la o valoare
constantă este necesar ca dioda Zener să funcţioneze în regiunea de străpungere. Dacă această
condiţie este satisfăcută, dioda Zener menţine tensiunea pe terminalele sale la o valoare constantă şi
egală cu tensiunea sa de străpungere, notată VZ, pentru un domeniu extins de valori, notat
[IZMIN ÷ IZMAX], pe care curentul electric care trece prin dioda Zener le poate avea.

Figura 4. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

În Figura 4 este prezentată schema electrică a celui mai simplu stabilizator de tensiune realizat cu
diodă Zener. Rezistorul R reprezintă rezistorul de polarizare al diodei Zener, care are rolul de a
stabili regiunea în care funcţionează dioda. Valoarea rezistenței electrice a acestui rezistor trebuie
astfel aleasă încât dioda Zener să se menţină permanent în regiunea de străpungere, chiar în
condiţiile în care valorile mărimilor vI, iO sau T prezintă variaţii. Se poate demonstra că, pentru
menţinerea diodei Zener în regiunea de străpungere, valoarea rezistenţei R trebuie să fie aleasă în
domeniul de valori:
 v − VZ v IMIN − VZ 
R   IMAX , 
 I ZMAX + iOMIN I ZMIN + iOMAX 

-4-
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

unde VZ, IZMIN şi IZMAX sunt parametrii de catalog ai diodei considerate (parametrii furnizați în
catalogul de diode), iar vIMIN ÷ vIMAX, respectiv iOMIN  iOMAX reprezintă domeniul de valori în care
mărimile electrice vI şi iO pot varia, valori care sunt stabilite la proiectarea circuitului.

II. Modul de lucru experimental


1. Determinarea practică a caracteristicii de funcţionare a LEDului
LEDul (Light Emitting Diode) este un tip de diodă particular, care, în conducţie directă, dacă
tensiunea care se aplică pe terminalele sale atinge valoarea tensiunii de prag, VD, şi în consecinţă
prin aceasta apare un curent electric, luminează. Cu alte cuvinte, LEDul luminează dacă prin el
trece un curent electric, intensitatea luminoasă fiind direct proporţională cu valoarea curentului
electric.

Figura 5. Simbolul electronic al LEDului.

În Figura 5 este prezentat simbolul electronic al LEDului, precum şi modul în care sunt identificate
cele două terminale ale sale, anodul (terminalul mai lung), respectiv catodul (terminalul mai scurt).
Pentru determinarea practică a caracteristicii de funcţionare a unui LED se vor efectua următorii
paşi.

1. Se verifică dacă potenționetrele VOLTAGE corespunzătoare celor două surse de tensiune sunt la
minim, în caz contrar se acționează corespunzător pentru setarea tensiunilor la valoarea zero. Se
verifică dacă sursa de alimentare este conectată (dacă ledul POWER de pe panul frontal al sursei
este aprins); dacă sursa nu este deconectată, se acționează comutatorul POWER de pe panoul
frontal pe poziția ON (se aprinde ledul POWER);
2. Se setează multimetrul digital pe gama 20 din secţiunea DCV;
3. Se realizează circuitul practic din Figura 6, în care R = 680[]; acest circuit reprezintă circuitul
de polarizare al LEDului; în acest caz, deoarece pe anodul LEDului potenţialul electric este mai
mare decât cel aplicat pe catod, LEDul este polarizat direct. Alimentarea circuitului se realizează
de la una din cele 2 surse de alimentare reglabile A sau B; în Figura 6, VALIM reprezintă sursa de
tensiune continuă.
-5-
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

Figura 6. Circuitul de polarizare al LEDului.


4. Se reglează valoarea tensiunii de alimentare VALIM la valoarea iniţială de 0,5[V]. Pentru aceasta
se conectează multimetru (setat ca voltmetru) în pararel cu sursa de tensiune și se modifică
potențiometru VOLTAGE corespunzător sursei de tensiune utilizate până când pe ecranul
voltmetrului apare valoarea 0.5.
5. Se introduce voltmetrul digital în circuit, aşa cum este sugerat în Figura 6, astfel încât acesta să
măsoare tensiunea pe LED, notată VLED: testerul care este conectat la borna “+” a aparatului se
aplică pe anodul LEDului, iar testerul care este conectat la borna “-” a aparatului se aplică pe
catodul LEDului; în continuare, se citeşte valoarea de pe ecranul voltmetrului.
6. Se calculează valoarea curentului continuu prin LED cu relaţia de mai jos, obţinută aplicând
teorema lui Kirkhoff 2 în circuit:

