Sunteți pe pagina 1din 131

INTRODUCERE

Prezentul “Indrumar “ este destinat efectuarii lucrarilor de laborator prevazute in programa analitica la cursul “Bazele electrotehnicii” . Scopul acestor lucrari este de a contribui la insusirea mai buna a cursului teoretic . In acelasi timp se realizeaza si indeplinirea unui alt deziderat legat de integrarea tot mai accentuata a invatamantului cu practica deoarece laboratorul de bazele electrotehnicii este primul loc unde studentii iau contact cu aparatele si instlatiile electrice din institut . Fata de editia anterioara din 1972 , editia actuala este imbogatita cu lucruri noi , iar cele anterioare adaptate la noile cerinte . De asemenea s-a tinut cont si de faptul ca laboratorul de bazele elecrtorhnicii , a fost in ultimul timp dotat cu aparate si dispozitive , lucru ce permite efectuarea in bune conditiuni a lucrarilor de laborator . In “Indrumar” au fost cuprinse 15 lucrari dintra care : 6 lucrari in curent continuu , 6 lucrari in curent alternativ monofazat si trifazat si 3 lucrari de chestiuni speciale de electrotehnica . Ele corespund in intregime actualelor cerinte impuse de pregatirea sistematica si mai bine legata de practica a studentilor din institut . Tinand seama de faptul ca lucrarile de laborator se desfasoara in paralel cu parcurgerea cursului teoretic , in fiecare dintre ele a fost inclus un capitol special , “Consideratiuni teoretice “ , unde se face pe larg teoria lucrarii respective . Acest lucru permite studentilor sa inteleaga si sa poata efectua in bune conditiuni fiecare lucrare fara ca in prealabil sa fi parcurs cursul teoretic . Suntem convinsi ca prezentul “Indrumar” in forma actuala va constitui un indreptar util tuturor celor care studiaza si conduc lucrari de laborator la cursul de “Bazele electrotehnicii”.

Pag. 1

A.

SCURTE

INDICATII

ASUPRA

APARATELOR

ELECTRICE DIN LABORATOR

1.

Sursele de energie electrica folosite in laborator sunt :

-

surse de curent continuu de tensiune mica formate din acumulatoare cu Pb ce se gasesc in laborator . Fiecare element al unui acumulator cu Pb da o tensiune de 1,3V. Legand in serie mai multe elemente se obtin tensiunile cerute in lucrare ;

-

sursele de curent continuu de 6V , 12V , 24V , 120V din tablou;

-

sursa de curent alternativ trifazat cu tensiunea 3 x 380/220V ; 50Hz de la reteaua orasului .

2.

Pentru protectie se utilizeaza sigurante fuzibile si intrerupatoare cu parghie . Intrerupatoarele pot fi mono , bi si tripolare , precum si inversoare de sens , actionate manual . De asemenea se MAI folosesc si inversoare de senS , actionate manual .

3.

Pentru reglajul tensiunilor si curentilor se folosesc reostate cu cursor si intrerupatoare reglabile (tip variac ) . Reostatele pot fi cu un sul sau cu doua si pe fiecare este precizata rezistenta maxima si curentul maxim admisibil . Un reostat cu sul poate fi montat in circuit ca o rezistenta fixa ( fig. 1 ) ; ca o rezistenta variabila ( fig. 2 ) sau in montaj potentiometric ( fig. 3 ).

fixa ( fig. 1 ) ; ca o rezistenta variabila ( fig. 2 ) sau in

Fig.1

fixa ( fig. 1 ) ; ca o rezistenta variabila ( fig. 2 ) sau in

Fig.2

fixa ( fig. 1 ) ; ca o rezistenta variabila ( fig. 2 ) sau in

Fig.3

Pag. 2

Un reostat cu douoa suluri poate fi montat cu ambele suluri in serie ( fig. 4 ) sau cu sulurile montate in paralel ( fig. 5 ) .

( fig. 4 ) sau cu sulurile montate in paralel ( fig. 5 ) . Fig.4

Fig.4

4 ) sau cu sulurile montate in paralel ( fig. 5 ) . Fig.4 Fig.5 Fig.6

Fig.5

sau cu sulurile montate in paralel ( fig. 5 ) . Fig.4 Fig.5 Fig.6 Astfel ,

Fig.6

Astfel , un reostat cu doua suluri pe a carui placuta sunt notate datele : 2 x 225/1,5A are 112,5-3A cu sulurile legate in paralel si 450-1,5A cu sulurile legate in serie . Autotransformatoarele sunt niste transformatoare monofazate la care secundarul este o portiune a infasurarii primare . Ele se folosesc numai in curent alternativ si se monteaza ca un reostat potentiometric , obtinandu-se la iesire o tensiune variabila ( fig. 6 ) . Au un consum de energie redus in comparatie cu reostatele . 4. Aparatele de masura utilizate in laborator se deosebesc intre ele prin marimea electrica ce masoara ( A , V , W ) prin constructia lor , prin gradul de precizie cu care se masoara amrimea respectiva , prin faptul ca pot fi utilizate in c.c. sau in c.a. etc .

In tabelul 1 se face o clasificare a aparatelor dupa marimea fizica masurata .

Pag. 3

Tabelul 1

Nr. crt.

Marimea electrica masurata

Denumirea aparatului

Simbolul

1

Intensitatea curentului electric

Ampermetru

A

2

Tensiunea electrica

Voltmetru

V

3

Puterea electrica

Wattmetru

W

4

Energia electrica

Contor

Wh

5

Frecventa

Frecventiometru

F

6

Defazajul intre curent si tensiune

Fazmetre

ϕ

7

Factorul de putere

Cosfimetru

Cosϕ

8

Rezistenta electrica

Ohmmetre

In tabelul 2 se face o clasificare a aparatelor de masura uzuale dupa principiul de constructie si functionare .

Tabelul 2

Nr.

Denumirea aparatului

Simbol conventional

Crt.

1

Aparatele magnetoelectrice cu cadru mobil . Se compun dinnnntr-un magnet permanent fix si bobina mobila solidara cu dispozitivul indicator . Deplasarea bobinei se face atunci cand aparatul este strabatut de un curent electric . Aparatele din aceasta categorie au scala uniform gradata si se utilizeaza numai in curent continuu ca galvanometru , ampermetru , wattmetru .

gradata si se utilizeaza numai in curent continuu ca galvanometru , ampermetru , wattmetru . Cu

Cu cuplu rezistiv mecanic

Fara cuplu rezistiv

Fara cuplu rezistiv

2

Aparatele magnetomotoare cu redresor inclus in aparat . Constructiv nu se deosebesc de cele anterioare dar au in ele un redresor uscat care redreseaza curentul alternativ inainte de a ajunge la

se deosebesc de cele anterioare dar au in ele un redresor uscat care redreseaza curentul alternativ

bobina mobila . Scala de masura este neuniforma la inceput (datorita redresarii ) iar aparatul masoara valori medii , dar este etalonat in valori efective

este neuniforma la inceput (datorita redresarii ) iar aparatul masoara valori medii , dar este etalonat

.

3

Aparatele electromagnetice , se compun dintr-o bobina fixa strabatuta de un curent ce actioneaza asupra unei piese mobile de fier moale solidara cu fierul indicator . Se utilizeaza atat in curent continuu cat si in curent alternativ . Au scala neuniforma .

 
cu fierul indicator . Se utilizeaza atat in curent continuu cat si in curent alternativ .

4

Aparatele electrodinamice , se compun din doua bobine , una fixa si una mobila , ambele parcurse de curent . Intre ele se

 

Pag. 4

 

exercita actiuni electridinamice ce pun in miscare bobina mobila . Se utilizeaza in curent continii si alternativ cu ampermetre si voltmetre ( cu scala neuniform gradata ) sau ca wattmetre( cu scala uniform gradata ) .

 
 
     
uniform gradata ) .           5 Aparate termice ,compuse dintr-un fir care

5

Aparate termice ,compuse dintr-un fir care la trecerea curentului se incalzesc si prin alungire actioneaza asupra acului indicator . Se utiltzeaza in curent continuu si curent alternativ .

se incalzesc si prin alungire actioneaza asupra acului indicator . Se utiltzeaza in curent continuu si

6

Aparatele de inductie , se compun dintr- un sistem de doua infasurari si un disc dintr-un material nemagnetic . Infasurarile creeaza fluxuri magnetice variabile decalate in timp si spatiu care produc un cuplu de rotatie . se utilizeaza numai in curent alternativ la constructia contoarelor .

in timp si spatiu care produc un cuplu de rotatie . se utilizeaza numai in curent

7

Aparatele de rezonanta , constructia lor se bazeaza pa concordanta dintre frecventa proprie de oscilatie a pieselor mobile ale aparatului si frecventa marimilor alternative . Sunt aparate folosite numai in curent alternativ.

a pieselor mobile ale aparatului si frecventa marimilor alternative . Sunt aparate folosite numai in curent

In tabelul nr. 3 se face o clasificare a aparatelor de msura electrice dupa pozitia de functionare .

Tabelul 3

Nr. Pozitia de functionare Simbol conventional Crt. 1 Aparate cu cadran orizontal Sau sau 2
Nr.
Pozitia de functionare
Simbol conventional
Crt.
1
Aparate
cu
cadran
orizontal
Sau
sau
2
Aparate
cu
cadran
vertical
Sau
sau
3
Aparate
cu
cadran
inclinat
o
60

Pag. 5

In tabelul nr. 4 se face o clasificare a aparatelor de masura electrice dupa felul curentului

Tabelul 4

Nr.

Felul curentului

Simbol conventional

Crt.

