Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Filiera: Tehnologică
Domeniul: Electric
Specializarea: Tehnician în instalații electrice
Nivel de calificare: 4
Autor,Elev Îndrumător,
Alexandru Marius Constantin Prof. Vlasceanu Ion
clasa a XII-a D
2017-2018
1
Realizarea unei instalatii
electrice de curenti slabi
pentru soneri
2
Cuprins
1.Argument
2. Instalatii de sonerii……………………………………………………………………5
6. Bibliografie……………………………………………………………………..……17
3
Argument
Prin instalatii de curenti slabi, se inteleg, in general, instalatiile electrice care sunt
parcurse de curenti de intensitate relativ mica in raport cu cei ce parcurg instalatiile de
lumina sau forta. Intensitatea scazuta a curentului se datoreaza in special puterii
receptoarelor din astfel de instalatii, care este mica. Totusi, denumirea este improprie,
deoarece si aceste instalatii pot fii parcuse de curenti mari, mai ales cand sunt alimentate
cu tensiune redusa.
Principalele tipuri de instalatii care sunt cuprinse sub aceasta denumire sunt :
Instalatii pentru semnalizari acustice si optice (ca exemple pot fii date : instalatii de
sonerii, pentru chemarea si cautarea de persoane, de avertizare, de avertizare a unei
situatii anormale in constructie etc. ) ;
Acestea sunt cele mai raspandite instalatii de curenti slabi. Dintreacestea fac parte :
Instalatiile de sonerii ;
4
1.Instalatii de sonerii
Acestea au rolul de a produce un semnal acustic pe cale electrica. Cea mai simpla instalatie
de sonerie (fig. 2.1) este compusa din :
Transformatorul electric, care are rolul de a reduce tensiunea retelei de 220 V (sau
120 V) la tensiunea de 3 ; 5 ; 8 ;
clopotul electric care are rolul de a transforma enegia electrica in energie acustica usor
de perceput de om ;
5
Fig.2.2. Montarea instalatiei de sonerie : 1 – sigurante fuzibile ; 2 – transformatoare ; 3 –
clopot ; 4 – buton ; 5 – conducte electrice de legatura in tabloul electric ; 6 – conducte
electrice montate in tub de protectie si ingropate in perete ; 7 – placa tabloului elecric.
Soneria electrica (fig. 2.3) este formata dintr-un electromagnet de curent alternativ, care are
doua bobine 1,un miez de fier 2, o lamela elastica metalica 3(care are la varf un mic
ciocanel) si un clopot metalic 4.
Cand electromagnetul este parcurs de curent, lamela elastca 3 vibreaza si loveste clopotul 4,
provocand un semnal acustic.Sunetul poate fii schimbat ca intensitate prin modificarea
distantei dintre ciocanelul lamei 3 si clopotul 4. Acesta se face prin strangerea sau slabirea
surubului de fixare al clopotului. Toate aceste piese se monteaza pe un suport de ebonita 5,
6
care este prevazut cu niste urechi de prindere 6. Legaturile electrice la infasurarea
electromagnetului se face la bornele 7.
In cazul locuintelor cu putine apartamente, soneriile pot fi actionate din doua locuri(fig.
2.5) ; de la usa de intrare in cladire (unde pe o placa se afla toate butoanele pentru
apartamentele din acesta) si de la usa fiecarui apartament.
a b
Fig.2.5. Schema electrica a unei instalatii de sonerii pentru o locuinta cu sase apartamente : a
–schema multifilara ; b scheme unifilara ;
7
2.1.Instalatii pentru chemarea de persoane
Sunt intalatii de curenti slabi fracvent utilizate in spitale si hoteluri.In figura 2.7 este
prezentata shema desfasurata a unei astfel de instalatii. Butoanele b1.1 b1.2 si b1.3 * se afla
in camera 1 langa fiecare pat (sau un buton intre doua paturi), butoanele b2.1, b2.2 si b2.3 in
camera 2 etc.
