INTRODUCERE

Prezentul Indrumar este destinat efectuarii lucrarilor de laborator prevazute

in programa analitica la cursul Bazele electrotehnicii . Scopul acestor lucrari este de
a contribui la insusirea mai buna a cursului teoretic . In acelasi timp se realizeaza si
indeplinirea unui alt deziderat legat de integrarea tot mai accentuata a invatamantului
cu practica deoarece laboratorul de bazele electrotehnicii este primul loc unde studentii
iau contact cu aparatele si instlatiile electrice din institut .
Fata de editia anterioara din 1972 , editia actuala este imbogatita cu lucruri noi
, iar cele anterioare adaptate la noile cerinte . De asemenea s-a tinut cont si de faptul ca
laboratorul de bazele elecrtorhnicii , a fost in ultimul timp dotat cu aparate si
dispozitive , lucru ce permite efectuarea in bune conditiuni a lucrarilor de laborator .
In Indrumar au fost cuprinse 15 lucrari dintra care : 6 lucrari in curent
continuu , 6 lucrari in curent alternativ monofazat si trifazat si 3 lucrari de chestiuni
speciale de electrotehnica .
Ele corespund in intregime actualelor cerinte impuse de pregatirea sistematica
si mai bine legata de practica a studentilor din institut .
Tinand seama de faptul ca lucrarile de laborator se desfasoara in paralel cu
parcurgerea cursului teoretic , in fiecare dintre ele a fost inclus un capitol special ,
Consideratiuni teoretice , unde se face pe larg teoria lucrarii respective . Acest lucru
permite studentilor sa inteleaga si sa poata efectua in bune conditiuni fiecare lucrare
fara ca in prealabil sa fi parcurs cursul teoretic .
Suntem convinsi ca prezentul Indrumar in forma actuala va constitui un
indreptar util tuturor celor care studiaza si conduc lucrari de laborator la cursul de
Bazele electrotehnicii.

Pag. 1

A. SCURTE INDICATII ASUPRA APARATELOR

ELECTRICE DIN LABORATOR

1. Sursele de energie electrica folosite in laborator sunt :

- surse de curent continuu de tensiune mica formate din acumulatoare cu Pb ce se
gasesc in laborator . Fiecare element al unui acumulator cu Pb da o tensiune de
1,3V. Legand in serie mai multe elemente se obtin tensiunile cerute in lucrare ;
- sursele de curent continuu de 6V , 12V , 24V , 120V din tablou;
- sursa de curent alternativ trifazat cu tensiunea 3 x 380/220V ; 50Hz de la reteaua
orasului .
2. Pentru protectie se utilizeaza sigurante fuzibile si intrerupatoare cu parghie .
Intrerupatoarele pot fi mono , bi si tripolare , precum si inversoare de sens ,
actionate manual .
De asemenea se MAI folosesc si inversoare de senS , actionate manual .
3. Pentru reglajul tensiunilor si curentilor se folosesc reostate cu cursor si
intrerupatoare reglabile (tip variac ) .
Reostatele pot fi cu un sul sau cu doua si pe fiecare este precizata rezistenta
maxima si curentul maxim admisibil .
Un reostat cu sul poate fi montat in circuit ca o rezistenta fixa ( fig. 1 ) ; ca o
rezistenta variabila ( fig. 2 ) sau in montaj potentiometric ( fig. 3 ).

Fig.1

Fig.2

Fig.3
Pag. 2

Un reostat cu douoa suluri poate fi montat cu ambele suluri in serie ( fig. 4 ) sau cu
sulurile montate in paralel ( fig. 5 ) .

Fig.4

Fig.5

Fig.6
Astfel , un reostat cu doua suluri pe a carui placuta sunt notate datele : 2 x 225/1,5A
are 112,5-3A cu sulurile legate in paralel si 450-1,5A cu sulurile legate in serie .
Autotransformatoarele sunt niste transformatoare monofazate la care secundarul
este o portiune a infasurarii primare . Ele se folosesc numai in curent alternativ si
se monteaza ca un reostat potentiometric , obtinandu-se la iesire o tensiune variabila
( fig. 6 ) . Au un consum de energie redus in comparatie cu reostatele .
4. Aparatele de masura utilizate in laborator se deosebesc intre ele prin marimea
electrica ce masoara ( A , V , W ) prin constructia lor , prin gradul de precizie cu
care se masoara amrimea respectiva , prin faptul ca pot fi utilizate in c.c. sau in c.a.
etc .

In tabelul 1 se face o clasificare a aparatelor dupa marimea fizica masurata .

Pag. 3

Tabelul 1
Nr. crt. Marimea electrica masurata
1
Intensitatea curentului electric
2
Tensiunea electrica
3
Puterea electrica
4
Energia electrica
5
Frecventa
6
Defazajul intre curent si tensiune
7
Factorul de putere
8
Rezistenta electrica

Denumirea aparatului
Ampermetru
Voltmetru
Wattmetru
Contor
Frecventiometru
Fazmetre
Cosfimetru
Ohmmetre

Simbolul
A
V
W
Wh
F

Cos

In tabelul 2 se face o clasificare a aparatelor de masura uzuale dupa principiul de

constructie si functionare .

Tabelul 2
Nr.
Denumirea aparatului
Simbol conventional
Crt.
1
Aparatele magnetoelectrice cu cadru
mobil . Se compun dinnnntr-un magnet
Cu cuplu rezistiv mecanic
permanent fix si bobina mobila solidara
cu dispozitivul indicator . Deplasarea
bobinei se face atunci cand aparatul este
strabatut de un curent electric . Aparatele
Fara cuplu rezistiv
din aceasta categorie au scala uniform
gradata si se utilizeaza numai in curent
continuu ca galvanometru , ampermetru ,
wattmetru .
2
Aparatele magnetomotoare cu redresor
inclus in aparat . Constructiv nu se
deosebesc de cele anterioare dar au in
ele un redresor uscat care redreseaza
curentul alternativ inainte de a ajunge la
bobina mobila . Scala de masura este
neuniforma la inceput (datorita redresarii
) iar aparatul masoara valori medii , dar
este etalonat in valori efective
.
3
Aparatele electromagnetice , se compun
dintr-o bobina fixa strabatuta de un
curent ce actioneaza asupra unei piese
mobile de fier moale solidara cu fierul
indicator . Se utilizeaza atat in curent
continuu cat si in curent alternativ . Au
scala neuniforma .
4
Aparatele electrodinamice , se compun
din doua bobine , una fixa si una mobila
, ambele parcurse de curent . Intre ele se
Pag. 4

exercita actiuni electridinamice ce pun in

miscare bobina mobila . Se utilizeaza in
curent continii si alternativ cu
ampermetre si voltmetre ( cu scala
neuniform gradata ) sau ca wattmetre( cu
scala uniform gradata ) .
Aparate termice ,compuse dintr-un fir
care la trecerea curentului se incalzesc si
prin alungire actioneaza asupra acului
indicator . Se utiltzeaza in curent
continuu si curent alternativ .
Aparatele de inductie , se compun dintrun sistem de doua infasurari si un disc
dintr-un
material
nemagnetic
.
Infasurarile creeaza fluxuri magnetice
variabile decalate in timp si spatiu care
produc un cuplu de rotatie . se utilizeaza
numai in curent alternativ la constructia
contoarelor .
Aparatele de rezonanta , constructia lor
se bazeaza pa concordanta dintre
frecventa proprie de oscilatie a pieselor
mobile ale aparatului si frecventa
marimilor alternative . Sunt aparate
folosite numai in curent alternativ.

In tabelul nr. 3 se face o clasificare a aparatelor de msura electrice dupa pozitia de

functionare .

Tabelul 3
Nr. Pozitia de functionare Simbol conventional
Crt.
1
Aparate cu cadran
orizontal
Sau
2

Aparate
vertical

cu

cadran
Sau

Aparate
inclinat

cu

sau

sau

cadran
60o

Pag. 5

In tabelul nr. 4 se face o clasificare a aparatelor de masura electrice dupa felul

curentului

Tabelul 4
Nr. Felul curentului
Simbol conventional
Crt.
1
Aparate de curent
sau
continuu
2

Aparate de curent
alternativ
monofazat
Aparate de curent
alternativ trifazat
Aparate universale

Dupa valoarea clasei de precizie aparatele de masura pot fi :

- aparate de masura etalon : 0,01 ; 0,05 ; 0,1 cu clasa de precizie 0,1 ;
- aparate de masura de laborator : 0,2 ; 0,5 co clasa de precizie 0,2 ;
- aparate de masura industriale : 1 ; 1,5 ; 2,5 cu clasa de precizie 1,5 ;
- aparate de control : 5 cu clasa de precizie 5.
Dupa domeniul de masura aparatele electrice pot fi :
- cu o scara de masura ;
- cu 2-3 scari de masura ;
- cu scari multiple si comutator de scala ;
In aparatele de masura cu scali multiple se pot comite usor greseli de citire fie
datorita citirii pe o alta scala , fie datorita netransformarii numarului de diviziuni in
unitatea de masura corespunzatoare . Pentru a evita acest lucru este necesar sa se
determine constanta de masura a scarii . Daca Xmax este valoarea domeniului de
masura si Nmax nuamrul de diviziuni al scrii respective , constanta de masura C este
data de relatia :

C=

X max
= unitati / diviziuni
N max

Pag. 6

Daca indicatia aparatului la o masuratoare pe aceasta scara este N , valoarea

corespunzatoare masurata este :
x = C.N . = X max

N
N max

Eroarea de indicatie a aparatului in acest punct se calculeaza astfel : clasa de

precizie
( indicata pe ecran ) reprezinta eroarea absoluta maxima posibila raportata la valoarea
domeniului de masura .

0 =

( x )max
X max

100

Eroarea maxima de indicatie a aparatului in punctul corespunzator deviatiei x

este:

X =

( x )max
X

100 =

( )
x

max

X max

100

X max
X
= 0 max
X
X

De aici rezulta ca precizia in indicatiile aceluiasi aparat este cu atat mai buna
cu cat el se utilizeaza astfel incat indicatia lui sa fie in a doua jumatate a scalei de
masura .

Simbolurile aparatelor folosite mai frecvent in laborator sunt date in tabelul 5 .

Tabelul 5
Nr.
Semnificatie
Crt.
1
Ampermetru

Simbol

Voltmetru
V

Wattmetru

Pag. 7

Redresor in general

Bobina cu rezistenta
R.L.

Intrerupator monopolar

Intrerupator bipolar

Intrerupator trifazat

Comutator monopolar

10

Comutator bipolar

11

Inversor bipolar

Baterie
de
galvanice

elemente

12
13

Sursa de c.c. in general

Pag. 8

+
sau

14

Sursa de c.a. in general

Sau

15

Rezistenta
fixa

neinductiva

16

Rezistenta
reglabila

neinductiva

17

Reostat cu cursor cu un
sul

18

Reostat cu cursor cu doua

suluri

19

Lampa cu incandescenta

20

Inductivitate pura

21

Inductivitate cu fier

22

Inductivitate
variabila

23

Condensator fix

cu

fier

Pag. 9

24

Condensator variabil

25

Galvanometru
G

26

Galvanometru balistic
G.B.

B. NORME PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR

DE LABORATOR
1. Lucrarile de laborator se executa pe cicluri de lucrari.
2. In laboratorul de Bazele electrotehnicii sunt prevazute 4 mese , pe fiecare masa
gasindu-se aparatura necesara efectuarii unei lucrari . Daca de pe masa de lucru
lipseste unul din aparate sau daca datele inscrise pe el nu corespund cu cele trecute
in indrumar , va fi sesizat imediat conducatorul lucrarii care va lua decizia
corespunzatoare .
3. Orice lucrare de laborator incepe cu identificarea aparatelor , lucru cu atat mai
important , cu cat acest laborator reprezinta primul contact al studentilor cu lucrari
avand specific electrotehnic . Identificarea aparatelor se va face dupa schema de
montaj a lucrarii respective .
4. Dupa identificsre , aparatele vor fi asezate pe masa , astfe incat sa fie usor
accesibile pentru citire si manevrare .
5. Intrerupatorul de alimentare al montajului se va gasi intotdeauna la extremitatea
mesei de lucru , unde se gaseste tabloul de alimentare sau bateria de acumulatori .
6. Dupa asezarea aparatelor se executa legaturile electrice cu ajutorul coordoanelor
alese in functie de distanta dintre borne . Se vor efectua mai intai legaturile in serie
ale circuitului ( de curent ) si apoi legaturile derivatie ale circuitelor accesorii sau
de masa .
7. Legaturile se executa pana la sursele de energie , inrterupatorul de tablou cat si cel
de masa ramanand deschise . Legarea la masa se va face numai in prezenta
conducatorului lucrarii , dupa ce in prealabil acesta a verificat montajul . Este
interzisa punerea sub tensiune a montajului inainte de a fi verificat de catre
conducatorul lucrarii .
8. Se va evita supunerea aparatelor de masura (care sunt sensibile si scumpe ) la
socuri mecanice si electrice , in timpul manipularii . Pentru protectia lor este bine
Pag. 10

ca acestea sa fie la inceput legate pe o scara de marime mai mare . Daca un aparat
nu indica bine se va deschide circuitul si va fi anuntat seful lucrarii .
9. Inchiderea intrerupatorului principal de pe masa de lucru pentru punerea sub
tensiune a montajului , nu se va face net , de la inceput ci se va face un contact
usor intre cutite si furci observandu-se simultan daca acele indicatoare ale
aparatelor de masura nu au tendinta de a iesi din limita scalei sau nu bat invers ;
abia dupa aceasta precautie se va proceda la inchiderea ferma a circuitului .
10. Ca regula generala pentru protectia muncii se va evita atingerea cu mana a partilor
metalice neizolate ale montajului : pericol de moarte .
11. Pe timpul efectuarii lucrarii se interzice asezarea unor caiete sau foi de hartie peste
aparatele de masura ; scala aparatelor trebuie sa fie in permanenta libera pentru
supravegherea indicatiilor .
12. Daca se intampla vreun deranjament in timpul lucrarii se va deschide
intrerupatorul principal de alimentare cu energie electrica a montajului si va fi
anuntat conducatorul lucrarii .
13. Citirea aparatelor se va face astfel incat raza vizuala sa fie perpendiculara pe
planul scalei aparatului si se vor elimina astfel erorile de citire .
14. Este recomandabil ca pe timpul desfasurarii lucrarii sa se execute un calcul
aproximativ pa baza determinarii facute , pentru a verifica corectitudinea
rezultatelor obtinute . Se va incerca sa se raspunda pe cat posibil la toate inrebarile
ce formeaza obiectul fiecarei lucrari .
15. Pe timpul desfasurii lucrarii se interzice parasirea de catre studenti a mesei pe care
se afla lucarea ce o executa in ziua respectiva .
16. La terminarea lucrarii , montajul nu se desface fara autorizarea prealabila a
conducatorului lucrarii . Acesta verifica starea de functionare a intregii aparaturi si
aproba desfacerea montajului , iar ulterior parasirea laboratorului .

C.INDICATII PENTRU INTOCMIREA REFERARULUI

Dupa efectuarea lucrariide laborator fiecare student va intocmi un referat , scopul
acestuia este de a verifica in ce masura studentii au inteles fenomenul fizic ce se pune
in evidenta in lucrarea respectiva , cum si-au insusit modul de lucru cu aparatele , cum
se desfasoara calculele si cum interpreteaza rezultatele obtinute .
Referatele se intocmesc pe foi de platforma ce vor fi distribuite studentilor la
terminarea fiecarei lucrari practice.
Orice referat va cuprinde obligatoriu urmatoarele puncte :
1. Denumirea lucrarii in care se indica titlul lucrarii ce s-a efectuat in laborator .
2. Schema montajului real executat , insotita de o legenda in care se va specifica
denumirea aparatelor utilizate in schema si caracteristicile acestora.
3. Chestiuni de studiat . Se vor indica pe scurt problemele ce urmeaza a fi studiate in
mod practic in timpul lucrarii.
4. Formulele utilizate la intocmirea tabelelor si exemple de calcul . Va cuprinde
relatiile si formulele folosite in calcule , precum si cateva exemple de calcul.
5. Tabel cu rezultate obtinute . Acestea se inscriu sub forma tabelara si cuprind o
serie de date ridicate la platforma sau obtinute prin calcul . Fiecare lucrare
cuprinde si o serie de indicatii suplimentare pentru intocmirea referatului . Tot la
acest punct intra si diagramele si graficele ce insotesc referatul (acolo unde este
cazul ) . Diagramele se vor trasa pe hartie milimetrica . Gradarea axelor fi
Pag. 11

uniforma ( de ex. 1,2,3,... ) scara alegandu-se rotunda ( de ex. 10V-1cm ) astfel

incat sa acopere intregul domeniu de variatie . Punctele obtinute se vor marca pe
hartie , dupa care se vor trasa curbele prin puncte , in mod continuu , astfel incat
numarul punctelor lasate intr-o parte la curba sa fie egal cu numarul din cealalta
parte . Este gresita trasarea caracteristicilor prin unirea cu segmente de dreapta a
tuturor punctelor , sau prin unirea lor cu o linie continua . In cazul cand se ridica o
familie de curbe care depind de diferite valori ale unui perimetru se vor reprezenra
la aceasi scara , pe aceasi diagrama . Cand se studiaza variatia unor marimi de
aceasi variabila , curbele se traseaza de asemenea , pe aceasi diagrama alegand pe
ordonata scari potrivite pentru fiecare marime . Acolo unde este cazul atat curba
dedusa experimental , cat si cea predeterminata prin calcul se vor trasa pe aceasi
scara pentru a face usor compararea rezultatelor .
6. Interpretarea rezultatelor si concluzii . Impreuna cu punctul 5 , constituie partea
cea mai importanta a lucrarii deoarece arata contributia studentului la efectuarea
lucrarii , modul cum a inteles restul si importanta fenomenului studiat . Aici se vor
trage concluzii asupra valorii lucrarii pentru a ilustra sau verifica un alt fenomen ,
in ce masura verificarea a avut loc , cauzele diferentelor dintre teorie si concluziile
practice , ce dificultati de manipulare si reglaj s-au intalnit , ce aparate nu au
corespuns intocmai scopului . Toate concluziile trebuie sa se bazeze pa rezultate
concrete obtinute si sa nu se repete concluziile formulate teoretic la curs .

Pag. 12

LUCRAREA NR. 1

STUDIUL ACUMULATORULUI

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Acumulatoarele sunt surse secundare de energie electrica care la incarcare

inmagazineaza energia electrica sub forma de energie chimica , pe care o transforma
din nou in energie electrica pe timpul descarcarii . Ele servesc la alimentarea cu curent
continuu a circuitelor de comanda , a aparatelor de protectie , a instalatiilor de
semnalizare de la bordul navelor , in automatizare , pentru alimetarea mecanismelor
auxiliare din centralele electrice si din statiile de transformare . In domeniul naval
acumulatoarele se mai utilizeaza pentru alimentarea unor aparate radioelectronice si de
semnalizare , pentru pornirea motoarelor auxiliare , la iluminatul redus pe timpul
noptii , ca sursa de energie electrica in caz de avarie , la alimentarea motoarelor
electrice ale submarinelor clasice in imersiune .
Cele mai utilizate acumulatoare sunt :
-acumulatoarele cu plumb sau acide ;
-acumulatoarele bazice sau alcaline.

A. ACUMULATOARELE CU PLUMB

Un acumulator cu plumb se compune din urmatoarele parti :

- vas de ebonita sau sticla denumit bac , prevazut cu orificiu pentru turnarea
electrolitului ;
- electrolitul format din H2SO4 diluat cu apa distilata , avand densitatea de 1,181,25g/cm3 ;
- electrozii din placi de plumb grupate astfel incat formeaza doi poli ai
acumulatorului ;
- separatorii care servescla evitarea atingerii placilor pozitive de cele negative .
Separatorii se confectioneaza din lemn , mase plastice sau din fibra de sticla .
Reactiile chimice ce au loc intr-un acumulator cu plumb la incarcare si pe timpul
descarcarii sunt cele invatate la cursul de chimie si de aceea nu mai insistam asupra
lor.

Caracteristicile electrice ale unui acumulator cu plumb sunt urmatoarele :

a.Tensiunea electromotoare si tensiunea la borne
Pag. 13

Un voltmetru conectat la bornele unui acumulator cu plumb masoara tensiunea U la

bornele acestia . Masurarea se poate face in 3 regimuri : in repaos ( in gol ) , la
incarcare si pe timpul descarcarii.
La functionarea in gol curentul I este nul si deci , caderea de tensiune interna Ri.I
este zero . Prin urmare tensiunea la borne U este egala cu t.e.m. (E) a acumulatorului .
Exista si o formula empirica aproximativa de determinare a t.e.m.in functie de
densitatea electrolitului .

E= d +0,84V

(1)

s-a notat cu d densitatea electrolitului . Tinand seama de rezistenta interna Ri a

acumulatorului , tensiunea la borne Ud masurata pe timpul descarcarii acestuia este
data de relatia :
Ud= E Ri.I

(2)

Iar la incarcare de relatia :

UI=E + Ri.I

(3)

Tinand seama de relatiile de mai sus , tensiunea la bornele acumulatorului nu este

constanta , ci variaza in timp asa cum se vede in figura 1 .
In exploatarea acumulatorilor se va respecta urmatorul regim de tensiuni :
- tensiunea de regim la descarcare 2-1,8V :
- tensiunea minima la descarcare 1,8V ;
- tensiunea maxima la descarcare 2,6-2,7V.
Nerespectarea acestor tensiuni atrage dupe sine distrugerea ( sulfatarea )
acumulatorilor .
b. Rezistenta interioara Ri a acumulatorului se compune prin insumarea tuturor
rezistentelor partiale ale pieselor componente ca : placi , electrolit , separatoare etc.
[U]
2,5

tensiunea de incarcare
T.c.m. la incarcare

2,4
2,3
2,2
2,1
2,0

T.c.m. la descarcare

1,9

Tensiunea la descarcare

1,8
0

9 10 11 12 [h]

In tabelul de mai jos se dau valorile rezistentelor partiale si totale ale unui element de
acumulator pentru doua tipuri de acumulatoare :

Pag. 14

Element
de tip

Rezistenta in
Electrolit
0,000737
0,000372

L3
L6

Placi
Separator
0,000211 0,000237
0,000233 0,000119

Total
0,001185
0,000724

In general un element al unui acumulator cu plumb are rezistenta interioara

Ri=0,001 cand este incarcat si creste de aproximativ doua ori spre sfarsitul
descarcarii . Rezistenta interioara se poate calcula si aproximativ , utilizand
urmatoarea formula empirica :

Ri =

0,09
Q

(4)

unde Q este capacitatea acumulatorului in Ah .

c. Capacitatea acumulatorului (Q) este data de cantitatea de electricitate pe care o

poate inmagazina si restitui un acumulator . se masoara in (Ah) .
Capacitatea depinde de :
- cantitatea si concentratia electrolitului ;
- durata descarcarii si curentul de descarcare ;
- temperatura la care are loc functionarea ;
- gradul de uzura al placilor .
In practica se utilizeaza notiunea de capacitate nominala care reprezinta capacitatea
corespunzatoare descarcarii in 10 ore .
d. Randamentul acumulatorului cu plumb este de doua feluri :
- randamentul in cantitate este raportul dintre cantitatea de electricitate (Qd) obtinuta la
descarcare si cantitatea de electricitate (Qi) consumata pentruincarcarea totala a
acumulatorului .

d =

Qd
= 0.9 0.95
Qi

-randamentul in energie este raportul dintre energia debitata la descarcare (Wd) si

energia (Wi) absorbita la incarcare .

