Sunteți pe pagina 1din 26

Grup Scolar Industrial Nr.19 R.A.T.

Lucrare pentru sustinerea examenului de certificare a calificarii profesionale Nivel 3

Elev : Stroie Mihai Valentin

Clasa : a Xll a A liceu

2011- 2012 Bucuresti

CUPRINS Argument...................................................................................................................3 CAP. I. Instalaii de iluminat.................................................................................. 4 1.1. Clasificarea instalatiilor electrice de iluminat...............................,..................... 4 1.2. Instalatia de iluminat.......................................................................................... 4 CAP IICorpuri de iluminat.....................................................................................6 2.1. Generalitati......................................................................................................... 6 2.2. Lampi fluorescente............................................................................................. 8 2.3. Functionarea....................................................................................................... 9 2.4. Protectia barelor colectoare............................................................................. 10 CAP III Executarea instalatiilor electrice interioare............................................. 11 3.1.Generalitati.........................................................................................................11 3.2. Transpunerea schemei electrice dupa proiect...................................................11 3.3. Montarea tuburilor de protectie........................................................................11 3.4. Montarea conductoarelor..................................................................................13 3.5. Montarea aparatelor de conectare, comanda si protectie................................14 3.6. Montarea intreruptoarelor................................................................................15 3.7. Montarea comutatoarelor.................................................................................15 3.8. Montarea prizelor..............................................................................................16 3.9. Montarea intreruptoarelor si comutatoarelor pac.i intreruptoarelor parghie .16 3.10. Montarea intruptoarelor si prizelor etanse ....................................................17 3.11. Montarea corpurilor de iluminat.....................................................................17 3.12. Montarea corpurilor de iluminat pentru lampi cu incandescenta...................17 3.13. Montarea corpurilor de iliminat pentru lampi cu luminiscenta (fluorescente, cudescarcari in gaze si vapori de mercur)..................................................................................................... 18 CAP. IV Masuri de protectia a muncii si de prevenire si stingerea a incendiilor... 19 4.1. Masuri de protectie a muncii.............................................................................19 4.2. Masuri de preventive si stingere a incendiilor...................................................20 Bibliografie................................................................................................................2 1 Anexe........................................................................................................................ 22 2

ARGUMENT

Lumina condiioneaz n mare msur activitatea omului. Iluminatul la nivelcorespunztor contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducereanumrului de accidente, la evitarea erorilor.Iluminarea este cantitatea de lumina, sau de flux luminos, primita de unitatea desuprafata.Datorita faptului ca in multe cazuri se foloseste prea putina lumina sau prea multadecat este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuiemasurat cu un Lux-metru, valorile masurate fiind comparate cu standardele in vigoare pentrulocatii diferite, puterea efectiv consumata de lampile montate se va masura cu un clestewattmetric.Instalaiile de iluminat electric trebuie s realizeze un anumit nivel deiluminare, concomitent cu ndeplinirea unor condiiide calitate, reclamate decaracterul subiectival iluminatului. n afar de acestea, instalaiile de iluminat(artificialelectric) trebuie s aib, pentru a fi economice, o mare adaptibilitate lacondiiile variate de functionare, dat fiind corelaia strns cu iluminatul natural. Iluminatul fluorescent este eficient si economic.Eficacitatea luminoasa(lumen/watt) atuturor lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse luminoase.Culoarea nominala a lampilor TLD creeaza o anumita atmosfera ,care variaza de la albcald ,pana la alb rece lumina zilei.Culoarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lampii . Din necesitataea practc de formare la elevi, a deprinderilor corecte de munc iaplicrii n practic a cunotinelor teoretice i tehnologice precum i formareadeprinderilor de aplicare la fiecare loc de munc a normelor de protecie a muncii,cele de prevenire a incendiilor i normelor igienico-sanitare i innd cont decondiiile pe care spaiul le ofer, s-a conceput un simulator de instalaie de iluminatexterior n cadrul atelierului electric.

Instalatii Electrice de Iluminat


I.1.CLASIFICAREA INSTALAIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT n raport cu locul de amplasare a instalaiilor: - de iluminat interior - de iluminat exterior - de iluminat etane - de iluminat special (vitrine, expoziii, etc.) Dup natura surselor de lumin: - cu lmpi cu incandescen - cu lmpi fluorescente - cu lumina mixt, utiliznd combinaii de lmpi din ambele categorii n funcie de direcia luminii emise: - iluminat dirijat - iluminat difuz Dup amplasarea corpurilor de iluminat n raport cu suprafeele iluminate: - iluminat general - iluminat local - iluminat combinat n funcie de destinaia instalaiei de iluminat: iluminat normal
4