1

Aparate

de

curent

sau

continuu

2

Aparate

de

curent

 

alternativ

alternativ

monofazat

 

3

Aparate

alternativ trifazat

de

curent

3 Aparate alternativ trifazat de curent
3 Aparate alternativ trifazat de curent
3 Aparate alternativ trifazat de curent

4

Aparate universale

4 Aparate universale

Dupa valoarea clasei de precizie aparatele de masura pot fi :

- aparate de masura etalon : 0,01 ; 0,05 ; 0,1 cu clasa de precizie 0,1 ;

- aparate de masura de laborator : 0,2 ; 0,5 co clasa de precizie 0,2 ;

- aparate de masura industriale : 1 ; 1,5 ; 2,5 cu clasa de precizie 1,5 ;

- aparate de control : 5 cu clasa de precizie 5. Dupa domeniul de masura aparatele electrice pot fi :

- cu o scara de masura ;

- cu 2-3 scari de masura ;

- cu scari multiple si comutator de scala ;

In aparatele de masura cu scali multiple se pot comite usor greseli de citire fie datorita citirii pe o alta scala , fie datorita netransformarii numarului de diviziuni in unitatea de masura corespunzatoare . Pentru a evita acest lucru este necesar sa se determine constanta de masura a scarii . Daca X max este valoarea domeniului de masura si N max nuamrul de diviziuni al scrii respective , constanta de masura C este data de relatia :

C

=

X

max

N

max

= unitati

/

diviziuni

Pag. 6

Daca indicatia aparatului la o masuratoare pe aceasta scara este N , valoarea corespunzatoare masurata este :

x = C N

.

.

= X

max

N

N max

Eroarea de indicatie a aparatului in acest punct se calculeaza astfel : clasa de precizie ( indicata pe ecran ) reprezinta eroarea absoluta maxima posibila raportata la valoarea domeniului de masura .

ε

0

=

(

x

)

max

X

max

100

Eroarea maxima de indicatie a aparatului in punctul corespunzator deviatiei x

este:

ε

X

=

(

x

)

max

X

100

=

(

x

)

max

X

max

100

X

max

X

=

ε

0

X

max

X

De aici rezulta ca precizia in indicatiile aceluiasi aparat este cu atat mai buna cu cat el se utilizeaza astfel incat indicatia lui sa fie in a doua jumatate a scalei de masura .

Simbolurile aparatelor folosite mai frecvent in laborator sunt date in tabelul 5 .

Tabelul 5

Nr.

Crt.

1

2

3

Semnificatie

Ampermetru

Voltmetru

Wattmetru

Simbol

A
A
V
V
Nr. Crt. 1 2 3 Semnificatie Ampermetru Voltmetru Wattmetru Simbol A V

Pag. 7

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Redresor in general

Bobina cu rezistenta

Intrerupator monopolar

Intrerupator bipolar

Intrerupator trifazat

Comutator monopolar

Comutator bipolar

Inversor bipolar

Baterie

de

elemente

galvanice

monopolar Comutator bipolar Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general

R.L.

R.L.
R.L.
R.L.
monopolar Comutator bipolar Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general
monopolar Comutator bipolar Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general
monopolar Comutator bipolar Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general
monopolar Comutator bipolar Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general
monopolar Comutator bipolar Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general
monopolar Comutator bipolar Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general
monopolar Comutator bipolar Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general
monopolar Comutator bipolar Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general

13

Sursa de c.c. in general

monopolar Comutator bipolar Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general
Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general Pag. 8

Pag. 8

Inversor bipolar Baterie de elemente galvanice R.L. 13 Sursa de c.c. in general Pag. 8
+ - + - sau 14 Sursa de c.a. in general Sau 15 Rezistenta neinductiva
+
-
+
-
sau
14
Sursa de c.a. in general
Sau
15
Rezistenta
neinductiva
fixa
16
Rezistenta
neinductiva
reglabila
17
Reostat cu cursor cu un
sul
18
Reostat cu cursor cu doua
suluri
19
Lampa cu incandescenta
20
Inductivitate pura
21
Inductivitate cu fier
22
Inductivitate
cu
fier
variabila
23
Condensator fix

Pag. 9

24 Condensator variabil 25 Galvanometru G 26 Galvanometru balistic G.B. B. NORME PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR
24
Condensator variabil
25
Galvanometru
G
26
Galvanometru balistic
G.B.
B. NORME PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR
DE LABORATOR
1.
Lucrarile de laborator se executa pe cicluri de lucrari.
2.
In laboratorul de “Bazele electrotehnicii “ sunt prevazute 4 mese , pe fiecare masa
gasindu-se aparatura necesara efectuarii unei lucrari . Daca de pe masa de lucru
lipseste unul din aparate sau daca datele inscrise pe el nu corespund cu cele trecute
in indrumar , va fi sesizat imediat conducatorul lucrarii care va lua decizia
corespunzatoare .
3.
Orice lucrare de laborator incepe cu identificarea aparatelor , lucru cu atat mai
important , cu cat acest laborator reprezinta primul contact al studentilor cu lucrari
avand specific electrotehnic . Identificarea aparatelor se va face dupa schema de
montaj a lucrarii respective .
4.
Dupa identificsre , aparatele vor fi asezate pe masa , astfe incat sa fie usor
accesibile pentru citire si manevrare .
5.
Intrerupatorul de alimentare al montajului se va gasi intotdeauna la extremitatea
mesei de lucru , unde se gaseste tabloul de alimentare sau bateria de acumulatori .
6.
Dupa asezarea aparatelor se executa legaturile electrice cu ajutorul coordoanelor
alese in functie de distanta dintre borne . Se vor efectua mai intai legaturile in serie
ale circuitului ( de curent ) si apoi legaturile derivatie ale circuitelor accesorii sau
de masa .
7.
Legaturile se executa pana la sursele de energie , inrterupatorul de tablou cat si cel
de masa ramanand deschise . Legarea la masa se va face numai in prezenta
conducatorului lucrarii , dupa ce in prealabil acesta a verificat montajul . Este
interzisa punerea sub tensiune a montajului inainte de a fi verificat de catre
conducatorul lucrarii .
8.

Se va evita supunerea aparatelor de masura (care sunt sensibile si scumpe ) la socuri mecanice si electrice , in timpul manipularii . Pentru protectia lor este bine

Pag. 10

ca acestea sa fie la inceput legate pe o scara de marime mai mare . Daca un aparat nu indica bine se va deschide circuitul si va fi anuntat seful lucrarii .

9. Inchiderea intrerupatorului principal de pe masa de lucru pentru punerea sub tensiune a montajului , nu se va face net , de la inceput ci se va face un contact usor intre cutite si furci observandu-se simultan daca acele indicatoare ale aparatelor de masura nu au tendinta de a iesi din limita scalei sau nu bat invers ; abia dupa aceasta precautie se va proceda la inchiderea ferma a circuitului .

10. Ca regula generala pentru protectia muncii se va evita atingerea cu mana a partilor metalice neizolate ale montajului : pericol de moarte .

11. Pe timpul efectuarii lucrarii se interzice asezarea unor caiete sau foi de hartie peste aparatele de masura ; scala aparatelor trebuie sa fie in permanenta libera pentru supravegherea indicatiilor .

12. Daca se intampla vreun deranjament in timpul lucrarii se va deschide intrerupatorul principal de alimentare cu energie electrica a montajului si va fi anuntat conducatorul lucrarii .

13. Citirea aparatelor se va face astfel incat raza vizuala sa fie perpendiculara pe planul scalei aparatului si se vor elimina astfel erorile de citire .

14. Este recomandabil ca pe timpul desfasurarii lucrarii sa se execute un calcul aproximativ pa baza determinarii facute , pentru a verifica corectitudinea rezultatelor obtinute . Se va incerca sa se raspunda pe cat posibil la toate inrebarile ce formeaza obiectul fiecarei lucrari .

15. Pe timpul desfasurii lucrarii se interzice parasirea de catre studenti a mesei pe care se afla lucarea ce o executa in ziua respectiva .

16. La terminarea lucrarii , montajul nu se desface fara autorizarea prealabila a conducatorului lucrarii . Acesta verifica starea de functionare a intregii aparaturi si aproba desfacerea montajului , iar ulterior parasirea laboratorului .

C.INDICATII PENTRU INTOCMIREA REFERARULUI

Dupa efectuarea lucrariide laborator fiecare student va intocmi un referat , scopul acestuia este de a verifica in ce masura studentii au inteles fenomenul fizic ce se pune in evidenta in lucrarea respectiva , cum si-au insusit modul de lucru cu aparatele , cum se desfasoara calculele si cum interpreteaza rezultatele obtinute . Referatele se intocmesc pe foi de platforma ce vor fi distribuite studentilor la terminarea fiecarei lucrari practice. Orice referat va cuprinde obligatoriu urmatoarele puncte :

1. Denumirea lucrarii in care se indica titlul lucrarii ce s-a efectuat in laborator .

2. Schema montajului real executat , insotita de o legenda in care se va specifica denumirea aparatelor utilizate in schema si caracteristicile acestora.

3. Chestiuni de studiat . Se vor indica pe scurt problemele ce urmeaza a fi studiate in mod practic in timpul lucrarii.

4. Formulele utilizate la intocmirea tabelelor si exemple de calcul . Va cuprinde relatiile si formulele folosite in calcule , precum si cateva exemple de calcul.