W =

Wd
= 0,75 0,85
Wi

e. Durata acumulatorului se exprima prin cicluri , un ciclu fiind dat de intervalul de

timp scurs intre o incarcare si urmatoarea incarcare nominala dupa ce acumulatorul s-a
descarcat complet pana la tensiunea minima admisibila . Durata unui acumulator
depinde si ea de mai multi factori : constructivi , de exploatare si de temperatura .
Pag. 15

f. Curentul nominal de incarcare pentru un acumulator cu Pb reprezinta curentul de

Q
descarcare a intregii capacitati in 10 ore ( ) . Intrucat electrolitul utilizat la
10
acumulatoarele cu Pb este compus din acid sulfuric diluat ca apa distilata concentratia
acestuia variaza cu timpul si din acest motiv trebuie controlata periodic . Densitatea se
masoara cu densiometrul .

B. ACUMULATOARELE ALCALINE
Deoarece acumulatoarele cu plumb prezinta o serie de inconveniente ( masa mare ,
durata si rezistenta mecanica relativ mici ,necesitatea unei exploatari foarte atente ) in
practica se utilizeaza si alte tipuri de acumulatoere cu electrozi din nichel-fier sau
nichel-cadmiu si electrolitul alcalin .
Un acumulator alcalin se compune din urmatoarele parti :
- Vasul acumulatorului din tabla de fier nichelat , cu capacul sudat ;
- Electrodul pozitiv format din hidroxid de nichel ;
- Electrodul negativ format din fier sau cadmiu ;
- Electrolitul format din hidroxid de potasiu .
Reactiile chimice ce au loc in acumulatori la incarcare sau descarcare se cunosc de la
cursul de chimie .
Caracteristicile nominale ale unui acumulator sunt urmatoarele:
- Tensiunea nominala 1,25-1,30V ;
- Tensiunea minima de descarcare 1-1,1V ;
- Tensiunea maxima la sfarsitul incarcarii este : 1,7-1,8V ;
- Randamentul de cantitate : Q=71% ;
- Randamentul in energie : W=50% ;
- Rezistenta interna este mai mare decat cea a acumulatoarelor cu plumb ;
Q
- Curentul nominal de incarcare este egal cu
.
5
Pe timpul functionarii concentratia electrolitului la acest tip de acumulatoare ramane
mereu constanta fiind egala cu 1,20g/cm3 .

C. GRUPAREA ACUMULATOARELOR
Pag. 16

Pentru a satisface toate nevoile impuse de consumatori , acumulatoarele se grupeaza

in serie , cand este nevoie de tensiuni mari , in derivatie cand este nevoie de curenti
mari si mixt cand se ce atat tensiuni cat si curenti mari .

A .Gruparea in serie
Pentru aceasta grupare se folosesc de regula surse cu acelasi curent nominal de
descarcare , aceasi tensiune nominala si aceeasi rezistenta interna . o astfel de grupare
se realizeaza legand sursele ca in figura 2 , obtinandu-se astfel o baterie .
T.e.m. a bateriei este data de relatia :

Ebat=E1+E2+E3+ ... =nE

(5)

Rezistenta interioara a bateriei eate data de relatia :

Ribat = n Ri

(6)

conectand bateria la o rezistenta externa R in nastere un curent in circuit care se

determina cu relatia :

I=

E bat
nE
=
Ribat + R nRi + R

Capacitatea bateriei de acumulatoare este data de relatia :

Q=Q1=Q2=Q3= ... =Q=Qbat

B Gruparea in derivatie

se realizeaza legand plusurile

la o borna si minusurile la cealalta borna . O conditie obligatorie pentru legarea in
paralel este egalitatea t.e.m. a rezistentelor interioare si a capacitatilor , deoarece in
caz contrar apar curenti de circulatie daunatori pentru baterie .
T.e.m. a bateriei este :
Ebat=E1=E2=E
Rezistenta interioare este data de relatia ;
Ribat =

Ri
m
Pag. 17

Curentul debitat de baterie pe o rezistenta exterioara r este :

I=

E
Ri
+R
m

unde m este numarul de elemente in derivatie .

Curentul nominal al bateriei este egal cu suma curentilor nominali ai tuturor
elementelor din baterie si deci , capacitatea bateriei este :

Qbat=Q1+Q2+ ... +Qn=nQ

O astfel de grupare este cea din figura 3

Fig. 3

Gruparea mixta se realizeaza ca in figura 4:

Fig.4
Daca (n) este numarul de elemente in serie si (m) numarul de elemente in paralel ,
t.e.m. a bateriei este :
Ebat=nE

Rezistenta interioara a bateriei este :

Ribat =

n Ri
m
Pag. 18

iar curentul debitat pe o rezistenta exterioara R este :

I=

nE
n Ri
+R
m

D. INCARCAREA ACUMULATOARELOR
Durata unui acumulator depinde in mare masura de modul cum se desfasoara
operatiunea de incarcare . Pentru incarcare este nevoie in general de o sursa de curent
continuu avand t.e.m. cu 20% mai mare decat tensiunea nominala a bateriei , un
reostat prin care se regleaza curentul de incarcare , un voltmetru , un ampermetru si
doua borne .
Un acumulator cu plumb se considera incarcat daca :la sfarsitul acestei operatiuni
tensiunea ajunge la 2,6-2,7V pe element (lucru indicat de voltmetru ), densitatea
electrolitului masurata cu densiometrul este de1,24-1,26g/cm3 sau 28-30o Baume si
daca se observa o puternica degajare de bule gazoase .
Un acumulator alcalin se considera incarcat daca tensiunea la borne pe element
ajunge la 1,75-1,85V si daca a trecut un timp egal cu timpul de incarcare stabilit in
functie de curentul de incarcare . In figura 5 se da o schema de principiu pentru
incarcarea acumulatorilor ce contine un generator de curent continuu , doua sigurante ,
un reostat pentru reglajul curentului , un ampermetru si un voltmetru .

Fig. 5

II. SCOPUL LUCRARII

Pag. 19

In lucrare se urmareste cunoasterea partilor constructive ale acumulatoarelor cu

Pb si alcaline aflate in laborator determonarea t.e.m. si a tensiunilor la bornele acestor
acumulatoare ,detrminarea curentilor de scurtcircuit precum si realizarea operatiunii de
grupare in serie , paralel si mixt . De asemenea se va determina si concentratia
electrolitului unui acumulator cu plumb , se vor realiza operatiunile de punere a unui
acumulator la incarcat , precum si insusirea operatiunii de formare a unui
acumulator cu plumb .

III. SCHEMA DE MONTAJ

Fig. 6

Fig. 7

Unde:
Pag. 20

B1,B2 - baterii de acumulatoare formate din cate 10 elemente de tensiune

electromotoare E legate in serie :
A
- ampermetru electromagnetic de curent continuu 5-10A;
V
- voltmetru electromagnetic de curent continuu de 7,5 ; 15 si 30V ;
R
- reostat cu cursor 16 , 4 A cu rezistenta fixa ;
R1
- reostat 16 , 4a montat ca o rezistenta fixa ;
K1
- comutator bipolar ;
K2,K4,K5,K6,K7, K8,K9
- intrerupatoare monopolare cu parghie ;
K3
- comutator cu doua pozitii ;
- un densiometru pentru determinarea greutatii specifice
a electolitului .

IV. CHESTIUNI DE STUDIAT

In lucrare se vor studia urmatoarele aspecte :

a. cunoasterea partilor constructive ale unui acumulator cu plumb si ale unui
acumulator alcalin aflate in laborator ;
b. determinarea concentratiei electrolitului la un acumulator cu plumb folosind
densiometrul ;
c. masurarea tensiunii la borne la functionarea in gol pentru un element si o baterie
de acumulatori si compararea acestei tensiuni cu cea data de relatia (1) pentru un
acumulator cu plumb ;
d. masurarea tensiunii la bornele bateriei la functionarea in sarcina si compararea
acestei tensiuni cu cea determinata la functionarea in gol ;
e. determinarea curentului nominal de incarcare si descarcare tinand seama de
capacitatea acumulatorului exprimata in amperi ora (Ah) ;
f. determinarea rezistentei interioare a unei baterii si calculul curentului de
scurtcircuit ;
g. gruparea acumulatorilor in serie ;
h. gruparea mixta a acumulatorilor ;
i. punerea la incarcat a unei baterii de acumulatoare alcaline ;
j. insusirea operatiunilor de formare a unui acumulator cu plumb.

V. MODUL DE LUCRU

a. Se vor identifica partile constructive ale unui acumulator cu plumb si ale unui
acumulator alcalin si se vor scoate in evidenta avantajele si dezavantajele unuia in
raport cu celalalt ;
b. Pentru determinarea densitatii electrolitului se va desuruba capacul unui
acumulator cu plumb , se va introduce densiometrul si se va citi gradatia acestuia .
in functie de rezultatul obtinut prin comparatie cu densitatea normala se vor face
aprecieri asupra stadiului in care se gaseste acumulatorul (daca este incarcat sau
descarcat ) ;
c. Tensiunea de mers in gol la bornele unui element , se va masura utilizand montajul
din figura 6 . Cu intrerupatorul K1 inchis , se inchide intrerupatorul K3 pe pozitia
a ctitndu-se tensiunea la borne UAB0 care este egala cu tensiunea electromotoare
Pag. 21

E a unui element . se inchide K3 pe pozitia b , K2 ramanand deschis , citindu-se

tensiunea UAB0(bat) de mers in gol la bornele bateriei care este egala cu tensiunea
electromotoare Ebat a bateriei .
Deci :

UAB0(bat) = Ebat

Rezultatele se trec in tabelul T1 si trebuie verificata relatia : Ebat=nE , unde n este

numarul de elemente in serie ce compun bateria . Se va compara tensiunea
electromotoare e a unui element cu cea data de relatia (1) .
d. cu acelasi montaj se inchid intrerupatoarele K1,K2 si K3 pe pozitia a si se citeste
tensiunea UAB la bornele unui element si curentul I indicat de ampermetru .Se
inchide K3 pe pozitia b citindu-se de asemenea tensiunea UAB(bat) si curentul .
Rezultatele se trec in tabelul T1 si se compara cu cele obitnute la punctul c.
Q
Q
si I N = se determina curentul nomimal de incarcare
e. Cu relatiile : I N =
5
10
tinandu-se seama de capacitatile bateriilor exprimate in Ah (capacitatea bateriei
este trecuta pe capacul acesteia si este de 60Ah pentru acumulatoarele alcaline din
laborator ) .
0.09
f. Folosind relatia empirica (4) se determina RI=
Q
Cunoscand Ri se determina curentul de scurtcircuit cu realtia :
U AB 0
R
=
R i 0 Ri
Se va determina de asemenea raportul :
I SC =

I SC
unde IN este curentul nominal de incarcare .
IN
Datele obtinute se trec in tabelul T1 .
K=

Tabelul T1
Determina
re

UAB
el.

Ebat

mas.

elem.

mas.

[V]

[V]

[V]

[V]

[]

UAB

mas.

calc.

[A]

[V]

In

ISC

[]

[A]

calc.

[Ah] [A]

[g/cm3]

g. Pentru gruparea serie si mixta se va utiliza montajul din figura 7 .

Cu intrerupatoarele K7 si K8 deschise , se inchid intrerupatoarele K5,K5 si K9 si se
citeste tensiunea U1 la voltmetrul V si curentul I la ampermetrul A . Rezultatele se
trec in tabelul T2 . Punerea in serie a celor n elemente ale bateriei B1 se realizeaza cu
intrerupatoarele K6 si K8 deschise si K5,K7 si K9 inchise . Se citeste curentul I si
tensiunea Ubat1 si trebuie verificate relatiile :

U bat = n U 1
1

si
Pag. 22

E bat1 = I (R + n Ri ) = U bati + I n Ri

h. Pentru masurarea tensiunii Ubat2 la bornele bateriei B2 se inchid intrerupatoarele K8

si K9 , celelalte intrerupatoare ramanand deschise . Tensiunea Ubat2 masurata ,
trebuie sa fie egala cu Ubat1 se pun un paralel surse cu aceasi tensiune la borne . Cu
intrerupatorul K6 deschis , se inchid intrerupatoarele K5,K7,K8 si K9 realizandu-se
un montaj mixt al celor doua baterii . Se citesc curentul si tensiunea care se trec in
tabelul T2 .

I=

E bat1
E bat2
U bat1 U bat 2
nE
=
=
=
=
n Ri
n Ri
n Ri
R1
R1
+ R1
+ R1
+R
m
m
m

Coeficientul (m) reprezinta numarul de baterii legate in derivatie . Rezistenta R1 are

valoarea data anterior , iar rezistentele interioare ale celor doua baterii se considera
egale (au fost calculate la punctul f ) .

Tabelul T2
I

U1

Ubat1 Ubat2 Ubat2 Ebat1 Ebat2 m

Mas.

Mas.

Mas.

Calc.

Mas.

Calc.

Calc.

[A]

[V]

[V]

[V]

[V]

[V]

[V]

R1

[[

RI

Calc.

Calc.

[]

[A]

i. Folosind schema de principiu din figura 5 si montajul existent in atelierul catedrei

se va pune o baterie de acumulatori la incarcat , urmarindu-se reglarea tensiunii si
a curentului de incarcare in conformitate cu cele expuse anterior si respectarea
stricta a polaritatilor sursei si bateriei .
j. Operatiunea de formare a unui acumulator cu Pb se va efectua conform
Instructiunilor de formare si exploatare a acumulatoarelor cu plumb si alcaline
existente in atelierul catedrei .

Pag. 23

VI. INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA REFERATULUI

SI PENTRU EFECTUAREA LUCRARII

La determinarile de la punctele c si d se va avea grija ca montajul sa se realizeze

ca cel din figura , adica cu ampermetrul in circuit dupa voltmetru , pentru a evita
eventualele erori introduse de rezistenta interioara a ampermetrului . De asemenea , in
timpul lucrarii intrerupatoarele se vor manevra cu atentie pentru a se evita
scurtcircuitarea vreunei baterii . Se va acorda foarte mare atentie respectarii polaritatii
surselor la gruparea acumulatorilor .

VII. INTREBARI DE CONTROL

1. Ce sunt acumulatorii ?
2. Care sunt aplicatiile acumulatorilor in domeniul naval ?
3. Enumerati partile componente ale unui acumulator cu plumb si ale unui
acumulator alcalin .
4. Cum se determina curentul nomimal de incarcare pentru un acumulator ?
5. Ce se intelege prin capacitatea unui acumulator si care este unitatea de masura ?
6. Care sunt caracteristicile nominale ale unui acumulator cu plumb ? Dar ale unui
acumulator alcalin ?
7. Cand se utilizeaza gruparea acumulatorilor inserie ? Dar in derivatie ?
8. Cand se utilizeaza gruparea mixta a acumulatorilor ?
9. Cum variaza capacitatea unei baterii de acumulatori obtinuta printr-o grupare in
serie in paralel si una mixta ?
10. Cand se considera incarcat un acumulator cu plumb , supus operatiunii de
incarcare ? Dar unul alcalin ?
11. Cum sa determina rezistenta interna a unui acumulator ?
12. Ce se intelege prin tensiunea de mers in gol ?
13. Cum se determina curentul de scurtcircuit ?
14. Ce operatiuni trebuie efectuate si ce conditii trebuie indeplinite pentru punerea la
incarcat a unui acumulator ?
15. Care sunt operatiunile de formare ale unui acumulator ?

Pag. 24

LUCRAREA NR. 2

STUDIUL UNEI RETELE LINIARE IN CURENT CONTINUU

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Consideram o retea formata din L=3 laturi , N=2 noduri si O=2 ochiuri
fundamentale Doua din laturi contin sursele E1 si E2 , iar a treia latura este pasiva
avand rezistente variabile . Toate elementele din circuit se considera liniare . In
lucrare se vor verifica : teorema superpozitiei , teorema lui Kirchhoff , teorema
reciprocitatii , teorema lui Thevenin , teorema lui Norton.
1. Teorema I a lui Kirchhoff se enunta astfel : Intr-un nod al unei retele electrice suma
algebrica a curentilor este egala cu zero . Matematic , acest lucru se exprima astfel :

=0

(1)

K =1

Pentru o retea electrica cu N noduri aceasta teorema se aplica de N-1 ori .

Teorema a II-a a lui Kirchhoff : Intr-un ochi al unei retele electrice , suma algebrica a
tensiunilor electromotoare este egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune in
laturile ochiului .
Pentru o retea cu N noduri si L laturi aceasta teorema se aplica de o=L-N+1 ori .
Matemetic se poate scrie :

K =1

K =1

I K = RK I K

(2)

2. Teorema recirpocitatii se enunta astfel : Curentul produs intr-o latura j a unei retele
de sursa situata intr-o alta latura k ( fara sa mai existe alte surse in retea ) este egal cu
curentul pe care l-ar produce in latura k aceasi sursa montata in latura j , rezistentele
laturilor ramanand neschimbate .
Prin urmare :

(I )

jk E = E
k

= (I kj )E

=E

(3)
Pag. 25

3. Conform teoremei superpozitiei " intensitatea curentului electric din orice latura a
unei retele electrice liniare complete este suma algebrica a intensitatilor curentilor pe
care I-ar stabili prin aceasta latura fiecare din surse , daca s-ar gasi singura in retea .
Aceasta teorema rezultata din caracterul liniar al ecuatiilor corespunzatoare
teoremelor lui Kirchhoff .Pentru curentul din latura j putem scrie :

I j = I jk

(4)

Unde Ijk=Gjk Ek este curentul din latura j cand toate t.e .m.sunt nule in afara de Ek .
Adica :
Ijk= [Ijk ] , Ek 0; Ej=0 cu

jk

(5)

4. Teorema generatorului de tensiune (Therenin) : Curentul IAB debitea de o retea

liniara intr-o rezistenta R legata la bornele (A,B) este geal cu raportul dintre
tensiunea UAB0 de mers in gol la bornele (A,B) sisuma dintre rezistenta exterioara R
si rezistena interioara RAB0 a retelei pasivizate .
Se poate scrie :

I AB =

U AB 0
R + R AB 0

(6)

Prin UAB0 s-a notat tensiunea intre bornele A si B inainte de legarea rezistentei R.
Indicele 0 provine dinfaptul ca se considera bornele nelegate ca fiind in gol
(IAB=0)
5. Teorema generatorului de curent (Norton) : Tensiunea UAB produsa in sarcina de o
retea liniara care alimenteaza o rezistenta exterioara R este egala cu raportul dintre
curentul de scurtcircuit IABSC al retelei la acele borne si suma dintre conductanta
interioara a retelei pasivizate (GAB= Rab1 0 ) si conductanta (G= R1 ).

I AB =

I ABSC

(7)

G AB0 + G

II. SCOPUL LUCRARII

Pag. 26

Lucrarea are drept scop verificarea teotrmelor de mai sus astfel : se vor aplica
teoremele de mai sus unei retele ai carei parametri sunt cunoscuti , se vor calcula
marimile necunoscute si datele vor fi comparate cu cele deduse experimental in
laborator .

III.SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pentru efectuarea lucrarii se va realiza montajul de mai jos , unde :

Fig. 1

A1 ,A2 , A - miliampermetre de c.c. 0-0,6 A cu mai multe scari ;

V
- voltmetru de c.c. 0-15 V ;
R
- reostat cu cursor cu doua suluri 2x250 , 1,6A legate in serie sau o
rezistenra fixa corespunzatoare ;
K , K1 , K2 -comutator bipolar inversor cu parghie ;

E1 , E2
-surse de c.c. de 6V si 8V realizate prin acumulatoarele alcaline aflate in
laborator ;
R1
-rezistenta fixa de 100 si 0,5 W ;
R2
- rezistenta fixa de 150 si 1W ;
R3
- rezistenta fixa de 200 si 1W .

IV.CHESTIUNI DE STUDIAT
Pag. 27

1. Calculul curentilor din retea folosind : a)teoremele lui Kirchhoff ; b) teoreme

superpozitiei ;c) teorema reciprocitatii.
2. Verificarea teoremelor lui Kirchhoff ;
3. Verificarea teoremei superpozitiei ;
4. Verificarea teoremei reciprocitatii ;
5. Verificarea teoremei lui Thevenin ;
6. Verificarea teoremei lui Norton

V. MOD DE LUCRU

1. a) Se aplica teoremele lui Kirchhoff unei retele ce contine in laturi rezistentele R1

, R2 , R3 cu valorile date si rezistenta R=100 . T.e.m. vor fi E1=6V,si E2=8V iar
comutatorul K inchis pe pozitia (a) . Rezistentele se trec in tabelul 1.

Tabelul 1
Rezultate calculate

Rezultate experimentale

I1

I1

I1

I2

b) Cu teorema superpozitiei , folosind relatia (4)pentru aceasi retea se calculeaza

curentii I1 , I2 , I3 ,I si I . Rezultatele obtinute se trec in tabelul 2 .
Tabelul 2
Rezultate calculate
I1 I1 I1
A A A

I2 I2 I2
A A A

I
A

Rezultate experimentale
I
A

I+I1+I2 I1 I1 I1
A
A A A

I2 I2 I2
A A A

I
A

I I+I1+I2
A A

c)Folosind numai sursa E1 in latura (1) se calcauleaza curentii I11 , I21 si I01 . Se
considera apoi aceasi sursa montata in latura (2) si se calculeaza curentii I21 , I22 si I02 .
Trebuie ca : I12=I21
Pag. 28

Rezultatele se trec in tabelul 3 .

