Sunteți pe pagina 1din 22

Liceul ..................................................

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII


NIVEL 4

CALIFICARE PROFESIONALĂ: Tehnician în instalații electrice

Tema proiectului:

CORPURI DE ILUMINAT

Îndrumător Absolvent
............. ........................

2019

1
CUPRINS

Argument........................................................................................................... 3
Generalități.........................................................................................................4
Surse de lumină incandescente...........................................................................5
Corpuri de iluminat pentru lămpi cu incandescență............................................7
Surse de iluminat cu descărcări...........................................................................9
Surse de lumină fluorescente de joasă presiune.................................................11
Corpuri de iluminat pentru lămpi fluorescente de joasă presiune.......................13
Surse de lumină fluorescente de înaltă presiune.................................................15
Corpuri de iluminat pentru lămpi fluorescente de înaltă presiune.......................16
Montarea corpurilor de iluminat ........................................................................18
Măsuri de protecția munci și de prevenire șî stingere a incendiilor......................20
Bibliografie.........................................................................................................23

2
Argument

Mi-am ales această temă deoarece mi s-a părut un subiect interesant pentru a
îmi verifica cunoşintele dobândite în cursul a celor patru ani de liceu.

Lumina condiţionează în mare măsură activitatea omului. Iluminatul la nivel


corespunzător contribuie la mărirea productivităţii muncii, la reducerea numărului
de accidente, la evitarea erorilor. Iluminarea este cantitatea de lumină, sau de flux
luminos, primită pe unitatea de suprafaţă. Datorită faptului că în multe cazuri se
foloseşte prea puţină lumină sau prea multă decât este necesar pentru derularea
unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie măsurat cu un Lux-metru,
valorile măsurate fiind comparate cu standardele în vigoare pentru locaţii diferite,
puterea efectiv consumată de lămpile montate se va măsura cu un cleşte wattmetric.

Instalaţiile de iluminat electric trebuie să realizeze un anumit nivel de


iluminare, concomitent cu îndeplinirea unor condiţii de calitate, reclamate de
caracterul subiectiv al iluminatului. În afară de acestea, instalaţiile de iluminat
(artificial-electric) trebuie să aibă, pentru a fi economice, o mare adaptibilitate la
condiţiile variate de funcţionare, dată fiind corelaţia strânsă cu iluminatul natural.
Iluminatul fluorescent este eficient si economic. Eficacitatea luminoasa (lumen/watt)
a tuturor lămpilor fluorescente este ridicată, comparativ cu a altor surse luminoase.
Culoarea nominală a lampilor TLD creează o anumită atmosferă ,care variază de la
alb cald ,pana la alb rece lumina zilei. Culoarea nominală este determinată de
temperatura de culoare a lămpii.

3
GENERALITĂȚI

Corpurile de iluminat sunt dispozitive îîn care se monteazaă una sau


mai multe laă mpi electrice (surse de luminaă ) sş i care realizeazaă îîn totalitate sau îîn
parte urmaă toarele functşiuni :
- distribuie fluxul luminos îîn spatşiu dupaă necesitaă tşi;
- modificaă componentşa spectralaă a luminii;
- diminueazaă luminantşa surselor caî nd aceasta are valori periculoase
pentru ochi;
- asiguraă alimentarea cu energie electricaă sş i izoleazaă electric sursele
de celelalte elemente constructive;
- asiguraă sustşinerea mecanicaă a surselor de luminaă sş i a accesoriilor
lor;
- asiguraă pretectşia mecanicaă sş i îîmpotriva diferitşilor agentşi nocivi.

Elementele componente ale unui corp de iluminat sunt :


a) sistemul optic care poate fi format din :
- elemente reflectante (oglinzi);
- elemente transmitşaătoare (abajururi, globuri);
- elemente selectiv absorbante (filtre de culoare).
b) armaă tura care contşine elementele de fixare mecanicaă a : laă mpilor,
sistemului optic, conductoarelor electrice de legaă turaă sş i a aparatelor necesare
functşionaă rii surselor electrice de luminaă (diferite montaje);
c) sursa electricaă de luminaă .

