COLEGIUL TEHNIC PIATRA - NEAM

PROIECT DE ABSOLVIRE
Examenul de certificare a competenelor profesionale
Calificarea: Tehnician n instalaii electrice
Nivel 3

ndrumtor :
Prof. Nicuor MANOLIC
Absolvent:
Ionu Iulian STACHIE

Piatra Neam 2014

Tema proiectului:
Instalaii pentru semnalizri acustice i optice

Cuprins
Argument

Capitolul I
Consideraii generale privind instalaiile electrice de cureni slabi

1.1

Definirea si clasificarea instalaiilor electrice de cureni slabi

1.2

Normative specifice instalaiilor de cureni slabi

Capitolul II
Instalaii electrice pentru semnalizri acustice i optice

2.1 Clasificarea instalaiilor pentru semnalizri acustice i optice

2.2 Instalaii de sonerii

2.3 Instalaii pentru chemarea de persoane

12

2.4 Instalatii pentru semnalizarea unor situatii anormale

14

2.5 Instalaii de semnalizare pentru depirea temperaturii

15

2.6 Instalaii de semnalizare a incendiului

17

Capitolul III
Exploatarea, ntreinerea i repararea instalaiilor electrice pentru
semnalizri acustice i optice

19

Norme de sntate i securitate a muncii specifice instalaiilor de cureni

slabi

21

Bibliografie

24

Argument

Proiectul de fata intitulat Instalatii pentru semnalizari acustice si

optice trateaza probleme generale cu privire la instalatiile electrice de
semnalizare acustice si optice.
Lucrarea debuteaza cu o serie de consideratii generale cu privire la
instalatiile de curenti slabi. Acestea, prin definitie, sunt instalatii electrice
care sunt parcurse de curenti de intensitate relativ mica, in raport cu cei
ce parcurg instalatiile de lumina sau forta. Intensitatea scazuta a
curentului se datoreaza, in special, puterii receptoarelor din astfel de
instalatii, care este relativ redusa. Totusi, denumirea este improprie,
deoarece si aceste instalatii pot fi parcuse de curenti mari, mai ales cand
sunt alimentate cu tensiune specifica.
Astfel, principalele tipuri de instalatii care sunt cuprinse sub aceasta
denumire sunt :

Instalatii pentru semnalizari acustice si optice (instalatii de sonerii,

pentru chemarea si cautarea de persoane, de avertizare a unei situatii

anormale, etc.);

Instalatii electrofonice (instalatiile de telefonie, de radioficare, de

radioamplificare, etc.) ;

Instalatii de ceasuri electrice.

In capitolul II sunt prezentate si tratate principalele tipuri de instalatii

pentru semnalizari acustice si optice.

Astfel, in primul subcapitol este realizata o clasificare generala a

acestor tipuri de instalatii. In continuare sunt prezentate caracteristicile
fundamentale ale instalatiilor de sonerii.
Capitolul

secund

continua

cu

prezentarea

instalatiilor

de

semnalizare pentru depasirea temperaturii.

In finalul acestui capitol sunt prezentate instalatiile de semnalizare a
incendiului precum si instalatiile electrice de chemarea de persoane.
In capitolul III sunt dezbatute probleme de exploatare, intretinere si
reparare a instalatiilor de semnalizare acustice si optice.
Proiectul se incheie cu o serie de norme specifice de sanatate si
securitate a muncii caracteristice instalatiilor de curenti slabi.