Tabelul 3
Rezultate calculate

Tensiunea
E1

Rezultate experimentale

I11 I21 I01 I12 I22 I02 I11 I21 I01 I12 I22 I02
A A A A A A A A A A A A

[V]

2. Pentru verificarea teoremelor lui Kirchhoff se inchid comutatoarele K1 si K2 pe

pozitia (b) , iar comutatorul K se pune pe pozitia (a) . Se citesc ampermetrele iar
valorile obtinute se trec in tabelul 1 .
3. Teorema suprepozitiei se verifica astfel : se inchide K1 pe pozitia (b) iar K2 si K se
inchid pe pozitia (a).Se citesc curentii si se trec in tabelul 2 . Se inchide apoi K2 pe
pozitia (b) iar K1 si K se inchid pe pozitia (a) .Se citesc de asemenea curentii si se
trec in tabelul 2.
ATENTIE ! In cazul cand aparatele nu indica corect se va face schimbarea
polaritatii la bornele lor .
4. Pentru verificarea teoremei reciprocitatii se inchid comutatoarele K2si K pe pozitia
(a) , iar K1 pe pozitia (b). Se citesc curentii din laturi si se trec in tabelul 3 . Se muta
apoi sursa E1 in latura (2) . Se inchid comutatoarele K1 si K pe pozitia (a) iar K2 pe
pozitia (b) . Se citesc curentii si se trec in tabelul 3 . Se observa daca sunt
indeplinite egalitatile (9) .
5. Cu comutatoarele K1 ,K2 si K se pe pozitia (b) se regleaza reostatul R astfel incat sa
obtinem valori acceptabile pentru curentii indicati de cele trei ampermetre . Se
citesc cei trei curenti tensiunea UAB indicata de voltmetrul V iar rezultatele se trec
in tabelul 4 . Se dechide comutatorul K si se citeste tensiunea UAB . Cu relatia (6)
se calculeaza curentul IAB care trebuie sa fie egal cu cel citit la ampermetrul A
inainte de deschiderea comutatorului K pe pozitia (b).
Rezistenta R=

Uab
R1R 2
iar RAB0=
I
R1 + R

TABELUL 4
I1 I2 I UAB R
A A A V

RAB0

IABcalc =I
A

6. Pentru verificarea teoremei lui norton se deschide comutatorul K si se

scurtcicrcuiteaza cu un conductor bornele A si B . Se citeste curentul de
scurtcircuit IAbsc la ampermetrul A . cu relatia (7) se calculeaza tensiunea UAB care
trebuie sa fie egala cu cea masurata atunci cand comutatorul K se gaseste pe pozitia
(b). rezultatele se trec in tabelul 5 :
Pag. 29

Tabelul 5
UAB
Masurat

IABSC

[A]

[A]

GAB0=

1
Rab0

G=

[-1]

1
R

[-1]

UAB
calculat
[V]

VI. INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA

REFERATULUI

Manevrarea comutatoarelor se va face cu multa atentie urmarind modul in care

deviaza aparatele . In cazul in care acestea deviaza in sens invers se vor schimba
legaturile la bornele lor .
Se vor compara rezultatele obtinute prin aplicarea teoreme lui Kirchhoff cu cele
obtinute prin teorema superpozitiei . Tensiunile aplicate retelei se vor masura cu
voltmetrul deoarece pot fi diferente de 6V-8V.
Curentul de scurtcircuit se poate calcula si cu relatia :

U ABsc =

U AB0
R AB0

Rezultatul obtinut prin calcul trebuie sa-l verifice pe cel obtinut experimental .

VII. INTREBARI DE CONTROL

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

In ce constau si cum s-au verificat practic teoremele lui Kirchhoff ?

In ce consta teorema superpozitei ?
Ce se intelege prin teorema reciprocitatii ?
Ce se intelege prin tensiunea de mers in gol ? Dar prin curent de scurtcircuit ?
In ce consta teorema generatorului echivalent de tensiune ?
In ce consta teorema generatorului echivalent de curent ?
Explicati la bornele caror aparate trebuie schimbate polaritatile in itmpul
verificarii teoremei superpozitiei .

Pag. 30

LUCRAREA NR. 3
Pag. 31

STUDIUL UNUI CIRCUIT CU REZISTENTE NELINIARE

IN CURENT CONTINUU

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Intr-un circuit electric elementele neliniare sunt dispozitivele a caror rezistenta

electrica depinde de curentul curentul ce trece prin ele sau de tenisiunea aplicata la
bornele lor .
Un astfel de element este caracterizat de :
-caracteristica tensiune-curent U=f(I) numita caracteriatica voltamper a rezistorului ;
-rezistenta statica Rst=U/I . Aceasta rezistenta este proportionala cu cu tangenta
trigonometrica a unghiului de inclinare format de coardo care uneste originea O co
punctul M de functionare de pe caracteristica , cu abscisa I. Deci:

Rst=

U
=kg
I

unde K este raportul scarilor grafice de tensiuni si curenti in V/mm si A/mm(figura 1 )

U dU
=
, este proportionala cu tangenta
I
dI
trigonometrica a unghiului de inclinare a tangentei geometrice duse in punctul M de
functionare al caracteristicii fata de abscisa .

Rezistenta dinamica

Rd=

Rd=lim

U
= K tg
I

unde K are aceasi semnificatie .

Pag. 32

U [V/mm]

M
l

I[A/mm]

I[A/mm]

Fig 1
Cea mai utilizata metoda de rezolvare a circuitelor cu elemente neliniare este
metoda grafo-analitica .
a)
Pentru doua elemente A1 si A2 neliniare conectate in serie , se cunosc
caracteristicile celor doua rezistente :
U1=f(I) si U2=f(I) iar U1+U2=Ub.
Caracteristica voltamper rezultanta Ub=f(I) este cea din figura 2:

Fig 2
b)
Pentru doua elemente R si A1 , unul liniar si altul neliniar conectate in serie se
cunosc caracteristicile celor doua elemente : U1=f(I) si U2=f(I) care este o dreapta ,
iar U1=U2=Ub . Caracteristica voltamper rezultanta Ub=f(I) este cea dib figure 3 :

U
Ub
Pag. 33

A1

A2

U1

U2

Ub
U1
U2
I
0

Fig. 2

c)
Pentru doua elemente neliniare A1 si A2 conectate in derivatie se cunosc
caracteristicile U1=f(I) si U2=f(I)iar U1=U2=Ub .
Din teorema I a lui Kirchhoff : I1+I2=I rezulta caracteristicea Ub=f(I) din figura 4 :

U
I1

U1=f(I1)

U2=f(I2)

Ub=f(I)

I2

Ub
Ub

I1

I2

Fig. 4

d)
Pentru un circuit mixt cu un element neliniar A1 in serie cu alte doua elemente
A2 si A3 legate in derivatie se procedeaza astfel : se ridica caracteristicile
voltamperice ale tuturor elementelor U1=f(I) , U2=f(I) . Tinand seama ca I1+I2=I se
obtine prin insumare caracteristica U2=f(I) . Deoarece U1+U2=Ub se obtine
caracteristica voltamper Ub=f(I) , din figura 5

A2
I1
A1
I
I2
A3
Pag. 34

U1

U2
Ub

U
U2

U2

U1

U1

U2

I=I1+I2

Fig. 5

La fel s-ar fi procedat daca unul din elementele in derivatie sau amandoua ar fi
fost rezistente liniare sau daca A1 ar fi fost rezistente liniara .

II. SCOPUL LUCRARII

In lucrare se urmareste ridicarea caracteristicilor voltamper pentru mai multa

elemente liniare si neliniare , precum si determinarea rezistentelor statice si dinamice
ale acestor elemente in punctele de functionare alese .

III. SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pag. 35

Pentru efectuarea lucrarii se ve utiliza montajul din figura 6 , unde :

Fig. 6

Rh
- reostat de 105 si 2,5A montat potentiometric ;
R1
- reostat de 105 si 2,5A montat ca o rezistenta fixa ;
L1
- lampa cu filament metalic 120V si 60W ;
L2
- lampa cu filament metalic 120V si 25W;
L3
- lampa cu filament metalic 120V si 75W ;
A2,A3- ampermetre electromagnetice clasa 0,5 pe scarile de 0,5-1 A;
A1
-ampermetru magnetoelectric clasa 0,2 pe scarile de 0,3-0,75-3A;
V1,V2 -voltmetre magnetoelectrice clasa 0,5 de 120V ;\
K1
- intrerupator bipolar ;
K2,K3 - comtatoarele inversoare monopolare .

IV. CHESTIUNI DE STUDIAT

1. Ridicarea caracteristicii voltamperice a lampii L1 de 60W si 120W.

2. Determinarea rezistentelor statice si dinamice pentru caracteristica voltamper a
lampii L1 si ridicarea curbelor Rst=f(I) si Rd=f(I) .
3. Studiul unui montaj in serie realizat cu lampa L1 si rezistenta R1 .
4. Studiul unui montaj in derivatie realizat cu lampile L2 si L3 .
5. Studiul unui montaj mixt realizat din lampa L1 in serie cu lampile L2 si L3 .

V. MODUL DE LUCRU
Pag. 36

1) Pentru ridicarea caracteristicii voltamper a lampii L1 se inchide K1 avand

grija ca , cursorul reostatului Rh sa fie pe pozitia de rezistenta minima (adica jos ) . Se
inchid K2 pe pozitia 2 si K3 pe pozitia 2 . Se manevreaza potentiometrul de la valoarea
zero a tensiunii indicata de voltmetrul V1 pana ln tensiunea de 110V . Din 10 in 10 V
se citeste curentul indicat de ampermetrul A1 ; rezultatele se trec in tabelul 1 dupa care
se ridica caracteristicile U=f(I) :

Tabelul 1
Lampa L1
Lampa L1
Lampa L1

U[V]
I[A]
Rst= UT []

Lampa L1

Rd= dU
[]
dT

Rezistenta
R1
L1 + R1

I[A]

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

I[A]

2) Cu relatiile cunoscute se determina rezistentele statice si dinamice pentru

aceleasi valori ale curentului , obtinute mai sus . Rezultatele se trec in tabelul 1 dupa
care se ridica curbele Rst=f(I) si Rd=f(I) .
3) Se inchide intrerupatorul K2 pe pozitia 1 si se ridica caracteristica voltamper
U=f(I) pentru rezistenta R1 . Rezultatele se trec in tabelul 1.
Se deschide K2 si se realizeaza punerea in serie a lampii L1 cu rezistenta R1
. Se manevreaza cursorul reostatului Rh de la tensiunea zero la tensiunea maxima si
din10 in 10 V se citesc curentii la ampermetrul A1 . Rezultatele se trec in tabelul 1 .
Se ridica caracteristica rezultanta a celor doua elemente legate in serie , unul liniar ,
altul neliniar si se compara cu cea obtinuta prin insumarea celor doua caracteristici
voltamper ridicate anterior (figura 3) .
Se inchide comutatorul K3 pe pozitia 1 realizand scurtcircuitarea lampii L1 si
rezistentei R1 si alimentarea lampilor L2 si L3 legate in derivatie . Se manevreaza
cursorul reostatului Rh de la valoarea zero la valoarea maxima si din 10 in 10 V se
citesc curentii I1 , I2 si I3 la ampermetrele A1 , A2 si A3 . Rezultatele se trec in tabelul
2 dupa care se vor ridica carecteristicile U2=f(I2) si U3=f(I3) .Prin insumarea celor
doua caracteristici si tinand seama ca I2+I3=I1 se va obtine caracteristica rezultanta a
doua elemente neliniare legate in derivatie (fig.4) care se compara cu caracteristica
dedusa dedusa experimental si trasata cu alta culoare pe aceasi diagrama.

Tabelul 2
U2 (V) 0
I2 (A)
I3 (A)

10

20

30

40

50

Pag. 37

60

70

80

90

100

I1

(A)

5) Se inchide K2 pe pozitia 2 si se deschide K3 realizandu-se un montaj mixt

format din lampile L2 si L3 in derivatie . Se manevreaza din nou cursorul reostatului
de la valoarea zero la valoarea maxima si din 10 in 10 V se citesc curentii I1 , I2 si I3
la ampermatrele A1 , A2 si A3 iar cu voltmetrul V2 se vor masura tensiunile U1 si U2
pe pe lampile L1 si respectiv pe lampile L2 si L3 aflate in derivatie . Rezultatele se trec
in tabelul 3 .
Tabelul 3
U2 (V)

I1
I2
I3
U1
U2

0 10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

(A)
(A)
(A)
(V)
(V)

Se ridica apoi caracteristicile voltamper U1=f(I1) , U2=F(I2) si se insumeaza

grafic ca in figura 5 iar caracteristica rezultanta se compara cu caracteristica dedusa
experimental U=f(I1).

VI. INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA

REFERATULUI

Toate diagramele se vor ridica pe hartie milimetrica . Pentru a putea face o

comparatie justa intre diferitele caracteristici voltamper ridicate este preferabil ca
scarile alese pentru curent si pentru tensiune sa se pastreze la toate caracteristicile . In
cazul cand in laborator nu exista reostatul R1 de 105 si 2,5 A se poate inlocui numai
de cei ce conduc lucrarile de laborator cu trei reostate de 44 si 2,5A sau numai cu
doua reostate de 44 si 2,5A avand grija ca sub nici un motiv sa nu se realizeze
comutarea simultana a intrerupatoarelor K2 pe pozitia 1 si K3pe pozitia 2 .De
asemenea manevrarea cursorului reostatului Rh se va face progresiv de la valoarea
zero la valoarea maxima pastrand intervale de timp egale intre citiri . In caz contrar
punctele obtinute vor aparea deplasate deoarece lampile se vor incalzi mai mult sau
mai putin si rezistentele respective vor varia conform relatiei : R=R0(1+ ).

VII. INTREBARI DE CONTROL

Pag. 38

1. Ce numim element neliniar ?

2. Cum se defineste rezistenta statica ? Dar rezistenta dinamica a unui element neliniar ?
3. Cum se ridica caracteristica voltamper pentru doua elemente neliniare legate in
derivatie ?
4. Cum se ridica caractristica voltamper pentru doua elemente neliniare legate in
derivatie ? Dar daca unul din ele este liniar si celalalt este neliniar , ambele in
derivatie ?
5. Intr-un circuit mixt , cu trei elemente neliniare A1 in serie , cu A2 si A3 in derivatie ,
cum se ridica caracteristica voltamper rezultanta ?
6. Cum se ridica caracteristica Rst=f(I) ?
7. Cum se ridica caracteristica Rd=f(I) ?

LUCRAREA NR . 4

Pag. 39

VERIFICAREA LEGII CIRCUITULUI MAGNETIC IN REGIM

STATIONAR CU AJUTORUL CIRCUITULUI LUI ROGOWSKI

I.

CONSIDERATIUNI TEORETICE

Legea circuitului magnetic in regim stationar se enunta astfel : Tensiunea

magnetomotoare de-a lungul oricarei curbe inchise este egala cu suma algebrica a
curentilor de inductie care strabat suprafata deschisa S limitata de curba respectiva
(fig . 1 ) ,adica :

r r

Hdl = NI

sau Umm=

(1)

Tensiunea magnetomotoare este integrala de linie pe curba inchisa a vectorului

intensitatii campului magnetic H si se noteaza astfel :
Umm= HdL

(2)

Suma algebrica a curentilor de conductie care strabat suprafata S

solenatie si se noteaza cu , deci :

= NI

sa numeste

(3)

Dupa modul de inchidere al curbei se intalnesc mai multe cazuri :

a) = I daca curba inconjoara numai un conductor parcurs de curentul I .
b) = I1+I2+ +Im daca curba se inchide in jurul a m conductoare parcurse de
curentii I1 , I2 , , Im .
c) =NI daca curba niconjoara o bobina cu N spire .
d) = m NI daca curba inconjoara de m ori o bobina cu N spire .
Verifecarea legii in regim stationar presupune compararea celor doi membrii ai
relatiei (1) .
Solenatia se calculeaza usor pentru o bobina parcursa de curentul I .
Tensiunea magnetomotoare sse masoara cu ungalvanometru balistiv legat in serie
cu o infasurare speciala numita cordonul lui Rogowski . Cordonul este format dintr-un
tub cilindri flexibil , de sectiune uniforma sificient de mica magnetic pe care sunt
bobinate uniform un mare numar de spire (fig. 2 ).

Pag. 40

Fig.1

Fig.2

Pentru masurarea tensiunii magnetice intre doua puncte ale curbei ( care
coincide cu axa cornonului ) este suficient sa masuram fluxul magnetic prin
infasurarea cordonului .
Aceasta masuratoare se face utilizand un galvanometru balistic .
r
Considerand o portiune de cordon de lungime d dl , fluxul elementar ce trece
prin el este dat de relatia :
r r
r r
r r
d=n dl B A = n dl H A = 0 n A( H dl )

cordonul fiind asezat in aer ( = 0 = 0 1= 0 ) iar A si dl fiind omoparalele .

Deoarece din ultima relatie tensiunea magnetica intre punctele C si D este
proportionala cu fluxul elementar rezulta ca tensiunea magnetomotoare in lungul curbei
va fi proportionala cu fluxul total ce trece prin spirele cordonului si deci :
r

= 0 n A

r
dl

Sarcina electrica ce trece prin galvanometru fiind data de relatia :

Q= Idt =

e
1
=R
R

dt = dt
R
Pag. 41

deviatia galvanometrului balistic este proportionala cu aceasta sarcina conform

relatiei:
r r
0 nA Hdl

Kb =
=
R
R
Din aceasta formula rezulta ca :

( )

r r
R Kb
Umm= Hdl =
=K
0 n A

unde K=

R Kb
0 n A

(4)

este constanta .

Am notat cu :
R=rezistenta circuitului de masura format din reziatenta circuitului cordonului si a
galvanometrului.
n=numarul de spire pe unitatea de lungime .
A=aria sectiunii transversale a cordonului .
Kb=constanta galvanometrului balistic .
=deviatia maxima (prima deviatie a galvanometrului balistic ).
= initial- final este variatia fluxului la interuperea si inchiderea circuitului si are
valoarea la intreruperea si stabirea curentului si 2 la inversarea curentului prin
bobina .
Pentru determinarea constantei K se trece printr-o bobina etalon cu N1 spire
alimentata cu un curent I1 si intrerupand brusc acest curent la galvanometru va aparea
o deviatie 1 . Cu relatia (4) rezulta :

Pag. 42

=N1I1=1K K =

N1 I 1

(5)

Cunoscand constanta K putem determina usor numarul de spire al unei bobine

parcurse de un curent cunoscut .

II.

SCOPUL LUCRARII

Lucrarea are drept scop verificarea legii circuitului magnetic in regim stationar
cu ajutorul cordonului Rogowski . Se va verifica astfel egalitatea dintre tensiunea
magnetomotoare si solenatie , date de relatia :
r r
H
dl = NI

sau tinand seama de relatiile de mai sus :

K = NI =

III.

SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pentru efecturea lucrarii se va realiza montajul din figura , unde :

B bobina etalon sau de masurat ;
C cordonul lui Rogowski ;
GB galvanometru balistic ;
A ampermetru feromagnetic 5-20A , clasa de precizie 5,0 ;
Ra- rezistenta reglabila formata dintr-un reostat de 13 si 6.3 A;
K intrerupator bipolar ;
K1 si K2- inversoare bipolare .

Pag. 43

Fig. 4

IV.

CHESTIUNI DE STUDIAT

1) Etalonarea schemei de masura cu bobina etalon si determinarea constantei K.

2) Verificarea proportionalitatii tensiunii magnetomotoare cu solenatia si a
independentei ei de forma curbei de integrare .
3) Verificarea dependentei tensiunii magnetomotoare de sensul curbei de integrare si
de semnul solenolatiilor .
4) Verificarea compunerii solenatiilor .
5) Determinarea numarului de spire al unei bobine .

V.

MODUL DE LUCRU

1. Etalonarea schemei de masura .

Se introduce cordonul printr-o bobina cu N1 spire si se trece prin ea un curent
de 3A reglat cu Ra . Se intrerupe curentul cu K1 si se citeste deviatia maxima a
galvanometrului .
Cu relatia (5) se determina K . Se dau mai multe valori curentului si se
determina de asemenea K .Se ia valoarea medie a acestor determinari .
Toate aceste valori citite se trec in tabelul 1 .
2. Verificarea proportionalitatii tensiunii magnetomotoare cu solenatia si a
independentei ei de forma curbei de integrare .
Se conecteaza in montaj doua sau mai multe bobine legate in serie . Cordonul
se aseaza astfel incat sa inlantuie numai o bobina . Se intrerupe si se restabileste
curentul citind in acelasi timp deviatiile galvanometrului . Pentru o valoare a
curentului se fac mai multe citiri schimband pozitia cordonului prin cele doua bobine
si se dau de asemenea mai multe valori curentului , citind valorile galvanometrului
Pag. 44

balistic . Pentru o valoare a curentului se schimba pozitia cordonului dandu-I diferite

forme . Toate datele de mai sus se trec in tabelul 1 .
3. Verificarea dependentei tensiunii magnetomotoare de sensul curbei de integrare si
de semnul solenatiei .
Se introduce cordonul in bobina si se regleaza curentul la 3A .Cucomutatorul
K2 pe pozitia (1) se inchide K1 pe pozitia (a) si se citeste deviatia la galvanometru cu
semnul ei . Se deschide K2 si apoi se deschide si K1 (pentru ca galvanometrul sa nu
mai devieze ) . Se inchide K2 pe pozitia (2) iar K1 se inchide brusc tot pe pozitia (a) .Se
noteaza aceasta deviatie care trebuie sa fie egala si de semn contrar . Se peocedeaza la
fel cu comutatorul K2inchis pe pozitiile 1 si 2 .iar K1inchizandu-se pe pozitia (b). Se
notaza toate deviatiile cu semnul lor . Se trce brusc comutatorul K1 de pe pozitia (a)
pe pozitia (b) mentinand K2 pe o pozitie .Se observa ca deviatia se dubleaza . Se
noteaza si se trece in tabelul 1 . Se observa deviatia (semnul ei ) la inchiderea si
deschiderea comutatorului K1 . Pentru ca spotul galvanometrului s arevina repede le
zero se va deschide intotdeauna K2 dupa efectuarea masuratorii .
4. Verificarea compunerii solenatiilor .
Se leaga in circuit doua bobine egale avand solenatiile de acelasi semn . Se
stabileste un curent de 3A .
Se introduce cordonul prin bobine asa cum se vede din figurile de mai jos si se
manevreza K1 citindu-se deviatiile la galvanometru . Datele se trec in tabelul 1 .
Se va vedea si care este deviatia galvanometrului atunci cand solenatiile sunt
de semn contrar si se va explica fenomenul .