Soneria h0 si lampile de semnalizare h1. 1, h2.1 etc. se afla montate in incaperea de
supraveghere unde se afla persoana cautat.Lampile h1.2,h2.2 etc. Se monteaza pe culoar,
deasupra camerelor 1, 2 etc.Instalatia mai cuprinde releele d1, d2 care se gasesc montate pe
acelasi panou cu soneria h0 si lampile h1 .1, h2.1.Instalatia functioneaza in felul urmator :
cand personalul de serviciu este cautat, se apasa pe unul din butoanele b1.1 ... b2.3 ,de
exemplu b2.2 (buton ce este montat in camera 2 langa patul 2). Aceste butoane sunt duble,
efectuand simultan contactele 1-2 si 2-3. Butonul b2.2 stabileste urmatoarele circuite :
Fig 2.7. Schema electrica desfasurata a unei instalatii pentru chemarea de persoane dintr-
un spital
8
inchide contactele normal deschise 1d2 si 2d2. Primul dintre acestea asigura automentinerea
releului d2, iar al doilea asigura functionarea lampilor de semnalizare h2.1 (din camera de
supraveghere) si h2.2 (aflata pe coridor, deasupra usii camerei din care s-a
chemat),realizandu-se si o avertizare optica. Aceasta permite o usoara identificare a incaperii
din care sa facut apelul.
Fig 2.8. Instalatie pentru chemarea de persoane dintr-un spital pentru patru camere cu trei
paturi in fiecare camera
Soneria h0 functioneaza numai atat timp cat se apasa pe butonul b2.2, in timp ce lampile
h2.1 si h2.2 raman aprinse, deoarece releul d2 este parcurs de current. Dupa rezolvarea
apelului, personalul de serviciu revine in camera de supraveghere si deblocheaza releul d2,
pregatind instalatia pentru un nou apel din aceeasi incapere. Daca pe perioada absentei din
incaperea de supraveghere a personalului se efectueaza unul sau mai multe apeluri din alte
camere, lampile de avertizare corespunzatoare acestor camere raman aprinse atat pe panoul
din incapere, cat si pe culoare, permitand identificarea rapida a locurilor de apel.
De multe ori, in contructii sau in instalatii, pot sa apara situatii anormale care, nedepistate
intr-un timp scurt, pot sa conduca la mari pagube materiale, la oprirea procesului de productie
si uneori chiar la pierderi de vieti omenesti.Astfel, un incendiu nedepistat din timp poate sa
duca la distrugerea completa a constructiei cu toate bunurile din aceasta, poate sa provoace
explozii etc.Depasirea temperaturii admise intr-o instalatie poate sa duca la depasirea
9
presiunii normale, putand provoca explozii, poate sa conduca la degradarea unor produse, la
accidente de munca etc.
De aceea, pentru buna desfasurare a activitatii dintr-o constructie si buna functionare a
instalatiilor ce deservesc constructia sau fac parte din diferite fluxuri tehnologice acestea sunt
prevazute cu divarse instalatii de avertizare in functie de specificul lor. Diversitatea
instalatiilor pentru semnalizarea situatiilor anormale este foarte mare. In momentul de fata,
datorita dezvoltarii remarcabile a stiintei si tehnicii, se poate aprecia ca aproape orice situatie
considerata anormala poate fi semnalizata.
Toate aceste instalatii pentru semnalizarea situatiilor anormale functioneaza dupa schema
de principiu din figura 2.9. Instalatiile se compun dintr-un dispozitiv T, numit traductor ce
este in masura sa transforme un semnal neelectric (termic, mecanic, luminos etc. in functie de
situatia urmarita) intr-un semnal electric. Semnalul electric este transmis centralei de
avertizare care semnalizeaza situatia anormala atat acustic (cu o sonerie sau hupa), cat si optic
(cu lampi de semnalizare).
10
Fig. 2.11. Schema electrica desfasurata a unei instalatii de avertizare pentru depasirea
temperaturii
In aceste situatii, traductorul din figura 2.9 este un detector de incendiu. Detectoarele de
incendiu se executa in foarte multe tipuri, diferite intre ele atat prin principiul fizic pe care se
11
bazeaza, cat si pentru constructia prpiu-zisa. In cele ce urmeaza se va descrie o instalatie de
semnalizare ce utilizeaza un detector de temperatura fuzibil (fig. 2.13) ce se fabrica si in tara
noastra. Se compun dintr-o carcasa de masa plastica 1 in interiorul careia se afala un grup de
lamele metalice 2, 3 si 4, bornele electrice a, b si csi un cilindru din masa plastica 5, de
culoare rosie. Lamela 2 este fixata si legata la contactul b. Lamela mobila 3 este prinsa de
lamela fixa 2 prin nitul fuzibil 6 si de lamela mobila 4 prin piesa izolatoare 7.