5. Tabel cu rezultate obtinute . Acestea se inscriu sub forma tabelara si cuprind o serie de date ridicate la platforma sau obtinute prin calcul . Fiecare lucrare cuprinde si o serie de indicatii suplimentare pentru intocmirea referatului . Tot la acest punct intra si diagramele si graficele ce insotesc referatul (acolo unde este cazul ) . Diagramele se vor trasa pe hartie milimetrica . Gradarea axelor fi

Pag. 11

uniforma ( de ex. 1,2,3,

) scara alegandu-se rotunda ( de ex. 10V-1cm ) astfel

incat sa acopere intregul domeniu de variatie . Punctele obtinute se vor marca pe hartie , dupa care se vor trasa curbele prin puncte , in mod continuu , astfel incat numarul punctelor lasate intr-o parte la curba sa fie egal cu numarul din cealalta parte . Este gresita trasarea caracteristicilor prin unirea cu segmente de dreapta a tuturor punctelor , sau prin unirea lor cu o linie continua . In cazul cand se ridica o familie de curbe care depind de diferite valori ale unui perimetru se vor reprezenra la aceasi scara , pe aceasi diagrama . Cand se studiaza variatia unor marimi de aceasi variabila , curbele se traseaza de asemenea , pe aceasi diagrama alegand pe ordonata scari potrivite pentru fiecare marime . Acolo unde este cazul atat curba dedusa experimental , cat si cea predeterminata prin calcul se vor trasa pe aceasi scara pentru a face usor compararea rezultatelor . 6. Interpretarea rezultatelor si concluzii . Impreuna cu punctul 5 , constituie partea cea mai importanta a lucrarii deoarece arata contributia studentului la efectuarea lucrarii , modul cum a inteles restul si importanta fenomenului studiat . Aici se vor trage concluzii asupra valorii lucrarii pentru a ilustra sau verifica un alt fenomen , in ce masura verificarea a avut loc , cauzele diferentelor dintre teorie si concluziile practice , ce dificultati de manipulare si reglaj s-au intalnit , ce aparate nu au corespuns intocmai scopului . Toate concluziile trebuie sa se bazeze pa rezultate concrete obtinute si sa nu se repete concluziile formulate teoretic la curs .

Pag. 12

LUCRAREA NR. 1

STUDIUL ACUMULATORULUI

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Acumulatoarele sunt surse secundare de energie electrica care la incarcare inmagazineaza energia electrica sub forma de energie chimica , pe care o transforma din nou in energie electrica pe timpul descarcarii . Ele servesc la alimentarea cu curent continuu a circuitelor de comanda , a aparatelor de protectie , a instalatiilor de semnalizare de la bordul navelor , in automatizare , pentru alimetarea mecanismelor auxiliare din centralele electrice si din statiile de transformare . In domeniul naval acumulatoarele se mai utilizeaza pentru alimentarea unor aparate radioelectronice si de semnalizare , pentru pornirea motoarelor auxiliare , la iluminatul redus pe timpul noptii , ca sursa de energie electrica in caz de avarie , la alimentarea motoarelor electrice ale submarinelor clasice in imersiune . Cele mai utilizate acumulatoare sunt :

-acumulatoarele cu plumb sau acide ; -acumulatoarele bazice sau alcaline.

A. ACUMULATOARELE CU PLUMB

Un acumulator cu plumb se compune din urmatoarele parti :

- vas de ebonita sau sticla denumit bac , prevazut cu orificiu pentru turnarea electrolitului ;

- electrolitul format din H 2 SO 4 diluat cu apa distilata , avand densitatea de 1,18- 1,25g/cm 3 ;

- electrozii din placi de plumb grupate astfel incat formeaza doi poli ai acumulatorului ;

- separatorii care servescla evitarea atingerii placilor pozitive de cele negative . Separatorii se confectioneaza din lemn , mase plastice sau din fibra de sticla .

Reactiile chimice ce au loc intr-un acumulator cu plumb la incarcare si pe timpul descarcarii sunt cele invatate la cursul de chimie si de aceea nu mai insistam asupra lor.

Caracteristicile electrice ale unui acumulator cu plumb sunt urmatoarele :

a.Tensiunea electromotoare si tensiunea la borne

Pag. 13

Un voltmetru conectat la bornele unui acumulator cu plumb masoara tensiunea U la bornele acestia . Masurarea se poate face in 3 regimuri : in repaos ( in gol ) , la incarcare si pe timpul descarcarii. La functionarea in gol curentul I este nul si deci , caderea de tensiune interna Ri.I este zero . Prin urmare tensiunea la borne U este egala cu t.e.m. (E) a acumulatorului . Exista si o formula empirica aproximativa de determinare a t.e.m.in functie de densitatea electrolitului .

E= d +0,84V

(1)

s-a notat cu “d” densitatea electrolitului . Tinand seama de rezistenta interna Ri a acumulatorului , tensiunea la borne U d masurata pe timpul descarcarii acestuia este data de relatia :

U d = E – Ri.I

(2)

Iar la incarcare de relatia :

U I =E + Ri.I

(3)

Tinand seama de relatiile de mai sus , tensiunea la bornele acumulatorului nu este constanta , ci variaza in timp asa cum se vede in figura 1 . In exploatarea acumulatorilor se va respecta urmatorul regim de tensiuni :

- tensiunea de regim la descarcare 2-1,8V :

- tensiunea minima la descarcare

1,8V ;

- tensiunea maxima la descarcare

2,6-2,7V.

Nerespectarea acestor tensiuni atrage dupe sine distrugerea ( sulfatarea ) acumulatorilor .

b. Rezistenta interioara Ri a acumulatorului se compune prin insumarea tuturor rezistentelor partiale ale pieselor componente ca : placi , electrolit , separatoare etc.

[U]

2,5

2,4

2,3

2,2

2,1

2,0

1,9

1,8

tensiunea de incarcare T.c.m. la incarcare T.c.m. la descarcare Tensiunea la descarcare 0 1 2
tensiunea de incarcare
T.c.m. la incarcare
T.c.m. la descarcare
Tensiunea la descarcare
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12 [h]

In tabelul de mai jos se dau valorile rezistentelor partiale si totale ale unui element de acumulator pentru doua tipuri de acumulatoare :

Pag. 14

Element

 

Rezistenta in

 

de tip

 

Electrolit

Placi

Separator

Total

L

3

0,000737

0,000211

0,000237

0,001185

L

6

0,000372

0,000233

0,000119

0,000724

interioara

Ri=0,001cand este incarcat si creste de aproximativ doua ori spre sfarsitul descarcarii . Rezistenta interioara se poate calcula si aproximativ , utilizand urmatoarea formula empirica :

In

general un

element al unui acumulator cu plumb

are rezistenta

Ri

0,09

=

Q

(4)

unde Q este capacitatea acumulatorului in Ah .

c. Capacitatea acumulatorului (Q) este data de cantitatea de electricitate pe care o poate inmagazina si restitui un acumulator . se masoara in (Ah) . Capacitatea depinde de :

- cantitatea si concentratia electrolitului ;

- durata descarcarii si curentul de descarcare ;

- temperatura la care are loc functionarea ;

- gradul de uzura al placilor .

In practica se utilizeaza notiunea de capacitate nominala care reprezinta capacitatea corespunzatoare descarcarii in 10 ore .

d. Randamentul acumulatorului cu plumb este de doua feluri :

- randamentul in cantitate este raportul dintre cantitatea de electricitate (Q d ) obtinuta la descarcare si cantitatea de electricitate (Q i ) consumata pentruincarcarea totala a acumulatorului .

η

d

=

Q

d

Q

i

= 0.9 0.95

-randamentul in energie este raportul dintre energia debitata la descarcare (W d ) si energia (W i ) absorbita la incarcare .

η W

=

W

d

W

i

= 0,75 0,85

e. Durata acumulatorului se exprima prin cicluri , un ciclu fiind dat de intervalul de timp scurs intre o incarcare si urmatoarea incarcare nominala dupa ce acumulatorul s-a descarcat complet pana la tensiunea minima admisibila . Durata unui acumulator depinde si ea de mai multi factori : constructivi , de exploatare si de temperatura .

Pag. 15

f. Curentul nominal de incarcare pentru un acumulator cu Pb reprezinta curentul de

Q

descarcare a intregii capacitati in 10 ore ( 10 ) . Intrucat electrolitul utilizat la

acumulatoarele cu Pb este compus din acid sulfuric diluat ca apa distilata concentratia acestuia variaza cu timpul si din acest motiv trebuie controlata periodic . Densitatea se masoara cu densiometrul .

B. ACUMULATOARELE ALCALINE

Deoarece acumulatoarele cu plumb prezinta o serie de inconveniente ( masa mare , durata si rezistenta mecanica relativ mici ,necesitatea unei exploatari foarte atente ) in practica se utilizeaza si alte tipuri de acumulatoere cu electrozi din nichel-fier sau nichel-cadmiu si electrolitul alcalin .

Un acumulator alcalin se compune din urmatoarele parti :

- Vasul acumulatorului din tabla de fier nichelat , cu capacul sudat ;

- Electrodul pozitiv format din hidroxid de nichel ;

- Electrodul negativ format din fier sau cadmiu ;

- Electrolitul format din hidroxid de potasiu .

Reactiile chimice ce au loc in acumulatori la incarcare sau descarcare se cunosc de la cursul de chimie . Caracteristicile nominale ale unui acumulator sunt urmatoarele:

- Tensiunea nominala 1,25-1,30V ;

- Tensiunea minima de descarcare 1-1,1V ;

- Tensiunea maxima la sfarsitul incarcarii este : 1,7-1,8V ;

- Randamentul de cantitate : η Q =71% ;

- Randamentul in energie

- Rezistenta interna este mai mare decat cea a acumulatoarelor cu plumb ;

- Curentul nominal de incarcare este egal cu

Pe timpul functionarii concentratia electrolitului la acest tip de acumulatoare ramane

mereu constanta fiind egala cu 1,20g/cm 3 .

: η W =50% ;

Q

5

.

C. GRUPAREA ACUMULATOARELOR

Pag. 16

Pentru a satisface toate nevoile impuse de consumatori , acumulatoarele se grupeaza in serie , cand este nevoie de tensiuni mari , in derivatie cand este nevoie de curenti mari si mixt cand se ce atat tensiuni cat si curenti mari .

A .Gruparea in serie

Pentru aceasta grupare se folosesc de regula surse cu acelasi curent nominal de descarcare , aceasi tensiune nominala si aceeasi rezistenta interna . o astfel de grupare se realizeaza legand sursele ca in figura 2 , obtinandu-se astfel o baterie .