iluminat de siguran I.2.INSTALAIA DE ILUMINAT

Dup modul de producere a radiaiilor luminoase, sursele de lumin (lmipile)se clasific n urmtoarele categorii: Lmpi cu incandescen, la care energia electric este folosit pentru nclzireafilamentului pn la temperaturi ridicate. Filamentul incandescent emite energie subform de radiaii, a cror putere i compoziie spectral sunt determinate de legileradiaiei termice; Lmpi cu descrcri n care lumina este produs printr-o descrcareluminescent ntr-un amestec de mai multe gaze i vapori metalici; Lmpi fluorescente, n care lumina este emis n principal de un strat desubstan fluorescen; Lmpi cu arc, la care se produc att radiaii termice ct i efecte deluminescen; Lmpi speciale, dup tip i utilizare. Lmpile cu incandescen se clasific avnd n vedere urmtoarele criterii: Dup materialul filamentului: - crbune - metalic(wallfram) Dup caracteristica mediului: - cu vid- cu atmosfer gazoas - cu halogeni In funcie de construcia lmpii: -lmpi de format normal -lmpi de format special: lumnare, pictur, ciuperc - tubular Dup caracteristica balonului:

- balon clar - balon colorat - balon mat - balon opalizat5 - balon email translucid - balon metalizat parial Dup destinaie: -lmpi iluminat general -lmpi rezistente la ocuri -lmpi pentru iluminarea vehiculelor -lmpi de semnalizare -lmpi pentru proiect -lmpi pentru instrumente de optic medical Puterea lmpilor cu incandescen sunt cuprinse ntre 5 3000W. Lmpi cu descrcri: -cu electrozi reci -cu electrozi calzi Lmpi fluorescente: -la joas presiune (tuburi fluorescente) -la joas presiune (lmpi cu balon fluorescent)

II.CORPURI DE ILUMINAT

II.1.GENERALITI

Utilizarea direct a surselor de lumin este posibil n toate cazurile deoareceacestea au n general, o lumin mare, suprtoare pentru ochi, iar distribuia fluxuluiluminos nu este ntotdeauna cea mai avantajoas din punct de vedere al obinerii ncondiii economice a nivelului de iluminare prescris pe suprafeele iluminate. Pentru evitarea acestor inconveniene, sursele de lumin se include n corpuri de 6iluminat; Corpul de iluminat este un aparat care servete la distribuirea , filtrarea sautransformarea lmpilor, construit din toate piesele necesare pentru fixarea i protejarea lmpilor, precum i pentru conectarea acestora la circuitul de alimentare.Prile componente ale unui corp de iluminat pot fi grupate n dou pri, cu rolfuncional distinct: sistemul optic i armtura. Sistemul optic cuprinde urmtoarele elemente: -reflectoare, bazate pe fenomenul de reflecie -refractoare, bazate pe fenomenul de refracie -ecrane difuzate din substane translucide, care avnd suprafaa mare, acoperlmpile din corp, reducnd luminana prin difuzie; -filtre colorate -grtare de ecrane din elemente opace sau translucide, dispuse pentru amasca lmpile de vederea direct, sub un unghi determinat. Armtura corpului const n ansamblul pieselor, n general metalice, careasigur: -fixarea lmpii i a sistemului optic; -alimentarea cu energie electric (conductoare, balasturi, startere,condensatoare);

-protejarea lmpilor mpotriva atingerii, prfuirii sau umezelii (glob de stcl,frilaj de protecie)

I.INSTALAII ELECTRICEDE ILUMINAT

I.1.CLASIFICAREA INSTALAIILOR ELECTRICEDE ILUMINAT

.2.LAMPI FLUORESCENTE Lampile fluorescente emit radiatii luminoase convertite de catre luminofor dinradiatii ultraviolete puternice care caracterizeaza descarcarea in vapori de mercur. Lampile fluorescente se prezinta sub forma unor tuburi lungi, de diametru mic,cu axa dreapta sau, mai rar circulara, sau in forma de U.7 Luminoforul este construit dintr-un amestec de substante de baza (fluorescenta),substanta activatoare si fondant. Substanta de baza, care transforma lungimea de unda a radiatiilor, trebuie saindeplineasca mai multe conditii: sa absoarba intreaga energie ultravioleta si sa oconverteasca in energie lumunoasa cu randament cat mai mare; sa absoarba cat mai putina radiatie vizibila; sa aiba o inertie luminoasa mare, pentru a produce palpairealuminii (efectul stroboscopic); sa reziste bine efectelor ce au loc in cursulfunctionarii lampii; lumina emisa sa aiba o compozitie spectrala corespunzatoare. In prrezent, ca substante fluorescente se folosesc amestecuri potrivite de: silicati dezinc si de culori intermediare: wolframati de magneziu si de calciu care emit luminaalbastra; borat de catmiu cu fluorescenta rosiatica. Halogenofosfati (fosfati defluorum clor si brom) dau direct lumina alba, cu randament ridicat. Substantele activatoare sunt grele: cupru, argint, bismut sau pamunturi rare,care se adauga in cantitati foarte mici ( 0,1.1% ) substante fluorescente si au rol dea initia producerea excitatiei luminoase. Fondant o sare ( NaCl, CaF2, Na2Cb4O7 etc. ) asigura formarea cristalelor complexe ale luminoforului.