Cilindrul 5 este mentinut in carcasa de lamela 4, datorita pozitiei lui si a opritorului 8 aflat
pe partea inferioara a acstuia. In acest fel, intre bornele a si b (legate la lamelele 2 si 3) exista
continuitate electrica. Circuitul inchis de bornele a-b se numeste circuitul de veghe, iar
detectorul se spune ca se afla in stare de veghe (fig. 2.13, a). La cresterea temperaturii din
incapere (55 sau 75C), datorita unui inceput de incendiu, aerul cald topeste nitul fuzibil 6 si
legatura dintre lamelele 2 si 3 se desface. Se intrerupe circuitul electric stabilit prin a-b si
lamela 3 se deplaseaza spre stanga. O data cu aceasta si lamela 4 se deplaseaza spre stanga
(deoarece este legata prin lamela 3 de piesa 7).
In felul acesta se elibereaza cilindrul 5 care coboara, iesind din cutia detectorului (este de
culare rosie pentru a fi usor observat de la distanta). Lamela 4, in aceasta noua pozitie inchide
contactele 9 dintre lamela 2 si 4. Se inchide astfel circuitul de avertizare prin bornele b-c
(fig. 2.13, b). O data cu declansarea semnalelor acustice si optice de aparitie a incendiului se
poate declansa si o instalatie de stingere a acestuia. cilindrul de culoare 5, ce iese din
detector, prin identificarea rapidaa locului de unde s-a declansat alarma. Dupa inlaturarea
pericolului, detectorul se pune din nou in stare de veghe prin introducerea cilindrului 5 in
interiorul detectorului si prin fixarea lamelelor 2 si 3 cu un nit nou fuzibil.
In figura 2.15 este aratata schema de semnalizare a incendiului. Astfel, in stare de veghe,
releele d1, d1’ etc. se afala sub tensiune si d2, d2’ etc. nu sunt sub tensiune. Contactele
normal inchise 1d1 si 2d1, 1d1’ si 2d1’ etc. sunt deschise (deoarece d1, d1’ etc. sunt parcurse
de curent – curent de lucru). Daca unul dintre detedtoarele de pe bucla 1 a declansat, este scos
de sub tensiune releul d1 si pus sub tensiune releul d2. In acest moment contactele 1d1 si 2d1
revin la pozitia inchis, iar 1d2 si 2d2 se inchid.
12
Liniile 1, 9 si 10 sunt parcurse de curent si se realizeaza atat realizarea acustica prin hupa
h1, cat si cea optica prin lampa h2 corespunzatoare buclei 1. Pentru a inlatura semnalul
acustic (suparator de regula) se apasa pe butonul dublu b1 care se pune sub tensiune linia 2 si
scoate de sub tensiune linia1. Pe linia 2 se afla releul d3 care desface contactul 1d3 si se
inchid contactele 2d3 si 3d3. Primul dintre acestea scoate de sub tensiune huapa dupa
revenirea butonului b1, contactul 2d3 realizeaza automentinerea releului d3, iar 3d3 pune sub
tensiune linia 4, punand in functiune releul clipitor d4 cu lampa h2. Cat timp detectorul este
declansat
Fig. 2.15. Schema de semnalizare a aparitiei unui incendiu, folosind detectoare de caldura
cu fuzibil
(pe bucla 1), lampile h3 si h2 sunt in functiune. Dupa stingerea incendiului, detectorul se
readuce in starea de veghe, punand din nou sub tensiune releul d1 si scotandu-l pe d2.
Aceasta face ca lampa h3 sa se stinga. Lampa h2 se stinge prin deblocarea manuala a releului
d3. Analog se petrec lucrurile cand declanseaza un nou detector de pe alta bucla. Va
semnaliza hupa si lampacorespunzatoare buclei de de supraveghere. Datorita curentului de
lucru, instalatia permite si semnalizarea unor defecte ca : desfacerea unei legaturi electrice,
ruperea unui conductor etc.
Dupa cum rezulta, instalatia de supraveghere (v. fig. 2.14) este permanent parcursa de
curent , deci consuma energie electrica. Acest consum este justificat de importanta bunurilor
materialelor ce trebuie ferite de un eventual incendiu
13
4.Exploatarea, intretinera si repararea instalatiilor de curenti slabi
In general, instalatiile de curenti slabi sunt parcurse de curenti mici. De aceea si sectiunea
conductelor si dimensiunilor aparatelor de actionare sau protectie sunt mici. Acesta face ca
instalatiile de curenti slabi sa fie usor de inglobate in elemente de constructii, iar atunci cand
se executa aparent, nu ridica probleme deosebite pentru amplasarea lor.