T.e.m. a bateriei este data de relatia :

E

bat =E 1 +E 2 +E 3 +

=nE

(5)

Rezistenta interioara a bateriei eate data de relatia :

R

i

bat

=

n

R

i

(6)

conectand bateria la o rezistenta externa R in nastere un curent in circuit care se determina cu relatia :

I =

E bat

R

i

bat

+

R

=

nE

nR

i

+

R

Capacitatea bateriei de acumulatoare este data de relatia :

Q=Q 1 =Q 2 =Q 3 =

=Q=Q bat

B Gruparea in derivatie

se realizeaza legand plusurile la o borna si minusurile la cealalta borna . O conditie obligatorie pentru legarea in paralel este egalitatea t.e.m. a rezistentelor interioare si a capacitatilor , deoarece in caz contrar apar curenti de circulatie daunatori pentru baterie .

T.e.m. a bateriei este :

E bat =E 1 =E 2 =E

Rezistenta interioare este data de relatia ;

R i bat

=

R

i

m

Pag. 17

Curentul debitat de baterie pe o rezistenta exterioara r este :

I =

E

R i

m

+ R

unde “m” este numarul de elemente in derivatie .

Curentul nominal al bateriei este egal cu suma curentilor nominali ai tuturor elementelor din baterie si deci , capacitatea bateriei este :

Q

bat =Q 1 +Q 2 +

+Q n =nQ

O astfel de grupare este cea din figura 3

Fig. 3

n =nQ O astfel de grupare este cea din figura 3 Fig. 3 Gruparea mixta se

Gruparea mixta se realizeaza ca in figura 4:

figura 3 Fig. 3 Gruparea mixta se realizeaza ca in figura 4: Fig.4 Daca (n) este

Fig.4

Daca (n) este numarul de elemente in serie si (m) numarul de elemente in paralel , t.e.m. a bateriei este :

E bat =nE

Rezistenta interioara a bateriei este :

R

i

bat

=

n

R

i

m

Pag. 18

iar curentul debitat pe o rezistenta exterioara R este :

I =

n

E

n

R

i

m

+ R

D. INCARCAREA ACUMULATOARELOR

Durata unui acumulator depinde in mare masura de modul cum se desfasoara operatiunea de incarcare . Pentru incarcare este nevoie in general de o sursa de curent continuu avand t.e.m. cu 20% mai mare decat tensiunea nominala a bateriei , un reostat prin care se regleaza curentul de incarcare , un voltmetru , un ampermetru si doua borne . Un acumulator cu plumb se considera incarcat daca :la sfarsitul acestei operatiuni tensiunea ajunge la 2,6-2,7V pe element (lucru indicat de voltmetru ), densitatea electrolitului masurata cu densiometrul este de1,24-1,26g/cm 3 sau 28-30 o Baume si daca se observa o puternica degajare de bule gazoase . Un acumulator alcalin se considera incarcat daca tensiunea la borne pe element ajunge la 1,75-1,85V si daca a trecut un timp egal cu timpul de incarcare stabilit in functie de curentul de incarcare . In figura 5 se da o schema de principiu pentru incarcarea acumulatorilor ce contine un generator de curent continuu , doua sigurante , un reostat pentru reglajul curentului , un ampermetru si un voltmetru .

sigurante , un reostat pentru reglajul curentului , un ampermetru si un voltmetru . Fig. 5

Fig. 5

II. SCOPUL LUCRARII

Pag. 19

In lucrare se urmareste cunoasterea partilor constructive ale acumulatoarelor cu Pb si alcaline aflate in laborator determonarea t.e.m. si a tensiunilor la bornele acestor acumulatoare ,detrminarea curentilor de scurtcircuit precum si realizarea operatiunii de grupare in serie , paralel si mixt . De asemenea se va determina si concentratia electrolitului unui acumulator cu plumb , se vor realiza operatiunile de punere a unui acumulator la incarcat , precum si insusirea operatiunii de “formare” a unui acumulator cu plumb .

III. SCHEMA DE MONTAJ

si insusirea operatiunii de “formare” a unui acumulator cu plumb . III. SCHEMA DE MONTAJ Fig.

Fig. 6

si insusirea operatiunii de “formare” a unui acumulator cu plumb . III. SCHEMA DE MONTAJ Fig.

Unde:

Fig. 7

Pag. 20

B 1 ,B 2 - baterii de acumulatoare formate din cate 10 elemente de tensiune electromotoare E legate in serie :

A -

V -

R -

R

K

K 2 ,K 4 ,K 5 ,K 6 ,K 7 , K 8 ,K 9

K 3

ampermetru electromagnetic de curent continuu 5-10A;

voltmetru electromagnetic de curent continuu de 7,5 ; 15 si 30V ;

reostat cu cursor 16, 4 A cu rezistenta fixa ; reostat 16, 4a montat ca o rezistenta fixa ; comutator bipolar ; -

1

1

-

-

intrerupatoare monopolare cu parghie ; comutator cu doua pozitii ;

- - un densiometru pentru determinarea greutatii specifice a electolitului .

IV. CHESTIUNI DE STUDIAT

In lucrare se vor studia urmatoarele aspecte :

a. cunoasterea partilor constructive ale unui acumulator cu plumb si ale unui acumulator alcalin aflate in laborator ;

b. determinarea concentratiei electrolitului la un acumulator cu plumb folosind densiometrul ;

c. masurarea tensiunii la borne la functionarea in gol pentru un element si o baterie de acumulatori si compararea acestei tensiuni cu cea data de relatia (1) pentru un acumulator cu plumb ;

d. masurarea tensiunii la bornele bateriei la functionarea in sarcina si compararea acestei tensiuni cu cea determinata la functionarea in gol ;

e. determinarea curentului nominal de incarcare si descarcare tinand seama de capacitatea acumulatorului exprimata in amperi ora (Ah) ;

f. determinarea rezistentei interioare a unei baterii si calculul curentului de scurtcircuit ;

g. gruparea acumulatorilor in serie ;

h. gruparea mixta a acumulatorilor ;

i. punerea la incarcat a unei baterii de acumulatoare alcaline ;

j. insusirea operatiunilor de formare a unui acumulator cu plumb.

V. MODUL DE LUCRU

a. Se vor identifica partile constructive ale unui acumulator cu plumb si ale unui acumulator alcalin si se vor scoate in evidenta avantajele si dezavantajele unuia in raport cu celalalt ;

b. Pentru determinarea densitatii electrolitului se va desuruba capacul unui acumulator cu plumb , se va introduce densiometrul si se va citi gradatia acestuia . in functie de rezultatul obtinut prin comparatie cu densitatea normala se vor face aprecieri asupra stadiului in care se gaseste acumulatorul (daca este incarcat sau descarcat ) ;

c. Tensiunea de mers in gol la bornele unui element , se va masura utilizand montajul din figura 6 . Cu intrerupatorul K 1 inchis , se inchide intrerupatorul K 3 pe pozitia “a” ctitndu-se tensiunea la borne U AB0 care este egala cu tensiunea electromotoare

Pag. 21

E a unui element . se inchide K 3 pe pozitia “b” , K 2 ramanand deschis , citindu-se tensiunea U AB0(bat) de mers in gol la bornele bateriei care este egala cu tensiunea electromotoare E bat a bateriei .

Deci :

U AB0(bat) = E bat

Rezultatele se trec in tabelul T 1 si trebuie verificata relatia : E bat =nE , unde n este numarul de elemente in serie ce compun bateria . Se va compara tensiunea electromotoare e a unui element cu cea data de relatia (1) .

d. cu acelasi montaj se inchid intrerupatoarele K 1 ,K 2 si K 3 pe pozitia “a” si se citeste tensiunea U AB la bornele unui element si curentul I indicat de ampermetru .Se inchide K 3 pe pozitia “b” citindu-se de asemenea tensiunea U AB(bat) si curentul . Rezultatele se trec in tabelul T 1 si se compara cu cele obitnute la punctul c.

se determina curentul nomimal de incarcare

e. Cu relatiile

tinandu-se seama de capacitatile bateriilor exprimate in Ah (capacitatea bateriei este trecuta pe capacul acesteia si este de 60Ah pentru acumulatoarele alcaline din

=

Q

5

=

Q

10

:

I N

si

I N

laborator ) .

0.09

f. Folosind relatia empirica (4) se determina R I =

Q Cunoscand R i se determina curentul de scurtcircuit cu realtia :

I

SC

=

U

AB

0

R

=

R

i

0

R

i

Se va determina de asemenea raportul :

K =

I

SC

I

N

unde I N este curentul nominal de incarcare .

Datele obtinute se trec in tabelul T 1 .

Tabelul T 1

U U E E n R I U Q I n γ E R K
U
U
E
E
n
R
I
U
Q
I n
γ
E
R
K
AB
bat
AB
I SC
el
.
mas.
elem.
mas.
mas.
calc.
calc .
[V]
[V]
[V]
[V]
[Ω]
[A]
[V]
[Ah]
[A]
[g/cm 3 ]
[Ω]
[A]
Determina
re

g. Pentru gruparea serie si mixta se va utiliza montajul din figura 7 .

Cu intrerupatoarele K 7 si K 8 deschise , se inchid intrerupatoarele K 5 ,K 5 si K 9 si se citeste tensiunea U 1 la voltmetrul V si curentul I la ampermetrul A . Rezultatele se trec in tabelul T 2 . Punerea in serie a celor n elemente ale bateriei B 1 se realizeaza cu intrerupatoarele K 6 si K 8 deschise si K 5 ,K 7 si K 9 inchise . Se citeste curentul I si tensiunea U bat1 si trebuie verificate relatiile :

U

si

bat

1

=

n

U

1

Pag. 22

E

bat

1

=

I

(

R

+

n

R

i

)

=

U

bat

i

+

I

n

R

i

h. Pentru masurarea tensiunii U bat2 la bornele bateriei B 2 se inchid intrerupatoarele K 8 si K 9 , celelalte intrerupatoare ramanand deschise . Tensiunea U bat2 masurata , trebuie sa fie egala cu U bat1 se pun un paralel surse cu aceasi tensiune la borne . Cu intrerupatorul K 6 deschis , se inchid intrerupatoarele K 5 ,K 7 ,K 8 si K 9 realizandu-se un montaj mixt al celor doua baterii . Se citesc curentul si tensiunea care se trec in tabelul T 2 .

