LICEUL TEHNOLOGIC AXIOPOLIS CERNAVODĂ

Examen de certificare profesională - Învățământ profesional de 3 ani

Calificarea profesională: Electrician construcții
Nivel de calificare: 3

Realizarea instalației de lumină cu o lampă fluorescentă

de joasă presiune

Elev Profesor,

Coman David-Radu Nistor Felicia

2020
 CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................................. 3
NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII .......................................................... 4
PROCESUL TEHNOLOGIC PENTRU REALIZAREA TEMEI DE PROIECT ................... 5
Construcția lămpii fluorescente................................................................................... 6
Funcționarea tubului fluorescent ................................................................................. 8
Alegerea sdv-urilor ..................................................................................................... 9
Realizarea montajului ............................................................................................... 10
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................. 11

2
 INTRODUCERE

Lumina conditionează activitatea omului în general, de aceea iluminatul la nivel

corespunzător contribuie la mărirea productivităţii muncii, la reducerea numărului de
accidente, la evitarea erorilor. O lampă fluorescentă consumă doar un sfert din energia
electrică necesară unui bec cu incandescenţă pentru a genera aceeaşi luminozitate şi aceasta
în special deoarece în cazul becurilor clasice o mare parte a energiei electrice se pierde sub
formă de căldură. Durata medie de funcţionare a unui tub fluorescent este de până la 10 ori
mai mare decât cea a unui bec clasic, dar acesta din urmă este în continuare preferat în special
în interiorul locuinţelor pentru că emite o lumină mai "caldă", cu nuanţe de galben şi
portocaliu. Lămpile fluorescente au devenit însă preponderant folosite în special în mediile
industriale şi în clădirile de birouri, acolo unde consumul de energie electrică şi durata medie
de funcţionare reprezintă argumente puternice în favoarea folosirii acestora. De aceea trebuie
ales cu grijă iluminatul la locul de muncă pentru a se putea lucra în conditii de siguranţă,
pentru a nu afecta vederea muncitorului. De aceea nivelul de iluminare se va măsura cu un
Luxmetru şi se va compara cu standardele în vigoare pentru fiecare locaţie, iar puterea
consumată se va măsura cu un cleşte wattmetric.
Iluminatul cu tuburi fluorescente trebuie ales în funcţie de iluminatul natural pentru a
fi economice. Eficacitatea luminoasă (lumen-watt) a lămpilor TLD este mai ridicată
comparativ cu alte lămpi. Culoarea nominală a acestor lămpi creează o anumită atmosferă,
care variază de la alb cald până la alb rece (lumina zilei), culoarea nominală a lămpii fiind
determinată de temperatura de culoare a lămpii.
Cunoaşterea şi însuşirea tehnologiei de execuţie a celor mai uzuale lucrări de
instalaţie electrică interioară constituie o condiţie de bază pentru asigurarea securitaţii şi
bunei funcţionări a instalaţiei însăşi, precum şi a receptoarelor, respectiv ale corpurilor de
iluminat şi ale aparatelor electrocasnice.
O legătură sau o înnădire a două conductoare la bornele unui comutator, o montare a
conductoarelor în tuburile de protecţie ţinându-se seama de proprietaţile fizice ale acestora,
ne dau garanţia unei bune exploatari a instalaţiei, fără încălzirea şi arderea conductoarelor
electrice, fară scurtcircuite, fără alte neajunsuri care pot duce până la electrocutare.

3
 NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII

În timpul executării instalațiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie să respecte

anumite reguli de protecție a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmări grave.
Astfel:
- În cazul în care muncitorul electrician folosește scara pentru executarea
lucrărilor sale, el trebuie să aibă grijă să prevadă la capetele de jos ale scărilor rezemate,
vârfuri ascuțite sau tălpi de cauciuc, pentru a împiedica eventuala lor alunecare. Treptele
scărilor de lemn trebuie să fie totdeauna încadrate în cadru și nu bătute în cuie. Scările
rezemate trebuie să fie așezate sub un unchi de 60 grade față de orizontală. Nu este permis să
se așeze scările pe suporturi instabile.
- Când se lucrează pe scări rezemate la o înălțime mai mare de 4 m, trebuie
folosită și centura de protecție, care se leagă de stâlpul sau de construcția de care este
rezemată scara. În cazul în care se folosesc scările duble, este bine ca ele să fie prevăzute cu
un lanț sau cu un alt dispozitiv, care să împiedice desfacerea scării în timpul lucrului.
- Instalatorii electricieni vor avea grijă să nu așeze niciodată scările în
apropierea locurilor sau instalațiilor care se găsesc sub tensiune și care nu sunt protejate
împotriva atingerilor accidentale. De asemenea, scările nu se așează lângă mașini, angrenaje
cu curele de transmisie aflate în funcțiune.
- Folosirea uneltelor electrice portabile ca: mașini electrice de dșltuit și frezat
ziduri, de găurit etc, alimentate la o tensiune de 220 v, este permisă numai în locuri uscate și
numai cu condiția de a se lega la pământ părțile metalice ale acestor utilaje.
- În încăperile umede se folosesc unelte electrice care funcționează la tensiunea
de 36, 24 sau 12 V. În timpul manipularii sculelor electrice nu este permisă apucarea
uneltelor de partea lor activă sau de conductoarele de legătură cu sursa de alimentare,
deoarece se pot produce accidente prin electrocutare.
- Mijloacele de protecție și echipamentul de lucru va trebui să fie alcătuit din:
o Salopetă;
o Cască de protecție a capului;
o Mănuși și cizme electroizolante de joasă tensiune.