5. Determinarea numarului de spire alunor bobine .

Se introduce pe cordon o bobina cu un numar mare de spire necunoscut .Se
regleaza curentul la 3A . Se manevreaza K1 si se citeste deviatia la galvanometru .Cu
relatia :

N=

K
I

se determina numarul de spire al bobinei .

Pag. 45

Tabelul 1
I
Nr .
Felul
Pozitia I
I
determ Bobinei cordon Initial Final
div

div.

r r
H
dl

Asp/d Asp

N
Sp.

Asp

VI. INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA

REFERARULUI

In referat se va specifica de ce galvanometrul deviaza intr-un sens la

inchiderea lui K1 si in senscontrar la deschidere . De asemenea , se va arata influenta
sensului solenatiilor de la punctul (5) asupra amplitudinii deviatiei galvanometrului .

VII.INTREBARI DE CONTROL

1. Cum se defineste legea circuitului magnetic ?

2. Ce se intelege prin solenatie ? Dar prin tensiune magnetomotoare ?
3. Cum se determina constanta K ?
4. De ce depinde solenatia de sensul de integrare pe curba ?
5. De ce galvanometrul balistic deviaza intr-un sens la inchiderea comutatorului K1 si
in sens contrar la deschiderea lui ?
6. Cum se explica dublarea deviatiilor la galvanometru cand se trece brusc K1 de pe
pozitia (a) pe pozitia (b) ?
7. Cum se explica modificarea deviatiilor la galvanometru la punctul 4 (compunerea
solenatiilor ) atunci cand solenatiile au acelasi sens si sensuri opuse
8. In cazul cand avem doua bobine cu N1 si N2 spire necunoscute cum putem
determina : N=N1-N2 ?

Pag. 46

LUCRAREA NR. 5

VERIFICAREA LEGII INDUCTIEI ELECTROMAGNETICE

CU SOLENOIDUL ETALON

I.

CONSIDERATIUNI TEORETICE

Pe baza experimentelor efectuate in anul 1831 , Faraday a descoperit ca intr-un

circuit strabatut de un flux magnetic variabil se induce o tensiune electromotoare .
Se numeste tensiune electromotoare de inductie , tensiunea care ia nastere intr-un
circuit oarecare strabatut de un flux magnetic variabil .
Matematic se poate scrie :

e =unde :

d
dt

(1)

e = t.e.m. indusa intr-un circuit ce se sprijina pe o curba inchisa .

= fluxul fascicular (ce strabate o singura spira a cirauitului ).

Daca circuitul are N spire rezulta ca fluxul total este :

=N

si deci : e =-N

d d
=dt
dt

(2)

r
r r
r
Tinand seama ca : = B dA unde B este inductia magnetica , iar dA este
S

elementul de arie strabatut de liniile de camp , rezulta ca :

e = N

d
dt

B dA
S

Pag. 47

Consideram doua bobine cilindrice situate in aer pe care le notam cu L1 si L2 .

Bobina L1 este bobina etalon cu N1 spire si este alimentata de un curent continuu
cunoscut I .Bobina L2 este bobina de masura si are N2 spire . Circuitul bobinei L2 se
inchide printr-ungalvanometru balistic cu rezistenta Rg si printr-un reostat de protectie
Rp.
Principial , lucrarea este prezentata in figura 1 unde se dau si dimensiunile
bobinelor sub forma litarara . (Dimensiunile in cm. sunt trecute pe bobinele din
laborator .)
Fig. 1

Avand in vedere ca l1>>l2 si D1<<l1 putem considera ca in zona centrala a bobinei

L1 campul magnetic este omogen si este valabila relatia :
H=

N1 I
l1

(4)

Fluxul magnetic fascicular care strabate bobina L2 se calculeaza cu relatia :

N 1 I D12
2 = B A2 = H A2 = 0

= ki I
I1
4

(5)

N 1 D12
N D12
=4 10-7 l 1
este constanta ce se calculeaza
4l1
4l1
tinand seama de dimensiunile constructive ale bobinelor si de permeabilitatea
magnetica a vidului :
0= 4 10-7 H/mm.
unde K1=0 r

S-a luat diametrul D2~D1 deoarece bobinele sunt strans infasurate una peste
cealalta . In lucrare se considera ca fluxurile fasciculare prin cele doua bobine au
Pag. 48

expresia data de relatia (5) si deci aceasta se poate calcula daca se cunosc
dimensiunile constructive ale bobinei L2 si curentul I .

Fluxul fascicular 2 dat de relatia (5) se poate masura si direct conform legii
inductiei electromagnetice pentru bobina L2 cand bobina L1 este parcursa de un curent
variabil . (obtinut prin intreruperea brusca a lui I) .
Daca notam cu Rtrezistenta totala a circuitului secundar (format din
galvanometrul Rg , reostatul cu rezistenta Rp si bobina L2 cu rezistenta R )rezulta ca :

Rt=Rp+Rg+R

si prin aceasta rezistenta va circula un curent electric indus :

I=

e
N 2 d
=Rt
Rt dt

(6)

Galvanometrul balistic fiind un aparat care masoara prin deviatia sa maxima

sarcina trecuta prin el cu conditia ca descarcarea acestei sarcini sa se faca inainte ca
echipajul mobil sa se miste , rezulta ca :
t0

to

d
N2
0 dt dt =- Rt

N2
q= idt = Rt
0

t0

N2

d =- Rt
0

(0-)=+

N 2
=Kb
Rt

(7)

Am considerat ca la t=t0 , =0 (curentul intrerupt ).

Am notat cu Kb constanta galvanometrului care se determaina experimental
descarcand un condensator de capacitate C descarcat la o tensiune U0 pe rezistenta Rp
. Considerand inductiviatile bobinei si galvanometrului neglijabile , rezulta ca :

Kb 0=q

Rp
Rp
= C U0
Rt
Rt

(7)

unde 0 este deviatia maxima a galvanometrului pemtru tensiunea U0 .

Rezulta ca :

Kb=C U0

Rp 1
Rt 0

(10)

Inlocuind expresia lui Kb in relatia (7) se obtine expresia fluxului fascicular :

Pag. 49

CU 0 R p
0 N p

(8)

Pentru a calcula eroarea ce ia nastere in calcularea fluxului cu relatia (5) fata de cel
calculat cu relatia (8) se utilizeaza formula :

2
100 (%)
2

(9)

In cazul absentei totale a ipotezelor de calcul si a erorilor de masura , eroarea ar

trebui sa fie nula .

II. SCOPUL LUCRARII

Pentru verificarea legii inductiei electromagnetice trebuie se comparam

valoarea fluxului dat de relatia (5) , deci functie de curentul I prin I1 si de datele
constructive cu valoarea fluxului data de relatia (8) (obtinut experimental pe baza legii
inductiei electromagnetice ) .

III.

SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pentru efectuarea lucrarii se va utiliza montajul din figura 2 , unde :

GB
R
S
A
V
C
Rp
I1,I2,I3
K1,K2
E

- galvanometru balistic cu spot luminos ;

- reostat reglabil cu cursor 2x54 - 3,15A cu suluirle in serie ;
- sigurante fizibile ;
- ampermetru feromagnetic 2,5 5A clasa 0,5 ;
- voltmetru de c.c. feromagnetic 0 15 V clasa de precizie 0,5 ;
- condensator 1F ;
- cutie de rezistente de precizie cu fise 11111 ;
- intrerupatoare ;
-comutatoare cu doua pozitii ;
- sursa de c.c. formata dintr-un acumulator cu plumb de 2V.

Pag. 50

IV .CHESTIUNI DE STUDIAT

Etalonarea galvanometrului balistic .

1.
2.
Calculul fluxului fascicular .cu legea circuitului magnetic utilizand relatia (5) si
legea inductiei electromagnetice utilizand relatia (8) si compararea rezultatelor
respective .
3. Calculul erorilor cu relatia (9) .

V. MODUL DE LUCRU

Pentru ca galvanometrul sa lucreze in conditii identice trebuie ca Rt sa ramana

aceeasi la toate masuratorile pentru toate cele trei sectiuni lae bobinei L2.
Pentru aceasta se are in vedere ca rezistenta bobinei L2 are urmatoarele valori :

R =22,5; R=45 si R=67.5 , corespunzand lui n=200 , n=400 si n=600 spire .

In functie de cele de mai sus , Rp va avea astfel de valori incat Rtsa ramana
constanta .
a.Operatiunea de etalonare peresupune determinarea constantei
galvanometrului balistic si alegerea unor astfel de valori pentru tensiunea U0 si
capacitatea C astfel incat deviatia 0 a galvanometrului sa ia aceleasi valori de
aproximativ 50-60 de diviziuni .
Cu relatia (10) se determina constanta Kb . Pentru determinarea lui Kb se
procedeaza in felul urmator : se inchide I3 si se citeste tensiunea U0 a sursei , avand I1
deschis ; se regleaza pozitia de zero a galvanometrului ; se inchide K2 pe pozitia (a) ,
condensatorul se incarca si deschizand in prealabil intrerupatorul I2 se comuta K2 pe
pozitia (b).
Galvanometrul deviaza un numar de diviziuni 0 care se noteaza . Daca
deviatia 0 este prea mica sau prea mare se ajusteaza corespunzator valorilor
parametrilor circuitului . Pentru a accelera revenirea la zero a spotului se inchide K2 .
Pag. 51

b.Se calculeaza fluxul cu legea circuitului magnetic conform relatiei (5) pentru
cele trei valori ale lui N(200,400,600) spire ) . Se deschid K2 si I3 , I2 ramanand inchis
. Cu reostatul R se regleaza curentul I la diferite valori rotunde :1,5 2 2,5 3A .
Pentru aceste valori se citeste deviatia a galvanometrului atunci cand se deschide
K1 . Valorile obtinute se trec in tabelul de mai jos .
La fel se procedeaza si pentru celelalte valori ale lui N.

Tabel de date experimentale si calculate

Numar de
Valori masurate
spire
I
RP
U0
I

[A]
[V]
[A]
[]
[V]

Valori calculate
0
[div]

[Wb]

2
[Wb]

[%]

c. Cu relatia (9) se calculeaza erorile si se trec in tabel .

VI. INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA

REFERATULUI

Se va observa ca la inchiderea intrerupatorului K1 curentul creste de la valoarea

zero la valoarea I si deci I=I . La deschidere , curentul scade de la valoarea I la
valoarea zero si deci I=-I.
La inversarea comutatorului K1 de pe pozitia 1 pe pozitia 2 vom obtine : I=I(-I)=2I.

VII. INTREBARI DE CONTROL

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Ce se intelege prin t.e.m. de inductie ?

Ce se intelege prin flux fascicular ?
Care a fost motivul pentru care cele doua bobine din lucrare au fost dispuse coaxial ?
Care este rolul galvanometrului balistic in circuit ?
Cum se calculeaza fluxul folosind dimensiunile constructive ale bobinei parcurse de curent?
In ce consta verificarea legii inductiei electromagnetice cu solenoidul etalon ?
Care sunt operatiila de etalonare a galvanometrului balistic ?
Care este relatia cu ajutorul careia se determina erorile ?

Pag. 52

LUCRAREA NR. 6

RIDICAREA CURBEI DE MAGNETIZARE SI TRASAREA

UNUI CICLU DE HISTEREZIS PRIN METODA INELULUI

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Consideram un inel din material feromagnetic , confectionat din tole de

transformator izolate intre ele . Pe inel se bobineaza uniform , spira langa spira , o
infasurare primara N1 spire , si o infasurare secundara cu N spire . La tercerea
curentului electric prin infasurarea torului ia nastere un camp magnetic a carui
intensitate H este data de relatia :

H=

N1 I
l

(1)

unde l=2 este lungimea medie a torului de raza r . Fiind vorba de un element neliniar
( cu miez de fier ) dependenta dintre inductia magnetica B creata in tor si intensitatea
campului magnetic H nu este o dreapta , ci o curba ca in figura 1 a carei ecuatie este
data de relatia 2 .

Pag. 53

B= f(H)

(2)

Curba prezinta o portiune OM liniara si o portiune MN neliniara numita

portiunea saturata , unde la cresteri foarte mari ale intensitatii campului magnetic ,
corespund cresteri foarte mici ale inductiei magnetice .
Pentru ridicarea experimentala a curbei de magnetizare se utilizeaza montajul din
figura 3 . Dand diferite valori curentului din primar , incepand cu valoarea zero , cu
relatia (1) se obtin obtin valori ale intensitatii campului magnetic H , care trece in
diagrama pe abscisa . Valorile inductiei B corespunzatoare valorilor campului
magnetic se obtin cu ajutorul montajului din circuitul secundar al torului . Se cunoaste
faptul ca la variatia curentului din bobina N1 variaza fluxul produs de acesta prin
miezul torului si conform legii inductiei electromagnetice , in bobina N2 se va induce
o tensiune electromotoare , care deoarece circuitul secundar este inchis va produce un
curent . Acest curent trecand prin bobina galvanometrului va produce o deviatie
corespunzatoare , direct proportionala cu sarcina electrica q care trece prin el .
N 2
t
N
N B S
l2
=Kb q = Kb i2
= Kb 2
= Kb 2
t =Kb t
Rt
Rt
Rt
Rt

(3)

unde S=sectiunea transversala a miezului torului .

Rt=r+rg+r2=rezistenta totala a circuitului secundar format din rezistenta de
precizie r, rezistenta rg a galvanometrului si rezistenta r2 a bobinei secundare a torului .
Din relatia (3) se obtine variatia inductiei B.

B=

Rt

(4)
N 2 SK b
care este direct proportionala cu deviatia galvanometrului.
Constanta galvanometrului se Kb se determina in timpul operatiunii de
etalonare a circuitului de masura si ramane invariabila pe tot timpul lucrarii .
Pentru diferite valori ale circuitului primar se obtin cu formula (1) diferite valori
pentru H .De asemenea, acelorasi valori ale lui H le corespund aceleasi valori pentru
inductia B . Dispunand valorile respective pe doua axe de coordonate si unindu-le cu o
linie continua se obtine curba de magnetizare . Daca dupa ce am construit curba de
magnetizare micsoram treptat curentuk , (adica valoarea lui H ) , se micsoreaza si B .
Cand curentul I=0 rezulta ca H=0 , dar inductia B nu este nula avand o anumita valoare
Br numita inductie remanenta . Inversand sensul curentului prin primarul torului si
dandu-I valori crescatoare negative , se observa ca inductia magnetica scade pana la
valoarea zero . Valoarea campului H pentru care inductia este egala cu zero se numeste
camp coercitiv (Hc) . Crescand in continuare curentul (deci si campul ) in sens negativ ,
pana la valoarea Hmax se obtine inductia Bmax ,(punctul C) . Scazand acum curentul
catre zero , pentru I=0 rezulta ca H=0 si se obtine Br . Inversand din nou curentul in
sens pozitiv si crescandu-l trptat , creste si campul pana la +Hmax si corespunzator se
Pag. 54

obtine din nou +Bmax . Astfel , se revine in punctul initial A descriindu-se un ciclu
complet numit ciclu histerezis (fig. 2 ).

B
+Bmax
Br

Curba de magnetizare

-Hmax

-Hc

+Hc

H,I

O
D
-Br
A

-Bmax

Fig. 2

Se pot trasa trasa diferite cicluri de histerezis pentru diferite valori ale lui Hmax .
Exista un ciclu limita corespunzator valorii lui Hmax la atingerea saturatiei , care le
cuprinde pe toate . Acesta este ciclul ce caracterizeaza materialul . Cu ajutorul ciclului
de histerezis se calculeaza pierderile in fier care sunt proportionale cu aria acestui ciclu
si sunt date de formula :

PH=

50 Sc
7200

[W/Kg]

unde :
Sc=suprafata ciclului in m2
Asp / m
m
B =scara pentru inductia B in WB /m2
7200= greutatea specifica a miezului torului in g/dm3 .

=scara pentru campul H in

Pag. 55

(5)

II. SCOPUL LUCRARII

In lucrare se urmareste studierea celor mai importante proprietati ale materialelor

feromagnetice si anume ridicarea axperimentala si analiza curbei de magnetizare si
trasarea ciclului de histerezis . De asemenea , se vor calcula pierderile in fier in
functie de aria ciclului de histerezis obtinut in urma experimentarii.

III.SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pentru efectuarea lucrarii se va utiliza montajul din figura 3

Fig. 3

Elementele schemei sunt :

Tor
- din material feromagnetic pe care sunt bobinate uniform doua infasurari :
infasurarea primara cu N1 spire si infasurarea secundara cu N2 spire .
G.B.
- galvanometru balistic cu constanta 7.110-9 A/scala .
r
- cutie de rezistente cu fise 111111 .
C
- condensator de 1 F .
e
- sursa de t.e.m. de 1,3 volti .
Rh1
- reostat cu cursor : 30 si 4,5A .
Rh2
- reostat cu cursor cu doua suluri legate in serie ca in figura : 75 ; 1,5 ; 2 ;
2,5 0,5 A.
A
- ampermetru 0,003 ; 0,015 ; 0,075 ; 0,3 ; 1,5 ; 7,5 A .
E
- baterie de acumulatoare alcaline .
K1
- intrerupator inversor bipolar .
Pag. 56

K2,K4
K3

-intrerupatoare monopolare .
- comutator monopolar .

IV. CHESTIUNI DE DISCUTAT

1.
2.
3.
4.
5.

Etalonarea galvanometrului balistic .

Demagnetizarea torului .
Ridicarea curbei de magnetizare .
Teasarea ciclului de histerezis .
Calculul pierderilor de histerezis .

V. MODUL DE LUCRU

1. Pentru etalonarea galvanometrului balistic se va utiliza montajul din figura 3.

Etalonarea este operatiunea de alegere a valorilor rezistentelor circuitului de
masura , astfel incat spotul galvanometrului sa devieze in limitele scalei pe tot timpul
desfasurarii lucrarii . rezistenta circuitului de masure Rt este compusa din rezistenta
galvanometrului (rg) , rezistenta r2 a secundarului torului (invariabila ) , si rezistenta de
precizie , variabila .
Tinand seama ca in conditiile experientei tensiunea maxima indusa in
secundarul torului este de circa 1V , pentru etalonare se va utiliza o sursa de t.e.m. de
1,3V . Pentru alegerea lui r se pune comutatorul K1 pe pozitia (1) ; se scurtcircuiteaza
Rh2 cu K2 si se regleaza cu Rh1 curentul de magnetizare Imax cu care dorim sa ridicam
ciclul histerezis (in acest timp K4 este inchis ) . Se alege rezistenta r maxima posibila ,
se deschide K4 si cu comutatorul K1 se inverseaza brusc curentul de la (+Imax ) la (-Imax
) observandu-se deviatia galvanometrului . Daca deviatia este prea mica sau prea mare
se ajusteaza corespunzator rezistenta r pana cand aceasta ia valori de 50-60 diviziuni .
Odata aleasa , aceasta rezistenta nu se va mai modifica in tot timpul lucrarii . Se
procedeaza apoi la determinerea constantei galvanometrului (Kb) . Pentru aceasta se
pune comutatorul K3 pe pozitia (b) prin care se asigura incarcarea condensatorului C
de la sursa e cunoscuta .
Se comuta apoi K3 pe pozitia (a) si condensatorul se va descarca prin intermediul
rezistentei r . Cantitatea de electricitate Q ce trece prin galvanometru va da elongatia

0=KbQ=KbCe

r
Rt

Constanta Kb este :
Kb =

Rt
C er

(6)

Pag. 57

2. Demagnetizarea torului se face cu ajutorul circuitului primar . Se inchide

comutatorul K1 pe pozitia (1) si se da curentului de magnetizare valoarea de circa 1A
prin manevrarea cursorului reostatului Rh1 ( reostatul Rh2 este scurtcircuitat in acest
timp cu K2 ) . Se scade apoi treptat acest curent inversand mereu sensul lui cu
ajutorul comutatorului K , de pe pozitia (1) pe pozitia (2) in ritmul de comutare pe
secunda si descriind cicluri de histerezis din ce in ce mai mici pana ce ucrentul
ajunge la valoarea zero . In acest moment se considera torul demagnetizat .
3.Ridicarea curbei de magnetizare .
Cu reostatul Rh2 in scurtcircuit se variaza Rh1 dand curentului de magnetizare I
valori corespunzatoare de la 0 la 0,6A . Pentru fiecare valoare a curentului I se
inverseaza comutatorul K1 de pe pozitia (1) pe pozitia (2) curentul variind in acest fel
de la (+I) la (-I) . Deviatia galvanometrului fiind dubla , variatiile inducyiei B se
obtin cu formula :
B=

cer
[T]

0 2S N 2

(7)

iar valorile intensitatii campului pentru un anumit curent sunt date de relatia (1) .
Valorile inductiei si intensitatii campului constituie punctele curbei de magnetizare
care se traseaza atat in cadranul I cat si in cadranul II fiind antisimetrica (fig. 4 ) .
Datele obtinute experimental si prin calcul se trec in tebelul 1 .

Fig. 4
B

-Hmax

H,I
O

-Bmax

4. Trasarea ciclului de histerezis .

Dupa atingerea valorii maxime a curentului propus (0,6A) si edterminarea lui
Hmax si Bmax (deci punctul A ) cu comutatorul K1 inchis pe pozitia (1) se deschide K2
introducand reostatul Rh2 in circuit . Curentul in conformitate cu reglajul facut anterior
va scadea aproximativ la jumatate si galvanometrul va acuza o anumita deviatie cu
care se vor valcula H si B . Aceste valori , trecute pe hartie milimetrica , ne vor da
punctul C al circuitului de histerezis (abscisa este H , calculata cu valoarea curentului
indicat de ampermetru , iar ordonata se obtine scazand B din Bmax ) .Se deschide
Pag. 58

apoi comutatorul K1 si curentul in circuit va fi nul , deci H=0 . Galvanometrul va

acuza o anumita deviatie cu care se va calcula punctul Br corespunzator inductiei
remanente . Se inchde apoi comutetorul K1 pe pozitia (2) si corespunzator cresterii
curentului prin circuit va rezulta o anumita deviatie a galvanometrului cu care se vor
calcula coordonatele punctului D . Se inchide apoi K2 si vor rezulta valorile de calcul
ale punctului F corespunzator lui Hmax si Bmax . In continuare se deschide K2 si se
obtin coordonatele punctului M iar prin deschiderea lui K1 rezulta punctul Br . Se
inchide apoi din nou comutatorul K1 pe pozitia (1) si se obtin valorile punctului P , iar
prin inchiderea lui K2 se ajunge din iarasi in punctul A corespunzator lui +Hmax si
+Bmax . Unind cu un florar punctele respective se obtine un ciclu de histerezis (fig. 5 ) .
Datele obtinute experimental si prin calcul se trec in tabelul 1 .