SURSE DE LUMINĂ INCANDESCENTE

4
Laă mpile electrice cu incandescentşaă sunt cunoscute sş i sub numele de
becuri.
Componentele unei laă mpi cu
incandescentşaă sunt :
1 – balon de sticlaă
2 – suportul de sticlaă
3 – tub de sticlaă
4 – bastonasş ul de sticlaă
5a – electrozi
5b - suportul electrozilor
5c – portşiune de cupru
6 – filament din wolfram
7 - caî rlige de molibden
8 – disc de sticlaă
9 – soclu cu filet de tip Edison
10 – soclu cu filet de tip baionetaă
11 – sş tifturi

La laă mpile electrice cu


incandescentşaă emisiunea luminoasaă
se produce prin îîncalzirea cu ajutorul curentului electric, a unui filament de
wolfram la o temperaturaă cuprinsaă îîntre 2000-3000 grade C.

Temperatura de topire a wolframului este 3665 grade K. Lampa normalaă cu


incandescentşaă este compusaă dintr-un balon de sticlaă , sudat de suportul de sticlaă .
ÎÎn interiorul suportului de sticlaă se aflaă un tub deschis la partea superioaraă .
Tubul se îînchide la partea sa inferioara dupa ce s-a faă cut vidul necesar îîn balon,
sau dupaă ce balonul a fost umplut cu gaz inert.

Bastonasş ul de sticlaă este sudat la partea superioaraă a suportului de sticlaă .

Electrozii sunt confectionatşi din cupru, daca in balonul de sticlaă este vid,
sau nichel, daca îîn balon s-a introdus gaz inert. De cei doi electrozi sunt fixate

5
capetele filamentelor de wolfram, care este sustinut de mai multe caî rlige de
molibden îîncastrate îîn discul de sticlaă fixat la capaă tul superior al bastonasş ului.
La extremitatea inferioaraă a balonului se fixeazaă , cu ajutorul unui chit special,
soclul, care poate fi cu filet Edison sau baionetaă .

Laă mpile se fixeaza îîn dulii prin îînsş urubare, cele de tip Edison, cu ajutorul
a douaă sş tifturi, cele de tip baionetaă .

Alimentarea cu energie electricaă a duliei, pentru a micsş ora pericolul de


electrocutare la atingerea filetului duliei, se face astfel îîncat polul de pe filet al
duliei saă fie legat la conductorul de nul.

Eficacitatea luminoasaă a laă mpilor cu incandescentşaă normale este


proportşionalaă cu puterea a cincea a temperaturii filamentului.

Ca urmare este important ca filamentul saă fie îîncaă lzit la o temperatura caî t
mai ridicataă , acesta fiind sş i avantajul culorii care odataă cu cresş terea temperaturii
se modificaă de la galben spre alb. Maă rirea temperaturii filamentului cauzeazaă
cresş terea vitezei de volatizare a metalului din care este confectşionat filamentul
ceea ce reduce durata de functionare a laă mpii ; in acelasş i timp prin condensarea
pe peretşii balonului a metalului evaporat, balonul se innegreste si fluxul luminos
al laă mpii scade.

Pentru a reduce volatizarea filamentului de wolfram incaă lzit la o anumitaă


temperaturaă , balonul laă mpii se umple cu gaz inert, amestec azot-argon sau
kripton-xenon.

Pentru a micsş ora innegrirea balonului laă mpilor cu vid, se introduc îîn balon,
odataă cu suspensia de fosfor rosu utilizataă pentru a absorbi urmele de gaze
active raă mase dupaă efectuarea vidului si halogenuri care transormaă depunerea
de wolfram in substantşe mai transparente. ÎÎn timpul functşionaă rii laă mpilor de
putere micaă temperatura filamentului de wolfram este de 2100 grade C, fatşaă de
2300-2500 grad C la laă mpile de 40-1000 W.

CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI


CU INCANDESCENȚĂ

6
Acestea sunt:
- Pendul (fig2.5), caî nd sunt suspendate cel mai utilizat este pendulul cu
glob opal in care se pot monta surse incadescente paî naă la la 200 W. Tot îîn
aceastaă categorie se îînscriu sş i lustrele cu unul sau mai multe bratşe, prin tija de
suspendare se monteazaă trei conductoare electrice pentru a asigura o aprindere
ratşionalaă a becurilor.

- Plafoniere (fig2.7), caî nd corpul de iluminat este fixat direct pe plafon


acestea sunt metalice, îîn care se pot monta becuri de paî naă la 200 W sş i din
portşelan sau aminoplast, îîn care se pot monta becuri de paî naă la 60 W. Becul este
protejat cu un glob din sticla opalaă sau striataă ;

- Aplice ( fig2.8), caî nd corpul de iluminat este fixat pe perete. Din aceastaă
categorie fac parte aplicele ornamentale, ce se executaă îîntr-o varietate foarte
mare de modele. Tot din aceastaă categorie fac parte sş i aplicele din portşelan sau
aminoplast cu glob opal (sau sticla striata etc.). ÎÎn aplice se monteazaă , de regulaă ,
becuri de 25-60 W;

- Corpuri de iluminat etanșe la praf si vapori de apa. ÎÎn acestea se pot


monta becuri paî naă la 200 W. Se racordeaza cu conducte montate îîn tuburi
etansş e;

7
- Corpuri de iluminat portabile, de tip lampadar, veiozaă , lampaă de birou
etc. Sunt prevaă zute cu un bec (25-40W) sş i au un cordon pentru alimentarea cu
energie electricaă de la o prizaă .

Caracteristicile lor principale:


- nu sunt economice, avaî nd o eficacitate luminoasaă redusaă
- au o luminantşaă mare provocaî nd cu usş urintşaă fenomenul de orbire
- au o componentaă spectralaă tinzaî nd spre galben sş i rosş u, denaturaî nd
culorile naturale
- au o temperaturaă de culoare scazuta, putaî nd asigura iluminaă ri cu
valori mici (pana la 100lx)
- au o durataă de utilizare de circa 1000 h
- variatşiile de tensiune au influentşaă mare asupra fluxului luminos, a
eficacitaă tşii luminoase sş i a duratei de utilizare
- se pot racorda direct la retşea asiguraî nd aprinderea sş i stingerea instantanee

8
SURSE DE ILUMINAT CU
DESCĂRCĂRI

Laă mpile elecrice cu descaă rcaă ri sunt dispozitive a caă ror emisiune radiantaă
nu se poate defini îîn îîntregime numai prin temperatura corpului emitşaător.

Acestea sunt sursele folosite la reclame luminoase sau îîn special (îîn
studiouri de televiziune, cinematografie, tehnica de copiat etc.). Constau dintr-un
tub de sticlaă la ale caă rui capete se aflaă electrozii. ÎÎn interiorul tubului se gaă sesc
fie gaze, fie vapori metalici.

Calitatea senzatşiilor luminoase (culoarea) depinde de mediul ce se aflaă îîn


tub.

Tipuri de luminiscență utilizate curent îîn tehnica iluminatului:


~ luminiscența gazelor și a vaporilor metalici - prin trecerea
curentului elecric printr-un gaz sau prin vapori metalici se realizea -
zaă laă mpi cu luminaă catodicaă , cu coloanaă pozitivaă , cu descaă rcaă ri îîn
xenon, vapori de sodiu de îînaltaă presiune, utilizate îîn dverse domenii:
fotografie, maă surari, oscilografie, iluminat public)
~ luminiscența corpurilor solide - prin:
- fluorescentşaă – iradierea cu anumite radiatşii a substantşelor
fluorescente (luminofori), capabile saă reemita energia absorbitaă ,
sub forma radiatşiilor vizibile;
- elecroluminiscentaă – asş ezarea unor substantşe speciale îîn caî mpuri
elecrice alternative de joasaă frecventşaă, suficient de intense

Aceste laă mpi se leagaă la retşea prin intermediul unei bobine numitaă sş i
balast pentru a stabiliza descaă rcarea.