4
 PROCESUL TEHNOLOGIC PENTRU REALIZAREA TEMEI DE PROIECT

Pentru realizarea instalației de lumină cu o lampă fluorescentă de joasă presiune, se

are în vedere următoarea schemă electrică:

În schema prezentată putem vedea:

1 – condensator
2 – balastru
3 - siguranța fuzibilă
4 – starter
5 – lampa fluorescentă
Dar, utilizarea directă a surselor de lumină este imposibilă în toate cazurile deoarece
acestea au în general, o lumină mare, supărătoare pentru ochi, iar distribuţia fluxului luminos
nu este întotdeauna cea mai avantajoasă din punct de vedere al obţinerii în condiţii economice
a nivelului de iluminare prescris pe suprafeţele iluminate.
Pentru evitarea acestor inconvenienţe, sursele de lumină se includ în corpuri de
iluminat. Corpul de iluminat este un aparat care serveşte la distribuirea, filtrarea sau
transformarea lămpilor, construit din toate piesele necesare pentru fixarea şi protejarea
lămpilor, precum şi pentru conectarea acestora la circuitul de alimentare.
Părţile componente ale unui corp de iluminat pot fi grupate în două părţi, cu rol
funcţional distinct: sistemul optic şi armătura.
- Sistemul optic cuprinde următoarele elemente:
o reflectoare, bazate pe fenomenul de reflecţie;
o refractoare, bazate pe fenomenul de refracţie;
o ecrane difuzate din substanţe translucide, care având suprafaţa mare,
acoperă lămpile din corp, reducând luminanţa prin difuzie;
5
 o filtre colorate;
o grătare de ecrane din elemente opace sau translucide, dispuse pentru a
masca lămpile de vederea directă, sub un unghi determinat.
- Armătura corpului constă în ansamblul pieselor, în general metalice, care
asigură:
o fixarea lămpii şi a sistemului optic;
o alimentarea cu energie electrică (conductoare, balasturi, startere,
condensatoare);
o protejarea lămpilor împotriva atingerii, prăfuirii sau umezelii (glob de
sticlă, grilaj de protecţie).
Construcția lămpii fluorescente
Lampa fluorescentă este construită dintr-un cilindru de sticlă care are depus pe
peretele interior o pudră fluorescentă care are în structură un luminofor în amestec cu alte
substanțe.
La cele două capete cilindrul de sticlă este pevăzut cu câte un soclu din aluminiu
prevăzut cu 2 electrozi. La cei doi electrozi de la fiecare capăt al tubului este conectat câte un
filament din wolfram dublu spiralat acoperit cu oxizi care au o puternică emisie
termoelectronică.
Tubul este umplut cu un gaz inert (argon) la joasă presiune și câteva miligrame de
mercur sub formă de vapori și în stare lichidă.
Filamentele de la capetele tubului au rolul de a încălzi gazul inert din interiorul tuului.
Gazul inert din interiorul tubului fiind ușor ionizabil are rolul de a ușura amorsarea
descărcării și ionizarea vaporilor de mercur.
Atomii de mercur produc radiații ultraviolet care sunt transformate de către stratul de
pudră fluorescent de pe peretele interior al tubului în radiații luminoase vizibile. Luminoforul
din compoziția pudrei fluorescente stabileste nuanța și temperatura de culoare a luminii emise
de către lampa fluorescentă:
- lumina caldă: nuanța care se încadrează în gama galben-roșu;
- lumina neutră: nuanța de alb pur;
- lumina rece: nuanța care se încadrează în gama verde-albastru.