Capitolul I
Consideraii generale privind instalaiile electrice de cureni slabi
1.1 Definirea si clasificarea instalaiilor electrice de cureni slabi
Instalaiile de cureni slabi sunt acele instalaii electrice care sunt parcurse de
cureni de intensitate relativ mic, in raport cu cei caracteristici instalaiilo de iluminat
sau de for. Intensitatea sczut a curentului se datoreaz puterii reduse a
receptoarelor din astfel de instalaii. Denumirea acestora este oarecum nepotrivita
deoarece i aceste tipuri de instalaii pot fi parcurse de cureni de valoare mare.
Principalele tipuri de instalaii electrice de curenti slabi sunt:
-

instalaii pentru semnalizri acustice i optice (exemple: instalaii de

sonerii, pentru chemarea i cutarea de persoane, de avertizare a unor situaii

anormale in construcie, etc.);
-

instalaii

electrofonice

(instalaii

de

telefonie,

de

radioficare,

de

radioamplificare, etc.);
-

instalaii de ceasuri electrice.

1.2 Normative specifice instalaiilor de cureni slabi

Pe baza specificaiilor tehnice din caietele de sarcini se vor determina
echipamentele, aparatele, accesoriile si materialele necesare execuiei lucrrilor, se
vor realiza lucrarile de executie si montare a instalatiilor de curenti slabi, se vor face
verificarile necesare, punerile in functiune, probele si receptia lucrarilor.
Caietele de sarcini sunt complementare, prescriptiile tehnice cuprinse in fiecare
dintre acestea alcatuind ansamblul cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca
executantul - antreprenorul lucrarii, la realizarea tuturor instalatiilor sanitare.
Firma de constructii va prezenta in cadrul ofertei procedurile tehnice de
executie din cadrul sistemului propriu, aferente categoriilor de lucrari tratate in acest
caiet de sarcini.

Executantul instalatiei de curenti slabi va prezenta Atestatul pentru efectuarea

lucrarilor de executare a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare
in caz de incendiu si
Licenta de functionare pentru efectuarea activitatilor de instalare a sistemelor
de alarmare impotriva efractiei, in termen de valabilitate.
Se vor realiza urmatoarele instalatii de curenti slabi:
- Sistem detectie si semnalizare la incendiu;
- Sistem voce date;
- Sistem de supraveghere video;
- Sistem televiziune
- Sistem apelare asistenta;
Caietul de sarcini cuprinde datele tehnice privind livrarea , executia, punerea in
functiune si receptia instalatiilor , date tehnice, privind materialele si echipamentele ce
urmeaza a fi utilizate, masuri de siguranta si de protectie, in conformitate cu legislatia
in vigoare pentru acest domeniu.
Pentru realizarea instalatiilor vor fi adoptate solutii tehnice moderne, puse in
aplicare cu echipamente performante, care sa conduca la un cost minim in conditii
optime de performanta si fiabilitate. Toate echipamentele folosite vor fi avizate de
organele competente, pentru utilizarea in Romania.

Capitolul II
Instalaii electrice pentru semnalizri acustice i optice
2.1 Clasificarea instalaiilor pentru semnalizri acustice i optice
Instalaiile electrice pentru semnalizri acustice i optice sunt cele mai rspndite
si utilizate instalaii din grupa instalatiilor de cureni slabi. Dintre acestea fac parte:
-

Instalaiile de sonerii

Instalaiile pentru chemarea de persoane (instalatii specifice hotelurilor,

spitalelor sau altor astfel de institutii);

Instalaiile pentru semnalizarea unei situaii anormale (apariia unui

incendiu) sau ntr-o situaie limit (depirea temperaturii maxime admise,
depirea presiunii maxime admise, scderea temperaturii sau a presiunii, etc.)

2.2 Instalaii de sonerii

Aceste instalatii au rolul de a produce un semnal acustic pe cale electric. Cea mai
simpl instalaie de sonerie este compus din urmatoarele parti componente:
-

Transformatorul electric, care are rolul de a reduce tensiunea reelei de 220V

(sau120V) la tensiunea de 3; 5; 8 V;

Clopotul electric care are rolul de a transforma energia electric n energie

acustic uor de perceput de om;

Fig. 1: Instalaia de sonerie

1 - Transformator electric; 2- clopot; 3- buton de acionare; 4 sigurane fuzibile; 5

conducte electrice de tensiune redus; 6 conducte electrice la tensiunea de 220 V
(sau 120 V).
-

butonul de acionare, care are rolul de a nchide circuitul electric al clopotului;

conducte electrice pentru circuitul de tensiune redus;

conducte electrice pentru legarea la reeaua electrica de 220 V (sau 120 V).