I =

 

n

E

=

E

bat

1

=

E

bat

2

=

U

bat

1

=

U

bat 2

n

R

i

+ R

 

n

R

i

+ R

 

n

R

i

+ R

 

R

1

R

1

 

1

1

 
 

m m

 

m

 

Coeficientul (m) reprezinta numarul de baterii legate in derivatie . Rezistenta R 1 are valoarea data anterior , iar rezistentele interioare ale celor doua baterii se considera egale (au fost calculate la punctul f ) .

Tabelul T 2

I U U U U E E m n R R I 1 bat1 bat2
I
U
U
U
U
E
E
m
n
R
R
I
1
bat1
bat2
bat2
bat1
bat2
1
I
Mas.
Mas.
Mas.
Calc.
Mas.
Calc.
Calc.
Calc.
Calc.
[A]
[V]
[V]
[V]
[V]
[V]
[V]
[Ω[
[Ω]
[A]

i. Folosind schema de principiu din figura 5 si montajul existent in atelierul catedrei se va pune o baterie de acumulatori la incarcat , urmarindu-se reglarea tensiunii si a curentului de incarcare in conformitate cu cele expuse anterior si respectarea stricta a polaritatilor sursei si bateriei .

j. Operatiunea de formare a unui acumulator cu Pb se va efectua conform “Instructiunilor de formare si exploatare a acumulatoarelor cu plumb si alcaline “ existente in atelierul catedrei .

Pag. 23

VI. INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA REFERATULUI

SI PENTRU EFECTUAREA LUCRARII

La determinarile de la punctele “c” si “d” se va avea grija ca montajul sa se realizeze ca cel din figura , adica cu ampermetrul in circuit dupa voltmetru , pentru a evita eventualele erori introduse de rezistenta interioara a ampermetrului . De asemenea , in timpul lucrarii intrerupatoarele se vor manevra cu atentie pentru a se evita scurtcircuitarea vreunei baterii . Se va acorda foarte mare atentie respectarii polaritatii surselor la gruparea acumulatorilor .

VII. INTREBARI DE CONTROL

1. Ce sunt acumulatorii ?

2. Care sunt aplicatiile acumulatorilor in domeniul naval ?

3. Enumerati partile componente ale unui acumulator cu plumb si ale unui acumulator alcalin .

4. Cum se determina curentul nomimal de incarcare pentru un acumulator ?

5. Ce se intelege prin capacitatea unui acumulator si care este unitatea de masura ?

6. Care sunt caracteristicile nominale ale unui acumulator cu plumb ? Dar ale unui acumulator alcalin ?

7. Cand se utilizeaza gruparea acumulatorilor inserie ? Dar in derivatie ?

8. Cand se utilizeaza gruparea mixta a acumulatorilor ?

9. Cum variaza capacitatea unei baterii de acumulatori obtinuta printr-o grupare in serie in paralel si una mixta ?

10. Cand se considera incarcat un acumulator cu plumb , supus operatiunii de incarcare ? Dar unul alcalin ?

11. Cum sa determina rezistenta interna a unui acumulator ?

12. Ce se intelege prin tensiunea de mers in gol ?

13. Cum se determina curentul de scurtcircuit ?

14. Ce operatiuni trebuie efectuate si ce conditii trebuie indeplinite pentru punerea la incarcat a unui acumulator ?

15. Care sunt operatiunile de formare ale unui acumulator ?

Pag. 24

LUCRAREA NR. 2

STUDIUL UNEI RETELE LINIARE IN CURENT CONTINUU

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Consideram o retea formata din L=3 laturi , N=2 noduri si O=2 ochiuri fundamentale Doua din laturi contin sursele E 1 si E 2 , iar a treia latura este pasiva avand rezistente variabile . Toate elementele din circuit se considera liniare . In lucrare se vor verifica : teorema superpozitiei , teorema lui Kirchhoff , teorema reciprocitatii , teorema lui Thevenin , teorema lui Norton.

1. Teorema I a lui Kirchhoff se enunta astfel : “Intr-un nod al unei retele electrice suma algebrica a curentilor este egala cu zero . “ Matematic , acest lucru se exprima astfel :

L

1

K

=

I

K

=

0

(1)

Pentru o retea electrica cu N noduri aceasta teorema se aplica de N-1 ori .

Teorema a II-a a lui Kirchhoff : “ Intr-un ochi al unei retele electrice , suma algebrica a tensiunilor electromotoare este egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune in laturile ochiului . Pentru o retea cu N noduri si L laturi aceasta teorema se aplica de o=L-N+1 ori . Matemetic se poate scrie :

L L

K =

1

I

K

=

K

=

1

R

K

I

K

(2)

2. Teorema recirpocitatii se enunta astfel : “Curentul produs intr-o latura j a unei retele de sursa situata intr-o alta latura k ( fara sa mai existe alte surse in retea ) este egal cu curentul pe care l-ar produce in latura k aceasi sursa montata in latura j , rezistentele laturilor ramanand neschimbate “. Prin urmare :

(

I

jk

)

E

k

=

E

=

(

I

kj

)

E

j

=

E

(3)

Pag. 25

3. Conform teoremei superpozitiei " intensitatea curentului electric din orice latura a unei retele electrice liniare complete este suma algebrica a intensitatilor curentilor pe care I-ar stabili prin aceasta latura fiecare din surse , daca s-ar gasi singura in retea “. Aceasta teorema rezultata din caracterul liniar al ecuatiilor corespunzatoare teoremelor lui Kirchhoff .Pentru curentul din latura j putem scrie :

I

j

=

1

I

jk

(4)

Unde I jk =Gjk E k este curentul din latura j cand toate t.e .m.sunt nule in afara de E k . Adica :

I jk = [Ijk] , E k 0; E j =0 cu

j k

(5)

4. Teorema generatorului de tensiune (Therenin) :” Curentul I AB debitea de o retea liniara intr-o rezistenta R legata la bornele (A,B) este geal cu raportul dintre tensiunea U AB0 de mers in gol la bornele (A,B) sisuma dintre rezistenta exterioara R si rezistena interioara R AB0 a retelei pasivizate “. Se poate scrie :

I

AB

=

U AB

0

R

+

R

AB

0

(6)

Prin U AB0 s-a notat tensiunea intre bornele A si B inainte de legarea rezistentei R. Indicele “0” provine dinfaptul ca se considera bornele nelegate ca fiind “in gol”

(I AB =0)

5. Teorema generatorului de curent (Norton) : “ Tensiunea U AB produsa in sarcina de o retea liniara care alimenteaza o rezistenta exterioara R este egala cu raportul dintre curentul de scurtcircuit I ABSC al retelei la acele borne si suma dintre conductanta

interioara a retelei pasivizate (G AB =

I

AB

=

I AB

SC

G

AB

0

+

G

1

Rab 0

1

) si conductanta (G= R ).

(7)

II. SCOPUL LUCRARII

Pag. 26

Lucrarea are drept scop verificarea teotrmelor de mai sus astfel : se vor aplica teoremele de mai sus unei retele ai carei parametri sunt cunoscuti , se vor calcula marimile necunoscute si datele vor fi comparate cu cele deduse experimental in laborator .

III.SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pentru efectuarea lucrarii se va realiza montajul de mai jos , unde :

lucrarii se va realiza montajul de mai jos , unde : Fig. 1 A 1 ,A

Fig. 1

A 1 ,A 2 , A

- miliampermetre de c.c. 0-0,6 A cu mai multe scari ;

V

- voltmetru de c.c. 0-15 V ;

R

- reostat cu cursor cu doua suluri 2x250, 1,6A legate in serie sau o

rezistenra fixa corespunzatoare ;

K , K 1 , K 2 -comutator bipolar inversor cu parghie ;

E 1 , E 2

laborator ;

R

R

R

1

2

3

-surse de c.c. de 6V si 8V realizate prin acumulatoarele alcaline aflate in

-rezistenta fixa de 100si 0,5 W ; - rezistenta fixa de 150si 1W ; - rezistenta fixa de 200si 1W .

IV.CHESTIUNI DE STUDIAT

Pag. 27

1.

Calculul curentilor din retea folosind : a)teoremele lui Kirchhoff ; b) teoreme superpozitiei ;c) teorema reciprocitatii.

2. Verificarea teoremelor lui Kirchhoff ;

3. Verificarea teoremei superpozitiei ;

4. Verificarea teoremei reciprocitatii ;

5. Verificarea teoremei lui Thevenin ;

6. Verificarea teoremei lui Norton

V. MOD DE LUCRU

1. a) Se aplica teoremele lui Kirchhoff unei retele ce contine in laturi rezistentele R 1

, R 2 , R 3 cu valorile date si rezistenta R=100. T.e.m. vor fi E 1 =6V,si E 2 =8V iar comutatorul K inchis pe pozitia (a) . Rezistentele se trec in tabelul 1.

Tabelul 1

Rezultate calculate

Rezultate experimentale

I 1

I

1

I

I

1

I

2

I

A

A

A

A

A

A

b) Cu teorema superpozitiei , folosind relatia (4)pentru aceasi retea se calculeaza curentii I 1 , I 2 , I 3 ,I si I . Rezultatele obtinute se trec in tabelul 2 .

Tabelul 2

Rezultate calculate

Rezultate experimentale

I ’’ I ’’ I 1 ’ I 1 I 2 I ’ I+I 1
I ’’
I ’’
I 1 ’
I 1
I 2
I ’
I+I 1 +I 2
I 1 ’
I 1
I 2
I ’
I+I 1 +I 2
I 1 ’
I 2 ’
I 2 ’
I 1 ’
I 2 ’
I 2 ’

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A A A A A A A A A A c)Folosind numai sursa E 1 in

c)Folosind numai sursa E 1 in latura (1) se calcauleaza curentii I 11 , I 21 si I 01 . Se considera apoi aceasi sursa montata in latura (2) si se calculeaza curentii I 21 , I 22 si I 02 . Trebuie ca : I 12 =I 21

Pag. 28

Rezultatele se trec in tabelul 3 .