V − VLED
I LED = ALIM
R
7. Se crește valoarea tensiunii VALIM + 0,5V şi se conectează multimetru (setat ca voltmetru) în
pararel cu sursa de tensiune și se modifică potențiometru VOLTAGE corespunzător sursei de
tensiune până când pe ecranul voltmetrului apare valoarea dorită. Se reiau punctele 57 până când
tensiune de alimentare devine 10V.
8. Se desenează caracteristica de funcţionare a LEDului, în conducție directă.
9. Se deconectează sursa de alimentare de la circuitul practic prin acționarea potențiometrului
VOLTAGE, corespunzătoare sursei din circuit, pentru setarea tensiunii la zero.

2. Realizarea practică a unui stabilizator de tensiune cu diodă Zener


1. Se realizează circuitul practic din Figura 4, în care R = 680[], RL=10[k], iar sursa VI
reprezintă sursa de alimentare din laborator. Dioda Zener se va introduce în circuit astfel încât să
funcţioneze în conducţie inversă. În acest sens, catodul diodei se conectează la nodul comun
rezistoarelor R şi RL (nodul superior în schema electronică), iar anodul diodei se conectează la
masa circuitului (borna minus a sursei de alimentare).
2. Se setează multimetrul digital pe gama 20 din secţiunea DCV (sau V=).
-6-
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

3. După verificarea circuitului, se reglează cu ajutorul voltmetrului valoarea sursei de alimentare la


1V și, apoi se măsoară cu voltmetrul digital tensiunea de ieşire a circuitului; pentru măsurarea
corectă a tensiunii respective, testerul legat la borna + a voltmetrului se aplică pe terminalul
superior al rezistorului RL, iar testerul legat la borna - a voltmetrului se aplică la masa circuitului.
4. Se crește tensiunea de alimentare cu un 1V si se repetă punctul 3 până când aceasta ajunge la
15V. Pe baza datelor obţinute prin măsurători, se va specifica domeniul de valori (VImin ÷ VImax) a
tensiunii de intrare VI pentru care circuitul stabilizează tensiunea de ieşire (tensiunea de ieșire
rămâne aproximativ constantă).
5. Din setul de valori, se aleg din regiunea în care circuitul stabilizează tensiunea de ieşire
(domeniul de valori raportat la punctul precedent), două perechi oarecare (VO, VI) şi se calculează,
cu formula indicată în laborator, valoarea factorului de stabilizare FO al circuitului.
6. Utilizându-se datele anterioare se calculează valoarea curentului de ieşire IO al circuitului, la
valoarea tensiunii de intrare VI = 15[V] cu relaţia indicată mai jos:
V
IO = O
RL
7. Se reglează valoarea tensiunii de alimentare la 0[V]. Apoi, se scoate din circuit rezistorul RL şi
se introduce în locul acestuia rezistorul care are rezistența electrică 1[k] (al 3lea rezistor). Se
reglează din nou sursa de alimentare la valoarea VI = 15[V] şi se măsoară cu voltmetrul tensiunea
de ieşire VO. Se recalculează cu relația de mai sus curentul de ieşire IO în care, de această dată, se
consideră RL = 1[k]. Apoi, pe baza valorilor obţinute la ultimele 2 puncte, se calculează, pe baza
formulei prezentate în cadrul teoriei stabilizatorului de tensiune, valoarea rezistenţei de ieşire RO.
8. Se reglează valoarea tensiunii de alimentare la 0[V].

-7-
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

III.Simularea în Orcad a circuitelor cu diode

1. Determinarea prin simulare în ORCAD a caracteristicii de funcţionare a diodei Zener


1. Se creează un nou proiect în care se editează circuitul din Figura 7. Simbolul electronic al diodei
Zener este prezentat în partea dreaptă a schemei electronice a circuitului. Sursa de tensiune din
circuit este de tipul VDC, valoarea sa fiind setată la 5[V]. În scopul introducerii diodei Zener în
circuitul editat, în proiect se va adăuga librăria Diode din subdirectorul Pspice. Acest lucru se
realizează cu comanda Place → Part, care activează fereastra grafică Place Part, în care se dă
comanda Add Library, urmată de selectarea căii în care se află librăria indicată. În circuit se va
utiliza dioda Zener indicată în datele de proiectare și valoarea rezistenței precizată în datele de
proiectare.

