Lucrarea 2.

Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

Scop:
Prezentarea modului de lucru cu principalele aparate de măsură utilizate în laboratorul
de circuite electronice, pentru determinarea valorilor mărimilor electrice.

Cuprins
I. Placa de testare
II. Sursa de alimentare
III. Multimetrul digital
IV. Osciloscopul
V. Generatorul de semnal

I. Placa de testare
Placa de testare utilizată pentru realizarea circuitelor practice din laborator este indicată
în figura de mai jos:

Placa de testare conține două perechi de linii de alimentare, indicate prin culoare roșie
și simbolul +, respectiv prin culoare albastră și simbolul -. Aceste linii sunt utilizate pentru
conectarea celor 2 fire de la sursa de alimentare (sursa de energie electrică); toate intrările în
placa de testare aflate pe aceeași linie de alimentare sunt conectare împreună pe placă.
Conexiunile între componentele electronice sunt realizate prin intermediul coloanelor
de conexiune. Placa de testare conține 2 seturi distincte de 30 coloane de conexiune, numerotate
de la 1 la 30, un set identificat prin grupul de litere ae, celălalt prin grupul de litere f÷j. O
coloană de conexiune cuprinde un set de 5 intrări în placă, identificate fie prin literele ae, fie
prin literele f÷j. Toate intrările plasate pe aceeași coloană sunt conectate prin placă. De
exemplu, grupul de intrări numerotate a30, b30, c30, d30 și e30 sunt conectate impreuna.

-1-
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

Similar, grupul de intrări f30, g30, h30, i30 și j30 sunt conectate, însă intrări din grupuri diferite
nu sunt conectate împreună. De exemplu, intrările e30 și f30 nu sunt conectate.

Scurtcircuitarea unei componente electronice

O componentă electronică este scurtcircuitată dacă terminalele sale sunt introduse în
același grup de intrări. În circuitele electronice, o componentă electronică scurtcircuitată nu are
niciun rol și din acest motiv, la realizarea montajelor electronice, această situație trebuie evitată.
În figura de mai jos este indicat modul greșit de conectare a unei componente electronice pe
placa de testare. În cazul de față, ambele terminale ale rezistorului sunt conectate pe aceeași
coloană de conexiune, situație care determină scurtcircuitarea rezistorului.

Conectarea serie a componentelor electronice

Două componente electronice sunt conectate în serie dacă o singură pereche de
terminale ale acestora este introdusă în placa de testare pe aceeași coloană de conexiune. În
figura de mai jos este indicat modul în care trei rezistoare R1, R2 și R3 pot fi conectate în serie.
Rezistoarele R1 și R2 sunt conectate în serie pe orizontată, terminalul drept al lui R1 și cel
stâng al lui R2 fiind conectate pe coloana 15. În continuare, rezistoarele R2 și R3 sunt conectate
în serie pe verticală, terminalul drept al lui R2 și cel superior al lui R3 fiind conectate pe coloana
19. Din figură se observă faptul că, pentru a se evita scurtcircuitarea sa, rezistorul R3 are
terminalul superior conectat pe grupul de intrări situat pe coloana superioară, iar terminalul
inferior conectat pe grupul de intrări situat pe coloana inferioară.

-2-
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

Conectarea paralel a componentelor electronice

Două componente electronice sunt conectate în paralel dacă ambele perechi de
terminale ale acestora sunt introduse în placa de testare pe aceleași coloane de conexiune. În
figura de mai jos este indicat modul în care două rezistoare R1 și R2 pot fi conectate în paralel.
Rezistoarele R1 și R2 sunt conectate în paralel pe orizontală, perechea de terminale din dreapta
fiind conectată pe coloana 15, iar perechea de terminale din stânga fiind conectată pe coloana
19.

Realizarea unui montaj electronic pe placa de testare.

