Argument

Tema proiectului meu Masurarea puterii electriceface parte din domeniul

pregatirii mele profesionale. In cei patru ani de studiu am obordat intreaga gama de
module de pregatire in domeniul Electronica si Automatizarii insa cel mai mult
m-a atras modulul care are o larga aplicabilitate in domeniul electric. In cadrul
elaborarii proiectului meu ar trebuii sa-mi extind aria de cunostinte studiind, fapt
ce imi permite o pregatire profesionala mai buna.
Lucrarea cuprinde mai multe capitole conform tematicii primite. Pentru
realizarea ei am studiat materialul bibliografic indicat, precum i alte surse
bibliografice, cum ar fi site-urile de pe internet.
Tema aleasa este structurata in capitole abordate separat ca prti distincte.
Contributia personala privind elaborarea proiectului consta in selectarea
informatiilor tehnice/practice si teoretice specifice specializarii.
n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n timpul
studiilor liceale cu cele ntlnite cu documentaia tehnic de specialitate parcurs n
perioada de elaborare a lucrarii de atestat. Am ales acest proiect de atestat
profesional din lista oferita de indrumatorul de proiect, deoarece este un proiect
tehnic, si mi s-a parut interesant si util pentru examenul de obtinere a certificatului
de atestare profesionala. Aceast lucrare reprezint rodul muncii mele i totodata o
provocare pentru studiul i practica viitoare n domeniul aflat ntre tiin i art al
electronicii. Lucrarea de faa realizat la sfaritul perioadei de perfecionare
profesional n cadrul liceului, consider c se incadreaz in contextul celor
afirmate mai sus.

Cap1. Masurarea puterii. Generalitati

1. Procesul de masurare
Scopul masurarii este obtinerea experimentala a unei informatii cantitative asupra anumitor
proprietati ale unui obiect sau sistem si exprimarea ei

sub o forma adecvata pentru utilizator.

Asamblul operatiilor experimentale care se executa in vederea obtinerii rezultatului masurarii

constituie procesul de masurare.
Procesul de masurare contine urmatoarele elemente principale: masurandul (marimea de
masurat), metoda de masurare, aparatul de masurat si etalonul. In functie de natura, precizia si
scopul masurari, aceste elemente au o importanta relativa diferita. Ele determina marea varietate
a masurilor in general si a masurilor electrice in particular.
1. Masurandul -nu toate proprietatile unui obiect sau ale unui sistem sunt masurabile. O prima
conditie de masurabilitate este ca marimea sa constituie o multime ordonabila, adica o multime
in care sa se poata defini relatiile de egal, mai mic si mai mare intre elementele ei.
2. Metoda de masurare prezenta marimii de referinta (a etalonului), chiar daca unori este mai
putin evidenta, este indispensabila. Se pot deosebi masurari prin comparatie simultana si
masurari prin comparatie succesiva.
3. Aparatul de masurat in general, marimea de iesire depinde nu numai de marimea de intrare,
ci si de alte marimi care influenteaza aparatul. Aceste marimi sunt numite marimi de influenta.
Cele mai obisnuite sunt marimile caracteristice mediului in care se face masurarea: marimi
perturbatoare electromagnetice si marimi proprii obiectului supus masurari.
4. Etalonul unicitatea si conformitatea masurarilor, in orice loc si la orice moment, reclama un
sistem de etaloane care sa asigure: generarea principilor unitati de masura, mentinere acestor
unitati de masura si corelarea intre ele a unitatilor de masura. Aceste trei operatii fundamentale in
activitatea metrologica se efectueaza in mod corespunzator cu urmatoarele trei categorii de
etaloane: de definitie, de conservare si de transfer.

2. Notiuni introductive despre masurarea puterii electrice

Importanta practica a masurarilor electrice in tehnica moderna nu mai necesita sublinieri .