9
Laă mpile pentru reclamele luminoase, datorita distantşei mari dintre
electrozi, sunt alimentate cu tensiune îînaltaă prin intermediul unui transformator.

SURSE DE LUMINĂ FLUORESCENTE DE JOASĂ PRESIUNE


~ TUBURI LUMINOASE ~

Acestea sunt sursele care folosesc fenomenul de fluorescentşaă propriu


unor substante denumite luminofori. Acest fenomen constaă îîn transformarea
radiatşiilor invizibile îîn radiatii vizibile. Luminoforul se aplicaă pe fatşa interioaraă a
unui tub îîn care se produc descaă rcaă ri
electrice îîn vapori de mercur. ÎÎn
figura 2.10 se indicaă modul de legare
la retşea a unei laă mpi fluorescente
tubulare. Lampa fluorescenta T are 2
electrozi E1 sş i E2 executatşi sub formaă
de filament. De aceea lampa are patru
borne, caî te doua pentru fiecare
electrod. ÎÎn serie cu electrozii se leagaă
balastul B (bobina) sş i un dispozitiv
numit starter ST. Tubul luminos T
,balastul B si starterul ST se aflaă
montate îîn corpul de iluminat
fluorescent CÎ. Legarea la retşea se

10
efectueazaă in rest ca pentru o sursa incadescenta, utilizandu-se un îîntreruptor
Î .Starterul ST sş i balastul B asiguraă aprinderea laă mpii, dupaă aceea curentul trece
prin tub, scurtcircuitaî nd starterul. Balastul ajuta îîn continuare la functşionarea
stabilaă a laă mpii. Condensatorul C are rolul de a îîmbunaă taă tşi factorul de putere
(cosφ) al laă mpii.
Stratul fluorescent se poate executa dupa cateva retşete care permit obtşinerea
unor nuantşe diferite pentru culoarea luminii emise de laă mpi. De aceea,
îînclocuirea unei laă mpi trebuie saă se facaă cu o lampaă de aceeasş i ¸¸culoare” aceasta
fiind specificataă fie prin denumire fie print-

un simbol. Aceste nuantşe de culori sunt: alb lumina zilei corectat (simbol 1x), alb
(2), alb superior (2x), alb cald (3) si alb cald superior (3x).

Au următoarele caracteristici:
- eficacitate luminoasaă mare (30-70lm/W)
- luminantşaă redusaă
- durataă de functşionare mare (6500h)
- spectrul fluxului luminos deformeaza culorile
- fluxul luminos si spectrul radiatşiilor este putşin dependent de
tensiune
-prezintaă un efect stroboscopic supaă raă tor (poate fi diminuat prin
legarea pe faze diferite ale circuitelor trifazate)
-racordarea la retşea nu se face direct, in circuitul respectiv
montaî ndu-se un balast, un condensator si starter

11
CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI FLUORESCENTE
DE JOASĂ PRESIUNE

Aceste corpuri de iluminat se executaă intr-o gamaă largaă de sortimente sş i


îîncep sa fie mult utilizate îîn prezent datoritaă avantajelor mari pe care le au
laă mpile fluorescente îîn comparatşie cu cele cu incadescentşaă. Corpurile
fluorescente sunt indicate prin simboluri compuse din litere, fiecare cu
semnificatşia ei:
I - pentru interior,
R - cu reflector (din tablaă ),
D - cu dispensor (din material plastic – stiplex),
G - cu gratar difuzant,
A - pentru montaj aparent,
I - montaj îîngropat (un al doilea Î),
S - pentru montaj suspendat,
SI - pentru montaj semîîngropat
P - protejat contra umiditaă tşii sş i prafului.
Simbolurile sunt îînsotşite sş i de douaă numere: primul numaă r indicaă varianta
de fabricatşie (01,02) sş i al doilea numaă r, format din trei cifre, indicaă ;

12
-prin prima cifraă numarul de laă mpi din corpul de iluminat;
-prin celelalte douaă puterea nominalaă a unei laă mpi.