Tabelul 3

Tensiunea Rezultate calculate Rezultate experimentale E 1 I I I I I I I I
Tensiunea
Rezultate calculate
Rezultate experimentale
E
1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
11
21
01
12
22
02
11
21
01
12
22
02
[V]
A
A
A
A
A
A
A
A
A
A
A
A

2. Pentru verificarea teoremelor lui Kirchhoff se inchid comutatoarele K 1 si K 2 pe pozitia (b) , iar comutatorul K se pune pe pozitia (a) . Se citesc ampermetrele iar valorile obtinute se trec in tabelul 1 .

3. Teorema suprepozitiei se verifica astfel : se inchide K 1 pe pozitia (b) iar K 2 si K se inchid pe pozitia (a).Se citesc curentii si se trec in tabelul 2 . Se inchide apoi K 2 pe pozitia (b) iar K 1 si K se inchid pe pozitia (a) .Se citesc de asemenea curentii si se trec in tabelul 2. ATENTIE ! In cazul cand aparatele nu indica corect se va face schimbarea polaritatii la bornele lor .

4. Pentru verificarea teoremei reciprocitatii se inchid comutatoarele K 2 si K pe pozitia (a) , iar K 1 pe pozitia (b). Se citesc curentii din laturi si se trec in tabelul 3 . Se muta apoi sursa E 1 in latura (2) . Se inchid comutatoarele K 1 si K pe pozitia (a) iar K 2 pe pozitia (b) . Se citesc curentii si se trec in tabelul 3 . Se observa daca sunt indeplinite egalitatile (9) .

5. Cu comutatoarele K 1 ,K 2 si K se pe pozitia (b) se regleaza reostatul R astfel incat sa obtinem valori acceptabile pentru curentii indicati de cele trei ampermetre . Se citesc cei trei curenti tensiunea U AB indicata de voltmetrul V iar rezultatele se trec in tabelul 4 . Se dechide comutatorul K si se citeste tensiunea U AB . Cu relatia (6) se calculeaza curentul I AB care trebuie sa fie egal cu cel citit la ampermetrul A inainte de deschiderea comutatorului K pe pozitia (b).

Rezistenta R=

Uab

I

R R

1

2

iar R AB0 = R

1+

R

TABELUL 4

I

1

I

2

I R

U

AB

R

AB0

I AB calc =I

A

A

V

A

A

6.

 

Pentru verificarea teoremei lui norton se deschide comutatorul K si se scurtcicrcuiteaza cu un conductor bornele A si B . Se citeste curentul de scurtcircuit I Absc la ampermetrul A . cu relatia (7) se calculeaza tensiunea U AB care trebuie sa fie egala cu cea masurata atunci cand comutatorul K se gaseste pe pozitia (b). rezultatele se trec in tabelul 5 :

Pag. 29

Tabelul 5

U

AB

I

ABSC

 

1

1

U

AB

Masurat

 

G

AB0 =

Rab

0

G= R

calculat

 

[A]

 

[A]

 

[-1 ]

[-1 ]

 

[V]

VI. INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA

REFERATULUI

Manevrarea comutatoarelor se va face cu multa atentie urmarind modul in care deviaza aparatele . In cazul in care acestea deviaza in sens invers se vor schimba legaturile la bornele lor . Se vor compara rezultatele obtinute prin aplicarea teoreme lui Kirchhoff cu cele obtinute prin teorema superpozitiei . Tensiunile aplicate retelei se vor masura cu voltmetrul deoarece pot fi diferente de 6V-8V. Curentul de scurtcircuit se poate calcula si cu relatia :

U AB

sc

=

U

AB

0

R

AB

0

Rezultatul obtinut prin calcul trebuie sa-l verifice pe cel obtinut experimental .

VII. INTREBARI DE CONTROL

1. In ce constau si cum s-au verificat practic teoremele lui Kirchhoff ?

2. In ce consta teorema superpozitei ?

3. Ce se intelege prin teorema reciprocitatii ?

4. Ce se intelege prin tensiunea de mers in gol ? Dar prin curent de scurtcircuit ?

5. In ce consta teorema generatorului echivalent de tensiune ?

6. In ce consta teorema generatorului echivalent de curent ?

7. Explicati la bornele caror aparate trebuie schimbate polaritatile in itmpul verificarii teoremei superpozitiei .

Pag. 30

LUCRAREA NR. 3

STUDIUL UNUI CIRCUIT CU REZISTENTE NELINIARE

IN CURENT CONTINUU

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Intr-un circuit electric elementele neliniare sunt dispozitivele a caror rezistenta electrica depinde de curentul curentul ce trece prin ele sau de tenisiunea aplicata la bornele lor . Un astfel de element este caracterizat de :

-caracteristica tensiune-curent U=f(I) numita caracteriatica voltamper a rezistorului ; -rezistenta statica R st =U/I . Aceasta rezistenta este proportionala cu cu tangenta trigonometrica a unghiului de inclinare format de coardo care uneste originea O co punctul M de functionare de pe caracteristica , cu abscisa I. Deci:

R

st =

U =kg α

I

unde K este raportul scarilor grafice de tensiuni si curenti in V/mm si A/mm(figura 1 )

 

U

 

dU

R d =lim

=

,

este

 

I

dI

proportionala cu tangenta

trigonometrica a unghiului de inclinare a tangentei geometrice duse in punctul M de

functionare al caracteristicii fata de abscisa .

Rezistenta dinamica

R

d =

U = K tg β
I

unde K are aceasi semnificatie .

Pag. 32

U [V/mm] ∆U U M ∆l β α I[A/mm]
U
[V/mm]
∆U
U
M
∆l
β
α
I[A/mm]

Fig 1

Cea mai utilizata metoda de rezolvare a circuitelor cu elemente neliniare este metoda grafo-analitica .

a) Pentru doua elemente A 1 si A 2 neliniare conectate in serie , se cunosc

caracteristicile celor doua rezistente :

U 1 =f(I) si U 2 =f(I) iar U 1 +U 2 =U b . Caracteristica voltamper rezultanta U b =f(I) este cea din figura 2:

voltamper rezultanta U b =f(I) este cea din figura 2: Fig 2 b) Pentru doua elemente

Fig 2

b) Pentru doua elemente R si A 1 , unul liniar si altul neliniar conectate in serie se

cunosc caracteristicile celor doua elemente : U 1 =f(I) si U 2 =f(I) care este o dreapta , iar U 1 =U 2= U b . Caracteristica voltamper rezultanta U b =f(I) este cea dib figure 3 :

U

voltamper rezultanta U b =f(I) este cea dib figure 3 : U   A 1 A
 

A 1

A

   

2

U

b

U 1
U 1
U 2
U 2

Pag. 33

U b U 1 U 2 0 I
U b
U
1
U
2
0
I

Fig. 2

I

c) Pentru doua elemente neliniare A 1 si

caracteristicile U 1 =f(I) si U 2 =f(I)iar U 1 =U 2 =U b . Din teorema I a lui Kirchhoff : I 1 +I 2 =I rezulta caracteristicea U b =f(I) din figura 4 :

A 2 conectate in derivatie se cunosc

I I 1 2 U b
I
I
1
2
U b
U U 1 =f(I 1 ) U 2 =f(I 2 ) U b =f(I) U
U
U 1 =f(I 1 )
U 2 =f(I 2 )
U b =f(I)
U
b
O
I 1
I 2
I

Fig. 4

d) Pentru un circuit mixt cu un element neliniar A 1 in serie cu alte doua elemente

A 2 si A 3 legate in derivatie se procedeaza astfel : se ridica caracteristicile voltamperice ale tuturor elementelor U 1 =f(I) , U 2 =f(I) . Tinand seama ca I 1 +I 2 =I se obtine prin insumare caracteristica U 2 =f(I) . Deoarece U 1 +U 2 =U b se obtine caracteristica voltamper U b =f(I) , din figura 5

A 2

I 1 A 1 I I 2 A 3 Pag. 34
I
1
A
1
I
I
2
A
3
Pag. 34

U 1

U 2

U b U U 2 U 2 U U 1 U1 U 2
U b
U
U 2
U 2
U
U 1
U1
U 2

Fig. 5

I=I 1 +I 2

La fel s-ar fi procedat daca unul din elementele in derivatie sau amandoua ar fi fost rezistente liniare sau daca A 1 ar fi fost rezistente liniara .

II. SCOPUL LUCRARII

In lucrare se urmareste ridicarea caracteristicilor voltamper pentru mai multa elemente liniare si neliniare , precum si determinarea rezistentelor statice si dinamice ale acestor elemente in punctele de functionare alese .

III. SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pag. 35

Pentru efectuarea lucrarii se ve utiliza montajul din figura 6 , unde :

lucrarii se ve utiliza montajul din figura 6 , unde : Fig. 6 Rh R L

Fig. 6

Rh

R

L

L

L

A 2 ,A 3 - ampermetre electromagnetice clasa 0,5 pe scarile de 0,5-1 A;

- reostat de 105si 2,5A montat potentiometric ; - reostat de 105si 2,5A montat ca o rezistenta fixa ; - lampa cu filament metalic 120V si 60W ; - lampa cu filament metalic 120V si 25W; - lampa cu filament metalic 120V si 75W ;

1

1

2

3

A 1 V 1 ,V K

K

2

1

2 ,K 3

- ampermetru magnetoelectric clasa 0,2 pe scarile de 0,3-0,75-3A; -voltmetre magnetoelectrice clasa 0,5 de 120V ;\ - intrerupator bipolar ; - comtatoarele inversoare monopolare .