Instalaia de sonerie este prevzut cu sigurane fuzibile, montate pe conducte de

legare la reeaua de 220 V (sau 120 V), pentru a asigura protecia la scurtcircuit.
Instalaia de sonerie astfel descris se utilizeaz n mod frecvent n apartamentele
de locuine. Alimentarea soneriei se face dintr-un circuit de priz. Siguranele fuzibile,
transformatorul i clopotul electric se monteaz n apartament pe placa tabloului
(figura 2). Butonul de acionare se monteaz pe perete n exteriorul apartamentului,
lng ua de intrare. Conductele electrice pn la buton sunt conducte din cupru sau
aluminiu, izolate cu mas plastic (TY 0,8). Ele se introduc ntr-un tub de protecie de
mas plastic (IPY) care se monteaz ngropat n perete sau n tencuiala acestuia. n
cazul n care instalaia de sonerie se execut ulterior instalaiei electrice din
apartament, transformatorul i clopotul se monteaz lng tabloul electric pe o plac
de lemn sau alt material izolator.

Fig. 2 Montarea instalatiei de sonerie:

1- sigurante fuzibile, 2- transformator, 3- clopot, 4- buton, 5- conducte electrice de
legatura in tabloul electric, 6- conducte dielectrice montate in tub de protectie si
ingropate in perete, 7- placa tabloului electric.

Soneria electric (figura 3) este format dintr-un electromagnet de current

alternativ, care are dou bobine (1), un miez de fier (2), o lamel elastic metalic (3)
(care are la vrf un mic ciocnel) i un clopot metalic (4). Cnd electromagnetul este
parcurs de current, lamel elastic (3) vibreaza i lovete clopotul (4), provocnd un
semnal acustic. Sunetul poate fi schimbat ca intensitate prin modificarea distanei
dintre ciocnelul lamelei (3) si clopotul (4). Acesta se face prin strngerea sau slabirea
urubului de fixare al clopotului.

Fig. 3 Instalatie de sonerie de apartament

Toate aceste piese se monteaz pe un suport de ebonit (5), care este
prevzut cu nite urechi de prindere(6). Legaturile electrice la nfurarea
electromagnetului se fac la bornele(7).
Schema electric monofil a unei instalaii de sonerie de apartament este
artat n figura 3. In cazul locuintelor cu putine apartamente, soneriile pot fi actionate
din doua locuri ca in schema urmatoare; de la usa de intrare in cladire (unde pe o
placa se afla toate butoanele pentru apartamentele din aceasta) si de la usa fiecarui
apartament.
Pentru astfel de instalatii, care de regula sunt de intindere mica se
monteaza un sigur transformator de sonerie. Acesta se monteaza in tabloul de lumina
comun pentru apartamente. In ultimul timp clopotul electric este inlocuit in
apartamente, cu o sonerie muzicala.

10

Instalatiile de sonerii sunt utilizate cel mai frecvent in unitatile de invatamant,

gradinite, scoli gimnaziale, universitati, camine studentesti, internate militare, etc.

Fig. 4 Schema electrica a unei instalatii de sonerii pentru o locuinta

cu mai multe apartamente
In acest caz, toate soneriile sunt actionate cu ajutorul unui buton specific.
Aceasta se amplaseaza pe conductoarele de 220V in sali specifice precum
secretariate, in camera personalului de supraveghere sau de paza. In fig. 5 este
prezentata o astfel de instalatie pentru o cladire cu subsol, parter si 3 etaje. Pt. fiecare
din nivele sunt prevazute cate doua sonerii. Fiecare sonerie este prevazuta cu
transformator de sonerie individual. Schema se utilizeaza in situatiile in care
constructia are o intindere mare .
Prezinta avantajul ca transformatoarele nu functioneaza in gol, iar conductele de
alimentare pt 220V au dimensiuni mult mai economice decat in situatia in care
distributia s-ar fi facut pe tensiune redusa.