In timpul exploatarii se va urmari cu instalatia sa-si indeplineasca intocmai rolul
functional. Pentru acesta se va cauta sa se respecte pe tot timpul exploatarii :
parametrii normali ai surselor de alimentare, in special ai bateriilor de
acumulatoare. Periodic, se va masura tensiunea elementelor din bateria de acumulatoare si,
daca valoarea acesteia scade sub valoarea prescrisa, bateria se reincarca ;
utilizarea instalatiei in scopul pentru care a fost proiectata. Orice modificare a
acesteia sa se faca numai cu acordul proiectantului de specialitate ;
manevrarea corecta a aparatelor de actionare, de comutare ;
scoaterea de sub tensiune a instalatiei la aparitia unei defectiuni, a unei
functionari anormale etc.
Simplitatea si robustetea instalatiilor de curenti slabi usureaza mult sarcina personalului
de exploatare.
14
Centrala este supusa unor verificari periodice care constau in :
masurarea tensiunii la baterie si pe fiecare linie de avertizare ;
verificare functionarii lampilor de semnalizare ;
verificarea alarmei sonore.
Cele mai multe defecte apar la baterie datorita descarcarii ei in timp.
De aceea centrala mai contine instalatii de semnalizare care pun in evidenta urmatoarele
defecte care apar la instalatia de semnalizare a incendiului.
Verificarea circuitelor de legaturase executa pentru fiecare detector in parte, la darea in
functiune si prin sondaj la o parte din aceasta, in timpul controalelor periodice.
Verificarea intregi instalatii se fac simuland o serie de defecte posibile in instalati si
urmarim mosul de semnalizare a acestora in centrala. Daca toate semnalizarile sunt corecte,
instalatia se afala in buna stare. Semnalizarile incorecte dau indicatii asupra partilor din
indicatie ce nu functioneaza corect. Toate aceste parti din instalatie sunt supuse unui conrol
atent si reparate.
Inteprinderile producatoare elaboreaza pentru fiecare tip de instalatie de curenti slabi
caiete de sarcini specifice. Aceste trebuie bine insusite si respectate de catre personalul de
exploatare.
In tara noastra sunt elaborate Normele republicane de protectie a muncii care cuprind cadrul
general de tehnica a securitatii muncii si normele de igiena a muncii. Acestea sunt obligatorii
pentru toate ministerele, organele centrale ale administratiei de stat, cooperatiste si obstesti.
Sub indrumarea Ministerului Muncii fiecare din aceste departamente au elaborat Norme
departamentale de protectie a muncii, obligatorii pentru toate organizatiile ce le au in
subordine.
Personalul care lucreaza la instalatiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna mijloacele
individuale de protectie impotriva electrocutarii si actiunii arcului electric. Acestea sunt:
— mijloace de protectie izolante, care au drept scop protejarea omului ,' prin izolarea
acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant. Cele mai importante
mijloace de acest fel sunt: clesti si prajini electro-izolante (pentru a manipula sigurantele si
separatoarele din instalatiile electrice exterioare)scule cu manere electroizolante,
manusi,cizme, galosi, covoare, presuri si platforme electroizolante;
- indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenta sau lipsa . tensiunii ;
— garnituri mobile de scurtcircuitare si legare la pamant pentru protectie impotriva
aparitiei tensiunii la locul de munca (datorita conectarilor gresite, tensiunilor induse sau
descarcarilor capacitive);
-panouri, paravane, imprejmuiri si semnalizari sau indicatoare mobile, folosite pentru a
delimita zonele protejate si zonele de lucru;
— placi avertizoare care au rol:
— de avertizare a pericolului pe care il prezinta apropierea de
elementele aflate sub tensiune;
15
— de interzicere a unor actiuni care ar putea duce la accidente;
— de siguranta, prin care se aduce la cunostinta personalului executant ca au fost
luate unele masuri inainte de inceperea lucrului si ca se pot executa anumite
manevre si lucrari
— De informare cu privire la unele puncte de lucru
De asemenea, la locurle de munca pentru diferitele lucrari in instalatiile electrice se vor afisa
instrictiuni de protectie a muncii, de acordare a primului ajutor in caz de electrocutare si de
prevenire si stingere a incendiilor.
16
Bibliografie
https://www.scribd.com/doc/120603493/Instalatii-de-sonerii
http://www.misiuneacasa.ro/forum/showthread.php/20699-Instalatie-sonerie-la-casa\
https://masuraritehnice3.wikispaces.com/EXECUTAREA+LEGATURILOR+IN+INSTALA
TIILE+ELECTRICE
17