IV. CHESTIUNI DE STUDIAT

1. Ridicarea caracteristicii voltamperice a lampii L 1 de 60W si 120W.

2. Determinarea rezistentelor statice si dinamice pentru caracteristica voltamper a lampii L 1 si ridicarea curbelor R st =f(I) si Rd=f(I) .

3. Studiul unui montaj in serie realizat cu lampa L 1 si rezistenta R 1 .

4. Studiul unui montaj in derivatie realizat cu lampile L 2 si L 3 .

5. Studiul unui montaj mixt realizat din lampa L 1 in serie cu lampile L 2 si L 3 .

V. MODUL DE LUCRU

Pag. 36

1) Pentru ridicarea caracteristicii voltamper a lampii L 1 se inchide K 1 avand grija ca , cursorul reostatului Rh sa fie pe pozitia de rezistenta minima (adica jos ) . Se inchid K 2 pe pozitia 2 si K 3 pe pozitia 2 . Se manevreaza potentiometrul de la valoarea zero a tensiunii indicata de voltmetrul V 1 pana ln tensiunea de 110V . Din 10 in 10 V se citeste curentul indicat de ampermetrul A 1 ; rezultatele se trec in tabelul 1 dupa care se ridica caracteristicile U=f(I) :

Tabelul 1

Lampa L 1

U[V]

 

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Lampa L 1

I[A]

                       

Lampa L 1

R

 

U

[]

                     

st =

T

Lampa L 1

Rd= dU []

dT

                     

Rezistenta

I[A]

                       

R

1

 

L 1 + R 1

I[A]

                       

2) Cu relatiile cunoscute se determina rezistentele statice si dinamice pentru aceleasi valori ale curentului , obtinute mai sus . Rezultatele se trec in tabelul 1 dupa care se ridica curbele R st =f(I) si R d =f(I) . 3) Se inchide intrerupatorul K 2 pe pozitia 1 si se ridica caracteristica voltamper U=f(I) pentru rezistenta R 1 . Rezultatele se trec in tabelul 1. Se deschide K 2 si se realizeaza punerea in serie a lampii L 1 cu rezistenta R 1 . Se manevreaza cursorul reostatului Rh de la tensiunea zero la tensiunea maxima si din10 in 10 V se citesc curentii la ampermetrul A 1 . Rezultatele se trec in tabelul 1 . Se ridica caracteristica rezultanta a celor doua elemente legate in serie , unul liniar , altul neliniar si se compara cu cea obtinuta prin insumarea celor doua caracteristici voltamper ridicate anterior (figura 3) . Se inchide comutatorul K 3 pe pozitia 1 realizand scurtcircuitarea lampii L 1 si rezistentei R 1 si alimentarea lampilor L 2 si L 3 legate in derivatie . Se manevreaza cursorul reostatului Rh de la valoarea zero la valoarea maxima si din 10 in 10 V se citesc curentii I 1 , I 2 si I 3 la ampermetrele A 1 , A 2 si A 3 . Rezultatele se trec in tabelul 2 dupa care se vor ridica carecteristicile U 2 =f(I 2 ) si U 3 =f(I 3 ) .Prin insumarea celor doua caracteristici si tinand seama ca I 2 +I 3 =I 1 se va obtine caracteristica rezultanta a doua elemente neliniare legate in derivatie (fig.4) care se compara cu caracteristica dedusa dedusa experimental si trasata cu alta culoare pe aceasi diagrama.

Tabelul 2

U 2

(V)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

I 2

(A)

                     

I 3

(A)

                     

Pag. 37

I 1 (A)
I 1
(A)

5) Se inchide K 2 pe pozitia 2 si se deschide K 3 realizandu-se un montaj mixt format din lampile L 2 si L 3 in derivatie . Se manevreaza din nou cursorul reostatului de la valoarea zero la valoarea maxima si din 10 in 10 V se citesc curentii I 1 , I 2 si I 3 la ampermatrele A 1 , A 2 si A 3 iar cu voltmetrul V 2 se vor masura tensiunile U 1 si U 2 pe pe lampile L 1 si respectiv pe lampile L 2 si L 3 aflate in derivatie . Rezultatele se trec in tabelul 3 .

Tabelul 3

U 2 (V) 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110
U 2
(V)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
I 1
(A)
I 2
(A)
I 3
(A)
U
(V)
1
U
(V)
2

U 1 =f(I 1 ) , U 2 =F(I 2 ) si se insumeaza

grafic ca in figura 5 iar caracteristica rezultanta se compara cu caracteristica dedusa experimental U=f(I 1 ).

Se ridica apoi caracteristicile voltamper

VI.

INDICATII

SUPLIMENTARE

PENTRU

INTOCMIREA

REFERATULUI

Toate diagramele se vor ridica pe hartie milimetrica . Pentru a putea face o comparatie justa intre diferitele caracteristici voltamper ridicate este preferabil ca scarile alese pentru curent si pentru tensiune sa se pastreze la toate caracteristicile . In cazul cand in laborator nu exista reostatul R 1 de 105si 2,5 A se poate inlocui numai de cei ce conduc lucrarile de laborator cu trei reostate de 44si 2,5A sau numai cu doua reostate de 44si 2,5A avand grija ca sub nici un motiv sa nu se realizeze comutarea simultana a intrerupatoarelor K 2 pe pozitia 1 si K 3 pe pozitia 2 .De asemenea manevrarea cursorului reostatului Rh se va face progresiv de la valoarea zero la valoarea maxima pastrand intervale de timp egale intre citiri . In caz contrar punctele obtinute vor aparea deplasate deoarece lampile se vor incalzi mai mult sau mai putin si rezistentele respective vor varia conform relatiei : R=R 0 (1+α θ ).

VII. INTREBARI DE CONTROL

Pag. 38

1.

Ce numim element neliniar ?

2. Cum se defineste rezistenta statica ? Dar rezistenta dinamica a unui element neliniar ?

3. Cum se ridica caracteristica voltamper pentru doua elemente neliniare legate in derivatie ?

4. Cum se ridica caractristica voltamper pentru doua elemente neliniare legate in derivatie ? Dar daca unul din ele este liniar si celalalt este neliniar , ambele in derivatie ?

5. Intr-un circuit mixt , cu trei elemente neliniare A 1 in serie , cu A 2 si A 3 in derivatie , cum se ridica caracteristica voltamper rezultanta ?

6. Cum se ridica caracteristica R st =f(I) ?

7. Cum se ridica caracteristica Rd=f(I) ?

LUCRAREA NR . 4

Pag. 39

VERIFICAREA

LEGII

CIRCUITULUI

MAGNETIC

IN

REGIM

STATIONAR CU AJUTORUL CIRCUITULUI LUI

ROGOWSKI

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Legea circuitului magnetic in regim stationar se enunta astfel : “ Tensiunea

magnetomotoare de-a lungul oricarei curbe inchise Γ este egala cu suma algebrica a curentilor de inductie care strabat suprafata deschisa S Γ limitata de curba respectiva “ (fig . 1 ) ,adica :

Γ

Hdl r = NI

r

sau

U mm =

θ

(1)

Tensiunea magnetomotoare este integrala de linie pe curba inchisa Γ a vectorului intensitatii campului magnetic H si se noteaza astfel :

U mm =

Γ

HdL

(2)

Suma algebrica a curentilor de conductie care strabat suprafata S Γ solenatie si se noteaza cu θ , deci :

θ = NI

(3)

sa numeste

Dupa modul de inchidere al curbei Γ se intalnesc mai multe cazuri :

a) θ = I daca curba Γ inconjoara numai un conductor parcurs de curentul I .

b) θ = I 1 +I 2 + … +I m

curentii I 1 , I 2 , … , I m .

c) θ=NI daca curba Γ niconjoara o bobina cu “N “ spire .

d) θ= m NI daca curba Γ inconjoara de “m” ori o bobina cu “N” spire .

daca curba Γ se inchide in jurul a “m” conductoare parcurse de

Verifecarea legii in regim stationar presupune compararea celor doi membrii ai relatiei (1) . Solenatia se calculeaza usor pentru o bobina parcursa de curentul I . Tensiunea magnetomotoare sse masoara cu ungalvanometru balistiv legat in serie cu o infasurare speciala numita cordonul lui Rogowski . Cordonul este format dintr-un tub cilindri flexibil , de sectiune uniforma sificient de mica magnetic pe care sunt bobinate uniform un mare numar de spire (fig. 2 ).

Pag. 40

Fig.1 Fig.2 Pentru masurarea tensiunii magnetice intre doua puncte ale curbei ( care coincide cu

Fig.1

Fig.1 Fig.2 Pentru masurarea tensiunii magnetice intre doua puncte ale curbei ( care coincide cu axa

Fig.2

Pentru masurarea tensiunii magnetice intre doua puncte ale curbei ( care coincide cu axa cornonului ) este suficient sa masuram fluxul magnetic prin infasurarea cordonului . Aceasta masuratoare se face utilizand un galvanometru balistic . Considerand o portiune de cordon de lungime d dl r , fluxul elementar ce trece prin el este dat de relatia :

r r

 

r r

 

r

dθ=n dl B

A

=

n dl µ

H

A

=

µ 0 n A( H

dl r )

cordonul fiind asezat in aer ( µ = µ 0 µ µ = µ 0 1= µ 0 ) iar A si dl fiind omoparalele . Deoarece din ultima relatie tensiunea magnetica intre punctele C si D este proportionala cu fluxul elementar rezulta ca tensiunea magnetomotoare in lungul curbei Γ va fi proportionala cu fluxul total ce trece prin spirele cordonului si deci :

θ= µ 0

n

A

Γ

r

H

r

dl

Sarcina electrica ce trece prin galvanometru fiind data de relatia :

Q=

0

Idt =

0

e

R

= -

1

R

0

dφ

dt

dt

= -

φ

R

Pag. 41

deviatia galvanometrului balistic relatiei:

este proportionala cu aceasta sarcina conform

K b α

=

φ =

µ

0

(

r r

nA Hdl

)

R R

Din aceasta formula rezulta ca :

U mm =

Γ

r r

Hdl

=

R

Kb

 

α

=K α

µ 0

n

A

(4)

α =K ⋅ α µ 0 ⋅ n ⋅ A (4) unde K= R ⋅ K

unde K=

R

K b

µ

0

n

A

Am notat cu :

este constanta .