-3-
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

Pentru realizarea unui montaj electronic pe placa de testare, pe linia de alimentare

pozitivă, indicată prin culoare roșie, se aplică potențialul pozitiv al tensiunii de alimentare, iar
pe linia de alimentare negativă, indicată prin culoare albastră, se aplică potențialul negativ al
tensiunii de alimentare. În continuare, componentele electronice care sunt conectate în schema
electronică la plusul tensiunii de alimentare, sunt conectate la linia de alimentare pozitivă (roșie)
prin intermediul firelor de conexiune. Similar, componentele electronice care sunt conectate în
schema electronică la minusul tensiunii de alimentare, care reprezintă masa circuitului, sunt
conectate la linia de alimentare negativ (albastră) prin intermediul firelor de conexiune. În
figura de mai jos se prezintă un exemplu de implementare a circuitului electronic indicat în
schema electronică.

II. Sursa de alimentare Tektronix CPS250

Oricare circuit electronic trebuie conectat la o sursă de alimentare. Rolul acesteia este de
a furniza circuitului alimentat energia necesară funcţionării sale. În concluzie, un circuit care
nu este alimentat nu poate funcţiona.
Există 2 tipuri distincte de surse de alimentare:
a. sursă de tensiune: furnizează circuitului o tensiune de valoare constantă în timp,
stabilită de către utilizator, denumită tensiune de alimentare. Valoarea tensiunii de
alimentare nu depinde de valoarea curentului de alimentare, care este curentul solicitat
sursei de către circuitul alimentat şi a cărui valoare depinde de structura acestuia.
b. sursă de curent: furnizează circuitului un curent de valoare constantă în timp, denumit
curent de alimentare. Valoarea curentului de alimentare nu depinde de valoarea tensiunii
de alimentare, care este tensiunea solicitată sursei de către circuitul alimentat şi a cărei
valoare depinde de structura acestuia.

-4-
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

Sursa de alimentare care va fi utilizată în cadrul orelor de laborator este Tektronix

CPS250, furnizată de firma Tektronix şi conţine 3 surse de alimentare distincte. Panoul frontal
al aparatului este prezentat în Figura 1.

2 3

5
1

6
sursă de tensiune
surse de tensiune reglabile
fixă
Figura 1. Sursa de alimentare
Din cele 3 surse de alimentare, cele localizate în mijlocul și în partea dreaptă a panoului
frontal al aparatului sunt reglabile. În cazul acestora, valoarea tensiunii de alimentare este
furnizată la bornele de alimentare, notate pe panoul frontal al aparatului cu simbolurile +,
respectiv -, care poate fi reglată de către utilizator, în intervalul 0÷20[V], curentul maxim de
alimentare fiind egal cu 0,5[A].
Sursa de alimentare poziţionată în stânga panoului frontal al aparatului furnizează la
bornele sale o valoare fixă a tensiunii de alimentare, care poate fi stabilită în jurul valorii de
5[V] şi un curent de alimentare de valoare maximă egală cu 2[A].
Modul de utilizarea al surselor de alimentare este descris în cadrul etapelor de mai jos:
1. Aparatul se porneşte prin acţionarea comutatorului de pornire de culoare neagră din partea
stângă a aparatului şi indicat în Figura 1 prin 1 . La cuplarea surselor de alimentare, ledul
roșu, situat deasupra comutatorului POWER, se aprinde şi indică în acest mod faptul că sursele
de alimentare furnizează la bornele lor tensiunea de alimentare stabilită de către utilizator.
Paşii următori depind de tipul sursei de alimentare utilizate. În cazul în care se utilizează
sursele reglabile de tensiune, modul de operare al acestora este identic, iar paşii care trebuie
efectuaţi sunt următorii:

-5-
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

3. Din comutatorul indicat în Figura 1 prin 5 , se setează modul de lucru al surselor

independent.
3. Din comutatorul indicat în Figura 1 prin 4 , se alege sursa pentru care se dorește a se modifica
mărimile electrice, sursa A sau sursa B.
3. Din comutatoarele indicat în Figura 1 prin 6 , se setează valoarea mărimii electrice afişate
pe ecranele 2 și 3 . Se pot regla valoarea tensiunii de alimentare și valoarea curentului de
alimentare Imax solicitat sursei de către circuitul alimentat. În cazul în care valoarea curentului
solicitat sursei de către circuit depăşeşte valoare Imax, atunci sursa de alimentare nu se mai
comportă ca o sursă de tensiune şi în consecinţă nu mai poate furniza la bornele sale valoarea
tensiunii reglate. În acest caz se aprinde led-ul deasupra sursei respective.
4. Valoarea tensiunii de alimentare se reglează în intervalul de valori 0÷20[V], la valoarea
necesară aplicaţiei din potenţiometrul VOLTAGE (5)corespunzător sursei a cărei tensiune se
dorește a fi modificat. Valoarea astfel reglată se poate monitoriza pe ecranul 2 .
5. Valoarea curentului Imax se reglează în intervalul de valori 0÷0,5[A], din potenţiometrul
CURRENT (5)corespunzător sursei a cărei tensiune se dorește a fi modificat. Valoarea astfel
reglată se poate monitoriza pe ecranul 3 .
6. Se alimentează circuitul electronic de la sursa de alimentare prin intermediul a două fire de
alimentare; de obicei se utilizează un fir de culoare roşie, care se conectează la borna de
alimentare indicată cu + şi un fir de altă culoare (negru, albastru, etc) care se conectează la
borna de alimentare indicată cu -.
În cazul în care se utilizează sursa fixă de tensiune, valoarea tensiunii de alimentare este
5[V]iar curent de alimentare de valoare maximă Imax este egal cu 2[A].
7. La finalul măsurătorilor pe circuitul electronic studiat, sursele de alimentare se opresc prin
setarea valorilor mărililor electrice la valoarea zero cu ajutorul potenționetrelor 6 .

III. Multimetrul digital DT 830B

Mutimetrul digital poate măsura mai multe tipuri de mărimi electrice. În cadrul
laboratoarelor, acest aparat se va utiliza pentru măsurarea:
• valorii rezistenţelor electrice – în acest caz aparatul se utilizează ca ohmetru;
• valorii tensiunilor continue – în acest caz aparatul se utilizează ca voltmetru.
Multimetrul digital care va fi utilizat în cadrul lucrărilor de laborator este prezentat în
Figura 2. Panoul frontal al aparatului este divizat în mai multe secţiuni, care delimitează tipul

-6-
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

mărimii electrice măsurate. Tipul mărimii electrice care urmează a fi măsurate se selectează din
comutatorul 1 .
În cadrul fiecărei secţiuni sunt indicate mai multe valori numerice – acestea se numesc
game de măsură. Mărimea electrică monitorizată se măsoară introducând în circuit testerele
aparatului (aşa cum se va preciza în continuare), conectate la bornele acestuia: testerul roşu la
borna “+”, iar testerul negru la borna “-”. Valoarea mărimii electrice măsurate este precizată pe
ecranul aparatului. În cadrul valorii afişate pe ecranul aparatului, punctul indică virgula.

Game măsură
rezistență
Game măsură tensiuni
1 continue

Figura 2. Multimetrul digital.

a. Măsurarea rezistenţelor electrice se realizează astfel:

1. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime, indicată
prin valoarea 20M, din secţiunea indicată prin simbolul Ω;
2. se scoate rezistorul din circuit;
3. se aplică testerele aparatului, fiecare pe câte un terminal al rezistorului;
4. se citeşte valoarea rezistenţei electrice a rezistorului pe ecranul aparatului; în cazul în
care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele de pe
ecran), se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară
(de exemplu, 200k). Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este
suficient de precisă (conţine cel puţin o zecimală).
5. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată:

-7-
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

i. pe toate gamele indicate cu litera k, valoarea rezistenţei electrice este indicată