Stratul de luminofor pe peretii tubilui trebuie sa fie destul de gros pentru a seasigura absortia intregii radiatii ultraviolete, dar indeajuns de subtire pentru a nu se putea produce reabsortia radiatiilor luminoase emise. In tub se gaseste o admosfera de argon la o presiune de 3-4 mm Hg, precum sicateva miligrame de mercur. Argonul are rol de a micsora parcursul liber alelectronilor, ceea ce duce la cresterea concentratiei de electroni si la intensificarealiniei spectrale care are rol activ. Electrozii tubului, din wolfram, dublu spiralati, sunt asezati la doua capete aleacestuia. Ei sunt acoperiti cu oxid de bariu si capetele scoase pentru a putea firacordati la circuitul exterior. Prin combinarea corespunzatoare a substantelor fluorescente respectivecaracteristicilor sticlei din care se confectioneaza tubul se obtin lampi cu diferitecompozitiispectrale ale luminii emise. Lampile fluorescente au urmatoarele caracteristici: - luminanta redusa (310); - eficacitate luminoasa mare, de 50 70 lm/W; - durata de functionare mare (7500 ore), care scade insa cu crestereanumarului de conectari;- temperatura tubului este redusa circa 40 grade C; - prezinta un efect straboscopic, adica valoarea momentana a fluxului luminostrece prin zero la finalele fiecarei semiperioade a curentului absorbit. Acest efecteste neplacut atunci atunci cand se lumineaza obiecte in miscare, care par ca semisca sacadat sau, la obiectele in rotatie, se produce impresia ca acestea se retescinvers sau stau pe loc. Efectul straboscopic poate fi sursa accidentelor de munca; - fluxul luminos al lampii depinde de temperatura mediului ambiant: el estemaxim pentru temperatura de 20 40 grade C a mediului. Cu scaderea temperaturiiambiante fluxul scade, iar la temperaturi sub 5 grade C aprinderea lampii este greasau chiar imposibila; - pentru arderea stabila a lampilor fluorescente, acestea se monteaza in seriecu o bobina de balast. Circuitul functioneaza, deci cu factor de putere subunitar (circa 0,5); de aceea este necesara in general ameliorarea factorului de putere cuajutorul unei capacitati conectate in paralel cu circuitul; - aprinderea lampii fluorescentese face cu ajutorul unei supra tensiuni, care seaplica intre electrozi in momentul aprinderii. In acest scop circuitul lampii seechipeaza cu un dispozitiv de aprindere denumit starter.
9

Starterul este o lampa cu lumina catodica, unul dintre electrozi fiind format dintr-o lama bimetalica. In cursul descarcarii lampa se incalzeste, electrodul format din lama bimetalica seindoaie si face contact cu electrodul fix, la racirea lampii contactul se desface. Pentru preintampinarea parazitilor radiofonici la functionare starterului, in paralelcu cu acestea seleaga de obicei un condensator

II.3.FUNCTIONAREA Aprinderea se face in doua etape. Prima etapa, care icepe odata cu punereacircuitului sub tensiune, prin inchiderea intrerupatorului, tensiulnea sursei,insuficient de mare pentru aprinderea tubului fluorescent, este aplicata in intregimea electrozilor starterului (curentul absorbit este foarte mic, deci scaderea de tensiune pe bobina este neglijabila). Datorita descarcarii din starter acesta se incalzeste panacand electrodul format din lama bimetalica relizeaza contactul electric cu electrodulfix, scurtcircuitand tubul. Din acest moment incepe etapa a doua: circuitul, carecontine numai conductivitate conectata in serie cu cei doi electrozi ai tubului, este parcurs de un cutent de intensitate relativ mare, care produce incalzirea electrozilor, pregatind in acest fel aprinderea. In acelasi timp, bimetalul starterului se raceste,caci descarcarea luminiscenta nu mai are loc atunci cand electrozii acestuia suntscurtcircuitati. De aceea, la un moment dat, electrozi starterului se desfac, cees ceare ca urmare reducerea brusca a curentului prin circuit la o valoare practic nula.Energia electromagnetica inmagazimeaza in bobina in momentul imediat premergator deschiderii circuitului (cand curentul are valoare momentana) Li la puterea 2, setransforma in energie electrostatica ce apare in capacitatea formata intre electroziistarterului ,capacitatea fiind foarte mica, tensiunea care apare intre electroziistarterului (sau ai tubului fluorescent, cu care acestia sunt legati in paralel) esterelativ mare. Prin urmare, in acest moment, intre electrozii incalziti ai tubului seaplica un varf de tensiune care determina amorsarea dascarcarii intai in admosfera deargon si apoi, la scurt timp, in vapori de mercur formati. Dupa aprinderea tubului fluorescent, tensiune retelei se imparte pe bobina L si pe tub; tensiunea tubului, care este aplicata starterului este prea mica pentruamorsarea descarcarii in acesta din urma, de aceea starterul iese din functiune petoata durata aprinderii tubului. Ciclul de aprindere dureaza 1-2 secunde sau chiar mai mult, daca tensiunearetelei este sub cea normala. Daca dintr-un motiv oarecare tubul nu s-a aprins, ciclul se repeta; in cazul incare tubul este defect, starterul incearca sa-l aprinda fara succes de un numar marede ori si durata sa de viata se reduce, intru cat el este dimensionat sa functionezeintr-un regim
10