R=rezistenta circuitului de masura format din reziatenta circuitului cordonului si a galvanometrului. n=numarul de spire pe unitatea de lungime . A=aria sectiunii transversale a cordonului . K b =constanta galvanometrului balistic . α =deviatia maxima (prima deviatie a galvanometrului balistic ). φ = φ initial-φ final este variatia fluxului la interuperea si inchiderea circuitului si are valoarea φ la intreruperea si stabirea curentului si 2φ la inversarea curentului prin bobina .

Pentru determinarea constantei K se trece printr-o bobina etalon cu N 1 spire alimentata cu un curent I 1 si intrerupand brusc acest curent la galvanometru va aparea o deviatie α 1 . Cu relatia (4) rezulta :

Pag. 42

θ=N 1 I 1 =α 1 K

K =

N

1

I

1

α

1

(5)

Cunoscand constanta K putem determina usor numarul de spire al unei bobine parcurse de un curent cunoscut .

II. SCOPUL LUCRARII

Lucrarea are drept scop verificarea legii circuitului magnetic in regim stationar cu ajutorul cordonului Rogowski . Se va verifica astfel egalitatea dintre tensiunea magnetomotoare si solenatie , date de relatia :

Γ

r

r

Hdl

= NI

sau tinand seama de relatiile de mai sus :

Kα = NI =θ

III. SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pentru efecturea lucrarii se va realiza montajul din figura , unde :

B – bobina etalon sau de masurat ;

C – cordonul lui Rogowski ;

GB –galvanometru balistic ;

A – ampermetru feromagnetic 5-20A , clasa de precizie 5,0 ;

Ra- rezistenta reglabila formata dintr-un reostat de 13 si 6.3 A; K – intrerupator bipolar ; K 1 si K 2 - inversoare bipolare .

Pag. 43

Fig. 4 IV. CHESTIUNI DE STUDIAT 1) Etalonarea schemei de masura cu bobina etalon si

Fig. 4

IV. CHESTIUNI DE STUDIAT

1) Etalonarea schemei de masura cu bobina etalon si determinarea constantei K. 2) Verificarea proportionalitatii tensiunii magnetomotoare cu solenatia si a independentei ei de forma curbei de integrare .

3) Verificarea dependentei tensiunii magnetomotoare de sensul curbei de integrare si de semnul solenolatiilor . 4) Verificarea compunerii solenatiilor .

5)

Determinarea numarului de spire al unei bobine .

V. MODUL DE LUCRU

1. Etalonarea schemei de masura . Se introduce cordonul printr-o bobina cu N 1 spire si se trece prin ea un curent de 3A reglat cu Ra . Se intrerupe curentul cu K 1 si se citeste deviatia maxima a galvanometrului . Cu relatia (5) se determina K . Se dau mai multe valori curentului si se determina de asemenea K .Se ia valoarea medie a acestor determinari . Toate aceste valori citite se trec in tabelul 1 .

2. Verificarea proportionalitatii tensiunii magnetomotoare cu solenatia si a independentei ei de forma curbei de integrare . Se conecteaza in montaj doua sau mai multe bobine legate in serie . Cordonul se aseaza astfel incat sa inlantuie numai o bobina . Se intrerupe si se restabileste curentul citind in acelasi timp deviatiile galvanometrului . Pentru o valoare a curentului se fac mai multe citiri schimband pozitia cordonului prin cele doua bobine si se dau de asemenea mai multe valori curentului , citind valorile galvanometrului

Pag. 44

balistic . Pentru o valoare a curentului se schimba pozitia cordonului dandu-I diferite forme . Toate datele de mai sus se trec in tabelul 1 . 3. Verificarea dependentei tensiunii magnetomotoare de sensul curbei de integrare si de semnul solenatiei . Se introduce cordonul in bobina si se regleaza curentul la 3A .Cucomutatorul K 2 pe pozitia (1) se inchide K 1 pe pozitia (a) si se citeste deviatia la galvanometru cu semnul ei . Se deschide K 2 si apoi se deschide si K 1 (pentru ca galvanometrul sa nu mai devieze ) . Se inchide K 2 pe pozitia (2) iar K 1 se inchide brusc tot pe pozitia (a) .Se noteaza aceasta deviatie care trebuie sa fie egala si de semn contrar . Se peocedeaza la fel cu comutatorul K 2 inchis pe pozitiile 1 si 2 .iar K 1 inchizandu-se pe pozitia (b). Se notaza toate deviatiile cu semnul lor . Se trce brusc comutatorul K 1 de pe pozitia (a) pe pozitia (b) mentinand K 2 pe o pozitie .Se observa ca deviatia se dubleaza . Se noteaza si se trece in tabelul 1 . Se observa deviatia (semnul ei ) la inchiderea si deschiderea comutatorului K 1 . Pentru ca spotul galvanometrului s arevina repede le zero se va deschide intotdeauna K 2 dupa efectuarea masuratorii .

4. Verificarea compunerii solenatiilor . Se leaga in circuit doua bobine egale avand solenatiile de acelasi semn . Se stabileste un curent de 3A . Se introduce cordonul prin bobine asa cum se vede din figurile de mai jos si se manevreza K 1 citindu-se deviatiile la galvanometru . Datele se trec in tabelul 1 . Se va vedea si care este deviatia galvanometrului atunci cand solenatiile sunt de semn contrar si se va explica fenomenul .

sunt de semn contrar si se va explica fenomenul . 5. Determinarea numarului de spire alunor

5. Determinarea numarului de spire alunor bobine . Se introduce pe cordon o bobina cu un numar mare de spire necunoscut .Se regleaza curentul la 3A . Se manevreaza K 1 si se citeste deviatia la galvanometru .Cu relatia :

N=

K α

I

se determina numarul de spire al bobinei .

Pag. 45

Tabelul 1

Nr .

Felul

Pozitia

I

I

I

 

K

Hdl

r r

θ

N

α

determ

Bobinei

cordon

Initial

Final

 

div

     

Sp.

A

A

A

div.

Asp/d

Asp

Asp

 

VI.

INDICATII

SUPLIMENTARE

PENTRU

INTOCMIREA

REFERARULUI

In referat se va specifica de ce galvanometrul deviaza intr-un sens la inchiderea lui K 1 si in senscontrar la deschidere . De asemenea , se va arata influenta sensului solenatiilor de la punctul (5) asupra amplitudinii deviatiei galvanometrului .

VII.INTREBARI DE CONTROL

1. Cum se defineste legea circuitului magnetic ?

2. Ce se intelege prin solenatie ? Dar prin tensiune magnetomotoare ?

3. Cum se determina constanta K ?

4. De ce depinde solenatia de sensul de integrare pe curba ?

5. De ce galvanometrul balistic deviaza intr-un sens la inchiderea comutatorului K 1 si

in sens contrar la deschiderea lui ?

6. Cum se explica dublarea deviatiilor la galvanometru cand se trece brusc K 1 de pe

pozitia (a) pe pozitia (b) ?

7. Cum se explica modificarea deviatiilor la galvanometru la punctul 4 (compunerea

solenatiilor ) atunci cand solenatiile au acelasi sens si sensuri opuse 8. In cazul cand avem doua bobine cu N 1 si N 2 spire necunoscute cum putem

determina : N=N 1 -N 2 ?

Pag. 46

LUCRAREA NR. 5

VERIFICAREA LEGII INDUCTIEI ELECTROMAGNETICE CU SOLENOIDUL ETALON

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Pe baza experimentelor efectuate in anul 1831 , Faraday a descoperit ca intr-un circuit strabatut de un flux magnetic variabil se induce o tensiune electromotoare . Se numeste tensiune electromotoare de inductie , tensiunea care ia nastere intr-un circuit oarecare strabatut de un flux magnetic variabil . Matematic se poate scrie :

unde :

e Γ

e Γ

=-

dΦ

dt

(1)

= t.e.m. indusa intr-un circuit ce se sprijina pe o curba inchisa .

φ = fluxul fascicular (ce strabate o singura spira a cirauitului ).

Daca circuitul are N spire rezulta ca fluxul total este :

Ψ =Nφ

Tinand seama ca : φ

=

si deci :

e Γ =-N

dφ =- dψ

dt

dt

(2)

∫∫

S

Γ

r

r

r

r

B

dA

unde

B

este inductia magnetica , iar dA

este

elementul de arie strabatut de liniile de camp , rezulta ca :

e

Γ

= −

N

d

dt

∫∫

S

Γ

r

B

r

dA

Pag. 47

Consideram doua bobine cilindrice situate in aer pe care le notam cu L 1 si L 2 . Bobina L 1 este bobina etalon cu N 1 spire si este alimentata de un curent continuu cunoscut I .Bobina L 2 este bobina de masura si are N 2 spire . Circuitul bobinei L 2 se inchide printr-ungalvanometru balistic cu rezistenta Rg si printr-un reostat de protectie Rp.

Principial , lucrarea este prezentata in figura 1 unde se dau si dimensiunile bobinelor sub forma litarara . (Dimensiunile in cm. sunt trecute pe bobinele din laborator .)

Fig. 1

in cm. sunt trecute pe bobinele din laborator .) Fig. 1 Avand in vedere ca l

Avand in vedere ca l 1 >>l 2 si D 1 <<l 1 putem considera ca in zona centrala a bobinei L 1 campul magnetic este omogen si este valabila relatia :

H=

N

1

I

l

1

(4)

Fluxul magnetic fascicular care strabate bobina L 2 se calculeaza cu relatia :

φ

2

=

B

unde K 1 =µ 0 µ r

A

2

=

µ

H