în kiloohmi;
ii. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere), valoarea
rezistenţei electrice este indicată în ohmi.
Observaţie: în cazul în care, indiferent de gama de măsură selectată, valoarea indicată pe
ecranul aparatului este 1, rezistenţa electrică măsurată este de valoare infinită – acest fapt indică
întreruperea circuitului între regiunile între care sunt aplicate testerele aparatului.

b. Măsurarea tensiunilor continue se realizează astfel:

1. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime, indicată
prin valoarea 250, din secţiunea indicată prin textul V;
2. se aplică testerele aparatului, în paralel cu elementul de circuit de pe care se măsoară
tensiunea, cu testerul conectat la borna “+” a aparatului (testerul roşu) la potenţialul
electric superior al tensiunii electrice măsurate şi cu testerul conectat la borna “-” a
aparatului (testerul negru) la potenţialul electric inferior a tensiunii electrice măsurate
(în cadrul laboratoarelor, se va indica de fiecare dată modul în care trebuie conectat
voltmetrul în circuit);
3. se citeşte valoarea tensiunii electrice continue pe ecranul aparatului; în cazul în care
valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele), se selectează
din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu, 200).
Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă
(conţine măcar o zecimală).
4. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată:
i. pe toate gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere), valoarea
tensiunii este indicată în volţi.
ii. pe toate gamele indicate cu litera m, valoarea tensiunii este indicată în
milivolţi;
După terminarea măsurătorilor cu multimetrul digital, acesta se va închide prin
selectarea din comutatorul 1 a poziţiei OFF de pe panoul frontal.

IV. Osciloscopul Tektronix TDS 210

Osciloscopul utilizat în timpul măsurătorilor efectuate în cadrul orelor de laborator este
de tipul TDS 210, furnizat de firma Tektronix. Cu ajutorul acestui aparat de măsură se poate

-8-
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

vizualiza forma de undă a semnalelor a căror frecvenţă este în domeniul [0÷60]MHz, pe două
canale diferite.
Panoul frontal al osciloscopului este prezentat în Figura 3.

Figura 3. Panoul frontal al osciloscopului TDS 210.

În timpul măsurătorilor, osciloscopul se va utiliza cel mai frecvent pentru vizualizarea pe

ecran a formei de undă a unui semnal şi măsurarea parametrilor săi: amplitudine şi perioadă.

Vizualizarea formelor de undă pe ecranul osciloscopului

Pentru utilizarea osciloscopului, acesta trebuie pornit de la comutatorul POWER, localizat
în partea superioară a carcasei aparatului. Vizualizarea formei de undă a unui semnal pe ecranul
osciloscopului se realizează cu ajutorul sondei de măsură, prezentată în Figura 4, care trebuie
să fie conectată sau la mufa CH1 sau la mufa CH2 a aparatului, în funcţie de canalul folosit
(canalul 1 al osciloscopului este reprezentat de intrarea CH1, iar canalul 2 al osciloscopului este
reprezentat de intrarea CH2). Pe ecranul osciloscopului se poate vizualiza forma de undă a
semnalului măsurat între firul cald si masa sondei, identificate ca în Figura 4.

-9-
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

Figura 4. Sonda de măsură a osciloscopului.