de scurta durata. Pentru evitarea acestui fenomen se foloseste uneoristarterul de siguranta a carui functinare rezulta din figura 6. Daca tubul estedefect, curentul care trece in regim intermitent prin circuitul starterului produceincalzirea lamei bimetalice, care se incovoaie, eliberand contactul care se ridica trasde resortul r si circuitul se intrerupe. Dupa inlaturarea defectiunii, contactul se readuce in pozitia de functionare cu ajutorul butonului P. In afara de schema cu balast inductiv studiata in figura 1 care absoarbe uncurent, un curent defazat in urma tensiunii de unghi de circa 60 (cos=0,5), se maifoloseste in practica si schema cu balast capacitiv reprezentata in figura 2 datoritacondensatorului in serie, curentul absorbit este defazat inaintea tensiunii cu un unghide 60 (cos=0,5). Schema cu balast pentru aprindere rapida fara starter reprezentata in figura 3 permita aplicarea supratensiunii necesare aprinderii cu ajutorul unui circui oscilantrealizat de capacitatea C si un cuplaj inductiv M. Frecventa proprie a acestui circuiteste apropriata de cea a retelei, o parte din aceasta tensiune fiind aplicata laelectrozii lampii. Aprinderea este foarte rapida si mai sigura la temperaturi mai joasedecat la lampile echipate cu starter de constructie obisnuita. Lampa, care trebuie sase aprinda cu electrozii reci, are o constructie particulara. Factorul de putere alacestui circuit este foarte apropiat de unitate

II.4.PROTECTIA BARELOR COLECTOARE Principalele protectii ale barelor colectoare Barele colectoare reprezinta instalatii de importanta vitala, iar un defect pe bare poate avea consecinte grave, determinand intreruperea tuturor instalatiilor racordatela barele respective. Protectia barelor colectoare se realizeaza, in principal, prin intermediul barelor de tensiuni ridicate (de exemplu 110, 220, 400 kV) se folosesc protectiidiferentiale complete, care include in circuitul diferential toate derivatiile de la bare; la tensiuni mai mici, unde exista bobine de rectanta pe linii (de exemplu 6kV), se foloseste protectia diferentiala incompleta, care nu include liniile radiale incircuitul diferential si, deci, se reduce sensibil costul productiei, micsorandu-semult numarul de grupari de transformatoare de curent necesare

11

III.EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICEINTERIOARE

III.1.GENERALITTI Orice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectantii de specialitate.Instalatiile electrice de iluminat sant alimentate de la tablouri de distributie separate de celecare alimenteaza instalatiile electrice de forta.Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executare unei instalatii electrice formeaza procesul tehnologic de executie al instalatiei respective. Principalele operatii care trebuie executate sunt: 1. Trasareasarea pe tavanul si pe peretii incaperilor a instalatiei electrice, indicate pe planul de executie, saparea santurilor in pereti, a locasurilor pentru doze, dibluri, prize,intrruptoare, si fixarae acestora in montaj aparent sau ingropat; 2. tragerea conductoarelor intuburile de protectie, executarea legaturilor intreconductoare si izolarea lor ; Montarea aparatelor de comutare, a consumatorilor de energie electrica si atablourilor de distributie; Verificarea instalatiei Procesul tehnologic difera de o lucrae la alta si uneori de la un santier la altul, infunctie de materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor in care se executa.

III.2.TRANSPUNEREA SCHEMEI ELECTRICE DUPA PROIECT Aceasta este operatie importanta, care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie pe teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde semonteaza: corpurile de ilumunat, nitreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice,

12

precumsi tablourile de distributie, tuburile de protectie, casi locurile unde se vor executastrapungerile prin ziduri si plansee. Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum.La instalatiile ingropate, circuitele se traseaza pe constructia netencuita. Trasarea se face cu creta sau carbune, folosindu-se semnele conventionale pentruaparatele respective.Orientare orizontala asforii inainte de trasare se verifica cu nivela cu bula de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, masurandu-se de circa 3050 cm de latavan. Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu cu firul de plumb sau cu nivelacu bula de aer.

III.3.MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire.Tuburile IP se innadesc intre ele cu mansoane din tabla plumbuita. Imbinbinarea tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), simansoane. Aceste piese auxiliare sant prevazute la ambele capete cu portiuni largite, astfelincat sa fie posibila imbinarea cu tubul de acelasi diametru. Taierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie. Inainte de a fi taiate, tuburile de protectie se masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de executie. Se tine seama decurbele ce urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat metale sau clestele cu role. - Montarea si fixarea tuburilor de protectie Tuburile de protectie IP montate aparent se fixeaza cu ajutorul unor bratari sauscoabe, care sunt prinse la randul lor in dibluri. Cand sunt montate ingropat, tuburile IP sefixeaza in santuri prin agrafe. Fiecare agrafa este confectionata dintr-o bucata de sarma deotel de circa 1mm grosime, legata de capatul unui cui.Cuiul se bate in fundul santuluidaltuit, in dreptul unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce se introduce tubul insan, capetelesarmei se impletesc. Montarea tuburilor P comporta operatii asemanatoare celor necesare in cazul montariiaparente a tuburilor IP.