Atat schimburile de energie, cat si schimburile de informatie se fac cel mai frecvent pe suportul
marimilor electromagnetice, a caror masurare precisa conditioneaza desfasurarea normala a
proceselor implicate.
Prin masurari electrice se intelege masurarea marimilor electromagnetice, prin orice
mijloace, electromecanice, electrotermice, electrooptice, electronice etc.
Masurarea puterii constituie una din putinele masurari electrice care poate fi efectuata in
intregul spectru de frecventa al marimilor electromagnetice din curent continuu pana la
frecventele de racordare cu spectrul radiatiilor inflarosii. Puterea masurata este fie puterea
absorvita de aparatul de masurat de la un generator fie puterea transmisa pe un circuit de la un
generator la o sarcina, ambele exterioare aparatului. In primul caz masurarea se face cu un
wattmetru de absortie iar in al doilea caz cu un wattmetru de trecere.
1. Masurarea puterii absorbite masurarea puterii absorbite se executa in cazurile in care
este necesar sa se determine puterea pe care o poate debita un generator, sau un alt sistem
de generare si/sau de transmitere a puterii, pe o sarcina specificata. Masurarea puterii
absorbite in audiofrecventa se efectueaza cu aparatele specializate numite wattmeter de
iesire.
2. Masurarea puterii transmise pentru masurarea puterii transmise este necesara
multiplicarea tensiunii si a curentului urmata de medierea produsului obtinut.
3. Masurarea energiei oricare din aparatele de masurat puterea activa poate fi utilizat
pentru masurarea energiei (active), daca se integreaza in timp marimea de iesire a
aparatului. Contoarele electromecanice utilizate in prezent sunt bazate pe multiplicatorul
cu inductie.

Contoarele electronice s-au oprit la multiplicatorul cu modulatie in

amplitudine si durata care le asigura o precizie superioara tuturor contoarelor

electromecanice cunoscute.

Cap 2. Masurarea puterii n circuite monofazate de curent alternativ

1. Notiuni teoretice
3

Presupunnd un dipol electric avnd aplicata la borne tensiunea u si fiind parcurs de

curentul I, puterea instantanee la borne este data de relatia:
p=ui
Puterea instantanee este primita sau cedata, dupa cum sensurile tensiunii la borne u si
curentul i, se asociaza dupa regula de la receptoare sau generatoare.
Puterea activa consumata de un receptor sau debitata de un generator se defineste ca
valoarea medie a puterii instantanee luata pe o perioada.
Puterea aparenta S este produsul valorilor efective ale tensiunii si curentului:
S=UI
Puterea reactiva:
Q=UI sin
In circuitele de ca. monofazat, puterea activa se masoara cu ajutorul wattmetrelor
electrodinamice sau feromagnetice are bobina fixa legata n serie in circuitul de masurare si
dimensionata astfel meat sa permita trecerea curentului 1 absorbit de receptor; bobina mobila
este montata n serie cu o rezistenta aditionala, la bornele ci aplicndu-se tensiunea U (Fig.2.)

Fig.2.

Deviatia a a wattmetrului este proportionala cu puterea activa data de tensiunea aplicata

circuitului de tensiune si curentul ce parcurge bobina de curent a wattmetrului.
Pentru ca indicatia wattmetrului sa fie obtinuta n sensul normal al scarii sale, cnd P>0,
trebuie respectata polaritatea bornelor aparatului. In acest scop, nceputurile bobinelor de curent
si de tensiune sunt marcate cu un semn distinctiv (asterix, sageata, litera, etc).
Indicatia wattmetrului depinznd de unghiul de defazaj prin factorul de putere cos <p,
rezulta ca pentru valori ale unghiului (p cuprinse ntre -90" si +90, deviatia este n sensul normal
4

al scarii. Deviatia devine negativa pentru unghiuri ce depasesc 90 indiferent n ce sens, ceea ce
se ntmpla la alimentarea circuitelor wattmetrului cu surse diferite (ex: la utilizarea lor n
circuitele trifazate); pentru a se obtine deviatia n sensul normal a scarii se inverseaza polaritatea
la unul din circuitele wattmetrului (se schimba cu 180 faza curentului fie n bobina de curent fie
n bobina de tensiune), citirea respectiva lundu-se cu semnul minus.
Determinarea puterii masurate de wattmetru se face pe baza relatiei: P=C w*w, unde Cw
este constanta wattmetrului, iar w este numarul de diviziuni citite n momentul masurarii.
Constanta wattmetrului se determina pe baza valorilor nominale ale curentului, tensiunii
si factorului de putere, de obicei egal cu unitatea, valori pentru care deviatia V a trebuie sa
rezulte egala cu deviatia maxima.
Circuitele de curent si de tensiune ale wattmetrului sunt dimensionate pentru anumite
valori nominale ale curentului si tensiunii. Extinderea domeniului de masurare a bobinei de
tensiune se realizeaza pna la tensiuni de 600V prin montarea n circuitul de tensiune al
wattmetrului a unor rezistente aditionale. Pentru tensiuni mai mari de 600V, se utilizeaza
transformatoare de masura de tensiune. Circuitele de curent ale wattmetrelor sunt dimensionate,
n general pentru curenti pna la 5A.
Pentru curenti mai mari de 5A, extinderea domeniului de masura a circuitului de curent
se realizeaza prin transformatoare de masura de curent.
Datorita dependentei deviatiei wattmetrului de factorul de putere cos <p, se poate
ntmpla, n cazul unei folosiri neatente n montajele de laborator, ca circuitele de curent si de
tensiune s fie suprancarcate si totusi deviatia sa nu depaseasca valoarea sa maxima .
De aceea, se recomanda sa se foloseasca n acelasi montaj cu wattmetrul, un ampermetru si un
voltmetru pentru urmarirea n permanenta a marimilor din circuit: curent si tensiune, care nu
trebuie sa depaseasca limita superioara a intervalului de masurare al circuitelor wattmetrului.
Masurarea puterii active n circuitele monofazate se realizeaza cu ajutorul wattmetrului
legat n montaj amonte si n montaj aval .Se masoara puterea activa P consumata de receptorul Z,
utilizndu-se urmatoarele notatii:
Pw - indicatia wattmetrului;
I - valoarea efectiva a curentului indicat de ampermetru;
U - valoarea efectiva a tensiunii masurate de voltmetru;
Rv - rezistenta interna a voltmetrului;
5