Osciloscopul poate fi utilizat pentru vizualizarea simultană a maxim două forme de undă.
Pentru a se vizualiza corect semnalele, după ce s-au conectat sondele în circuit se va apăsa
inițial butonul AUTOSET. Activarea sau dezactivarea vizualizării semnalului de pe unul din
cele două canale se realizează prin acţionarea butonului CH1 sau CH2. Totodată, la apăsarea
oricărui buton CH1/CH2 pe ecranul osiloscopului apar un număr de parametri ai sondei asociată
respectivului canal ce pot fi modificați (modul de cuplare, limitare de bandă, volți/diviziune,
factor de multiplicare, inversarea formei de undă). Prin acţionarea butonului MATH, pe ecranul
osciloscopului se pot efectua operații matematice cu cele două semnale. De exemplu, dacă se
dorește ca pe ecranul osciloscopului să se afişeaze diferenţa dintre semnalul măsurat pe canalul
1 şi cel măsurat pe canalul 2, se apasă butonul Math și se selectează funcția CH1+CH2 (pe
ecranul osciloscopului se poate observa această funcție și pentru a fi selectată se apasă butonul
din dreptul ei) iar apoi se apasă butonul CH2 și se alege să se inverseze forma de undă (se apasă
consecutiv butonul din dreptul parametrului Invert, până cănd acesta va avea valoarea On).
Pentru poziţionarea convenabilă (cât mai central) pe ecranul osciloscopului a formei de
undă a semnalului măsurat se utilizează setul următor de potenţiometre:
- POSITION (din secțiunea HORIZONTAL) permite deplasarea formei de undă pe
orizontală, pe ecranul osciloscopului.
- Primul potențiometru POSITION (din secțiunea VERTICAL) permite deplasarea pe
verticală a formei de undă a semnalului măsurat pe canalul 1, pe ecranul osciloscopului.
- Al doilea potențiometru POSITION (din secțiunea VERTICAL) permite deplasarea
pe verticală a formei de undă a semnalului măsurat pe canalul 2, pe ecranul
osciloscopului.

- 10 -
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

Pentru vizualizarea completă pe ecranul osciloscopului a formei de undă a semnalului

măsurat se utilizează setul următor de comutatoare:
SEC/DIV (din secțiunea HORIZONTAL) acest comutator trebuie acţionat până când pe
ecranul osciloscopului se vede cel puţin o perioadă a semnalului măsurat;
VOLTS/DIV (din secțiunea VERTICAL) - aceste comutatoare trebuie acţionate până când pe
ecranul osciloscopului se vede variaţia completă, între valoarea maximă şi minimă, a
semnalului măsurat pe canalul considerat (fiecare canal de măsură dispune de un astfel de
comutator);
Osciloscopul mai dispune de un set de comutatoare şi potenţiometre utilizate pentru
sincronizarea formei de undă pe ecranul osciloscopului.

Măsurarea parametrilor amplitudine, respectiv perioadă, ai semnalelor

Măsurarea parametrilor amplitudine și perioadă se poate realiza manual sau automat.
Măsurătorile manuale se vor efectua cu ajutorul cursoarelor, activate prin apăsarea butonului
CURSOR.
A. Determinarea amplitudinii unui semnal, cu osciloscopul se realizează parcurgând
următoarele etape :
1. Se selectează tipul cursorului pentru măsurarea amplitudinii (pe verticală): se acționează
butonul din dreptul opțiunii Type până aceasta devine de tip Voltage
2. Se selectează canalul pentru care se dorește să se efectueze măsurarea: acționează
butonul din dreptul opțiunii Source până aceasta devine de tipul canalului pe care se
dorește să se facă măsurătoarea CH1 sau CH2
3. Se activează două cursoare verticale care se pot deplasa prin acționarea potențiometrele
POSITION (din secțiunea HORIZONTAL)
4. Se deplasează cele două cursoare la pozițiile dorite și se citește de pe ecranul
osciloscopului pozițiile celor două cursoare sau diferența dintre poziția cursorului 1 și
cea a cursorului 2.

B. Determinarea perioadei unui semnal cu osciloscopul se realizează parcurgând

următoarele etape:
1. Se selectează tipul cursorului pentru măsurarea perioadei ( pe orizontală) : se acționează
butonul din dreptul opțiunii Type până aceasta devine de tip Time

- 11 -
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

2. Se selectează canalul pentru care se dorește să se efectueze măsurarea: acționează

butonul din dreptul opțiunii Source până aceasta devine de tipul canalului pe care se
dorește să se facă măsurătoarea CH1 sau CH2
3. Se activează două cursoare orizontale care se pot deplasa prin acționarea
potențiometrele POSITION (din secțiunea HORIZONTAL)
4. Se deplasează cele două cursoare la pozițiile dorite și se citește de pe ecranul
osciloscopului pozițiile celor două cursoare sau diferența dintre poziția cursorului 1 și
cea a cursorului 2.