6
 Elemente constructive ale tubului fluorescent

Principalele caracteristici ale lămpilor fluorescente de joasă presiune, sunt:

- temperatura tubului fluorescent redusă, în timpul funcționării normale (cca 40
grade C);
- durata medie de viață - pentru funcționarea normală, de peste 10 ori mai mare
ca cea a lămpilor cu incadescența (cca 10.000 ore);
- aprinderea (amorsarea):
o se realizează la o tensiune de aprindere mult mai ridicată decât cea
nominală a rețelei, care nu asigură o intensitate a câmpului electric
suficientă, datorită dimensiunilor mari ale tubului (până la 1.5 m), prin
intermediul unui starter (neamorsarea tubului după mai multe comutări
provocând distrugerea rapidă a starterului, nedimensionat pentru un
regim de suncționare repetitiv);
o în condiții normale de funcționare durează 1-4 secunde;
o implică o încălzire prealabilă a catozilor tubului fluorescent, pentru
asigurarea emisiei de electroni;
o se face cu dificultate la temperaturi negative;
o după realizare, impune limitarea cu un balast a curentului prin lampa
care scurtcircuitează starterul;
- fenomenul de pâlpâire, corespunzator alternantelor curentului alternativ ce
poate crea un efect stroboscopic;
- culoarea luminii emise – depinde de rețeta luminoforului, impunând
respectarea ei la înlocuirea tubului fluorescent, pe baza denumirii sau
simbolurilor associate.

7
 Funcționarea tubului fluorescent
Tubul fluorescent se conectează conform schemei electrice de la începutul capitolului.
Astfel: starterul realizează supratensiunea la bornele tubului, necesară la amorsarea
arcului. La aplicarea tensiunii starterul permite aducerea catodului la incandescenţă şi apoi
întreruperea curentului de încălzire după ce lampa se aprinde. Prin întreruperea circuitului se
realizează supratensiunea într-o bobină de reactanţă. Cel mai răspândit este starterul cu
descărcare în regim de licărire care se compune dintr-un tub mic umplut cu argon, în care se
găsesc 2 electrozi, unul din sârmă de nichel, iar al doilea dintr-un bimetal. Lampa este fixată
într-o carcasă PVC pe a cărei placă de bază fabricată dintr-un material izolant, se află bornele
de contact. În paralel cu lampa se poate lega un condensator pentru reducerea perturbaţiilor
radiofonice la întreruperea curentului de preîncălzire.
Întrucât caracteristica volt-amper a unui tub prezintă o pantă negativă, apare
necesitatea de a limita curentul prin tub şi în acelaşi timp de a realiza o funcţionare stabilă a
acestuia. Practic se realizează cu "balastul". Constructiv acesta se prezintă sub forma unor
rezistenţe în curent continuu - bobine de reactanţă cu flux de dispersie mare, bobină cu miez
de fier cu flux mare de scăpări etc. La întreruperea circuitului de către starter se schimbă
brusc intensitatea câmpului magnetic în bobina de reactanţă ce duce la apariţia unui vârf de
tensiune de 1000-2000[V] suficient pentru a stabili descărcarea. Există următoarele tipuri de
balast:
- Balastul inductiv, este constituit dintr-o bobină cu miez de fier cu flux mare de
scăpări care prezintă o caracteristică volt-amper puternic căzătoare (similară cu a
transformatorului de sudură). Din punct de vedere electric este o impedanţă inductivă care,
legată în serie cu lampa, realizează un defazaj în urmă al curentului faţă de tensiunea reţelei
de cca. 60°.
- Balastul capacitiv, este un balast inductiv normal, legat în serie cu un
condensator de capacitate de 3,8-4,5[µF]. Ansamblul astfel realizat constituie o impedanţă
capacitivă, realizând un defazaj înainte al curentului faţă de tensiunea reţelei de cca. 60°.
- Balastul pentru aprinderea rapidă fără starter cuprinde in afară de inductanţă şi
un circuit compus dintr-o capacitate şi o inductanţă. Acest circuit este aproape în rezonanţă
cu reţeaua. Prin folosirea acestui tip de balast durata amorsării lămpii este mai mică decat la
cele cu starter şi tuburile fluorescente au o aprindere mai sigură la temperaturi scăzute ale
mediului ambiant. Din această cauză montajul descris este folosit la corpurile de iluminat
exterior. Factorul de putere este ridicat, fiind de aproximativ 0,95.