RA - rezistenta interna a ampermetrului;

Rw - rezistenta circuitului de tensiune a wattmetrului;
rw - rezistenta bobinei de curent a Wattmetrului.

Scheme de lucru si aparate folosite

Montajul 1: pentru masurarea puterii n c.c. cu ampermetru si voltmetrul
A-ampermetru 5A;
V-voltmetru,
R- rezistenta
K-ntrerupator cu doua pozitii

Montajul 2:
pentru masurarea puterii active n circuite monofazate de ca.
A - ampermetru 5A;
V - voltmetru - 300V;
W - wattmetru - Ia=5A; U60V;
Ra - rezistenta aditionala;
B - bobina cu miez de fier;
K1 - ntrerupator cu 2 pozitii;
K2 - ntrerupator cu I pozitii;
6

K - ntrerupator de tablou.

2. Calcularea puterii cunoscnd tensiunea i curentul

n circuitul de mai sus avem o baterie de 18 V, i un bec cu o rezisten de 3 . Folosind legea
lui Ohm pentru determinarea curentului, obinem:

Dup ce am aflat valoarea curentului, putem lua aceast valoare i s o nmulim cu cea a
tensiunii pentru a determina puterea:

Prin urmare, becul degaj o putere de 108 W, att sub form de lumin, ct i sub form de
cldur.

S ncercm acum s lum acelai circuit, dar s mrim tensiunea la bornele bateriei
(schimbm bateria) i s vedem ce sa ntmpl. Intuiia ne spune c va crete curentul prin circuit
pe msur ce tensiunea bateriei crete iar rezistena becului rmne aceeai. i puterea va crete
de asemenea.
Acum, tensiunea bateriei (tensiunea electromotoare) este de 36 V n loc de 18 V ct era nainte.
Becul are o valoarea a rezistenei tot de 3 . Curentul este acum.

Trebuia s ne ateptm la acest lucru: dac I = E / R, i dublm E-ul pe cnd R-ul rmne
acelai, curentul ar trebui s se dubleze. ntr-adevr, asta s-a i ntmplat; acum avem 12 A n loc
de 6 A ci aveam nainte. S calculm acum i puterea:

Observm c puterea a crescut precum ne-am fi ateptat, dar a crescut puin mai mult dect
curentul. De ce? Pentru c puterea este funcie de produsul dintre tensiune i curent, iar n acest
caz, ambele valori, i curentul i tensiunea, s-au dublat fa de valorile precedente, astfel c
puterea a crescut cu un factor de 2 x 2, adic 4. Putei verifica acest lucru mprind 432 la 108 i
observnd c proporia dintre cele dou valori este ntr-adevr 4.
Folosind reguli algebrice pentru a manipula formulele, putem lua formula original a puterii i
s o modificm pentru cazurile n care nu cunoatem i tensiunea i curentul:

3. Calcularea puterii cunoscnd tensiunea i rezistena

n cazul n care cunoatem doar tensiunea (E) i rezistena (R):

4. Calcularea puterii cunoscnd curentul i rezistena

n cazul n care cunoatem doar curentul (I) i rezistena (R):