Tabelul 1
FELUL
OPERATIUNII

0
div.

12 21
A Asp/m div. div. div.
I

[T]

Ridicarea curbei
De magnetizare
Ridicarea ciclului

6. Pentru calculul pierderilor in fier , dupa trasarea ciclului de histerezis pe hartie

milimetrica se calculeaza aria acestuia . Cu formula (5) se vor calcula pierderile in fier
tinand seama de scarile la care au fost reprezentate in diagrama marimile H si B .

VI. INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA

REFERATULUI

1.

Daca in timpul operatiunii de etalonare spotul galvanometrului parasete scala se

av manevra comutatorul de scala pe indicatia x10 sau x100 urmand ca asi deviatia
sa fie calculata corespunzator .
2.
Inainte de demagnetizarea torului se alege o astfel de valoare a rezistentei
reostatului Rh2 astfel incat la deschiderea comutatorului K2 indicatia ampermetrului sa
scada la jumatate din valoarea indicata cu Rh2 in scurtcircuit .
3.
Orice manevra din greseala a unui comutator atrage dupa sine reluarea de la
inceput a lucrarii respectandu-se intocmai ordinea operatiunilor .
Comutatorul K4 serveste la scurtcircuitarea galvanometrului balistic in timpul
4.
operatiunii de demagnetizare. De asemenea el va fi inchis cand se fac reglaje in
circuitul primar pentru a nu solicita prea mult galvanometrul .

Pag. 59

5. Pentru dispunerea punctelor pe diagrama corespunzatoare ciclului de histerezis se

va urmari cu atentie modul ducere al absciselor si ordonatelor acestora in conformiatte
cu cele indicate cu linie subtire si acolada in figura 5 .
6.
Valoarea rezistentei r2 este inscisa pe tor ; celelalte elemente ale torului sunt
:N1=280 spire ;N2=40 spire ;l=25,5 cm ; S=4,8 cm2.

VII. INTREBARI DE CONTROL

1. Ce se intelege prin elemente neliniare din punct de vedere magnetic ?

2.
3.
4.
5.
7.
8.

Ce se intelege prin curba de magnetizare ? Dar prin ciclu de histerezis ?

Explicari cim se ridica practic o curba de magnetizare si un ciclu de hsiterezis ?
Ce numiminductie magnetica remanenta Br ?
Ce se intelege prin camp coercitiv Hc ?
In ce consta si care sunt operatiunile de etalonare a galvanometrului balistic ?
Cum se calculeaza pierderile in fier folosind ciclul de histerezis experimental ?

Pag. 60

LUCRAREA NR. 7

STUDIUL UNUI CIRCUIT SERIE IN CURENT ALTERNAITV

SINUSOIDAL MONOFAZAT

I.

CONSIDERATIUNI TEORETICE

Consideram un circuit format prin legarea in serue a unui rezistor , a unei bobine si a
unui condensator , alimentat cu o tensiune sinusoidala (fig. 1) .

Fig.1

Curentul i , care parcurge acest circuit este o marime sinusoidala :

I=I 2 sin t
Tensiunea la bornele circuitului este data de relatia :
u= Ri + L

di
1
+ idt
dt
C

(1)

unde :
UR=Ri=RI 2 sin t

- este caderea de tensiune pe rezistor

Pag. 61

UL=XL I 2 sin ( t+

)
2

- este caderea de tensiune in inductanta L , decaleta cu

in urma curentului I
2

UC=XC I
cu

2 sin ( t -

)
2

- este caderea de tensiune pe condensatorul C , decalata

in urma curentului I
2

Ecuatia (1) se poate rezolva mult mai usor lucrand vectorial :

r r
r
r
U = U R +U L +U L

Alegem curentul I ca origine de faza si-l reprezentam printr-un fazor de modul

r
I , orientat dupa axa Ox .Fazorul U L are modulul UR=RI si defazajul fata de curent nul
r

, fazorul U L are modulul UL=XLI si este defazat cu

inaintea curentului , iar fazorul
2
r

U C are modulul UC=XcI si este defazat cu

inaintea curentului .
2
Considerand UC<UL , rezulta diagrama fazoriala din figura 2 .

UC

B
UL
C

UC

UR
O

Fig. 2

In cazul cand UL< UC rezulta diagrama fazoriala din figura 3 :

Pag. 62

UL
UR
O

U
UC

Fig. 3

Valoarea efectiva a tensiunii aplicate rezulta din triunghiul tensiunilor

(dreptunghic ) :

U= U R + (U U C )

(2)

U2=I2[R2+(XL-XC)2]

(3)

Sau :

Reactanta totala a circuitului R.L.C. serie este :

X=XL-XC= L -

1
C

(4)

Iar :
Z2=R2+X2

(5)

se numeste impedanta circuitului . Rezulta :

U=ZI
Pag. 63

si deci :
I=

U
Z

(6)

Impartind prin
impedantelor(fig. 4) :

in

triunghiul

tensiunilor

Fig. 4.a.

obtine

triunghiul

Fig. 4.b.
B
XL
C

XC
Z

se

X=XCXL

Din triunghiul impedantelor rezulta defazajul curent-tensiune:

L
Tg =

1
C

(7)

Factorul de putere al circuitului este :

Cos =

R
=
Z

R
1

R + L

(8)

In cazul cand UL>UC , defazajul este pozitiv iar circuitul este inductiv si cand
Ul>UC defazajul este negativ iar circuitul este capacitiv .
Metoda reprezentariiprin marimi complexe este deosebit de eficace pentru
rezolvarea circuitului deoarece inmultirea unui factor cu j inseamna rotirea factorului

in sens direct cu
, iar inmultirea cu j inseamna rotirea fazorului cu
in sens
2
2
Pag. 64

invers . Marimile din circuit se pot exprima in complex tinand seama de diagrama
fazoriala , astfel :

I=I ; UR=RI ; UL=J XLI ; UC=-j XC I .

Asadar :
U=UR+UL+UC=I[B+j(XL-XC)]

(9)

Marimea :
Z=

U
=R Jx =r J( XL-XC )
I

(10)

se numeste impedanta complexa a circuitului si are modulul egal cu impedanta

circuitului Z= R 2 + X 2 . Pentru semnul + circuitul este inductiv , iar pentru -
este capacitiv .
Exprersiile puterilor din circuit sunt :
Puterea activa :

P=UI COS =U

U R
R2
=R 2 =RI2
Z Z
Z

(11)

Puterea reactiva :

Q=UI SIN = U

U X
U2
= X 2 =ZI2
Z Z
Z

(12)

Puterea aparenta :

S=UI =U

U U2
=
=ZI2
Z
Z

S= P 2 + Q 2

II.

(13)

(14)

SCOPUL LUCRARII

Scopul lucrarii este de a pune in evidenta efectele diverselor diverselor elemente

din circuitul R.L.C. seri , in curent alternativ sinusoidal si raporturile care exista intre
marimile electrice din circuit ( tensiune si curent ) , precum si defazajele dintre ele .

Pag. 65

III. SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Fig. 5

Unde:
W
A
V
F
Rh
K
S1,S2
Z2

-wattmetru electrodinamic de curent alternativ 5-10A/0-450V;

- ampermetru electromagnetic , clasa 0,5 de 2,5-5A pe scara de 2,5A;
voltmetru magnetoelectric cu redresor , clasa 0,5 de 120-240-600V;
frecventiometru 45-55Hz;
reostat cu cursor de 105 si 2,5A ;
-intrerupator bipolar cu parghie ;
- sigurante de 2,5A ;
impedanta ce va fi realizata pe rand din :
-un reostat cu cursor de 44 si 2,5A (R2) ;
-o bobina de inductanta monofazata ;
-o bobina de inductanta monofazata in seie cu un condensator cu C=60 F.

IV.

1.

CHESTIUNI DE DISCUTAT

Se va studia :
Comportarea unui circuit serie compus din rezistentele R1 si R2 observandu-se ca
in acest caz valoarea tensiunii totale aplicata celor doua rezistente este egala cu suma
aritmetica a tensiunilor de la bornele fiecarei rezistente in parte , adica :U=U1+U2

Pag. 66

Verificarile se vor face pentru trei valori diferite ale curentului , iar pentru una din
situatii se va face diagrama vectoriala . Se va observa proporitonalitatea intre tensiuni
si curenti .
2.Un circuit serie R.L , verificandu-se in acest caz faptul ca insumarea tensiunilor se
face vectorial . Verificarile se vor face pentru trei valori ale curentului , pentru toate
cazurile construindu-se diagrama vectoriala .
3.Un circuit serie R.C. verificandu-se insumarea vectoriala a tensiunilor . Se vor face
trei determinari si se vor ridica diagramele vectoriale .
4. Circuitul R.L.C. pentru o singura valoare a curentului construindu-se diagrama .
5. Ridicarea curbei P=f(I) pentru mai multe determinari de la punctul 4. Se vor
compara datele calculate cu cele experimentale citite la voltmetru .

V.

MODUL DE LUCRU

1.
Se introduce in circuit , intre bornele C si D un reostat de 44 si 2,5A . Cu reostatul Rh ,
asezat pe rezistenta maxima se regleaza curentul la valoarea dorita si se citesc trei valori . Cu
voltmetrul V se citesc si tensiunile pe elementele circuitului si se deduc prin calcul valorile
rezistentelor R1 si R2 . Rezultatele se trec in tabelul 1.
Tabelul 1
Rezultate experimentale

Rezultate obtinute prin

calcul

2.

U1

U2

U=U1+U2

R1 =

U
I

R2 =

U2
I

R
U/I=R1+R2

Se va introduce intre bornele C si D o bobina a carei rezistenta se determina

cu un ohmmetru . Se vor stabili cu Rh aceleasi valori ale curentilor si se va verifica
relatia :

U=U1+U2

Pag. 67

Se va calcula proportionalItatea intre tensiuni si curenti in cazul L2 const . Din datele

experimentale se va deduce :
U
Rezistenta R1= 1 ;
I
U2
I

Impedanta

Z2=

Reactanta

X2= Z 2 2 R 2 2 si L2=

X2

Decalajul 2 intre U2 si I si decalajul intre U si I comparandu-se rezultatele cu cele

reiesite din diagrame

U2
I

U1=R1I

UR2

Fig. 6
Rezultatele se vor trece in tabelul 2 .
Tabelul 2
Date
Experimentale

Rezultate obtinute prin calcul

U1 U2 U

R1=

U1
i

Z2 X2 L2

Cos Cos
2

H -

Pag. 68

Date experimentale
la punctul 3

calc diagr calc diagr

I
A

U1 U2

Comment [C1]:

3.

Se vor introduce in locul bobinei , intre bornele C si D un condensator de circa

60F . Se va regla reostatul pentru trei valori ale curentului si se vor masura cu
voltmetrul tensiunile U1 si U2 . Se va ridica diagrama fazoriala care va avea forma de
mai jos ( deoarece rezistenta conductorului este foarte mica si se poate neglija )
Fig. 7
O
U=UR1

U2

4. Intre bornele C si D se vor introduce in serie bobina si condensatorul de la

punctele 2 si 3 . Se va regla curentul la o valoare si se vor citi tensiunile dupa care se
va ridica diagrama vectoriala . Se va tine seama si de rezistenta bobinei determinata
anterior . Se va observa ca o tensiune partiala ( U12 si U23 ) poate fi mai mare decat
tensiunea totala . Rezultatele determinarilor se vor trece in tabelul 3 tinand seama ca
determinarile se vor face pe baza notatiilor din fig. 8
Tabelul 3
Rezultate experimentale

Rezultate obtinute prin calcul

U1 U2 U3 U12 U23 U

Z2

Z3

Pag. 69

P
P
exp calc

calc diagr calc diagr calc diagr W

Fig. 8

5.Se vor lua mai multe valori ale curentului in mod corespunzator cu montajul de la
punctul 4. si se va ridica caracteristica P=f(I) unde P=UI=RI2 . Rezultatele se vor trece tot in
tabelul 3 si se vor compara cu cele citite la wattmetru .

VI.

1.
2.

INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA

REFERATULUI

Toate diagramele se vor executa pe hartie milimetrica;

Defazajele de la punctul 4. Se vor calcula astfel :
Tg 2 =

L2
R2

si

Tg =

U L2 U 3
U 1 U R2

Unde :UR2=R2I ; UL2=jL2I iar rezistenta R2 a bobinei se va determina cu un ohmmetru , asa

cum se poate observadin diagrama (fig. 9) .

Fig. 9

U2

UL2

U3

U1

UR2
Pag. 70

VII.

INTREBARI DE CONTROL

1.

Cum se face insumarea tensiunilor in cazul unui circuit pur rezistiv ?

2.

Cum se face insumarea tensiunilor in cazul unui circuit inductuv ?

3.

Cum se construieste diagrama de fazori in cazul unui circuit capacitiv ?

4.

Ce se intelege prin putere activa si care este unitatea ei de masura ?

5.

Ce se intelege prin putere reactiva si care este unitatea ei de masura ?

6.

Ce se intelege prin putere aparenta si care este unitatea ei de masura ?

7.

Cum se calculeaza defazajul dintre curentul din circuit si tensiunea aplicata la borne in cazul
unui circuit R.L.C. serie ?

Pag. 71

LUCRAREA NR. 8

STUDIUL UNUI CIRCUIT DERIVATIE

SINUSOIDAL MONOFAZAT

CURENT

ALTERNATIV

I.CONSIDERATIUNI TEORETICE

Se considera circuitul format prinlegarea in derivatie a unui rezistor , a unei

bobine si a unui condensator . La bornele circuitului se aplica o tensiune sinusoidala :

U=U 2 sin t ,
ca in figura 1.

Fig. 1

Aplicand legea conservarii sarcinii electrice unei suprafete deschise aleasa ca in

figura , rezulta :

i=iR+iL+iC-i= -

q
=0
t

(1)

si deci :
I=IR+IL+IC

(2)

Pag. 72

Pentru a determina curentul I debitat de sursa si defazajul acestuia fata de

tensiunea U , trebuie sa determinam curentii prin laturi .
U
In rezistor : IR= , curentul este in faza cu tensiunea ;
R
U

In bobina :
IL=
, curentul este defazat cu
in urma tensuinii;
L
2

inaintea tensiunii.
In condensator ;
IC=CU , curentul este defazat cu
2
Reprezentand analitic curentii si insumandu-I vectorial , se obtine curentul total
I , ca in figura 2 unde s-a luat tensiunea U ca origine de faza si s-a considerat IL>IC .
Fig. 2

IC
A

IR
I
IC

IL

IL

Din triunghiul OAB rezulta :

I= I R2 + I L I C

=U

1 1

+
C =UY
2
R
L

(3)

unde :
2

1 1

Y= 2 +
C = G 2 + B 2
R
L

se numeste aditanta circuitului . Marimile:

R
X
Si B= 2
2
Z
Z
se numesc conductanta ramurilor circuitului si respectiv susceptanta ramurilor si se
masoara in siemens (1-1=1s ).

G=

Pag. 73

Factorul de putere al circuitului este :

Cos =

I L IC
I

Daca se utilizeaza metoda reprezentarii complexe , rezulta :

I=UY si Y=G jB
-circuitul inductiv ; + circuitul capacitiv ;unde Y se
numeste admitanta complexa a circuitului derivatie .
Puterile absorbite de circuit sunt :
P=U2G
Q=U2B

-puterea activa ;
-puterea reactiva ;

S= P 2 + Q 2 = U 2 G 2 + B 2 = U 2 Y

-puterea aparenta.

II. SCOPUL LUCRARII

Lucrarea are drept scop sa puna inevidenta comportarea circuitelor derivatie in curent
alternativ sinusoidal si decalajele ce apar intre curenti si tensiuni in acest caz .

III. SCHEMA DE MONTAL FOLOSITA

Se va executa montajul :

Fig. 3

Pag. 74

unde :
AT
autotransformator reglabil 0-250V/10A;
K1,K2,K3,K4
intrerupatoare monopolare cu parghie ;
K
intrerupator bipolar cu parghie ;
A,A1,A2,A3
ampermetre electromagnetice , clasa 0,5 de 2,5-5A;
V
voltmetru electromagnetic de curent alternativ de 130-260V ,
clasa 0,5 ;
R1,R2
reostate cu cursor ce se vor monta pe rand ca rezistente
variabile : 2,5A si 105 ;
L1,L2
bobine de inductanta monofazate montate ca in figura .
-baterie trifazata de condensatoare de 24F existenta in laborator cu Umax=2kVsi
IC=0,15A.

IV. CHESTIUNI DE DISCUTAT

Se vor studia :
1.
Un circuit paralel compus numai din rezistente neinductive (R1 si R2 ) ,
verificandu-se ca, in acest caz , insumarea curentilor se face algebric ca in curentul
continuu .
2.
Circuitul derivatie R.L. verificandu-se ac , in acest caz , insumarea curentilor se
face vectorial .
3.
Circuitul derivatie R.C. verificandu-se ca , in acest caz , insumarea curentilor se
face vectorial .
4.
Circuitul derivatie construit din C1 si C2 , verificandu-se ca , in acest caz ,
insumarea curentilor se face algebric .
5.
Circuitul derivatie compus din L1 si L2 si se va verifica faptul ca insumarea
curentilor se face tot algebric .
6.
Circuitul derivatie R.L.C. si se va observa ca insumarea curentilor se face vectorial.

V. MODUL DE LUCRU

1.In serie cu ampermetrul A1 se monteaza reostatul R1 iar intre bornele A si B se

monteaza reostatul R2, ambele ca rezistente variabile , avand cursorul la mijloc . Se
inchid K , K1 si K2 si se regleaza tensiunea cu ajutorul autotransformatorului ,
verificata apoi cu voltmetrul la valorea U=50V . Se deplaseaza cursorul ambelor
reostate si se citesc cate trei valori la ampermetrele A , A1 si A2 . Se va observa modul
de insumare al curentilor Pentru una din situatii se va ridica si diagrama vectoriala .
Rezultatele se trec in tabelul 1 .

Tabelul 1
Pag. 75

Rezultate experimentale
U
I
I1
I2

Rezultate calculate
I1+I2
U
U
R1 =
R2 =
I1
I2

Re
R R
U
= 1 2
I R1 + R2

2. Se scoate R2 dintre bornele A si B si se introduce bobina L2 . Se inchid K , K1 si K2 , se

releaza tensiunea la U=50V si se introduce miezul in bobina , urmarindu-se variatia
curentului I2 . Se citesc valorile indicate de ampermetrele A , A1 si A2 si se noteaza
rezultatele . Pentru una din situatii se va construi diagrama vectoriala . Rezultatele se
trec in tabelul 2 .

Tabelul 2
Rezultate experimentale

Rezultate calculate

2
U

I1

1=

U
I1

2=

U
I2

Tg2=

X2
R2

Tg=

X
R2

Calc. Diagr. Calc. Diagr.

S-a notat cu 2 decalajul intre U si I2 iar cu decalajul intre U si I .

3. Se introduce intre bornele A si B condensatorul C1 obtinut prin legarea in paralel a mai
multor condensatoare de 2F din bateria C de 24F . Se iau 16F . Se procedeaza ca
mai sus si se citesc cate trei valori la ampermetrele A , A1 si A2 . Tensiunea aplicata
circuitului este de pana la 100V .
Se vor deduce reactanta si capacitatea condensatorului aproximandu-l cu un
condensator ideal . Din diagramele vectoriale construite pentru determinarile facute
se av concluziona daca capaciattea condensatorului real se apropie sau nu de situatia
reala . Rezultatele obtinute se vor trece in tabelul 3.

Pag. 76

Tabelul 3
Rezultate experimentale

I1

Rezultate calculate

I2

1=

U
I1

2=

U
I2

2=

10 6
X 2
Diagr.

4. Intre bornele A si B si bornele C si D si vor introduce condensatoarele C1=12F

C2=24F , obtinute din C prin legarea in paralel a mai multor condensatoare de 4F.
Se inchid K , K2 si K3 , se regleaza tensiunea pana la 200V si se citesc ampermetrele A
, A2 si A3 . Se va observa modul de insumare a curentilor . Pentru o determinare se va
ridica diagrama vectoriala . Rezultatele obtinute se trec in tabelul 4 .

Tabelul 4
Rezultate experimentale

Rezultate calculate
C

I2

I3

I2+I3

C1

C2

C1+C2

1/XC10-6

5. Intre A si B si bornele C si D se introduc bobinele L1 si L2 . Se inchid K , K2 si K3 ,

se regleaza rensiunea pana la 100V si se introduc miezurile din bobine , observand
variatia curentilor . Se fac trei determinari si se citesc A , A2 , A3 . Rezultatele se trec
in tabelul 5 .
Tabelul 5
Rezultate experimentale
U
V

Rezultate calculate

I1

I3

2+I3

Z2

Z3

L2

L3

mH

mH

Rezistentele bobinelor se vor determina cu ohmmetrul (cca. 2,5 ) unde L=

Z 2 R2

6. Se monteaza bobina L1 intre bornele A si B si condensatorul C1 intre bornele C si D .Se

inchid K , K1 , K2 si K3 si se regleaza tensiunea la AT verificandu-se cu voltmetrul
Pag. 77

pana la 100V . Se manevreaza miezul in bobina si se introduc si se scot condensatorii

din C1 . Condensatorul se ontine din C legand 4,8,12,16 si 20F . Se citesc A , A1 , A2
si A3 iar rezultatele se trec in tabelul 6 .
Tabelul 6
Rezultate experimentale

Rezultate calculate

I1

I2

I3

+I2+I3

Z=

U
I

1=

U
I1

2=

U
I2

3=

U
I3

Pentru trei determinari , una inainte , una dupa si una in timpul rezonantei se vor ridica
diagramele vectoriale.

VI. INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA

REFERATULUI

Toate diagramele se vor ridica pe hartie milimetrica . In concluzii se va explica de ce

la punctele 1 , 4 si 5 insumarea curentilor se face algebric iar la punctele 2 , 3 si 6
insumarea curentilor se face vectorial .
Un condensator se considera ideal daca rezistenta lui este nula .