ÎÎn cazul îîn care îîntr-un corp se aflaă mai multe laă mpi fluorescente, fiecare
dintre acestea se va lega la retşea (figura 2.10), fiecaă rei laă mpi corespunzaî ndu-i un
balast sş i un starter.

Se mai utilizeazaă urmaă toarele montaje de legare la retşea:


- montajul duo (fig 2.11), unde balastul B1 este o reactantşaă inductivaă iar
balastul B2 o reactantşaă capacitivaă . ÎÎn acest fel factorul de putere al montajului
este aproximativ 1.

- montajul tandem (vezi fig 2.12) pentru douaă laă mpi de 20W (T1 sş i T2) care
utilizeazaă îîn comun un balast (B) de 40 W;

13
- montajul fără starter (fig 2.13) utilizat pentru laă mpile de 40 W montate
îîn corpurile etansş e FÎPA si FÎPRA.

SURSE DE LUMINĂ FLUORESCENTE DE ÎNALTĂ PRESIUNE


~ BALOANE FLUORESCENTE~

Acestea sunt surse fluorescente îîn care descaă rcarea electricaă are loc îîntr-o
atmosferaă de vapori de mercur (sau sodiu) sş i
argon de îînaltaă prensiune, îîntr-un tub numit
arzaă tor A (fig 2.14). Arzaă torul A este introdus
îîntr-un balon de sticlaă acoperit la interior cu un
strat fluorescent. Pentru aprindere este utilizat
electrodul auxiliar EA, legat la potentşialul
electrodului E1 printr-o rezistentşaă R mare
(aproximativ 4000 Ω). La îînceput are loc
descarcaă rea intre EA si E2 pana ce mediul din
arzaă tor se incaă lzesş te sş i se ionizeazaă . Abia dupaă
aceea are loc descaă rcarea îîntre E2 si E1 sş i lampa

14
functşioneazaă . Aprinderea pentru asfel de surse,dureazaă 5—10 min si este
influentşataă la temperatura mediului exterior.
Cu caî t temperatura este mai scaă zutaă timpul de aprindere este mai lung.
Pentru stabilitatea functşionaă rii laă mpii, îîn serie cu aceasta se monteazaă o bobina
(balast inductiv) B. Laă mpile cu vapori de mercur se fabricaă cu puterile nominale
de 80W, 125W, 250W, 400W sş i 1.000W pentru tensiunea 220 V. Soclul laă mpilor
este filetat. De curaî nd se fabricaă baloane fluorescente de îînalta presiune, cu
vapori de sodiu cu puteri de 70 W, 125 W, 250 W sş i 400. Aceastea din urmaă au un
flux cu mult mai mare decaî t al laă mpilor de aceeasş i putere, dar cu vapori de
mercur. Laă mpile de 250 si 400 W au un soclu mai mare (numit Goliat) decaî t al
celorlalte laă mpi sş i nu se pot monta îîn locul lor.
Laă mpile cu vapori de mercur de îînalta presiune au o eficacitate luminoasaă
ridicataă (34 – 46 lm/W ), durata de functionare mare (~6000 h), volum mic fatşaă
de alte laă mpi de aceeasş i putere, suportaă bine supratensiuni de paî naă la 20%.

Ca dificultaă tşi se pot nota :


- au luminantşa mare necesitaî nd îînaltşimi de montaj de peste 6 m
- nu redau corect culorile
- au un efect stroboscopic pronuntşat
- tensiunea sş i timpul de amorsare depind de temperaturaă
- timpul de intrare îîn regim este de circa 15 min.

CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LĂMPI FLUORESCENTE


DE ÎNALTĂ PRESIUNE

Se fabricaă îîn mai multe variante constructive, diferite prin modul de


utilizare, constructşie si posibilitaă tşii de echipare. Se pot utiliza îîn iluminatul

15
public, iluminatul exterior de incinta, îîn iluminatul halelor industriale de mare
îînaltime (peste 10m), îîn iluminatul sş antierelor etc.