13

Daca tuburile P trebuie montate pe grinzi, fermesau daca se monteaza mai multetuburi pe acelasi traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri in zid sau peconsole In montajul ingropat, tuburile PEL se fixeaza in mod asemanator tuburilor IP montateingropat, iar montajul aparent este asemanator celui folosit in cazul tuburilor P. Instalatile electrice in tevi de otel se executa in mod asemanator instalatiilor in tuburiPEL pozate aparent sau montate sub pardoseala.Tevile de otel se pot monta pe console si ni canale vizitabile din beton, executate in pardoseala. In aceste canale tevile se aseaza la circa 10 cm deasupra fundului canalului. - Montarea tuburilor de protectie in constructiile din elemente prefabricate Executarea instalatiilor electrice folosind tehnologia de inglobare in panourile de beton a dozelor si tuburilor de protectie din PCV prezinta avantajul ca o parte din manoperaexecutata pe santier este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul de executie insantier, se asigura o calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o crestere a productivitatii. Racordarea tuburilor din pereti cu cele din plansee este o operatie care se executa pesantier si la care se cere foarte multa atentie. Dupa montarea panourilor, inainte de monolitizare este necesara executaraealucrarilor de racordare a instalatiei intre pereti si plansee. Dupa operatia de racordare a intregii instalatii urmeaza tragerea conductoarelor siexecutarea legaturilor care se face ca la instalatiile sub tencuiala

III.4.MONTAREA CONDUCTOARELOR

- Montarea aparenta a conductoarelor


14

Conductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor electrice au caracter delunga durata, trbuie protejate prin tuburi protectoare.Cand instalatiile electrice au caracter de scurta durata, fiind destinate diferitelor constructii de pe santiere, iluminarii incaperilor in timpul tencuirii sau zugravirii lor, conductoarele semonteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan, cu ajutorul rolelor. Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie decauciuc precum si conductoarele ilolate rezistente la intemperii Conductoarele care coboara spre motoare electrice, intreruptoare, comutatoare, prize seintroduc in tuburi de protectie, incepand de la o inaltime de circa 2, 5 mdeasupra podelei.Trecerea conductoarelor prin perete, prin planseele dintreetaje se face introducandu-seconductoarele in tuburi de protectie. - Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executerea legaturilor intreconductoare Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt ingropatetuburile s-a uscat. Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv conductorul neutru, se introduc inacelasi tub. In instalatiile pentru curent con tinuu se poate introduce cate un conductor in tubseparat. -Tragerea conductoarelor de cupru

Inainte de introducerea conductorului in tub, capatul conductorului se indoaie, pentru a nu seagata de izolatia interioara a tubului sau de asperitatile existente in interiorul tubului. Se introduce apoi conductorul printr-un capat si se impinge cu atentie in tub pana candconductorul apare la celalalt capat al tubului.

15

Daca instalatiile se executa in tuburi pozate aparent, conductoarele pot fi trase in tuburiodata cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la lungimea necesara. Legaturile conductoarelor de cupru in doze se executa prin lipire, uneori prin sudaresaucu ajutorul clemelor speciale, prevazute cu suruburi -Tragerea conductoarelor de aluminiu Intrducerea conductoarelor de aluminiu in tuburi se executa numai prin impingere, si nu prin tragere. Conductoarele de aluminiu se instaleaza in tuburi bine uscate si curatite ininterior.Pentru aceasta se introduc in tub, cu ajutorul unei sarme de otel, un dop de cauciuc, o perie cilindrica de sarma sau, la nevoi, numai un somoiog de calti. Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul clemelor de legatura prevazute cu saiba arcuita sau cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care sa asigure o presiune permanenta intre conductoare si clemele de legatura -Montarea conductoarelor INTENC Conductoarele INTENC se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce intuburi de protec. La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de 7 cm, conductele INTENC se protejeaza in tuburi IP sau PCV-IP.Conductoarele INTENC montate peste plansee se protejeaza cu un strat de mortar deciment sau cu alt material protector. -Montarea aparenta a cablurilor Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu ajutorul scoabelor, fie cu ajutorul consolelor metalice, in mod asemanator fixarii tuburilor de protectie. In incaperile permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie de minim 1cm, fixarea cablurilor se face pri bratari speciale, montate in perete

III.5.MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE, COMANDA SIPROTECTIE

Aparatele electrice de conectare si protectie pentru instalatiiinterioare au o constructie simpla care asigura o manevrare usoara. Printre cele mai utilizate aparate de conectare se mentioneaza :
16