VII. INTREBARI DE CONTROL

1. Ce se intelege prin admitanta unui circuit R.L.C. derivatie si care este unitatea ei de
masura ?
2. Care este expresia factorului de putere al circuitului R.L.C. derivatie ?
3 Care este defazajul dintre caderea de tensiune pe latura inductiva a unui circuit
derivatie si curentul corespunzator ?
4. Cum se construieste diagrama fazoriala a curentului intr-un circuit R.L.C. derivatie ?
5. Cum se face insumarea curentilor intr-un circuit L1 , L2 derivatie ?
6 .Cum se face insumarea curentilor intr-un circuit C1 , C2 derivatie ?
7. Cum se face insumarea curentilor intr-un circuit R.C. derivatie ? Dar daca circuitul
este R.L.?

Pag. 78

LUCRAREA NR. 9

STUDIUL UNUI CIRCUIT CU REZONANTA DE TENSIUNE

I.

CONSIDERATIUNI TEORETICE

Lucrarea studiaza variatia tensiunilor in circuitele R.L.C.serie , alimentate la

borne cu o tensiune alternativa sinusoidala de frecventa si valoare efectiva constanta la
variatia parametrilor circuitului . Se considera circuitul R.L.C. serie ca in figura 1.

Fig. 1

Utilizand metoda de reprezentare in complex putem scrie :

U=UR+UL+UC=I[R+j(XL-XC)]
unde :
UR=RI
UL=jXLI
UC=-jXCI

-caderea de tensiune pe rezistenta ;

-caderea de tensiune pe bobina ;
-caderea de tensiune pe capacitate .

Pag. 79

(1)

Din relatia (1) se obtine expresia curentului :

I=

U
R + (X L X C )

U
U
=
R + jX Z

(2)

cu valoarea efectiva :

I=

U
R + ( X L X C )
2

U
Z

(3)

Pentru ca circuitul sa se gaseasca la rezonanta trebuie indeplinita conditia X=0,

adica :

L =

1
C

(4)

Din relatia (4) se obtine frecventa de rezonanta cu relatia (5) numita si formula
Thomson :

f=

(5)

2 LC

Analizand relatia (3) se observa ca valoarea efectiva a curentului variaza in

functie de pulsatia , la rezonanta curentul avand valoarea maxima :

Imax =

U
R

(6)

In diagramele de mai jos se observa ca la variatia parametrilor circuitului

alimentat cu tensiunea U , extremitatile fazorului descriu un cerc , avand tensiunea U
ca diametru . Aceasta face ca si fazorul I , proportional cu UR conform relatiei (2) sa
descrie un cerc .

Pag. 80

Fig. 2

1
>> R , tensiunile UL si UC sunt mult mai mati decat
C
tensiunea u aplicata circuitului , iar acest tip de circuit se utilizeaza la amplificarea
tensiunilor slabe de frecventa egala cu frecventa de rezonanta .
Defazajul circuitului rezulta din relatia :

La rezonanta daca L=

X
= arctg = arctg
R

L
R

C = ( )

(7)

La pulsatii mici circuitul este capacitiv (fig. 2.a.) deoarece C << 0 si deci

= . Odata cu cresterea pulsatiei , defazajul (negativ ) scade in valoare absoluta ,

2
se anuleaza la rezonanta si ia valori pozitive dupa rezonanta , cand circuitul este

inductiv , tinzand catre +

cand .
2
Prin factor de calitate al circuitului (Q) vom intelege raportul dintre caderea de
tensiune din bobina si cea aplicata la rezonanta :
L 0 I
1
1 L
U
LI
=
=
=
=
Q= L

R
C 0 R R C
U = 0 U = 0

(8)

Consecinte ale fenomenului de rezonanta :

UL=UC
- tensiunile sunt egale ;
QL=QC=0
- puterile reactive absorbite de circuit sunt nule si egale intre ele ;
Wm=Wc
- energia absorbita de campul magnetic al bobinei este egala cu energia
campului electric al condensatorului , adica :
CU 2 LI 2
=
2
2
Pag. 81

II.

SCOPUL LUCRARII

In lucrare se urmareste studierea unui circuit serie de curent alternativ inainte , in

timpul si dupa rezonanta de tensiune pe elementele circuitului , precum si variatia
curentului in circuit , ridicandu-se pentru fiecare caz in parte diagramele fazoriale .

III. DESCRIEREA SCHEMEI DE MONTAJ

Pentru efectuarea lucrarii se va realiza montajul de mai jos :

Fig. 4

unde :
AT
A
V1
V2
R,L
C
K1
K2
K3
W
R1

autotransformator reglabil 220/0250V ;

ampermetru electromagnetic 2,5-5A , clasa 0,5 ;
- voltmetru c.a. feromagnetic 25-120V , clasa 0,5 ;
voltmetru c.a. feromagnetic 150-300V , clasa 0,5 ;
bobina monofazata cu fier reglbil ;
condensatori de 30F legati in paralel ;
intrerupator biolar ;
intrerupator monopolar ;
comutator monopolar ;
wattmetru electrodinamic de curent alternativ 5-20A/0-150V ;
rezistenta fixa de 105 si 10A.

Pag. 82

III. CHESTIUNI DE STUDIAT

1.
Se vor ridica experimental curbele I=f(XL) ; UL=f(XL) ; UC=f(XL) in doua situatii:
-cu rezistenta R1 in circuit si fara rezistenta R1 in circuit .
2. Se va reprezenta diagrama fazoriala a circuitului pentru trei din determinarile de la
punctul 1. , inainte , in timpul si dupa rezonanta , adica : XL<XC , XL=XC si XL>XC .
3. Se va calcula factorul de calitate al circuitului .
4. Se va calcula si se va reprezenta curba =f(XL) .
5. Se va reprezenta grafic curba P=f(XL) .

V. MODUL DE LUCRU
1. Se introduce complet miezul in bobina . Cu intrerupatorul K2 inchis , se inchide K1 si
se regleaza cu ajutorul autotransformatorului tensiunea de alimentare la 20V fiind
strict interzisa depesirea acestei valori . Mentinand aceasta tensiune constanta , se
citesc : curentul I , tensiunea UL , cu comutatorul K3 pe pozitia (a) si tensiunea UC cu
comutatorul K3 pe pozitia (b) pentru diferite pozitii ale miezului bobinei
In jurul rezonantei UL=UC se vor nota mai multe valori . In pozitia de repaus a
montajului voltmetrul V2 va ramane cuplat pe condensator pentru ca acesta sa se
dascarce la deconectarea montajului ,
Se procedeaza la fel cu intrerupatorul K2 deschis , insa tensiunea de alimentare se
fixeaza la 30V .
2. Se va construi diagrama fazoriala pentru trei din determinarile de la punctul 1. , inainte
, in timpul si dupa rezonanta .
3. Cu relatia (8) se va calcula factorul de calitate al circuitului la rezonanta .
4. Cu relatia (9)
XL XC
(9)
R
se va calcula unghiul de defazaj pentru diferite valori ale lui XL si se va ridica
diagrama =f(XL) .
5. Se va citi puterea activa P la wattmetru , inainte , in timpul si dupa rezonanta , iar rezultatele se
vor trece in tabel . Se va calcula puterea activa si cu relatia :

Tg =

P=RI2=UI Cos
si se vor trece de asemenea in tabel .
Se vor compara rezultatele obtinute experimental cu cele calculate analitic si se va
ridica caracteristica P=f(XL) .
Toate rezultatele vor fi trecute in tabelul de mai jos .

Pag. 83

Pozitia
lui
K2

Ub

Valori citite

Valori calculate

UC

UL

XL

VI. INDICATII PENTRU INTOCMIREA

REFERATULUI

Toate diagramele de la punctele 1 , 2 , 4 si 5 se vor ridica pe hartie milimetrica

folosindu-se creioane colorate . Impedanta bobinei se calculeaza cu relatia :

ZL =

UL
I

si deci :

X L = Z L2 R L2

Se considera ca RL ramane constanta in timpul lucrarii si se va calcula la

rezonanta cand :
P=RLI2
deci :
RL =

P
I2

Pentru ridicarea diagramei fazoriale se va lua curentul ca origine de faza , asa

cum rezulta din figura 2 .

VII. INTREBARI DE CONTROL

1. Care este conditia ce trebuie indeplinita de un circuit R.L.C. serie pentru a se obtine
fenomenul de rezonanta?
2. Care este expresia frecventei circuitului la rezonanta ?
3. Cum variaza caderile de tensiune pe elementele circuitului inainte , in timpul si
dupa rezonanta ?
4. Ce fel de putere absoarbe circcuitul in timpulrezonantei de tensuine ?Care este valoarea
curentului din circuitul R.L.C. serie la rezonanta ?
5. Cum variaza puterea activa absorbita de circuit inainte , in timpul si dupa rezonanta
Pag. 84

LUCRAREA NR. 10

STUDIUL UNUI CIRCUIT CU REZONANTA DE CURENT

I.

CONSIDERATIUNI TEORETICE

Se considera o retea care cuprinde in derivatie un rezistor cu rezistenta R , o

bobina cu inductanta L si un condensator cu capacitatea C (fig. 1).

Fig. 1

Conductanta echivalenta a retelei este ;

1
R
iar susceptanta echivalenta ;

Ge=

Be=

1
C
L

Pag. 85

Conditia de rezonanta este : Be=0 sau 2 LC=1

de unde :

LC

si frecventa de rezonanta : f =

1
2 LC

(1)

Admitanta retelei are valoarea :

Y = G e2 + Be2 si deci la rezonanta , admitanta are valoarea minima :

Ymin=Ge
Curentul I la rezonanta este de asemenea , minim si este dat de relatia :

U
R
1
IL=
L
IC=UC

I min = UYmin = UG e =

Curentul prin bobina este :

iar cel prin condensator :

(2)
(3)
(4)

Deci curentul debitat de sursa este egal cu curentul prin rezistenta si este minim :
U
(5)
R
si este in faza cu tensiunnea , deci factorul de putere este maxiim . Din relatiile (3) si
(4) se obsserva ca la rezonanta :

Imin=IR=

C
(6)
L
LC
Ei pot avea valori mult mai mari decat curentul total I=IR.
Circuitul nu absoarbe decat puterea activa deoarece puterea reactiva este nula , adica :
I L = I C = UC = UC

=U

P = G eU 2 = RI 2 si Q = BeU 2 = 0

(7)

Diagrama de fazori se construieste luand tensiunea ca origine de faza :

Fig. 2
IC

IR

IL

O
Pag. 86

Pentru reteaua din figura 1 curbele de rezonanta reprezinta variatia curentilor IC

, IL , IR , I si a defazajului in functie de pulsatia .

I,IL,IC,

IC

I
IR=Imin
IL
0

Din curbele rezonanta se observa ca :

-curentul Ic=CU variaza proportional cu pulsatia ;
U
- curentul IL=
este invers proportional cu pulsatia (hiperbola echilatera IL);
L
U
este constant ;
-curentul IR=
R
curentul total :

I =U

1 1

+
C
R 2 L

(8)

este infinit pentru =0 , scade la minim Imin=IR=

U
1
pentru =0=
si creste la
R
LC

infinit pentru
defazajul scade :

B
1

=arctg R
(9)
C =arctg
G
L

El este egal cu
pentru =0 , scade la =0 pentru pulsatia de rezonanta 0 si scade
2

la - pentru
2
factorul de calitate al circuitului este egal cu raportul de amplificare al curentului . Deci :

L 0 X L0 X C
I
UC
Q= C
=

R
R R
I = 0 I = 0
Pag. 87

(10)

II.

SCOPUL LUCRARII

In lucrare se urmareste studierea unui circuit derivatie de curent alternativ inainte ,

in timpul si dupa rezonanta de curent . Se va urmari modul de variatie al curentilor din
circuit ridicandu-se pentru fiecare caz in parte diagrama da fazori . De asemenea , se
va analiza factorul de calitate al circuitului .

III.

DESCRIEREA SCHEMEI DE MONTAJ

Pentru efectuarea lucrarii se va realiza montajul de mai jos

Fig. 4

unde :
AT - autotransformator reglabil 220/0250V ; 8A;
A
- ampermetru c.a. feromagnetic , cls. 0,5 scara 2,5-5A;
A1,A2 - ampermetre c.a. feromagnetice , cls. 0,5 scara 2,5-5A;
V
- voltmetru de c.a. , cls 0,5 , scara 150-300V ;
R,L - bobina monofazata cu fier reglabil , montata ca in figura 5 ;
C
- condensator trifazat de 298F, montat ca in figura 6 .

Pag. 88

IV.

CHESTIUNI DE STUDIAT

1.
2.

Se vor ridica curbele : I=f(XL) , IL=f(XL) si IC=f(XL) .

Se va reprezenta diagrama fazoriala a circuitului pentru trei diin determinarile de la
punctul 1 , alese astfel ca XL<XC , XL=XC , XL>XC .
3. Folosind relatia 10 se va calcula factorul de calitate Q al circuitului . Se va calcula si
se va ridica curba =f(XL) .

MODUL DE LUCRU

V.

1. Utilizand schema din figura 4 se pune cursorul autotransformatorului pe pozitia

minima , se introduce fierul complet in bobina si se inchide intrerupatorul K . Se
regleaza apoi tensiunea la valoarea U=60V . Se variaza in trepte inductivitatea
bobinei prin scoaterea miezului de fier , concomitent citindu-se si notandu-se valorile
indicate de A , A1 si A2 . Se vor citi mai multe valori in jurul rezonantei . In tot acest
timp tensiunea U se mentine riguros constanta la 60V .

U
XL=
I

R2
L

(11)

Rezultatele se trec in tabel si se repreziinta grafic sub forma curbelor I=f(XL) ,

IC+f(XL) si IC=f(XL) . Se observa ca IC nu depinde de XL si deci curba corespunzatoare
va fi o dreapta .
2. Se aleg trei din determinarile anterioare inainte , dupa si la rezonanta si se deseneaza
diagramele corespunzatoare , alegandu-se U ca origine de faza .
3. Se va determina cu relatia 10 factorul de calitate Q al circuitului .
4.
Se va calcula variatia unghiului de defazaj dintre tensiunea aplicata si curentul I .
Defazajul sa calculeaza cu relatia :
tg =

X L X C X L2 R L2
RL X C

unde XLeste dat de relatia 11 , RL este rezistenta bobinei iar X C =

caracteristica =f(XL) , iar rezultatele se trec in tabel .

Pag. 89

U
. Se va ridica
IC

Valori masurate

Valori calculate

IL

IC

XL

VI.

grad

INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA

REFERATULUI

Toate diagramele se vor ridica pe hartie milimetrica .

Puterea activa se va calcula cu relatia :

P = RI 2 = UI cos

si se va observa variatia ei in functie de reactanta XL .

Diagramele fazoriale ridicate vor fi asemanatoare cu cele din figura 2 iar
curbele de rezonanta se vor ridica avand drept ghid pe cele din figura 3
Rezistenta RL a bobinei se determina cu ohmmetrul (circa 2,5).

VII.

1.
2.
3.
4.
5.

INTREBARI DE CONTROL

In ce fel de circuite si care este conditia pentru a se putea obtine rezonanta de curent ?
Care este expresia frecventei de circuitului la rezonanta de curent ?
Cum se construieste diagrama de fazori a curentilor la rezonanta de curent ?
Cum variaza curentul absorbit de circuit inainte , in timpul si dupa rezonanta de curent ?
Ce se intelege prin factor de calitate al circuitului ?

Pag. 90

LUCRAREA NR. 11

STUDIUL RETELEI TRIFAZATE IN STEA

I.CONSIDERATIUNI TEORETICE

Consideram un receptor trifazat format din trei rezistente ohmice legate in tsea
si alimentat cu un sistem de tensiuni de linie simetric .
Se numeste sistem simetric un sistem de tensiuni (sau curenti) egale in modul si avand
2
unde m este numarul de faze .
defazaje egale intre ele cu
m
Se numeste tensiune de linie , tensiunea masurata intre doua sfarsituri de faza
succesive ( de exemplu , tensiunile U12 , U23 si U31 masurate intre fazele 1 si 2 ; 2 si 3 ;
3 si 1 ) .
Tensiunea de faza este tensiunea masurata intre inceputul si sfarsitul fazei respective .
Se noteaza Uf sau simplu U1 ,U2 si U3 .
Utilizand reprezentarea in complex ( sau reprezentarea fazoriala ) cele trei
tensiuni de linie U12 , U23 si U31 se pot reprezenta sub forma unui triunghi echilateral
asa dupa cum se vede in figura 1 .
1

U31

U1

120o

U12

120o
120
U2
o

U3
3

2
U23
Fig. 1

Pag. 91

a.

In functie de modul de conectare al receptorului la retea se disting doua cazuri :

Receptor trifazat in stea fara fir neutru
In acest caz intre curentii ce iau nastere in retea exista relatia fazoriala :
I1+I2+I3=0
Alegandu-se o sarcina oarecare si masurand tensiunile de faza ale receptorului
cu ajutorul voltmetrelor montate pe fazele respectiva constrim cu un compas puncutul
M numit punct neutru al receptorului .
Constructia se face astfel : Cu o deschidere de compas ce reprezinta la scara
tensiunea U1N (de faza masurata ) se traseaza un arc de cerc cu centrul in punctul (fig.
2 ) ; se procedeaza la fel cu tensiunile U2N si U3N transformandu-se arce de cerc cu
originea in punctele 2 si 3 si locul de intalnire al celor trei arce de cerc este tocmai
punctul N . In figura 2 se observa ca s-a obtinut un segment NO care reprezinta tocmai
tensunea dinre neutrul receptorului si neutrul generatorului numita tensiune de nul .
Aceasta tensiune se poate masura cu un voltmetru si se poate verifica cu cea obitnuta
grafic . De asemenea , se poate veriffica relatia (1) . Tinand seama ca receptorul este
pur rezistiv , curentii I1 , I2 si I3 sunt in faza cu tensiunile U1N , U2N si U3N.

U1

U1N
I1

UN0 N

I3
U31
3

U12

I2

U3
U3N

U2N
U23

Fig. 2

In cazul in care receptorul este echilibrat ( sarcina este echilibrata ) tensiunea

UN0=0 ci deci curentii I1 , I2 si I3 formeaza un sistem simetric . Prin urmare :
I1 = I2 = I3
si din triunghi se observa ca U12= 3U 1 sau U l = 3U f , asa cum se vede din figura 4 .
b. Receptor trifazat in stea cu fir neutru
Prin montarea firului neutru tensiunea UN0=0 si apare un curent I0 care circula intre
receptor si generator . Intre curenti exista relatia fazoriala : I1+I2+I3=I0 , asa cum se
vede din figura 3 ( I 1 I 2 I 3 ) .

Pag. 92

U1

I0

I3
N

I3
I2
U3

U2

2
Fig. 3

In figura 3 s-au trasat curentii I1 , I2 si I3 in faza cu tensiunile de faza respective

deoarece receptorul este rezistiv asa dupa cum am stabilit anterior . Valoarea lui I0
dedusa grafic se poate compara cu valoarea masurata cu un ampermetru montat pe
firul neutru . Daca sarcina este echilibrata curentul I0=0 si deci se va obitne diagrama
din figura 4

U1
U23

U12
I1
0=N

I3

I2

U3

U2

2
U23
Fig. 4

unde Il=If , adica curentii de linie sunt egali cu cei de faza .

Pag. 93

II.SCOPUL LUCRARII

Lucrarea are drept scop studierea unei retele trifazate , pur rezistive in stea ,
echilibrata si dezechilibrata , cu si fara fir neutru . De asemenea , se vor construi
diagramele de fazori si valorile botinute grafic se vor compara cu cele determinate
experimental .

III. SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pentru efectuarea lucrarii se va utiliza montajul de mai jos , unde :

Fig. 5

K intrerupator trifazat ;
K, si K0 intrerupator monofazat ;
A0 ,A1,A2,A3 ampermetru electromagnetic de curent alternativ de 1,5-5A , clasa de
precizie 0,5 ;
V voltmetru de curent alternativ feromagnetic , scara 600V , clasa de precizie 0,5
V0 idem , scara 240V ;
R1,R2,R3 reostat trifazat cu lampi de 220V reglabil .

IV. CHESTIUNI DE STUDIAT

Folosind montajul de mai sus se vor studia :

a)
Functionalitatea retelei dat cu sarcina echilibrata cu si fara fir neutru si se va scoate
in evidenta inutilitatea firului neutru ..

I 1 = I 2 = I 3 , I 0 = 0 SI U L = 3U f

Pag. 94

b)

Functionarea retelei in sarcina dezechilibrata cu si fara fir neutru , astfel :

I1 I 2 I 3
I1 = 0 ; I 2 I3
I1 = I 2 = 0 ; I 3 0

( 3 determinari )
( 3 determinari )
( 3 determinari )

V. MODUL DE LUCRU

La inceputul fiecarei determinari intrerupatorul K0 va fi inchis initial ( cu fir

neutru ) si toate becurile vor fi stinse , dupa care se inchid K si K , se fac reglajele
respective prin manevrarea becurilor din reostat si se deschide K0 .
Tot timpul cat se manevreaza intrerupatoarele becurilor vor fi urmarite
indicatiile aparatelor din circuit .
a)
Sarcina echilibrata .
Se introduce pe fiecare sarcina cate un numar egal de becuri si se urmareste ca cele
trei ampermetre sa indice aceasi valoare , adica I1=I2=I3 5A . Se observa ca indicatia
A0 este nula , deci I0=0.
Se deschide K0 si se observa ca U N 0 =0 deoarece indicatia lui V0 este nula .
Cu ajutorul voltmetrului V se masoara succesiv tensiunile de faza U1N,U2N,U3N si
tensiunile de linie U12,U23 si U31 .Datele obtinute se trec in tabel si se verifica relatia :
U1= 3 Uf .
b)

Sarcina dezechilibrata
Cu intrerupatoarele K.K, si K0 inchise se dezechilibreaza reteaua introducand un
numar diferit de becuri pe ficare faza . Se vor lua valori pentru trei sarcini
dezechilibrate . Dupa fiecare reglaj se deschide K0 facandu-se citiri si pentru receptorul
fara fir neutru . Cu voltmetrul Vse masoara tensiunile de faza U1N,U2N,U3N si cele de
linie U12,U23 si U31 . De asemenea , se citeste valoarea lui A0 , iar dupa deschiderea lui
K0 se determina U N 0 si se trec in tabel .