11

Fig.5 Reprezentarea electrica monofilara a unei instalatii de sonorizare

dintr-o cladire cu subsol, parter, si 3 etaje

2.3 Instalatii pentru chemarea de personal

Sunt instalatii de curenti slabi frecvent utilizate in spitale si in hoteluri. In fig.6
este prezantata schema desfasurata a unei astfel de instalatii.
Butoanele B1.1, B1.2 si B1.3 se afla in camera 1 langa fiecare pat (sau un buton intre
doua parti), butoanele B2.1, B2.2, si B2.3 in camera 2, etc.
Soneria h0 si lampile de semnalizare h1.1, h2.1 etc. se afla montate in incaperea
de supraveghere unde se afla persoana cautata. Lampile h1.2, h2.2 etc. se monteaza
pe culoar, deasupra camerelor 1 si 2 etc. instalatia mai cuprinde releele d1, d2 care
se gasesc montate pe acelasi panou cu soneria h0 si lampile h1.1, h2.1.

12

Fig. 6 Schema electrica desfasurata a unei instalatii pentru

chemarea de personal dintr-un spital.
Instalatia functioneaza in felul urmator: cand personalul de servici este cautat, se
apasa pe unul din butoanel B1.1 - B2.3, de exemplu B2.2 (buton ce este montat in
camera 2 langa patul 2). Aceste butoane sunt duble, efectuand simultan contactele 12 si 2-3.
Prin realizarea primului circuit se pune sub tensiune soneria h0 care avertizeaza
acustic ca s-a facut un apel. Al doilea circuit asigura punerea sub tensiune a releului
intermediar d2 care inchide contactele normal deschise 1d2 si 2d2. primul dintre
acestea asigura automentinerea releului d2, iar al doilea asigura functionarea lampilor
de semnalizare h2.1 (din camera de spraveghere) si h2.2 (aflata pe coridor, deasupra
usii camerei din care s-a chemat), realizandu-se si o avertizare optica. Aceasta
permite o usoara identificare a incaperii din care s-a facut apelul. Soneria h0
functioneaza numai atat cat se apasa pe butonul B2.2, in timp ce lampile h2.1 si h2.2
raman aprinse, deoarece releul d2 este parcurs de curent. Dupa rezolvarea apelului,
personalul de serviciu revine in camera de supraveghere si deblocheaza releul d2,
pregatind instalatia pentru un nou apel din aceeasi incapere. Daca pe perioada
absentei din incaperea de supraveghere a personalului se efectueaza unul sau mai
13

multe apeluri din alte camere, lampile de avertizare corespunzatoare acestor camere
raman aprinse atat pe panoul din incapere, cat si pe culoare, permitand identificarea
rapida a locurilor de apel.

2.4. Instalatii pentru semnalizarea unor situatii anormale

De multe ori, in constructii sau in instalatii pot sa apara situatii anormale care,
nedepistate in scurt timp, pot sa conduca la mari pagube materiale, la oprire
procesului de productie si uneori la pierderi de vieti omenesti. Astfel, un incendiu din
timp scurt, poate sa duca la distrugerea completa a consturctiei cu toate bunurile din
aceasta, poate sa produca explozii, etc.
Depasirea temperaturii admise intr-o instalatie poate sa duca la depasire
presiunii normale, putand provoca explozii, poate sa duca la degradare unor produse,
la accidente de munca, etc.
De aceea, pentru buna desfasurare a activitatilor dintr-o constructie si buna
functionare a instalatiilor ce deservesc constructia sau fac parte din diferite fluxuri
tehnologice acestea sunt prevazute cu diverse instalatii de avertizare in functie de
specificul lor. Diversitatea instalatiilor de avertizarea situatiilor anormale este foarte
mare. In momentul de fata, datorita dezvoltarii remarcabile a stiintei si tehnologieii, se
poate aprecia ca aproape orice situatie considerata anormala poate fi semnalizata
(depasire temperaturii si presiunii unui mediu, aparitia fumului, focului, modificarea
concentratiei unui gaz, a intesitatii curentului, a tensiuni, a factorului de putere, etc.)
Toate aceste instalatii pentru semnalizarea situatiilor anormale, functioneaza
dupa schema de principiu din fig.7.