V. Generatorul de semnal Rigol DGB12

Acest aparat va fi utilizat pentru furnizarea unei tensiuni variabile în timp (semnal) circuitului
analizat. Principalii parametri ai semnalului generat de către generatorul de semnal sunt:
Formă de undă
Amplitudine
Frecvenţă
Panoul frontal al generatorului de semnal utilizat în cadrul orelor de laborator este prezentat în
Figura 6.

Figura 6. Panoul frontal al generatorului de semnal HM 8030.

Generatorul de semnal DGB12 permite setarea formei de undă dorite prin apăsarea
butonului MENU. Prin intermediul ecranului tactil se poate selecta categoria de forme de undă
(continue, modulate, etc.) și tipul de formă de undă (semnal sinusoidal, triunghiular,

- 12 -
 Lucrarea 2. Prezentarea aparatelor utilizate în laborator

dreptunghiular, etc.), prin apăsarea pictogramamelor corespunzătoare. Această selecție se poate

realiza și prin intermediul potențiometrului și al butoanelor indicate prin săgeți.
Aparatul permite generarea a două semnale ce sunt furnizate la mufele CH1 și CH2 din
partea dreaptă jos a aparatului. Pentru selectarea canalului pe care se dorește generarea formei
de undă, se selectează din stânga jos a ecranului pictograma cu 1 (CH1) sau 2 (CH1).
În cadrul orelor de laborator, este necesar să se genereze un semnal sinusoidal. Pentru
aceasta se apasă butonul Menu iar din categoria de forme de undă continue (Continuous) se
selectează forma de undă sinusoidală (Sine). Odată selectată această formă de undă, apar un
număr de parametri impliciti ce pot fi modificați: frecvența (Freq), valoarea vârf-la-vârf (Ampl),
valoarea medie (Offset) și faza inițială (Phase).
Pentru un semnal sinusoidal se va specifica în timpul laboratorului următorii parametri:
amplitudinea şi frecvenţa. Parametrii generatorului vor trebui setati în modul următor:

A. Primul parametru ce poate fi setat pentru semnalul sinusoidal este Frecvenţa sau Perioada
semnalului generat. Implicit se afișează pictograma Freq corespunzătoare frecvenței semnalului
iar dacă se apasă odată pe aceasta, comută în Period - pictograma corespunzătoare perioadei.
Între cei doi parametri există următoarea relație:
1
𝐹𝑟𝑒𝑐𝑣𝑒𝑛ț𝑎[𝐻𝑧] =
𝑃𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎[𝑠]
Valoarea parametrului selectat se modifică prin selectarea valorii curente și introducerea unei
noi valori în meniul nou apărut și apăsarea butonului OK sau prin intermediul potenţiometrului
şi al butoanele indicate prin săgeţi.
B. Amplitudinea semnalului se reglează cu ajutorul parametrilor Ampl și Offset. Parametrul
Offset va avea valoarea zero iar parametrul Ampl (valoare vârf-la-vârf) se calculează pe baza
amplitudinii semnalului generat (notată A) folosind următoarea relație:
𝐴𝑚𝑝𝑙 = 2 ∙ 𝐴
Cei doi parametri ai semnalului Ampl și Offset se setează astfel: se selectează valoarea curentă
a parametrului ce se dorește a fi modificat și se introduce noua valoare cu ajutorul meniului nou
afișat și apăsarea butonului OK sau prin intermediul potenţiometrului şi al butoanele indicate
prin săgeţi.

Pentru a avea semnal furnizat la mufele CH1 sau CH2 se va apăsa butonul Output1 respectiv
Output2. Aceste butoane se vor lumina pentru a ne informa la care mufe avem semnal activ.

- 13 -