ÎÎn simbolurile ce s-au adoptat pentru denumirea lor se utilizeazaă


urmaă toarele litere:

P - corp pentru iluminatul public


V - corp echipat cu laă mpi cu descaă rcaă ri îîn vapori de mercur
VS - dacaă este echipat cu laă mpi cu descaă rcaă ri îîn vapori de sodiu
A - faă raă apaă raă tor;
B - cu apaă raă tor;
E - corpul este etansş la praf sş i apaă ;
P - constructşie tip pitic;
C - constructşie tip ciupercaă ;
T - constructşie tronconicaă ;
Tp - corp pentru trecere de pietoni;
p - corp montat pe staî lp;
s - corp suspendat pe cablu;
c - corp montat îîn consolaă ;
f - corp montat pe o fundatşie.

De exemplu : PVA-2p-1250: corp pentru iluminat public cu laă mpi cu vapori


de mercur, faă raă apaă raă tor, varianta constructiva 2, pentru montaj pe staî lp, echipat
cu o lampaă cu o putere de 250 W.

16
MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT

Montarea corpurilor de iluminat constituie operatşia prin care se finalizeazaă


executşia instalatşiei electrice interioare. Corpurile de iluminat sunt obiecte de
instalatşii, îîn care se monteazaă una sau mai multe laă mpi electrice, repectiv becuri
incandescente, pentru a se obtşine o iluminare corespunzaă toare a distantşei
îîncaă perii.
Corpurile de iluminat sunt executate din diferite materiale, sub diverse
forme care saă dea un aspect caî t mai plaă cut, putaî ndu-se monta pe acestea becuri,
laă mpi fluorescente, laă mpi cu vapori de mercur etc.
Fixarea corpurilor de iluminat se face pe:
- Elementele de constructşii orizontale: plafon, grinzi sau alte structuri
- Elemente de constructşii verticale: peretşi staî lpi etc.
Corpurile de iluminat se pot monta îîngropat îîn elementele de constructşie
amintite sau aparent pe acestea.
Montajul îîngropat este pretentşios din punctul de vedere al executşiei sş i nu
oferaă accesul usş or la elementele corpului de iluminat. Acest montaj permite
realizarea unui finisaj mult mai bun al elementelor de constructşii sş i o maă rire al
gradului de confort.
Montajul aparent este cel mai des utilizat datoritaă accesului usş or la toate
paă rtşile corpului de iluminat, ceea ce permite curaă tşirea, schimbarea laă mpii din
corp, efectuarea reparatşiilor.

17
ÎÎn cazul montaă rii corpurilor de iluminat pe plafon acestea se pot fixa direct
fig 7 sau suspendat fig 8. Caî nd corpul este cu incandescentşaă sş i se fixeazaă direct
pe plafon, talpa corpului se prinde cu sş urub îîntr-un diblu de lemn, sau cu boltşuri
îîmpusş cate din material plastic. Se executaă conexiunile electrice îîn dulie, se
monteazaă lampa sş i celelalte paă rtşi ale corpului de iluminat. Corpurile de iluminat
suspendate sunt prevaă zute cu o tijaă caî rlig agaă tşataă de un alt caî rlig prins îîn plafon
fig 8. Tija are rolul de a sustşine corpul de iluminat la îînaă ltşimea doritaă sş i de a
proteja conductoarele electrice.

Fig 7. Montarea corpului de iluminat pe plafon


1- Corp de iluminat; 2- dibluri de prindere; 3- tub de protectşie pentru
conductele electrice

18
Fig 8. Corp de iluminat cu incandescentşaă montat suspendat
Corp de iluminat; 2- tijaă de suspendare cu caî rlig; 3 diblu;4- coltşar drept; 5 –tub
de protectşie; 6- conducte electrice

Corpurile de iluminat sunt echipate cu dulii sş i conductoare, numaă rul sş i


sectşiunea lor fiind determinataă de puterea becurilor sş i de tipul circuitului de
luminaă (simplu, dublu pentru luster etc.). Conductoarele proprii ale corpurolor
de iluminat, dupaă ce au straă baă tutt suportul laă mpii, tija sş i ramificatşiile sunt legate
la bornele duliei, îîn care se îînsş urubeazaă becurile. Corpul de iluminat astfel
asamblat este racordat la circuitul de luminaă , prin legarea conductoarelor
proprii cu conductoarele circuitului de luminaă .