Fig. 7 Schema de principiu a unei instalatii pentru semnalizarea unei situatii anormale

14

Instaltiile se compun dintr-un dispozitiv T, numit traductor ce este in masura sa

transforme un semnal neelectric (termic, mecanic, luminos, etc. in functie de situatia
urmarita) intr-un semnal electric.
Semnalul electric este transmis centralei de avertizare care semnalizeaza situatia
anormala atat acustic (cu sonerii sau hupa), cat si optic (cu lampi de semnalizare).

2.5 Instalatii de semnalizare pentru depasirea temperaturii

In aceste instalatii traductorul este de regula un termometru cu contacte
electrice ca in fig.8.

Fig. 8 Termometru cu contacte electrice

Acesta este un termometru cu ac indicator I. Termometrul mai este prevazut cu
doua indicatoare fixe (LI pentru limita inferioara si LS pentru limita superioara a
temperaturi), limite ce nu trebuiesc depasite pentru a nu crea o situatie anormala.
Indicatoarele LI si LS pot fi fixate dupa dorinta pe scara aparatului. Atat indicatoarele
LI si LS, cat si acul indicator mobil I au prevazute contacte electrice, astfel incat la
atingerea limitelor ele inchid un circuit electric. Termometrele cu contacte au un record
pentru agentul a carui temperature se urmareste si un altul pentru conductele electrice
ce se leaga la contactele termometrului. In cazul deschis mai sus sunt necesare trei
contacte pentru racordul electric.
In multe situatii indicatorul fix pentru limita LI poate sa lipseasca si legatura
electrica se face numai cu doua conducte electrice. Schema electrica desfasurata a
unei astfel de instalatii este data in fig.9. Contactul corespunzator atingerii limitei

15

inferioare a temperaturii este indicat prin contactele normal deschise (ND)f1, iar cel
corespunzator atingerii limitei superioare a temperaturii prin f2. Cand se atinge
temperatura limita inferioara se inchide contactul f1. Se pune sub tensiune, in acest
fel, releul intermediar d1 aflat pe linia 1.
Acesta inchide contactele 1d1 (linia 3) si 2d1 (linia6). Primul pune sub tensiune
soneria h0 montata pe linia 3; in felul acesta se face o prima avertizare acustica care
atrage atentia personalului de supraveghere

Fig. 9 Schema electrica desfasurata a unei instalatii de avertizare pentru depasirea

temperaturii.
Daca soneria este suparatoare, prin apsarea butonului dublu b1 aceasta este
scoasa de sub tensiune si semnalul inceteaza. Butonul b1 pune totodata sub tensiune
releul d3 care la randul lui inchide contactul 2d3 care realizeaza automatizarea si
deschide contactul 1d3 care intrerupe ciruitul soneriei h0 chiar daca se lasa liber
butonul b1.
Contactul 2d1 realizeaza inchiderea circuitului lampii de semnalizare h1 (pe
linia 6) care avertizeaza optic asupra atingerii temperaturii minime. Semnalul optic se
mentine atata timp cat releul d1 va fi parcurs de curent. Curentul prin aceasta
inceteaza numai daca contactul f1 se deschide , deci daca temperatura a inceput sa
creasca peste valoarea limita inferioara. Daca se atinge limita superioara se inchide
contactul f2 si releul d2 este parcurs de curent (linia 2).
16