Figura 7. Circuitul de polarizare al diodei Zener.

2. Pentru circuitul realizat, se va determina caracteristica de funcţionare a diodei Zener. În acest


scop, se va simula circuitul: pentru obţinerea caracteristicii de funcţionare a diodei, în câmpul
Analysis Type al ferestrei Simulation Settings se selectează analiza DC Sweep, care permite
determinarea variaţiei valorii unei mărimi electrice în funcţie de o altă mărime electrică din circuit,
în regim de curent continuu. Parametrii analizei DC Sweep se introduc astfel:
➢ în câmpul Sweep variable se selectează opţiunea Voltage Source, iar în câmpul Name se
precizează numele sursei de tensiune din circuit, aşa cum este specificat în schema electrică
editată (de exemplu, pentru Figura 7, numele sursei de tensiune este V1).
➢ în câmpul Sweep type se selectează modul în care se va varia valoarea tensiunii generate de
sursa de tensiune a circuitului al cărui nume este precizat în câmpul Name; se selectează
opţiunea Linear, ceea ce înseamnă că valoarea susei de tensiune a circuitului se va varia
liniar. În câmpurile Start value, End value şi Increment se precizează domeniul de valori
în care se realizează variaţia valorii sursei respective, precum şi pasul de variaţie. În
exemplul de mai sus, sursa de tensiune se variază liniar, în intervalul de valori -15 ÷ 10[V],
cu un pas de 0.001[V].

-8-
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

După setarea parametrilor analizei, circuitul se va simula cu comanda Pspice → Run (tasta F11)

3. Se va vizualiza caracteristica de funcţionare a diodei Zener. Vizualizarea rezultatelor obţinute în


urma analizei de tip DC Sweep se face într-o fereastră grafică nouă. Pentru vizualizarea
caracteristicii de funcţionare a diodei, este necesar ca pe axa OX să fie selectată tensiunea care cade
pe terminalele diodei, iar pe axa OY este necasar să fie selectat curentul electric prin diodă. Selecţia
celor 2 mărimi electrice se realizează în modul următor:
• selecţia mărimii electrice pe axa OX: în fereastra grafică în care urmează a fi vizualizat
graficul se selectează succesiv, din meniul Plot, comenzile: Axis Settings → X Axis → Axis
Variable (rămâne setat tagul implicit XAxis); pentru selecţia tensiunii dintre terminalele diodei,
în câmpul Trace Expression se introduce expresia V(D1:1) – V(D1:2), în care, în câmpul D1 al
expresiei anterioare se introduce notaţia diodei, aşa cum apare aceasta în circuitul editat.
Expresia de mai sus reprezintă diferenţa de potenţial electric între anodul şi catodul diodei. Cu
comanda OK se activează selectia realizată.
• selecţia mărimii electrice pe axa OY: în fereastra grafică în care urmează a fi vizualizat
graficul din meniul Trace, se selectează comanda Add Trace. În fereastra grafică generată după
execuţia comenzii apar listate toate mărimile electrice a căror variaţie poate fi vizualizată grafic.
Din lista respectivă, se păstrează doar mărimile care reprezintă curenţii electrici (rămân bifate
doar casetele Analog şi Currents). Din lista de mărimi astfel obţinută se selectează curentul
electric care trece prin dioda circuitului (este notat I(D1) dacă în circuitul editat dioda este
notată D1).
După selecţiile mărimilor electrice pe ambele axe, în fereastra grafică se va vizualiza caracteristica
de funcţionare a diodei Zener – se obține un grafic similar celui din Figura 2.