8
 Prin urmare, la alimentarea lămpii cu energie electrică, calea cu cea mai mică
rezistenţă este prin circuitul care are în componenţă starterul (în timpul funcţionării normale
curentul electric trece prin amestecul de gaze din interiorul tubului). Curentul electric străbate
cei doi electrozi ai lămpii, încălzindu-i, ceea ce duce la eliberarea de electroni în interiorul
tubului, deci, în consecinţă, la ionizarea argonului. Starterul este la rându-i un mic tub care
funcţionează tot pe principiul descărcării electrice într-un amestec de gaz ionizat, neon de
cele mai multe ori. Când curentul electric alimentează iniţial circuitul de bypass (să convenim
să numim astfel circuitul cu starter), se generează un arc electric între cei doi electrozi ai
starterului, realizându-se conexiunea, iar starterul se aprinde. Unul din cei doi electrozi ai
starterului este un bimetal care se îndoaie la căldură. Starterul aprins generează pe lângă
lumină şi căldură, astfel că electrodul bimetalic se îndoaie şi realizează contactul cu celălalt
electrod al starterului. Dispare astfel arcul electric, gazul din interior nu mai este ionizat, şi
starterul se stinge, iar bimetalul nu mai primeşte cantitatea de căldură necesară şi revine la
forma iniţială, deschizând circuitul.
În tot acest timp filamentele lămpii au ionizat gazul din interiorul tubului, dând
naştere unui mediu conductiv din punct de vedere electric. Tubul mai are nevoie de o
tensiune iniţială pentru a se stabili un arc electric, iar aceasta este generată de balast. Când
curentul electric străbate circuitul de bypass, balastul, în principiu o bobină, generează un
câmp magnetic care este menţinut de alimentarea cu energie electrică. La deschiderea
starterului, pentru o scurtă perioadă de timp balastul nu mai este alimentat, se schimbă brusc
intensitatea câmpului magnetic al bobinei, ceea ce duce la apariţia unui vârf de tensiune de
1000-2000 de volţi, suficient pentru a stabili descărcarea în amestecul de argon şi vapori de
mercur la presiune joasă.
Pentru exemplificare am ales un corp de iluminat IP40 tip fluorescent instalare
aparentă.
Acesta este echipat cu balast electronic, dispersor și întrerupător. Cablajul acestuia
este de tip HO7RNF – 2x0.75 mm2. Corpul de iluminat este destinat montării sau suspendării
pe tavan.
Alegerea sdv-urilor
Pentru acest montaj avem în vedere:
- scara, pentru a putea ajunge la înălțimea de montaj și lucra în siguranță;
- maşină de găurit, pentru efectuare găurilor unde ulterior va fi prins corpul de
iluminat;

9
 - șurubelnița, pentru prinderea diblurilor, holzșuruburilor și pentru efectuare de
conexiuni;
- detector de cabluri electrice sub tensiune;
- cleşte pentru dezizolat cabluri.
Realizarea montajului
Înainte de instalarea corpului de iluminat, ca și la schimbarea lămpi fluorescente
(tubului) trebuie întreruptă alimentarea cu tensiune de la rețea. Ne asigurăm că lampa
fluorescentă (tubul) utilizat corespunde tipului stabilit, că tensiunea nominală a aparatului
este compatibilă cu tensiunea rețelei și ca circuitul de alimentare este echipat cu dispozitive
de protecție adecvate.
Întrerupem alimentarea. Pentru montarea corpului de iluminat, se înseamnă pe tavan
locul în care acest corp de iluminat va fi montat apoi se va fixa cu ajutorul diblurilor și a
holzșuruburilor.
După montaj se va extrage unul din capetele laterale prin presarea celor două
terminații flexibile laterale ale capacelor țn exterior. Se introduce tubul fluorescent apoi se
introduce cu grijă capătul terminal al corpului fluorescent. Alimentarea corpului se face prin
lateral.
Trebuie evitată montarea corpului de iluminat în locuri expuse la vibrații și șocuri
mecanice puternice.
Lampa fluorescentă se fixează în cele două dulii de la capetele corpurilor de iluminat,
răsucindu-se ușor până când contactele lămpii au intrat în locașurile duliilor.

Nr. Denumirea operației SDV și AMC utilizate la realizarea Timp de

Crt.
1. Alegerea SDV-urilor și a
materialelor necesare
executării operațiilor și
stabilirea amplasării
componenetelor instalației
2. Prinderea corpului de iluminat
3. Realizarea conexiunilor
4. Fixarea lampii
operației lucru
estimat
maşină de găurit; burghie pentru beton cu 10 min.
prindere SDS; scară; șurubelniță
maşină de găurit; burghie pentru beton cu 30 min.
prindere SDS; şurubelniţa; detector de
cabluri electrice sub tensiune
cleşte pentru dezizolat cabluri; 15 min
şurubelniţe, detector de cabluri electrice
sub tensiune
2 min.

10
5. Respectarea normelor de Echipament de proteie complet 57 min.
sănătate și securitate în muncă,
PSI și protecția mediului

BIBLIOGRAFIE
 https://casasidesign.ro/surse-de-lumina-cu-descarcari.html
 https://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/58-lampile-
fluorescente.html
 https://i.dedeman.ro/media/file/file/i/n/instructiuni_de_montaj_corp_fia_1x14w_211_bala
st_electronic_si_disperor_1012746_i.pdf
 Cartea electricianului instalator - Editura tehnică
 Niculae Mira: Instalații și echipamente electrice, EDP, București, 1991
 Norme de protecţia muncii pentru instalaţii electrice, Ediţia a IV a ICEMENERG
1976

11