Aceasta inchide contactele normal deschise de pe liniile 5 si 7 (1d2 si

2d2),determinand functionarea soneriei h0 pentru avertizarea acustica si a lampii de
semnalizare h2 asigurand astfel si semnalizarea optica (deoarece soneria se
deblocheaza ca si in cazul anterior).
In acelasi mod sunt concepute si instalatiile de semnalizare pentru depasirea:
- presiunii limita intr-un recipient. In locul tremometrului se utilizeaza un manometer cu
contacte (pentru presiunea limita inferioara si pentru acul indicator al presiunii);
- nivelul limita intr-un rezervor.
In acest caz, termometrul este inlocuit cu un dispozitiv mecanic de inchidere a
contactelor f1 si f2 (fig. 9), cand se ating nivelurile limita inferioara si respective limita
superioara.

2.6 Instalaii de semnalizare a incendiului

In aceste tipuri de instalatii, traductorul din fig. 7 este un detector de incendiu.
Detectoarele de incendiu se executa in foarte multe tipuri, diferite intre ele atat prin
principiul fizic pe care se bazeaza cat si prin constructia propriu-zisa. In cele ce
urmeaza se va descrie o instalatie de semnalizare ce utilizeaza un detector de
temperatura cu fuzibil (fig.10) ce se fabrica si in tara noastra.
Se compun dintr-o carcasa din masa plastica 1 in interiorul careia se afla un grup de
lamele metalice 2,3 si 4, bornele electrice a,b si c si un cilindru din masa plastica 5, de
culoare rosie. Lamela 2 este fixate si legata la contactul b. Lamela mobila 3 este
prinsa de lamela fixa 2 prin nitul fuzibil 6 si de lamella mobila 4 prin piesa izolatoare 7.
Cilindru 5 este mentinut

in carcasa de lamela 4, datorita pozitiei lui si a

opritorului 8 aflat pe partea interioara a acestuia. In acest fel, intre bornele a si b

(legate la lamelele 2 si 3) exista continuitate electrica. Circuitul inchis de bornele a-b
se numeste circuit de veghe, iar detectorul se spune ca se afla in stare de veghe
(fig.10, a). La cresterea temperaturii din incapere (55 grade sau 75 grade C), datorita
unui inceput de incendiu, aerul cald topeste nitul fuzibil6 si legatura dintre lamelele 2 si
3 se desface. Se intrerupe circuitul electric stabil prin a-b si lamela 3 se deplaseaza
spre stanga.

17

Fig.10. Detector de temperatura cu fuzibil: a- in stare de veghe; b- dupa declansare.

18

Capitolul III
Exploatarea, ntreinerea i repararea instalaiilor electrice pentru
semnalizri acustice i optice
In general, instalatiile de curenti slabi sunt parcurse de curenti mici. De aceea
si sectiunea conductelor si dimensiunilor aparatelor de actionare sau protectie sunt
mici. Acesta face ca instalatiile de curenti slabi sa fie usor de inglobate in elemente de
constructii, iar atunci cand se executa aparent, nu ridica probleme deosebite pentru
amplasarea lor.
In timpul exploatarii se va urmari ca instalatia sa-si indeplineasca intocmai
rolul functional. Pentru acesta se va cauta sa se respecte pe tot timpul exploatarii :
parametrii normali ai surselor de alimentare, in special ai bateriilor de
acumulatoare. Periodic, se va masura tensiunea elementelor din bateria de
acumulatoare si, daca valoarea acesteia scade sub valoarea prescrisa, bateria se
reincarca ;
utilizarea instalatiei in scopul pentru care a fost proiectata. Orice modificare
a acesteia sa se faca numai cu acordul proiectantului de specialitate ;
manevrarea corecta a aparatelor de actionare, de comutare ;
scoaterea de sub tensiune a instalatiei la aparitia unei defectiuni, a unei
functionari anormale etc.
Simplitatea si robustetea instalatiilor de curenti slabi usureaza mult sarcina
personalului de exploatare.
Intretinerea instalatiilor de curenti slabi presupune adoptarea tuturor masurilor
tehnice si organiztorice, astfel ca acesta sa fie exploatate tot timpul cat mai aproape
de parametriilor nominali. Cele mai importante dintre aceste masuri sunt :
Controlul periodic al bunei functionari a intalatii, mai ales la instalatiile de
avertizare care intra in functiune la intervalle mari de timp.
Verificare periodica a integritatii apratelor din instalatiile de curenti slabi. Se
vefica pierderea apartelor pe soclul de montaj si integritatea carcaselor aparatelor
Verificare excuiei legaturilor electrice la bornele apatelor : unde se constata
salbirea legaturii, se strang surubrile de fixare.
Masurarile de mai sus sunt masurari generale care se pot lua pentru intretinerea
orcarei instalatii de curenti slabi. Cum insa aceste instalatii se deosebesc foarte mult
19