4. Pe graficul afişat pe ecran, se vor identifica regiunile de funcţionare ale diodei şi anume: regiunea
de conducţie directă, regiunea de conducţie inversă, respectiv regiunea de străpungere. Apoi, se vor
măsura valorile tensiunii de prag VD, respectiv a tensiunii de străpungere VZ ale diodei Zener.
Măsurătorile se fac cu ajutorul cursorului, la curenţi electrici egali cu 0,5[mA] (pentru VD) respectiv
–0,5[mA] (pentru VZ). Valorile obţinute se vor introduce în Tabelul 3. Totodată, în tabelul respectiv
se va preciza tipul diodei utilizate în simulare.
5. Pe ramura caracteristicii de funcţionare care aparţine regiunii de conducţie directă, se va
determina prin măsurători rezistenţa diodei în conducţie directă. În acest scop, pe ramura respectivă
se vor considera 2 puncte, P1(V1, I1) şi P2(V2, I2), pentru care, cu ajutorul cursorului, se vor măsura
coordonatele. Cele 2 puncte P1 şi P2 se vor alege astfel încât valorile tensiunii pe diodă să fie mai
mari decât valoarea tensiunii de prag VD. Valoarea rezistenţei diodei se va calcula cu ajutorul
formulei:
-9-
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

V V2 − V1
rD = =
I I 2 − I1

apoi se va trece în Tabelul 3.


6. Pe ramura caracteristicii de funcţionare care aparţine regiunii de străpungere se va determina,
prin măsurători, curentul minim prin dioda Zener, la care aceasta intră în regiunea de străpungere.
În acest scop, pe ramura respectivă se alege punctul P0 la intrarea în regiunea de străpungere –
punctul în care caracteristica reprezintă un cot (se alege liber). Pentru punctul respectiv, valoarea
curentului, care reprezintă curentul minim prin dioda Zener la care aceasta intră în străpungere,
curent notat notat IZMIN, se va trece în Tabelul 3.
7. Pe ramura caracteristicii de funcţionare, care aparţine regiunii de străpungere, se va determina
prin măsurători rezistenţa diodei în regiunea de străpungere. În acest scop, după cotul care
reprezintă intrarea în regiunea de străpungere (puncte în care curentul electric este mai mare în
modul decât valoarea IZMIN), se vor considera 2 puncte, P1(V1, I1) şi P2(V2, I2), pentru care, cu
ajutorul cursorului, se vor măsura coordonatele. Valoarea rezistenţei diodei în regiunea de
străpungere se va calcula cu ajutorul formulei de la punctul precedent, apoi se va trece în Tabelul 3.
Comparând valorile celor 2 rezistenţe se va observa că rezistenţa diodei Zener în regiunea de
străpungere este mai mică, ceea ce, observând formula de calcul a acesteia, confirmă faptul că, deşi
curentul prin diodă variază puternic, tensiunea pe aceasta prezintă o variaţie redusă, comportament
care este exploatat în stabilizatoarele de tensiune.

2. Simularea în Orcad a stabilizatorului de tensiune cu diodă Zener


1. Se editează circuitul din Figura 4, care reprezintă un stabilizator de tensiune realizat cu o diodă
Zener, în care, pentru sursa de tensiune VI, se alege din librăria SOURCE o sursă de tensiune de
tipul VDC, (valoarea tensiunii generate de sursa respectivă se va lăsa la valoarea implicită de 0
volţi); rezistenţele electrice din circuit se stabilesc la valorile impuse în specificații (R, RL) , iar
tipul diodei Zener se alege din librăria Diode, conform cu indicațiile din specificații.

Atenţie! Pentru ca circuitul să funcţioneze corect, este necesar ca anodul diodei să fie conectat la
masa circuitului!
2. Determinarea graficului variaţiei tensiunii de ieşire VO în funcţie de tensiunea de intrare
VI: în acest scop, circuitul va fi simulat, analiza realizată asupra acestuia fiind de tipul DC Sweep.
În cadrul analizei, se va varia liniar tensiunea generată de către sursa de tensiune de tipul VDC,
aplicată la intrarea circuitului (numele acesteia, aşa cum apare în circuitul editat, de exemplu V1, se
va specifica în câmpul Sweep variable → Name), domeniul de variaţie al acesteia fiind [0÷20] [V],