Cap 3. MSURAREA PUTERII ELECTRICE N CURENT CONTINUU

1. Notiuni teoretice
Puterea absorbita de un receptor, conectat fntr-un circuit de c.c, se defineste ca produsul fntre
tensiunea la bornele sale UR si curentul pe care l absoarbe de la sursa de alimentare, IR:
PR=URIR

(1)
8

Puterea debitata de un generator se defineste ca produs ntre tensiunea la bornele sale Uo

si curentul debitat, Io:
Po=UoIo

(2)

Din definitiile pu 20420w226u terilor absorbite de un receptor (consumator) si debitata

de un generator (sursa), rezulta metodele de masurare a puterii n c.c:
a) metoda indirecta cu ampermetrul si voltmetrul;
b) metoda directa cu wattmetrul.

2. Metoda indirecta cu ampermetrul si voltmetrul (metoda voltampermetric)

Pentru determinarea puterii consumate de receptor sau debitata de sursa, in c.c. se utilizeaza
doua aparate magnetoelectrice: un ampermetru si un volmetru. Dupa modul de conectare al
voltmetmlui fata de ampermetru, se disting: montajul amonte (fig.l.a.) cnd voltmetrul este legat
n circuit naintea ampermetruui si montaj aval (fig. l.b.) cnd voitmetrul este legat fn circuit
dupa ampermetru.
Daca se noteaza cu U si I, indicatiile voltmetrului, respectiv ampermetruiui, cu Rv si RA
rezistentele interioare a!e voltmetrului respectiv ampermetruiui, expresiile puterii consumate de
receptor, respectiv debitate de generator sunt:

Fig.l.a.

Fig.l.b.

Montajul
- puterea consumata de receptor
- puterea debitata de sursa:
Se constata ca puterea consumata de receptor PR si puterea debitata de generator sunt
date de produsul indicatiilor ampermetrului si voltmetrului, din care se scad sau se aduna puterile
consumate de aparatele de masura (PA=RA*I2 si PV=U2/Rv).
In general, aceste consumuri fiind mici, se pot neglija, si puterea se calculeaza cu relatia:
Pm=UI.
9

Eroarea relativa de metoda la masurarea puterii consumate de receptor PR n montaj

amonte este cu att mai mica, cu ct caderea de tensiune pe ampermetrul (U A=RAI) este mai mica
dect caderea de tensiune pe receptorul R; montajul este adecvat pentru masurarea receptoarelor
de puteri mari.
Eroarea relativa de metoda la masurarea puterii consumate de receptor PR n montaj
aval este cu att mai mica, cu ct curentul prin voltmetru: I V=U/RV este mai mic dect curentul I
din circuit, deci cu ct rezistenta Rv a voltmetrului este mai mare dect rezistenta receptorului R;
montajul este adecvat pentru masurarea consumului de putere al receptoarelor cu rezistenta mica,
deci a puterilor mici. Indiferent de nivelul de conectare al aparatelor, ntre puterile Po - generata
de sursa; PR - consumata de receptor si puterea absorbita de aparate PA si Pv, exista relatia: P G=
PR + PA + Pv.
Puterea reprezint energia consumat n unitatea de timp P=W/t. Unitatea de msur pentru
putere n SI este wattul avnd simbolul W.
n curent continuu ntreaga energie absorbit de un consumator de la o surs se consum, n
sensul c se transform n alte forme de energie : caloric, mecanic, luminoas etc.
Msurarea puterii electrice consumate de receptoare n c.c. se poate face:
-direct, cu ajutorul wattmetrelor electrodinamice sau ferodinamice figura 1 a).
-indirect cu ajutorul a dou aparate, ampermetru i voltmetru (metoda ampermetrului si
voltmetrului), conectate ntr-un montaj industrial (aval sau amonte) figura 1 b).

a)

b)

Fig.1
n curent continuu puterea se poate calcula cu relaia P = UI.
10

Pornind de la aceast relaie, se poate deduce faptul c puterea consumat, n curent

continuu, de un receptor, avnd rezistena electric R, se poate msura cu un ampermetru i
voltmetru.
Msurarea puterii n c.c. prin metoda indirect comport dou variante pentru instalaia de
msurare, n funcie de modul de legare a voltmetrului fa de ampermetru i anume:
- varianta amonte: figura 2 -voltmetrul se leag naintea ampermetrului
-

varianta aval :

figura 3- voltmetrul se leag dup ampermetru

a)

b)

a)

b)