MĂSURI DE PROTECȚIA A MUNCII ŞI DE PREVENIRE ŞI


STINGEREA A INCENDIILOR

1. Măsuri de protecția muncii


ÎÎn marea majoritate accidentele ce survin îîn exploatarea, îîntretşinerea sş i
repararea masş inilor sş i aparatelor electrice se datoreazaă neglijentşei sau lipsei de
atentşie a personalului muncitor. Pentru a se evita aceste accidente se impune îîn
mod deosebit disciplina îîntregului personal prin respectarea normelor de
exploatare a îîntregului echipament electric, a normelor de protectşia muncii si
PSÎ precum sş i folosirea mijloacelor de protectşie corespunzaă toare efectuate de
caă tre personal.
Pentru desfaă sş urarea activitaă tşi îîn conditşii normale personalul trebuie dotat
corespunzaă tor cu echipamente de lucru sş i izolante. Este interzisaă executarea
lucraă rilor faă raă mijloace de protectşie prevaă zute îîn normele de protectşia muncii.
Mijloacele de protectşie care au rolul de a proteja persoanele îîmpotriva
electrocutaă ri prinizolarea lui fatşaă de paă rtşile aflate subtensiune sunt:
- scule cu maî nere izolante - clesş ti sş i praă jini electroizolante
- maă nusş i, cizme sş i galosş i din materiale electroizolante
- covorasş e de cauciuc sş i platforme electroizolante (lemn)

19
ÎÎn unele instalatşii sunt necesare sş i alte mijloace de protectşie cum sunt:
ochelarii de protectşie, maă sş ti de gaze, maă nusş i sş i cizme îîmpotriva substantşelor
toxice. Acestea asiguraă protectşia personalului îîmpotriva arcului electric a
produselor de ardere sş i a actşiuni agentşilor chimici.
Pentru lucraă rile de îîntretşinere sş i reparatşii paă rtşile din instalatşiile respective se
scot de sub tensiune sş i se leagaă la paă maî nt.
De asemenea pentru instalatşiile raă mase sub tensiune sş i pentru a fi delimi-
tataă zona îîn care se lucreazaă se vor monta plaă cutşe avertizoare cu inscriptşiile
corespunzaă toare dupaă caz: „STOP”, „SE LUCREAZAĂ !” etc.
La locurile de îîntrerupere a alimentaă ri unui cablu sau a unei linii aeriene
(îîntrerupaă tor, separator sau sigurantşe fuzibile) caî nd acestea se scot de sub
tensiune pentru lucraă ri de reparatşii se pun plaă cutşe avertizoare cu inscriptşia: „NU
ÎÎNCHÎDETş Î!”, „SE LUCREAZAĂ PE LÎNÎE!”.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare pe durata exploataă rii masş i-
nilor sş i aparatelor electrice se iau urmaă toarele maă suri de protectşie:
- manevrarea echipamentului de pornire a masş inilor electrice cu actşionare
manualaă se executaă cu maă nusş i electroizolante. ÎÎn cazul instalaă rii dispozitivelor
de comandaă îîn locul cu umiditate mare se vor folosi maă nusş i electroizolante iar îîn
fatşa acestui echipament se instaleazaă platforme electroizolante (graă tare din lemn
cu izolatoare suport).
- la motoarele electrice protejate numai prin sigurantşe sş i care nu au alte
elemente de separatşie îîn fatşa acestora, îînainte de îînceperea oricaă rei lucraă ri pe
circuitul de fortşaă, demontarea acestei sigurantşe se face folosind maă nusş i
electroizolante. ÎÎn locuri umede, îîn fatşa motoarelor electrice vor fi amplasate
platforme electroizolate. ÎÎn locul sigurantşelor demontate vor fi montate capace
de sigurantşaă faă raă patronul fuzibil vopsit îîn rosş u.
- îîn cazul îîn care elementele de protectşie electricaă ale unui motor se gaă sesc
îîn altaă îîncaă pere, îîn mod suplimentar se va deconecta cablul de alimentare de la
bornele motorului sş i vor fi asigurate conductoarele acestuia cu degetari de
cauciuc.
- corpurile masş inilor electrice sş i cele ale îîntregului echipament electric din
circuitul de fortşaă vor fi legate la paă maî nt, elementele care executaă misş carea de
rotatşie trebuie îîngraă dite sau protejate cu apaă raă tori (curele de transmisie,
ventilatoare, paă rtşi deschise ale arborilor etc.)
- este interzis a se lucra la conductorul de legare la paă maî nt îîn timp ce
motorul functşioneazaă sş i este sub tensiune; scoaterea plaă cilor avertizoare sş i
punerea îîn functşiune a echipamentului electric se vor face numai dacaă îîn
registrul atelierului respectiv s-a consemnat faptul caă lucrarea a fost îîncheiataă ,
precum sş i numele persoanei care a comunicat acest lucru.
ÎÎn scopul preveniri personalului de exploatare a pericolului de atingere a
pieselor aflate sub tensiune, îîn apropierea acestora se afisş eazaă inscriptşii sau