- 10 -
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

cu pasul de simulare 0.001[V], valori specificate în câmpurile Start Value, End Value, respectiv
Increment.
3. După simularea circuitului, se va vizualiza modul în care variază tensiunea de ieşire în funcție de

tensiunea de intrare (se aplică sonda pe nodul de ieșire al circuitului, care este nodul la care este
conectat catodul diodei Zener); pe graficul astfel obţinut, se va identifica domeniul de valori al
tensiunii de intrare VI pentru care circuitul stabilizează valoarea tensiunii de ieşire (valoarea
tensiunii de ieşire devine aproximativ constantă). Stabilizarea valorii tensiunii de ieşire a circuitului
este realizată numai din momentul în care dioda Zener începe să funcţioneze în regiunea sa de
străpungere. Din acel moment, tensiunea la ieşirea circuitului devine aproximativ constantă şi egală
cu tensiunea de străpungere a diodei Zener. După identificarea intervalului de valori respectiv, cu
ajutorul cursorului se va măsura domeniul de valori al tensiunii de intrare VI pentru care
circuitul stabilizează valoarea tensiunii de ieşire (VImin ÷ VImax), iar rezultatul astfel obținut se va
trece în Tabelul 4, pe coloana VImin ÷ VImax.
4. Măsurarea factorului de stabilizare FO al circuitului la variaţia tensiunii de intrare: cu
ajutorul cursorului, se selectează la alegere 2 puncte diferite de pe ramura graficului care
corespunde regiunii de funcţionare în care circuitul stabilizează valoarea tensiunii de ieşire (ramura
care corespunde intervalului VImin ÷ VImax). Se măsoară coordonatele celor 2 puncte, iar factorul de
stabilizare FO se calculează cu relaţia indicată în conţinutul laboratorului. Rezultatul se trece în
Tabelul 4, colona FO.
5. Măsurarea rezistenţei de ieşire RO a stabilizatorului:
a. cu ajutorul cursorului, se selectează de pe grafic un punct în care valoarea tensiunii de intrare VI
aparţine domeniului de valori care corespunde regiunii de funcţionare a circuitului în care acesta
stabilizează tensiunea de ieşire (de exemplu punctul în care VI = 15[V]). Se măsoară valoarea
tensiunii de ieşire VO în punctul respectiv, apoi se calculează valoarea curentului de ieşire IO al
circuitului în punctul respectiv cu legea lui Ohm:
V
IO = O
RL

b. În continuare, se modifică în circuit valoarea rezistenţei RL la 1[k], se simulează din nou


circuitul şi cu ajutorul cursorului, se selectează de pe grafic punctul în care valoarea tensiunii de
intrare VI este identică cu cea aleasă la punctul precedent (pentru exemplul dat, se selectează din
nou punctul în care VI = 15[V]). În punctul astfel selectat, se reface măsurătoarea valorii tensiunii
de ieşire VO, apoi se calculează curentul de ieşire IO în punctul respectiv, cu relaţia de mai sus, în
care de această dată RL = 1[k]. Rezistenţa de ieşire RO a circuitului se calculează cu relaţia
indicată în laborator. Rezultatul se va trece în Tabelul 4, în colona RO.

- 11 -
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

Data
NUME GRUPA

Tabel 1. Caracteristica de funcționare a LEDului


VALIM [V] 0.5 1 1.5 1,8 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5

VLED [V]

ILED [mA]

Reprezentarea grafică a caracteristicii de


funcţionare a LEDului – completaţi graficul
cu mărimile electrice pe cele 2 axe,
respectiv valori numerice şi unităţi de
măsură. Indicaţie: pentru axa OX utilizaţi o
scară neliniară.

Tabelul 2: Realizarea practică a unui stabilizator de tensiune cu diodă Zener

VI[V] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

VO[V]

VImin ÷ VImax
FO
RO

- 12 -
Lucrarea 4. Caracteristica de funcţionare a diodelor. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener.

Tabel 3. Caracteristica de funcţionare a diodei Zener obținută în Orcad


Circuit Orcad

Graficul caracteristicii de funcționare a diodei

Graficul caracteristicii de funcționare a diodei: cursoare pentru punctele în conducție directă

Graficul caracteristicii de funcționare a diodei: cursoare pentru punctele în conducție inversă

Tipul diodei R1 VD VZ rD IZMIN rD


Zener conducţie directă străpungere

Tabelul 4. Stabilizatorul de tensiune cu diodă Zener simulat în Orcad


Circuit Orcad

Graficul variaţiei tensiunii de ieşire VO +cursoare puncte pentru determinarea factorului FO

Tipul diodei
R RL VImin ÷ VImax FO RO
utilizate

- 13 -

S-ar putea să vă placă și