Fig.2

Fig.3
n varianta amonte tensiunea U msurat de voltmetru este suma dintre tensiunea la
bornele receptorului (UR) i cderea de tensiune pe rezistena intern a ampermetrului( UA=rAI)
In varianta aval intensitatea curentului electric,masurat de ampermetru (I), este suma
dintre intensitatea (IR) a curentului de sarcin, ce strbate receptorul i intensitatea (I V = U / RV) a
curentului ce strbate voltmetrul.
11

Cele dou aparate, ampermetrul i voltmetrul, n timpul msurrii, consum putere. Din
acest motiv, indiferent de montajul utilizat, se introduce o eroare de metod. Pentru a avea o
msurare corect se introduc corecii, care depind de montajul ntrebuinat.
Pentru montajul amonte : PR = URIR = (U-UA)I = (U-rAI)I = UI-rAI2
Pentru montajul aval : PR U R I R U I I V UI U

U
U2
UI
RV
RV

Erorile sistematice prezint importan numai n cazul n care ordinul de mrime al

puterilor msurate este comparabil cu cel al puterilor consumate de aparatele de msurat. Dac
ordinele de mrime difer i eroarea sistematic este foarte mic, ea poate fi neglijat.
Cnd R >> r A (rA fiind rezistena ampermetrului) se va folosi varianta amonte. Cnd R <<
Rv (Rv fiind rezistena voltmetrului) se va folosi varianta aval.

3.MSURAREA PUTERII CU WATTMETRUL ELECTRODINAMIC

SAU FERODINAMIC
Wattmetrul electrodinamic sau ferodinamic este cel mai utilizat aparat pentru msurarea
direct a puterii electrice.
Aparatul este alctuit din dou bobine : una fix i alta mobil. Bobina fix (de curent) se
leag n serie n circuit, fiind parcurs de acelai curent ca i receptorul I 1=I. Bobina mobil (de
tensiune) se leag, mpreun cu o rezisten R ad adiional, n paralel n circuit,fiind alimentat cu
aceiai tensiune ca i cea de la bornle circuitului I 2

U
.
r Rad

Electrodinamic sau ferodinamic este proporional cu puterea electric i, ca urmare, acestea

se pot grada direct in wai.Aparatele se pot utiliza ca wattmetre, cu scar uniform.
Schema si montajul, utilizate pentru msurarea puterii cu wattmetrul electrodinamic sau
ferodinamic, sunt cele din figura 5.n cazul montajului din figura se poate alege varianta amonte
(K pe poziia a) sau aval (K pe poziia b).
a
K1

12
V

Rad

Fig.5
Deoarece la wattmetre exist pericolul de suprancrcare chiar dac indicaia aparatului este
sub limita de msurare (valorile I sau U pot depi valorile nominale chiar dac produsul IU este
n limite nominale), la utilizarea wattmetrului este necesar s se monteze un ampermetru n serie
i un voltmetru n paralel cu ajutorul crora s se poat urmri ncrcarea wattmetrului.
Montarea wattmetrului in circuit. Pentru a obine o indicaie corect, n sensul c acul
indicator s se deplaseze de la stnga la dreapta, este necesar s se respecte o anumit ordine de
legare a celor dou bobine. n acest scop, wattmetrele sunt prevzute cu cte o born marcat
printr-o stelu reprezentnd nceputurile bobinelor de curent i de tensiune,care se vor lega
ntotdeauna spre surs.
Wattmetre cu mai multe domenii de msurare.Sunt prevzute cu mai multe domenii pentru
intensitatea curentului electric i mai multe domenii pentru tensiune (Exemplu I 1=0,5A;V2=300V
figura 6)

Fig 6
Pentru a putea determina puterea msurat de wattmetru, este necesar s se cunoasc,
constanta Kw a wattmetrului, corespunztor domeniilor alese pentru intensitatea curentului i
pentru tensiune. Constanta Kw reprezint puterea corespunztoare unei diviziuni a scrii gradate
13

In Un V
unde In este domeniul de msurare ales pentru
max div
intensitatea curentului, Un este domeniul de msurare ales pentru tensiune, max este numrul
maxim de diviziuni ale scrii gardate.

i se calculeaz cu relaia : K w

Puterea msurat de wattmetru n cazul n care acul indicator arat diviziuni, va fi :

P = Kw [w].

Anexe:

14

15

Bibliografie
1. MANEA, FL., .a., Electrotehnic i maini electrice,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976
2. POP, EUGEN, .a., Msurri electrice, Editura Facla,
Timioara,1981
3. www.wikipedia.org
4. www.Scribd.com

16