20
plaă cutşe specifice pentru fie-carefel de tensiune sş i curent se vor utiliza notatşii
prevaă zute îîn normative.

2. Măsuri de prevenire și stingere a incendiilor


ÎÎn timpul exploataă rii masş inilor sş i aparatelor electrice, pe laî ngaă pericolul
electrocutaă rii, curentul electric poate provoca incendii, datoritaă îîncaă lzirii
aparatajului electric îîn timpul functşionaă rii, îîn timpul scurtcircuitului sau
suprasarcinilor.
Arcul electric produs datoritaă unor deranjamente îîn instalatşiile electrice
pot provoca arsuri personalului care lucreazaă sau pot determina aprinderea
prafului aglomerat sau a unor amestecuri de gaze din atmosfera îîncaă perii.
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scaî nteilor a
supraîîncaă lziri trebuieluate urmaă toarele maă suri:
- la regimurile de functşiune îîn plinaă sarcinaă paă rtşile motoarelor electrice nu
trebuie saă seîîncaă lzeascaă paî naă la o temperaturaă periculoasaă ( lagaă rele saă nu
depaă sş eascaă 80 grade)
- sigurantşele, îîntrerupaă toarele sş i alte aparate electrice care îîn timpul exploataă -
rii pot provocaîîntreruperea curentului electric, trebuie îînchise îîn carcase.
- paă rtşile reostatelor sau a altor aparate care se îîncaă lzesc îîn timpul functşionaă rii
trebuie montate pe socluri izolate termic.- Pentru a se putea interveni îîn caz de
incendiu se recomandaă ca laî ngaă masş inile unelte saă fieamplasate extinctoare cu
CO2
- folosirea apei este interzisaă la stingerea incendiilor îîn instalatşiile electrice
deoarece prezintaă pericol de electrocutare sş i extinderea defectşiuni.

21
BIBLIOGRAFIE

1. https://www.scribd.com/document/130064250/Corpuri-de-Iluminat
2. https://www.scribd.com/doc/93641474/Instalatii-Electrice-de-Iluminat
3. https://casasidesign.ro/surse-de-lumina-cu-descarcari.html
4. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/electrotehnica/surse-si-corpuri-de-
iluminat-fluorescente- de-joasa-presiune-207783.html
5. https://www.brighthubengineering.com/consumer-appliances-
electronics/70833-how-a-light-bulb-works/
6. http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/CORPURI-DE-
ILUMINAT-PENTRU-LAM195.php
7. https://www.canpower.ro/tehnologii-in-iluminat-interzise-din-2015/

Notă:
Sper să-ți folosească tot ce e aicia.
Te pupă Oprian David de la Curtea de Argeș
❤❤❤

22

S-ar putea să vă placă și