Table cu date experimentale

Masurat
I1 I2 I3 U1N

U2N

U3N

Calculat

Erori

U12 U23 U31

I0

Receptor

Echilibrat cu
fir neutru
Echilibrat fara
fir neutru
Dezechilibrat cu
fir neutru
Dezechilibrat fara
fir neutru
Dezechilibrat cu
Pag. 95

U N 0 I ,0

U ,N 0 I U

fir neutru
Dezechilibratfara
fir neutru
Dezechilibrat cu
fir neutru
Dezechilibrat fara
fir neutru
Dezechilibrat cu
fir neutru
Dezechilibrat fara
fir neutru

VI. INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU

INTOCMIREA REFERATULUI

Se va observa ca in cazul sarcinii echilibrate curentii sunt egali intre ei si deci :

I1=I2=I3 si I0=0
Iar intre tensiuni exista relatia :
Uf =

1
3

Ul

Pentru sarcina dezechilibrata I 1 I 2 I 3 se va determina I0 si din diagrama de

fazori se va calcula I o,
Eroarea respectiva se calculeaza cu relatia P:

I =

I 0, I 0
100
I0

Tensiunea U N, 0 calculata pentru sarcina dezechilibrata ( I 1 I 2 I 3 0 ) se va

compara cu tensiunea U N 0 iar eroarea se va calculeaza relatia :

U =

U N, 0 U N 0
U N0

Se va arata de ce atunci cand I1=I2=0de de ce se obtine I3=I0 .

Diagramele de fazori se vor ridica pe hartie milimetrica alegand o scara convenabila
pentru tensiune si pentru curent .

Pag. 96

VII. INTREBARI DE CONTROL

Ce se intelege prin sistem de tensiuni simetric ?

Ce numim receptor echilibrat ?
Ce relatie exista intre curentii de linie si cei de faza in cazul unui receptor trifazat in stea ?
Ce relatie exista intre tensiunile de linie si cele de faza la montajul in stea dezechilibrat ?
Cum se construieste diagrama fazoriala in a tensiunilor de linie in cazul unui receptor in stea
echilibrat ?
6.
Cum se construieste diagrama fazoriala a tensiunilor de faza in cazul unui receptor in stea
echilibrat ?
Care este defazajul dintre curentii de faza si tensiunile de faza pentru un receptor pur
7.
rezistiv?
8.
In cazul cand receptorul este dezechilibrat cu fir neutru , ce se intampla cu curentii din
laturile receptorului daca se intrerupe o faza ? Explicati fenomenul .
9.
In cazul de mai sus ce se intampla daca se intrerup accidenta doua faze ? Explicati fenomenul
.
Cum se determina cu ajutorul diagramei fazoriale tensiunea U N 0 pentru un receptor in stea
10.
dezechilibrat ? Dar curentul I0 ?
1.
2.
3.
4.
5.

Pag. 97

LUCRAREA NR.12
STUDIUL RETELEI TRIFAZATE IN TRIUNGHIURI

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Consideram un receptor trifazat format din trei rezistente ohmice legate in

tringhi si alimentat cu un sistem de de linie simetric . Se numeste sistem simetric un
2
sistem de tensiuni , egale in modul si avand defazaje egale cu
, unde m este
m
numarul de faze . Numim tensiuine de linie , tensiunea masurata intre doua sfarsituri
de faze succesive ( de exemplu , tensiunile U12,U23,U31 masurate intre fazele 1 si2 , 2si
3 , 3 si 1 )
Tensiunea de faza este tensiunea masurata intre inceputul si sfarsitul fazei
respective si se noteaza cu U1,U2,U3 sau Uf . in cazul unei conexiuni in triunghi a
receptorului , tensiunile de linie sunt egale cu cele de faza si deci intre tensiuni exista
relatia :

Ul=Uf
Iar intre curenti :

I l = 3I f

Daca se noteaza cu I1,I2 si I3 curentiide linie si I12,I23 si I31 curentii de faza ,

intre cele doua feluri de curenti exista relatiile :
I1+I2+I3=0
I1=I12-I31
I2=I23-I12
I3=I31-I23
Deoarece receptorul din lucrarea noastra este pur rezistiv si sistemul de tensiuni
cu care-l alimentam este simetric , curentii de faza au aceasi directie cu tensiunile de
faza U12,U23 siU31 . (figura 1 ) . Translatand vectorii tensiunilor si curentilor se obtine o
stea echivalenta ca in figura 2 .

Pag. 98

Fig. 1

I1
1
U3

I12

I31
U12
I3

U23

I23

2
I2

Fig. 2
U12

I12
I31

I23

U31

U23

In functie de natura receptorului se disting doua situatii

a)

Receptor in triunghi dezechilibrat

In acest caz diagrama fazoriala a curentilor este cea din figura 3 (dezechilibrata ).
Se observa ca daca cunoastem valorile curentilor I12,I23 si I31 ( ce se masoara cu
ampermetrele ) putem determina curentii de linie I1,I2 si I3 iar valorile obtinute prin
calcul se pot compara cu cele obtinute prin masurare .

Pag. 99

Fig. 3

U12

I1

I12

I2
O

I23

I31
I3

U23

U23
b) Receptor in triunghi echilibrat
In cazul receptorului echilibrat curentii de faza I12=I23=I31 si deci curentii de linie
vor fi egali intre ei I1=I2=I3 .
Prin urmare diagrama fazoriala eset cea din figura 4 .

Fig. 4

U12

I1

I12
120O O

I2
120O

120O
I31

I23

U31

U23

Pag. 100

II. SCOPUL LUCRARII

Lucrarea are drept scop studierea studierea comportarii unui receptor pur
rezistiv trifazat in triunghi atunci cand la bornele lui se aplica un sistem de tensiuni
simetric . Se vor masura curentii de linie si de faza si rezultatele obtinute se vor
compara cu cele rezultate din calcul . De asemenea , se vor compara curentii de linie si
de faza masurati sau calculati .

III.

SCHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pentru efectuarea lucrarii se va realiza montajul de mai jos , unde :

K
- intrerupator trifazat ;
A1,A2,A3,A22,A23,A31 amparmetre electromagnetice 0-10A , clasa de precizie 0,5 ;
V
voltmetru c.a. feromagnetic , scara 260V , clasa de precizie
0,5 ;
R1,R2,R3
reostate trifazate cu lampi de 220V existente in laborator ;
T
- transformator trifazat coborator de tensiune 380V/220V ;
- wattmetre electrodinamice 0-75-150-300-450 si 0-2,5-5A .
W1,W2

Pag. 101

IV.
1.

CHESTIUNI DE STUDIAT

Functionarea retelei in triunghi cu sarcina echilibrata prin care se vor verifica

relatiile dintre curentii delinie si de faza .
2

I l = 3I f
2. Functionarea retelei in triunghi incarcate cu sarcina dezechilibrata pentru urmatoarele
situatii :

R1 = R2 R3
R1 R 2 R3
R1 = R 2 = SI R3 0
Se vor compara valorile masurate ale curentilor de linie cu cele determinate grafic
prin calcul .
3.
Masurarea puterilor absorbite de catre fiecare faza cu ajutorul wattmetrului si
compararea lor cu cele determinate prin calcul .

V.

MODUL DE LUCRU

De obicei la montajul in triunghi tensiunile de linie sunt egale cu cele de faza ,

adica U1=380V si pentru a nu se arde becurile reostatelor care sunt de 220V s-a
introdus in montaj un transformator coborator de tensiune . Acesta coboara tensiunea
de la 380V la 220V . Inainte de inceperea lucrarii toate becurile trebuie sa fie stinse .
1.Functionarea retelei trifazate in triunghi incarcata cu sarcina echilibrata
Se inchide intrerupatorul K si se aprinde pe fiecare faza un numar de becuri
egal , astfel ca indicatia ampermetrelor A12,A23 si A31 sa fie identice . Se observa ca si
indicatiile ampermetrelor A1,A2 si A3 sunt egale .
Se masoara cu voltmetrul V tensiunile intre punctele 1-2 , 2-3 si 3-1 . Aceste
tensiuni reprezinta atat tensiunile de linie cat si cele de faza . Toate valorile se trec in
tabelul 1 . Intre curentii de linie si dE faza se constata egalitatea :
I l = 3I f

Se va masura cu ajutorul wattmetrului puterea totala absorbita de circuit si se

va compara cu cea rezultata prin calcul , conform relatiei :
Pag. 102

Pcala. = 3U 12 I 12 = 3U f I l

Pentru masurarea puterii cu wattmetrul se va utiliza metoda celor doua

wattmetre si puterea totala va fi egala cu suma indicatiilor wattmetrului pentru cele
doua cazuri :

Pmas. = P12 + P23

Pentru masurarea puterii curentii trebuie sa aiba valori mai mici de 5A (atat
suporta bobina de curent a wattmetrului ). De asemenea , se va observa ca aceasta este
egala cu suma puterilor absorbite de cele trei faze ale receptorului . Prin urmare trebuie
sa avem :

Pmas. = Pcalc.

Se va construi o diagrama ca in figure 4 .

Tabelul 1
U12 U23 U31 I12 I23 I31

I1

I2

I3

P2

P3

P12

P23

calc

calc

mas

mas

mas

calc

[V] [V]V[V] [A] [A] [A] [A] [A] [A] [A] [W] [W] [W] [W] [W] [W] [W]

Pag. 103

2.Functionarea retelei in triunghi incarcata cu sarcina dezechilibrata

Se realizeaza fiecare din cele trei sarcini dezechilibrate :
a)

Cazul cand R1=R2 si R3 este variabil .

Mentinand valorile curentilor de pe doua faze ( I12=I23 ) se scot sau se introduc
cateva becuri pe baza a trei asi se citesc indicatiile ampermetrelor care se noteaza in
tabelul 2 .
Se citesc si puterile indicate de wattmetre . Se scot apoi toate becurile de pe
faza a treia realizand R3= si I23=0 . Se citesc curentii de linie si de faza si de
asemenea , se masoara puterile la wattmetre . Pentru ambele situatii se vor construi
cate o diagrama de fazori , ca in figura 3 .

b)

Cazul cand R1 R2 R3 .
Reteaua este complet dezechilibrata . Se citesc curentii de linie si faza cu ajutorul
voltmetrului V . De asemenea , se vor citi indicatiile wattmetrelor . Suma puterilor pe
cele trei faze trebuie sa fie egala cu suma indicatiilor celor doua wattmetre , adica :

P1 + P2 + P3 = Pmas.

sau

3U f I f = P12 + P23

Se va construi diagrama de fazori si se va verifica vectorial ca suma curentilor de linie

este egala co zero ca si in cazul a .
c) In acest caz se vor scoate becurile de pe fazele 1-2 , 2-3 si se vor ca I12=I23=0 iar
I 23 0 . Se vor citi indicatiile wattmetrelor si ampermetrelor si rezultatele se vor trece
in tabelul 2 . Se va face diagrama fazoriala a curentilor .

Tabelul 3
Felul
Retelei

U12

U23 U31 I12

I23

I13

I1

I2

I3

P1

P2

P3

P = PI
I =1

R1=R2
Si
R3
R1=R2
si
R 3=
R1 R2
R2 R3

R1=R2=
R3

Pag. 104

P12

P23

P31

VI.

INDICATII
SUPLIMENTARE
REFERATULUI

PENTRU

INTOCMIREA

Toate diagramele se vor executa pe hartie milimetrica la scara .

Se va acorda o mare atentie la citirea wattmetrelor urmarindu-se ca la inceputul
lucrarii sa se aleaga scarile maxime pentru curent si tensiune , iar curentii din laturi se
vor verifica cu ajutorul ampermetrelor respective . Se va observa egalitatea dintre
puterile masurate si cele calculate si se vor trage concluuzii corespunzatoare . Se va
explica de ce atunci cand R1= curentii I1=I31 si I2=I23 .

VII. INTREBARI DE CONTROL

1.
2.
3.

Ce relatii exista intre curentii de linie si de faza la montajul in triunghi ?

Ce relatii exista intre tensiunile de linie si de faza la montajul in triunghi ?
Care este expresia puterii absorbite de laturile circuitului in cazul montajului in
triunghi echilibrat? Dar daca triunghiul este dezechilibrat ?
4.
Cum se construieste diagrama de fazori pentru curentii de linie la montajul in
triunghi dezechilibrat ?
5.
Ce valori vor avea curentii din laturile montajului in triunghi echilibrat daca la un
moment dat se intrerupe un conductor de linie ? Dar daca se intrerup simultan doua
conductoare de linie ?
6.
Ce valori vor avea curentii de faza intr-un montaj in triunghi dezechilibrat daca la
un moment dat se intrerupe o faza ?

Pag. 105

LUCRAREA NR. 13

STUDIUL UNUI CIRCUIT MONOFAZAT DE CURENT

ALTERNATIV CU AJUTORUL DIAGRAMELOR

LOC GEOMETRIC

I.

CONSIDERATIUNI TEORETICE

Sa consideram un circuit monofazat avand o impedanta de sarcina mixta

alimentat cu o tensiune la borne sinusoidala de valoare eficace cunoscuta . In acelasi
circuit se adauga in serie cu impedanta Z si rezistenta R1 variabila . Se pune problema
sa determinam puterea activa consumata de sarcina Z in functie de tensiunile U,U1 si
U2 si sa predeterminam caracteristicile circuitului folosind diagrama sa loc geometric .
Pentru a ilustra acest lucru ne folosim de circuitlu de mai jos :

Fig. 1

Trasand diagrama polara in complex a tensiunilor circuitului , aceasta tinand seama de relatia :

U=U1+U2

va arata astfel:
Pag. 106

U1
U2

U2a

U2

Puterea activa consumata in impedanta Z este data de relatia :

P = Re [U 2 I ] = U 2 I cos 2

Aplicand teorema lui Pitagora in figura 2 si tinand seama ca U1=R1I , rezulta :

(U 2 cos 2 + U 1 )2 = U 2 (U 2 sin 2 )2
sau

U 2 cos 2 =

U 2 U 12 U 22
2U 1

inmultind cu I , rezulta :

P=I

U 2 U 12 U 22
2U 1

(1)

Deci puterea se poate determina in functie de indicatiile a trei voltmetre care

masoara tensiunile efective U,U1 si U2 si de indicatia ampermetrului .
Redam in figura de mai jos diagrama polara a curentilor considarand tensiunea
U2 origine de faza . Mentinand U2=constant , din relatia :

U2=RIL+jLIL ,
Pentru valori ale lui R (0, ) , locul geometric al extremitatii fazorului jLI2 este
semicercul (C1) de diametru U2 .
Pag. 107

Fig. 3
+j

U2
2
(C1)

O2

IL
RIL

U2/L

Ic
O1
(C3)
(C2)

Pentru a determina curentul ILdin formula 2 , pentru R=0 ( aproximam ZL XL

) , rezulta :

IL =

JLI L
U
U
=
=j 2
2
jL ( jL )
L

Deci locul extremitatii fazorului va if semicercul (C2) cu diametrul U2/L , construit

pe verticala si defazat cu
in urma . Curentul total va fi :
2

I=IC+IL=IL+U2jC
cu C constant . In functie de valorile lui R (0, ) , locul geometric al extremitatilor
fazorului I este semicercul C care se obtinetranslatand in sus semicercul C2 cu distanta
IC= CU2 . Asadar , cu aceste semicercuri putempredetermina sau verifica
caracteristicile masurate ale circuitului .

Pag. 108

II . SCOPUL LUCRARII
In lucrare se urmareste determinarea puterii active consumate intr-un circuit mixt
folosind indicatiile a trei voltmetre si a unui ampermatru care masoara curentul
absorbit de acesta . De asemenea , se va compara puterea masurata cu wattmetrul cu
cea calculata cu relatia (1) si se va face o discutie asupra erorilor date de cele doua
metode .

III.SCHEMA DE MONTAJ

Se va realiza montajul din figura 4 .

Fig.4

Unde :
R1
AT
V,V1,V2
K0,K,K1,K2
A
W
R,L
C
R2

- reostat monofazat cu lampi ;

- transformator reglabil 0-250V , 10A ;
- voltmetre electromagnetice de c.a. 0-130-260V , cls. 0,5A ;
- intrerupatoare cu parghie ;
- ampermetru electromagnetic 0-2,5-5A , cls. 0,5A :
- wattmetru electrodinamic 60-120-240V , 5-10A , cls. 0,5 ;
- bobina de inductanta monofazata ;
- baterie trifazata de condensatoare , C=60F ;
- rezistenta variabila formata din doua reostate de 30 si 4,5A legate in serie .

Pag. 109

IV.

CHESTIUNI DE STUDIAT

- se va ridica experimental locul geometric al extremotatilor fazorului ILcand

0 R2 (alegand U2=const. , ca origine de faza )si se va arta ca reprezinta un
semicerc cu diametrul U/L;
- se va compara indicatia P a wattmetrului cu puterea P` calculata cu relatia 1 prin
folosirea metodeicelor trei voltmetre .

2. Circuitul mixt format din legarea in paralel la circuitul exterior a unui condensator fix
se va ridica similar locul geometric al curentuluiI cand 0 R2 si se va arata ca
reprezinta un semicerctrasat in sus avand acelasi diametru U2/L ;
se va compara indicatia P a wattmetrului cu puterea P` calculata cu relatia ! .

V.

MODUL DE LUCRU

Se va proceda similar la pct. 1 cat si la pct.2 .

1. Intrerupatoarele K1 s iK2fiind deschise reostatul R2la maximum si cursorul AT la
minim , se inchide K1 si se regleaza cursorul AT pana cand V2 va indica U2=60V . Se
noteaza indicatiile ampermetrului , wattmetrului si voltmetrului . Mentinand U2=60V
cu ajutorul lui AT se micsoreaza treptat R2 introducandu-se in acelasi timp becuri in
R1 astfel ca U1 sa nu depaseasca 60-70V . Se noteaza de fiecare data U, U1, U2, P si I1
si operatia se continua pana cand R2 este complet scurtcircuitat . Se fac cinci citiri
pentru I1 avand valori orientative . Datele respective se trec in tabelul 1 avnd grija ca
tot timpul U2=60V .
,
- Tabelul 1

Puterea
I1

U1

U2
Pmas

P =

P
P' P
100 cos2=
U2I2
P

Pcalc
W

2. In acest caz se reduce cursorul Atla minim , se pune un singur bec in R1 si se reduce
R2 la minimum . Se deschid K1 si K2 , se inchide apoi K2 ( se introduce numai
condensatorul ) se regleaza apoi AT si reostatul de becuri R2 astfel incat U2=60V si
U1=40 60V . Se inchide K1 si se efectueaza inca cinci citiri de la maxim la zero . Tot
timpul U2=60V . Datele se trec in tabelul 2
Pag. 110

Tabelul 2
I

Puterea

U1 U2

Pmas

Pcalc

P=

P
P' P
100 cos 2 =
Observatii
U
P
2I2

60

Capacitiv

.
.
.
60

Rezistiv

Pentru constructia locului geometric din figura 3 se observa ca , in anumite

puncte , 2 este capacitiv , iar in altele inductiv . deoarece calculul lui coscu relatia :
P
cos=
nu poate acest lucru se are in vedere :
U2I2
initial (R2= ) , rezulta I=IC , adica cos2=0;
pe masura ce R2 scade , cos2 creste pana la valoarea 1 , 2 fiind capacitiv ;
reducand in continuare R2 , cos2 scade din nou , 2 avand caracter inductiv .

VI.

INDICATII SUPLIMENTARE
REFERATULUI

PENTRU

INTOCMIREA

Locurile geometrice se vor ridica prin puncte folosindu-se hartie milimetrica .

Atat pe abscisa cat si pe ordonata se va lua aceasi scara . Centrele cercurilor C1 si C2
vor fi pe ordonata .
Prima determinare din tabelul 2 da valoarea I=IC (pentru R2= ) iar ultima
determinare din tabelul 1 (R2=0 ) da :

U
P
r2
r= 2 si L =

I
IL
2
Cu aceste date calculate se determina prin calcul diametrul celor doua locuri
geometrice si deplasarea dintre ele pe verticala :

D=

U2
L

si

O1O2=IC

Pag. 111

si se compara cu valorile D si O1 , O2 gasite grafic .

se compara rezultatele claculului puterii P prin metoda celor trei voltmetre cu
cea masurata la wattmwtrul P . In functie de ordinul de marime al erorii p se va
observa care din aceste metode este mai exacta .
Se va arata de ce montajul utilizat nu permite ridicarea experimentala a intregului grafic .

VII. INTREBARI DE CONTROL

1. In ce consta folosirea metodei celor trei voltmetre pentru determinarea puterii
absorbite de circuit ?
2. Care este expresia puterii absorbite de circuit in functie de indicatiile celor trei voltmetre ?
3. Care este locul geometric al curentului IL ( cand U2 este ales ca origine de faza si R
variaza de la 0 la ) ?

Pag. 112

LUCRAREA NR. 14

STUDIUL REGIMULUI TRANZITORIU DE INCARCARE SI

DESCARCARE AL UNUI ACUMULATOR

I. CONSIDERATIUNI TEORETICE

Consideram un circuit electric formar dintr-un condensator de capacitate Clegat in

serie cu o rezistenta Rsi alimentat de o forta electromotoare e (figura 1 ) .
Curentul care se stabileste in acest circuit in cazul in care se inchide intrerupatorul K
este dat de relatia :
e = R.i +

Q
C

(1)

unde q este cantitatea de electricitate cu care s-a incarcat condensatorul si care are
expresia :

i=

dq
dt

(2)

Inlocuind curentul in relatia (1) se obtine :

dq q
+ =e
dt C

(3)

Solutia acestei ecuatii diferentiale contine doi termeni

regimului kiber si altul corespunzator reginului fortat.

Pag. 113

, unul corespunzator

R
e

C
K

Fig. 1

Prin urmare :

q = q p + q1 = q p + B e Rc

(4)

Determinarea constantei de integrare se face prin conditiile la limita . Astfel , la

timpul t=0 cantitatea de electricitate q are o anumita valoare q0 . Daca qp0este valoarea
corespunzatoare a cantitatii de electricitate din regimul fortat la acelasi timp , atunci
ecuatia (4) devine :
q 0 = q p 0 + Bi si deci B = q 0 q p 0

inlocuind (4) rezulta expresia generala a cantitatii de electricitate in regimul

tranzitoriu :

q = q p + (q q p 0 ) e

t
RC

(5)

Expresia curentului de incarcare devine :

i=

t
dq dq p q 0 + q p 0 RC
=
=
e
dt
dt
RC

(6)

iar a tensiunii la bornele condensatorului este :

e=

q 1
= q p (q 0 q p 0 ) e RC
C C

Pag. 114

(7)

Produsul RC are dimensiunile unui timp , se numeste constanta de timp a circuitului

notandu-se cu , si deci :

=RC

a. Descarcarea unui condensator pe o rezistenta

R
E

Fig. 2

Fie un circuit electric format dintr-un condensator de capacitate C legat in serie cu o

rezistenta R si alimentat de o forta electromotoare E (fig .2 ) .
Inainte de inchiderea intrerupatorului , condensatorul s-a incarcat cu cantitatea de
electricitate :
q=CE
La t=0 cand se inchide intrerupatorul K , scurtcircuitandu-se circuitul , condensatorul
va avea sarcina :
q0=CE
In regim fortat , dupa inchiderea lui K condensatorul se descarca complet si qp=0
deci q0=0 .
Se obtine obtine astfel expresia generala a cantitatii de electricitate :
q = q p + q 0 = CE e

t
RC

(8)

Pag. 115

a curentului de descarcare al condensatorului ,

t

i=

dq
E
= e RC = I 0 e RC
dt
R

(9)

si expresia tensiunii la bornele condenastorului :

= E e

t
RC

(10)

Din relatiile (8) , (9) si (10) se observa ca toate aceste marimi scad dupa o lege
exponentiala (fig.3)

I
-

I0 =

E
R

E
R

b. Incarcarea unui condensator in curent continuu

R
E

C
K

Fig. 4

Consideram un circuit serie ca in figura 4 . La inchiderea intrerupatorului K

condensatorul se incarca si legea de incarcare se obtine tot din exoresia generala (5)
Pag. 116

Inainte de inchiderea intrerupatorului , condensatorul este descarcat : q=0 si deci

q0=0 .