-intreruptoarele, care inchid sau deschid unul sau mai multe circuite electrice subsarcina; -comutatoarele, care servesc la modificarea, in mod sucesiv, a conexiunilor unuia saumai multor circuite electrice; - prize de curent cu fisa, care leaga un receptor de energie electrica

III.6.MONTAREA INTRERUPTOARELOR

1. Se demonteaza mai intai placa sau capacul aparatului, desfacandu-se in acest scopsuruburile.Prin aceasta, clemele de legatura ale intreruptorului devin acesibile. 2. Se dezizoleaza apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa 1 cm,atat cat este necesar pentru axecutare legaturii la borne. 3. Se introduc capetele conductoarelor astfel pregatite in locasurile bornelor si se strang bine suruburile de contact. 4. Se slabesc suruburile care tin desfacute ghearele de fixare, se introduce aparatul indoze si se strang suruburile pana cand ghearele desfacandu-se fixeaza intreruptorul pe peretiidozei. 5. Se monteaza placa sau capacul intreruptorului, fixandu-se prin suruburi.Intreruptoarele se monteaza dupa necesitati, pentru a actiona unul sau mai multe corpuride iluminatdeodata.Ele se conecteaza la conductorul de faza, nu la cel de nul, pentru ca atuncicand aparatul este deschis, lampa sa nu se mai afle sub tensiune. I.7.MONTAREA COMUTATOARELOR

Comutatoarele se folosesc atunci cand se urmareste sa se aprinda o parte sau toatelampile unei lustre, unul sau mai multe corpuri de iluminat. 17

Montarea aparenta sau ingropata a comutatoarelor, precum si fixarea conductoarelor circuitului in locasurile clemelor respective, se face in mod asemanator ca la intreruptoare. In cazul comutatoarelor, sant necesare insa, pe langa conductorul de faza si cel de nul,inca unul sau doua conductoare suplimentare de nul, dupa tipul comutatorului folosit, ca deexemplu comutator serie, de scara sau comutator cruce.

III.8.MONTAREA PRIZELOR

Prizele bipolare se monteaza aparent sau ingropate sub tencuiala, in mod asemanator intreruptoarelor si comutatoarelor. La prizele prevazute cu contact de protectie, acestea se leaga printr-un conductor decupru F-500, de minim 2, 5 mm patrati, de cea mai apropiata conducta metalica de apacalda, sau la nulul firidei de bransament. Legatura se face prin lipire sau printr-o bratarametalica. Prizele nu se monteaza in camerele de baie. Prizele pentru masinile electrice de barbierit se pot monta in camerele de baie langa chiuveta numai daca sunt alimentate printr-un transformator special de separare cu o putere de cel mult 15 w. In camerele de locuit si birouri prizele se fixeaza la o inaltime de4 0, 15-0, 30m de la pardoseala. Incaperile cu pardoseli neizolate (cu mozaic, beton) ca de exemplu ateliere, bucatarii inaltimea de montare a prizelor va fi de 1, 20-1, 40 m, iar in gradinite, crese prizele se monteaza la 1, 50 m inatime de podea.

III.9.MONTAREA INTRERUPTOARELOR INTRERUPTOARELOR CUPARGHIE

SICOMUTATOARELOR

PACHET

SI

Pentru intreruperea si comutarea circuitelor de lumina si de forta se utilizeazaintreruptoare si comutatoare pachet. Ele pot fi bipolare sau tripolare.

18

Atunci cand sunt utilizate pentru conectarea sau deconectarea circuitelor care pleacade la tablourile dedistributie sau pentru actionarea diferitelor utilaje, intreruptoarele pachetse monteaza pe tablouri de distributie, pe schelete metalice fixate in pardoseala langautiljele pe care le deservesc, sau direct pe corpul utilajului respectiv. Daca sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de iluminat ce totalizeaza puterimari si deci intesitati mari de curent, intreruptoarele si comutatoarele pachet se monteazaaparent pe pereti, pe dibluri de lemn. Fixarea lor se face prin suruburi introduse in urechilede fixare aflate pe talpa aparatelor. Intreruptoarele si comutatoarele pachet pot fi utilizate numai in incaperi uscate, cuatmosfera lipsita de pulberi, sau gaze inflamabile. - Intreruptoarele cu parghie servesc si ele la intreruperea si separarea circuitelor deforta si lumina, strabatute de intensitati de curent mai mari. Intreruptoarele cu parghie sefixeaza pe placa tabloului de distributie prin suruburi cu piulita. Intreruptorele cu parghie se monteaza in pozitie verticala, astfel incat deschidereacircuitului sa se faca prin actionarea in jos a manerului. Alimentarea se face la bornelesuperioare, iar plecarile circuitului spre receptoare se leaga la bornele inferioare.Actionarea se face manual, prin intermediul unui maner de material izolant.