Dupa un timp oarecare se stabileste regimul permanent si

qp=CE si qp0=CE
Inlocuind in relatia (5) se obitne :
t

q = CE 1 e RC

(11)

curentul de incarcare fiind :

dq E RC
i=
= e
= I 0 e RC
dt R

(12)

E
. Se observa ca , curentul de incarcare are caeasi valoare absoluta ca si
R
curentul de descarcare . Curentul de descarcare este cu atat mai mare cu act rezistenta
R este mai mica .
Tensiunea la bornele condensatorului este :

unde I 0 =

q
= E 1 e RC
C

(13)

Se observa din relatiile (11) , (12) si (13) ca marimile variaza de asemenea dupa o
lege exponentiala
I

I0=

E
R

E
R

Pag. 117

II. SCOPUL LUCRARII

In lucrare se urmareste ridicarea experimentala a curbei de cariatie in timp I=f(t) , a

curentului de incarcare ,respectiv de descarcare a unui condensator de capacitate C
printr-un circuit de rezistenta R , sursa avand o tensiune constanta U0 .

III. SHEMA DE MONTAJ FOLOSITA

Pentru efectuarea lucrarii se va utiliza montajul din figura 6 la descarcare si cel din
figura 7 la incarcare .

Fig. 6

Pag. 118

S-au utilizat urmatoarele aparate :

Rh
- reostat de 10 si 2A cu sul ;
V
- voltmetru de curent continuu cu mai multe scari 0-15-30V;
K3
- intrerupator monopolar cu parghie ;
G
- galvanometru balistic cu spot luminos ;
Rc
- cutie de rezistente cu fise 111111 ;
R
- rezistenta de 4,5M ;
C
- baterie de condensatori de 4 si 8F aflata in laborator ;
K1,K2 - comutatoare bipolare ;
- cronometru l;
- sursa de alimentare de la tablou 110V sau de la baterie 13V.

IV. CHESTIUNI DE STUDIAT

1. Se ridica curbele experimentale =(t) la descarcarea condensatorului pentru

R=40M si C=4F si 8F , unde este deviatia galvanometrului proprotionala cu
valoarea curentului din circuit .
2. Pentru R=4,8M si C=4F se determina constanta de timp a circuitului si se
ridica curba teoretica =(t) care se compara cu curba ridicata la punctul 1 .
3. Se ridica experimental curba =(t) la incaracrea condensatorului pentru
R=4,8M si C=4 respectiv 8F .

V. MODUL DE LUCRU

1. Pentru ridicarea curbelor experimentale =(t) la descarcarea caumulatorului se

realizeaza montajul din fiugra 6 . Se fixeaza 4F la condensator , cu K1 si K2
deschise . Se regleaza cutia de rezistente Rc la valoarea rezistentei critice a
galvanometrului indicata pe acala acestuia ( la unele galvanometre circa 5000 ) .
Se inchid intrerupatoarele K1 si K2 si se regleaza potentiometrul Rh astfel incat
tensiunea indicata de voltmetru sa fie de circa 6V . Condensatorul se va incarca
practic instantaneu (deoarece in acest caz rezistenta circuitului si constanta de timp
corespunzatoare sunt practic neglijabile ) . In acest timp galvanometrul va acuza o
anumita deviatie . se manevreaza potentiometrul Rh astfel incat deviatia
galvanometrului sa fie 0=70diviziuni . Notam tensiunea U0 corespunzatoare .
Se daschide brusc K2 (t=0) si condensatorul incepe sa se descarce lent pe circuitul
galvanometrului . Se cronometreaza timpul t1 la care indicatia atinge valoarea 1 , apoi
t2 corespunzator deviatiei 2 si asa mai departe pentru diviziunile specificate in tabelul 1
, astfel incat sa se obtina dependenta =(t) . Aceleasi operatiuni se repeta si pentru
C=8F . Rezultatele se trec in tabelul 1 si se reprezinta grafic curbele =(t) pentru 4
respectiv 8F .
Pag. 119

Tabelul 1
Diviziuni
Timp
Timp masurat
4F
Timp calculat
8F
Timp masurat
4F

0 1 2 3 4 5 6 7 8
70 60 50 40 30 20 10 5 0

2. Pentru ridicarea curbei teoretice =(t) trebuie predeterminate valorile timpului t .

Pentru aceasta , cu timpul t30 masurat corespunzator deviatiei =30 diviziuni si
deviatia maxima 0 se calculeaza constanta astfel :

= 0 e

de unde rezulta :

=e
0

sau ln

t
=
0

Cu valorile alese :
ln

30

t 30

t 30
ln

0
30

si deci :
t 30
70
ln
30

(14)

Constanta dinrelatia (14) se introduce in relatia (15) si rezulta valorile lui t pentru
deviatiile alese ale galvanometrului .

t = ln

(15)

valorile astfel calaulate se trec in tabelul 1 . curba teoretica obtinuta se compara cu

cea experimentala . De asemenea se compara valoarea constantei calculata mai sus
cu valoarea teoretica data de relatia : =RC .
Pentru studiul incarcarii condensatorului se realizeaza montajul din figura 7 utilizand
pe rand C=4F si C=8F . Cu intrerupatorul K2 deschis se inchide K1 si se
manevreaza potentiometrul , astfel incat tensiunea indicata de voltmetru sa aiba
valoarea U0=6V . Se inchid apoi intrerupatoarele K2 si K3 si se regleaza din nou
potentiometrul astfel ca indicatia galvanometrului sa fie 0=70diviziuni . Se deschide
brusc K3 si se cronometreaza t1 corespunzator deviatiei 1 ; t2 pentru 2 si asa mai
departe . Rezultatele se trec in tabelul 2 dupa care se ridica curba =(t) la incarcare.

Pag. 120

Tabelul 2
70 60
t t0=0 t1=

50
t2=

40
t3=

30
t4=

VI.
INDICATII
REFERATULUI

20
t5=

10
t6=

5
t7=

0
t8=

SUPLIMENTARE

PENTRU

INTOCMIREA

a. Rezistenta de precizie Rc va fi astfel modificata pentru a corespunde rezinstentei

critice a galvanometrului inscrisa pe aparat .
b. Pentru obtinerea datelor experimentale este nevoie de cel putin doua persoane :
una care sa manevreze intrerupatorul si sa citeasca deviatia galvanometrului , iar
cealalta sa citeasca timpul la cronometru si sa noteze datele in caiet .
c. In cazul cand pentru tensiunea de 6V aleasa galvanometrul nu va indica circa 70
diviziuni , sub supravegherea conducatorului lucrarii , tensiunea va putea fi
crescuta corespunzator cu potentiometrul Rh .
d. De asemenea , se va avea multa grija la manevrarea butonului de scala al
galvanometrului , urmarind tot timpul ca indicatorul acestuia sa ni iasa din limitele
scalei .

VII.INTREBARI DE CONTROL
1. Care este ecuatia circuitului RC serie ?
2. Care este expresia generala a cantitatii de electricitate inmagazinata de condensator
in regim tranzitoriu ?
3. Ce numim constanta de timp a circuitului RC si cum se calculeaza ea ?
4. Care este legea de variatie a curentului de regim tranzitoriu la descarcarea unui
condensator ?
5. Care este legea da variatie a sarcinii inmagazinate de condensator in timpul
regimului de descarcare ?
6. Care este legea de variatie a curentului in circuitul RC serie la incarcarea unui
condensator ? Explicati fenomenul .
7. Cum variaza sarcina inmagazinata de condensator in timpul regimului de incarcare
?
8. Explicati cum ati procedat la ridicarea curbei experimentale =(t) la descarcarea
condensatorului .
9. Explicati cum se procedeaza pemtruridicarea curbei teoretice =(t) .
10 Explicati cum ati procedat la tidicarea curbei experimentale =(t) la incarcarea
condensatorului .

Pag. 121

LUCRAREA NR. 15

STUDIUL CUADRIPOLULUI

I.

CONSIDERATIUNI TEORETICE

Un cuadripoleste o retea electrica neizolata , fara cuplaje inductive cu exteriorul, cu

4 borne de acces , grupate in 2 perechi de borne ( sau porti ) , avand fiecare curenti
egali si opusi .

I1

I2

U1
1

2
U2

I1

I2

Un cuadripol este carecrerizat de urmatoarele marimi :

- tensiunea de intrare (U1) ;
- curentul de intrare (I1) ;
- tensiunea de iesire (U2) ;
- curentul de iesire (I2).
Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolului este aceea in care marimile de intrare
sunt axprimate in functie de marimile de iesire .
U1=A U2 +B I2
I1=C U2 +D I2

(1)

Coeficientii A,B,C,D din aceasta relatie se numesc parametrii fundamentali ai

cuadripolului ( A si D sunt adimensionali , B este o impedanta iar C o admitanta .
Intre acesti parametrii exista relatia de reciprocitate :
AD BC =1

(2)

Pag. 122

Parametrii fundamentali au urmatoarele interpretari experimentale :

A=

U1
I2 = 0
U2

-raportul de transformare al tensiunilor de mers

in gol .

B=

U1
U 2 = 0
I2

- valoarea impedantei de transfer la finctionarea

in scurtcircuit .

C=

I1
I2 = 0
U2

- valoarea admitantei de transfer la mersul in gol

I1
U 2 = 0
I2

- raportul de transformare al curentilor la mersul

in scurtcircuit .

Tinand seama de cele de mai susu rezulta ca prin incercari in gol si scurtcircuit se pot
determina marimile complexe A , B , C si D ca modul si faza .
Consideram cuadripolul din figura 1 alimentat pe la 1 si 1 si cu bornele 2 si 2 in
gol . (I2=0 ) . Cu ajutorul aparatelor mintate in circuitul primar si secundar se pot
masura U10 , U20 , I10 , P20 .
Daca consideram cuadripolul alimentat pe la aceleasi borne dar cu bornele 2 si 2 in
scurtcircuit (U2=0) se pot masura U1sc , I1sc , I2sc , P1sc .
Cu ajutorul valorilor masurate mai sus se pot defini impedantele :
- impedanta de intrare cu iesirea in gol :
Z IG =

U 10
I 10

P10
S
U 10 I 10

cu cos 1G =

(3)

- impedanta de intrare cu iesirea in scurtcircuit :

Z Isc =

U Isc
I Isc

cu cos Isc =

PIsc
U Isc I Isc

(4)

Daca cuadripolul este alimentat pe la bornele 2 , 2 si cu bornele 1 si 1 in gol (I1=0)

se pot masura marimile U20 , I20 , U20 si P20 si se poate defini impedanta de iesire cu
intrare in gol Z2g
Z 2g =

U 20
,
I 20

si cos 2 =

P20'

(5)

'
'
U 20
I 20

Pag. 123

In functie de impedantele Z1g , Z2g si Z1sc parametrii fundamentali ai cuadripolului

sunt dati de ralatiile :
A=

B=

C=

D=

Z 1g
Z 2 g (Z 1g Z 1sc )

Z 1sc Z 2 sc
Z 1sc Z 2 sc

1
Z 2 g (Z 1g Z 1sc )

Z 2g
Z 2 g Z 1sc

In cazul unui cuadripol inT (fig. 2) parametrii fundamentali sunt dati de expresiile :

A = Z1 Y + 1

B = (Z 1 Y + 1) (Z 2 Y + 1) 1
Y

C = Y

D = Z 2 Y + 1

I1

I2
Z1

U1

(7)

2
Z2

U2

Deoarece la orice cuadripol liniar si pasiv se pot determin parametriifundamentaliA ,

B , C , D prin metodele de mai sus , elementele constructive ale cuadripolului in T
ecivalent vor fi
Pag. 124

X1 = C ;

Z1 =

A 1
;
C

Z 2=

D 1
C

(8)

In cazul unui cuadripol in (ifg, 3) parametrii fundamentali sunt dati de expresiile :

A = 1 + Y2 Z
B=Z
C = Y1 + Y2 + Z Y1 Y2
D = 1 + Y1 Z

I1

I2

U1

U2
Y1

Y2

Fig.3
Elementele constructive ale cuadripedului in echivalent vor fi :

Y1 =

D 1

(10)

B
A 1
B
Z=B

Y2 =

II.

SCOPUL LUCRARII

Lucrarea are drept scop studiul unui cuadripol prin experiente in gol si in scurtcircuit
Se urmareste calculul parametrilor fundamentali folosind elementele constructive si
compararea rezultatelor cu cele obitnute experimental , precumsi calculul elementelor
constructive ale cuadripolilor in T si in .

III.

SCHEMA DE MONTAJ

Pag. 125

Pentru determinarea elementelor ce intra in componenta cuadripolului studiat , se va

utiliza montajul din figura 4 , realizand conectarea si masurarea succesiva a valorilor
rezistentei R , condensatorului C si bobinei L1RL .

Elementele schemelor sunt :

AT
- autotransformator reglabil tip variac 220V/ 150V , 8A ;
K1,K2
- intrerupatoare bipolare ;
K3
- intrerupator monopolar ;
A,A1,A2
- ampermetre feromagnetice de c.a. 0-2,5-5A;
V,V1,V2
- voltmetre de c.a. feromagnetice pe scara 0-120-260V;
W
- Wattmetru electrodinamic 0-2,5-5A si 0,75-150-300-450V ;
L1RL
- bobina fara fier aflata in laborator cu N=544spire ;
R
- reostat cu un sul 30 si 4,5A montat ca o rezistenta fixa ;
C
- condensator trifazat industrial 298F mantat ca in figura 6 .

IV.

CHESTIUNI DE STUDIAT

1. Masurarea valorilor elementelor cuadripolului folosind metoda industriala .

2. Calculul parametrilor fundamentali A , B , C , D in functie de elementele Z1 , Z2 si
Y ale unui cuadripol in t format din elementele masurate la punctul 1 ( acestea
fiind dispuse ca in figura 5 ) .
3. Determinarea parametrilor A , B , C , D prin incercari in gol si scurtcircuit la
bornele 1 , 1 si 2 , 2 .
4. Calcululelementelor cuadripolului in echivalent cuadripolului studiat .
Pag. 126

V.

MODUL DE LUCRU

1 . Cu ajutorul montajului din figura 4 se masoara valorile rezistentei R ,

condensatorului C si bobinei LRL montandu-le pe rand intre punctele M si N .
Pentru aceasta sa inchide intrerupatorul K1 avand grija ca cursorul
autotransformatorului AT sa fie pe pozitia de tensiune zero .
Se manevreaza apoi acest cursor urmarindu-se indicatia aparatelor pana cand
ampermetru A indica 3A .Se citesc indicatiile voltmetrului V si wattmetrului w .
Valoarea rezistentei se calculeaza cu relatiile :

R=

U
I

sau R =

P
I2

(10)

Se monteaza apoi condensatorul C intre bornele M si M si se citesc aparatele A , V ,

W.
Reactanta capacitiva este data de relatia :

U
(11)
I
deoarece s-a considerat rezistenta condensatorului neglijabila
Conectand apoi bobina , reactanta XL si rezistenta R sunt date de relatiile :
XC =

X L = R L2 X L2 =

U
I

(12)

P
RL = 2
I

Cu ralatiile (10) , (11) , (12) se calculeaza parametrii cuadripolului in T avand

elementele dispuse ca in figura 5 , astfel :

Z1 = RL + j X L
Z2 = R
Y = j

(13)
1
XC

2. Folosind valorile elementelor cuadripolului in T date de relatiile (13) si cu ajutorul

relatiilor (7) se calculeaza parametrii fundamentali ai cuadripolului rezultat .
Rezultatele se trec in tabelul 1 >
Tabelul 1
Z1
Z2

D
Pag. 127

3. Se vor determina experimental parametrii fundamentali si se vor compara cu

valorile calculate in tabelul 1 .
Pentru aceasta se realizeaza montajul din figura 5 cu cursorul autotransformatorului
AT pe pozitia zero si K3 deschis , se inchide intrerupatorul K2 realizand un montaj cu
secundarul in gol .
Se regleaza apoi cursorul autotransformatorului astfel ca voltmetrul V1sa indice o
tensiune de 50-60V . Se citesc V1 , A1 , W , V2 si A2 . Se inchide apoi intrerupatorul
K3 realizandu-se un montaj cu secundarul in scurtcircuit . Se citesc V1 , A1 , W , V2 si
A2 .
Rezultatele se trec apoi in tabelul 2 .

Tabelul 2
Incercare in gol
U10 I10 P10
V
A W

Incercare in scurtcircuit
U20 U1SC
V
V

I1SC P1SC
A
W

I2SC
A

Se alimenteaza apoi cuadripolul de la bornele 2 , 2' ( s-au schimbat bornele 2,2' cu

1,1' ) si se citesc aparatele V1 , A1 , W , A2 , V2 cand K3 este deschis ( marimile in gol
U'20 , I'20 , P'20 , U'20 ) si apoi cand K3 este inchis (marimile in scurtcircuit U'2sc , I'2sc ,
P'2sc si I'1sc ). Rezultatele se trec in tabelul 3 .
Tabelul 3
Incercare in gol
U'20 I'20
V
A

P'20
W

Incercare in scurtcircuit
U'10 U'2SC I'2SC P'2SC
V
V
A
W

I'1SC
A

Cu ajutorul marimilor din tabelele 2 si 3 se calculeaza impedantele Z1g , Z2g si Z1sc

folosind relatiile (3) , (4) si (5) . rezultatele se trec in tabelul 4 .

Tabelul
Z1g

1g

Grad
e

Z1sc

1sc

Z2g

grade

2g
grade
Pag. 128

Folosind marimile din tabelul 4 si utilizand relatiile (6)

parametilor A , B , C si D care se trec in tabelul 5 .
Tabelul 5
A
A
grade

B
-

C
B
grade -

C
grade

D
-

se detremina valorile

D
grade

Se vor compara aceste valori cu cele deduse prin calcul si se vor face observatiile
corespunzatoare .

4. Cu ajutorul valorilor parametrilor fundamentali din tabelul 5 si utilizand relatiile

(9) se vor determina elementele constructive ale cuadripolului in T ecivalent care
se vor trece in tabelul 6 .

Tabelul 6
Y1 Y1 Y1
Y2
grade -1

VI.

Y2
-1

Z Z Z
Y2
grade grade

INDICATII SUPLIMENTARE PENTRU INTOCMIREA

REFERATULUI

a. Deoarece puterile P'10 , P'1sc , P'20 si P'2sc sunt comparabile cu pierderile de putere in
bobina de tensiune a wattmetrului (avand rezistenta R4 ) se va face o corectie a
puterii indicate de acesta prin relatia :

P = Pmas

U2
RV

, unde U este tensiunea de la bornele wattmetrului .

b. In determinarile de la punctul 3 cursorul autotransformatorului se va manevra cu

foarte multa atentie crescand treptat tensiunea si observand indicatiile voltmetrelor
si ampermetrelor pentru ca acestea sa nu depaseasca scala aparatelor .
c. Se va acorda foarte multa atentie pentru ca bobinele de tensiune si de curent sa fie
alese in conformitate cu valorile cu care se lucreaza pentru a nu le suprasolicita .

Pag. 129

VII.

INTREBARI DE CONTROL

1. Ce se intelege prin cuadripol pasiv si reciproc ?

2. Care sunt marimile caracteristice ale unui cuadripol pasiv ?
3. Care sunt etapele determinarii experimentale a parametrilor fundamentali ai
cuadripolului ?
4. Care sunt relatiile de calcul a elementelor constructive ale cuadripolului in T
echivalent unui cuadripol dat folosind parametrii fundamentali ?
5. Care sunt relatiile de calcul a elementelor constructive ale cuadripol in
echivalent unui cuadripol dat folosind parametrii fundamentali ?

Pag. 130

CUPRINS

Pag
1. Introducere.. 1
2. Scurte indicatii asupra aparatelor electrice si
aparatelor din laborator 2
3. Norme privind executarea lucrarilor de laborator ... 10
4. Indicatii pentru intocmirea referatului..11
5. Lucrarea nr. 1: Studiul acumulatorului.13
6. Lucrarea nr. 2: Studiul unei retele liniare de c.c. .25
7. Lucrarea nr. 3: Studiul unui circuit de rezistente neliniare in c.c 32
8. Lucrarea nr. 4: Verificarea legii circuitului magnetic in regim
stationar cu ajutorul cordonului lui Rugowski.40
9. Lucrarea nr. 5: Verificarea legii inductiei electromagnetice cu
solenoidul etalon 47
10. Lucrarea nr. 6: Ridicarea unei curbe de magnetizare si trasarea
ciclului de histerezis prin metoda inelului53
11. Lucrarea nr. 7: Studiul unui circuit serie in c.a. sinusoidal
monofazat 61
12. Lucrarea nr. 8: Studiul unui circuit deviatie in c. a. sinusoidal
monofazat 72
13. Lucrarea nr. 9: Studiul unui circuit cu rezonanta de tensiune 79
14. Lucrarea nr.10:Studiul unui circuit cu rezonanta de curent.. 85
15. Lucrarea nr.11:Studiul retelei trifazate in stea.. 98
16. Lucrarea nr.12:Studiul retelei trifazate in triunghi106
17. Lucrarea nr.13:Studiul unui circuit monofazat de c.a. cu
ajutorul diagramei loc-geometric. 113
18. Lucrarea nr.14:Studiul regimului tranzitoriu de incarcare si
descarcare a unui condensator 113
19. Lucrarea nr.15:Studiul cuadripolului.. 122

Pag. 131