III.10.MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI PRIZELOR ETANSE

- Intreruptoarele se monteaza aparent, fixandu-se pe dibluri cu suruburi introduselocasurile anume destinate pe talpa carcasei aparatului.Cand instalarea acestor aparate se face pe pereti de lemn, se introduce intre intreruptor si perete o placa din material necombustibil. - Prizele etanse se monteaza de regula in plan vertical si se fixeaza in locul de montaj prin suruburi introduse in urechile de fixare ale prizei. Conductoarele de alimentare trase in tuburi IPE se introduc prin orificiulde racordareal tubului la priza.Capetele conductoarelor de alimentare, dezizolate, se leaga la borne

III.11.MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT

19

Corpurile de iluminat sunt dispozitive permitalimentarea lor cu energie electrica.

care

fixeaza

lampile

electrice

si

III.12.MONTAREA INCANDESCENTA

CORPURILOR

DE

ILUMINAT

PENTRULAMPI

CU

Corpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de tija lor metalica fie prinfixarea directa pe pereti sau tavan. - La montajul suspendat, corpul de iluminat se agata de un carlig fixat mai de dinaintede tavanul incaperii.Acest carlig numit carlig de plafon, se prinde de tavan cu ajutorul unuidiblu de lemn sau metal.Carligul de plafon se fixeaza apoi cu mortar de ciment. Legaturile intre instalatia interioara si corpul de iluminat se executa fie cu ajutorulclemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu clestele plat. Legaturile trebuie bine izolatecu banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor insuficient izolate de carligul de plafon sau de corpul de iluminat. Legarea conductoarelor la dulia corpurilor de iluminat se face in modul urmator: sedesurubeaza inelul de portelan 1 si mantaua duliei 2, ajungandu-se in acest fel la miezul de portelan 4, pe care sunt fixate clemele de legatura 6 si 7. Se leaga apoi conductoarelecorespunzatoare, indoindu-se in forma de ochi capetele dezizolate ale conductoarelor dupacare se strang suruburile clemelor 8. Se izoleaza portiunea 5 a conductoarelor, care iese dindulie, se verifica daca firele dezizolate nu se ating intre ele sau nu ating mantaua duliei siapoi se monteaza dulia. Conductoarele 3 se trag in interiorul tijei de sustinere a corpului de iluminat.Nicicorpurile de iluminat, nici macar duliile simple, nu trebuie sa fie atarnate de conductoare,deoarece acestea se pot deforma sau se pot rupe. La montarea corpurilor de iluminat, conductorul de nul se leaga totdeauna de filetulduliei, respectiv la contactul exterior al duliei, din care cauza se recomanda a se folosi dreptfir de nul un conductor care are o culoare deosebita a imbracamintei exterioare sau un fir decontrol diferit de conductoarele de faza. - Montarea corpurilor de iluminat pe pereti, in incaperi uscate, sau umede cuitermitenta, se face prin fixarea lor cu suruburi in dibluri de lemn ingropate sub tencuiala.In incaperi umede, cu gaze corozive, se folosesc corpuri de iluminat imprmeabile sauetanse

20

III.13.MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRULAMPI CU LUMINISCENTA (FLUORESCENTE, CU DESCARCARIIN GAZE SI VAPORI DE MERCUR)

Lampa fluorescenta se fixeaza in cele doua dulii de la capetele corpurilor de iluminat,rasucindu-se usor pasna cand contactele lampii au intrat in locasurile duliilor. Corpurile de iluminat fluorescente se monteaza fie la distanta unul de altul, fie cap lacap. Montarea lor la tavanul incaperii respective se poate face prin suspendarea cu tije sau cu lanturi metalice sau prinse direct pe tavan. Montajul corpurilor de iluminat fara distanta fata de tavan se face prin fixarea cusuruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan. Dupa aceasta se fixeaza cu suruburi corpul lampii pe carcasa. Tijele de suspensie se agata cu un capat de plafon printr-un carlig montat in placa de beton.Celalalt capat se insurubeaza in corpul lampii

IV.MSURI DE PROTECIA A MUNCII I DE PREVENIREI STINGEREA A INCENDIILOR 1. MSURI DE PROTECIE A MUNCII n marea majoritate accidentele ce survin n exploatarea, ntreinerea i reparareamainilor i aparatelor electrice se datoreaz neglijenei sau lipsei de atenie a personaluluimuncitor. Pentru a se evita aceste accidente se impune n mod deosebit disciplina ntregului personal prin respecta-rea normelor de exploatare a ntregului echipament electric, a normelor de protecia muncii si PSI precum i folosirea mijloacelor de protecie corespunztoareefectuate de ctre personal. Pentru desfurarea activiti n condiii normale personalul trebuie dotat corespunztor cu echipamente de lucru i izolante. Este interzis executarea lucrrilor fr mijloace de protecie pre-vzute n normele de protecia muncii. Mijloacele de protecie care au rolul de a proteja persoanele mpotriva electrocutri prinizolarea lui fa de prile aflate subtensiune sunt:

21

- scule cu mnere izolante- cleti i prjini electroizolante - mnui, cizme i galoi din materiale electroizolante - covorae de cauciuc i platforme electroizolante (lemn) n unele instalaii sunt necesare i alte mijloace de protecie cum sunt: ochelarii de protecie, mti de gaze, mnui i cizme mpotriva substanelor toxice. Acestea asigur protecia personalului mpotriva arcului electric a produselor de ardere i a aciuni agenilor chimice. Pentru lucrrile de ntreinere i reparaii prile din instalaiile respective se scot desubtensiune i se leag la pmnt. De asemenea pentru instalaiile rmase subtensiune i pentru a fi delimitat zona n carese lucreaz se vor monta plcue avertizoare cu inscripiile corespunztoare dup caz:STOP, SE LUCREAZ! etc. La locurile de ntrerupere a alimentri unui cablu sau a unei linii aeriene (ntreruptor,separator sau sigurane fuzibile) cnd acestea se scot de subtensiune pentru lucrri de reparaiise pun plcue avertizoare cu inscripia: NU NCHIDEI!, SE LUCREAZ PE LINIE!. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare pe durata exploatri mainilor iaparatelor electrice se iau urmtoarele msuri de protecie. - manevrarea echipamentului de pornire a mainilor electrice cu acionare manual seexecut cu mnui electroizolante. n cazul instalri dispozitivelor de comand n locul cuumiditate mare se vor folosi mnui electroizolante iar n faa acestui echipament seinstaleaz platforme electroizolante (grtare din lemn cu izolatoare suport). - la motoarele electrice protejate numai prin sigurane i care nu au alte element de separaien faa acestora nainte de nceperea oricrui lucrri pe circuitului de for demonta acesteisigurane, folosind mnui electroizolante. n locuri umede, n faa motoarelor electrice vor fiamplasate platforme electroizolate. n locul siguranelor demontate vor fi montate capace desigurane fr patronul fuzibil vopsit n rou. - n cazul n care elementele de protecie electric ale unui motor se gsesc n alt ncpere nmod suplimentar se va deconecta cablul de alimentare de la bornele motorului i vor fiasigurate conductoarele acestuia cu degetari de cauciuc. - corpurile mainilor electrice i cele ale ntregului echipament electric din circuitul de forvor fi legate la pmnt.- elementele care execut micarea de rotaie trebuie ngrdite sau protejate cu aprtori(curele de transmisie, ventilatoare, pri deschise ale arborilor etc.)

22

- este interzis a se lucra la conductorul de legare la pmnt n timp ce motorul funcioneaz ieste subtensiune.scoaterea plcilor avertizoare i punerea n funciune a echipamentului electric se vor facenumai dac n registru atelierului respectiv sa consemnat faptul c lucrarea a fost ncheiat, precum i numele persoanei care a comunicat acest lucru. n scopul preveniri personalului de exploatare a pericolului de atingere a pieselor aflatesubtensiune, n apropierea acestora se afieaz inscripii sau plcue specifice pentru fie-carefel de tensiune i curent se vor utiliza notaii prevzute n normative.

2. MSURI DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR n timpul exploatrii mainilor i aparatelor electrice, pe lng pericolul electrocutrii,curentul electric poate provoca incendii, datorit nclziri aparatajului electric n timpulfuncionrii, n timpul scurtcircuitului sau suprasarcinilor. Arcul electric produs datorit unor deranjamente n instalaiile electrice pot provocaarsuri personalului care lucreaz sau pot determina aprinderea prafului aglomerat sau a unor amestecuri de gaze din atmosfera ncperii. Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scnteilor a supranclziri trebuieluate urmtoarele msuri: - la regimurile de funciune n plin sarcin prile motoarelor electrice nu trebuie s senclzeasc pn la o temperatur periculoas ( lagrele s nu depeasc 80 grade) - siguranele, ntreruptoarele i alte aparate electrice care n timpul exploatrii pot provocantreruperea curentului electric, trebuie nchise n carcase. - prile reostatelor sau a altor aparate care se nclzesc n timpul funcionrii trebuie montate pe socluri izolate termic.- Pentru a se putea interveni n caz de incendiu se recomand ca lng mainile unelte s fieamplasate extinctoare cu CO2 - Folosirea apei este interzis la stingerea incendiilor n instalaiile electrice deoarece prezint pericol de electrocutare i extinderea defeciuni.

Planuri de Instalatii Electrice

23

24

Bibliografie

1.Maini, aparate, acionri i automatizri Nstase Bichir, D.Mihoc,S.Hiloni-Educaia didactic i pedagogic Bucureti 1997 2.Maini, utilaje i instalaii din industria construciilor de maini iaparate electrice I.Cioc, M.Stoima-Educaia didactic i pedagogic Bucureti 1978 3.Instalaii i echipamente electrice Nicolae Mira, Constantin Negu-Educaia didactic i pedagogic Bucureti 19974.Utilajul i tehnologia instalaiilor electrice industriale G.Cnescu,Troian Cnescu-Educaia didactic i pedagogic Bucureti 19795.Maini electrice i acionri Doinia Bloiu, T.Bloiu-Educaia economic preuniversitarea Bucureti - 2000
25

26