intre ele atat constructiv, cat si functional, se vor adopta si masuri specifice intretinerii
fiecarei dintre ele.
In cazul unei instalatii de semnalizare a incendiului se adopta masuri (specifice)
pentru :
verificarea detectoarelor ;
verificarea centralei ;
verficarea de legatura ;
verificarea generala a intregi instalatii.
Detectoarele sunt supuse unui test de baza a unuia de incercare. In cadrul textului
de baza se verifica comportarea detectorului la diferite influente ale mediului ca:
umiditatea, coroziunea, trepidatiile, variatia tensiunii de alimentare. In cadrul testului
de incercare detectorul este supus la solicitari reale de incendiu. Ceste teste se
efectueaza atat la punerea in funtiune, cat si in cadrul unor co periodice de intretinere.
Ele nu trebuie subapreciate, mai ales datorita faptului ca aceste instalatii intra rar in
functiune si atunci trebuie sa functioneze ireprosabil.
Centrala este supusa unor verificari periodice care constau in :
masurarea tensiunii la baterie si pe fiecare linie de avertizare ;
verificare functionarii lampilor de semnalizare ;
verificarea alarmei sonore.
Cele mai multe defecte apar la baterie datorita descarcarii ei in timp.
De aceea centrala mai contine instalatii de semnalizare care pun in evidenta
urmatoarele defecte care apar la instalatia de semnalizare a incendiului.
Verificarea circuitelor de legaturase executa pentru fiecare detector in parte, la
darea in functiune si prin sondaj la o parte din aceasta, in timpul controalelor
periodice.
Verificarea intregi instalatii se fac simuland o serie de defecte posibile in instalati si
urmarim mosul de semnalizare a acestora in centrala. Daca toate semnalizarile sunt
corecte, instalatia se afala in buna stare. Semnalizarile incorecte dau indicatii asupra
partilor din indicatie ce nu functioneaza corect. Toate aceste parti din instalatie sunt
supuse unui conrol atent si reparate.
Inteprinderile producatoare elaboreaza pentru fiecare tip de instalatie de curenti
slabi caiete de sarcini specifice. Aceste trebuie bine insusite si respectate de catre
personalul de exploatare.

20

Norme de sntate i securitate a muncii specifice instalaiilor de

cureni slabi
Obligativitatea masurilor de protectie si de securitate a munci pentru toti factorii
implicate in procesul de munca este reglementat prin lege. Cadrul general de
activitate (constructia de masini, electrotehnica, industria de utilaj greu, etc.) si pentru
fiecare tip de activitate sau loc de munca de tot personalul implicat in procesul de
munca la acest scop orice persoana care-si incepe activitatea si periodic, in timpul
activitatii, este instruit pe linia de protectie a muncii.
Instructajul introductiv: are drept scop familiarizarea cu specificul muncii, cu
organizarea activitatilor, cu regulile si igiena muncii si de acordarea primului
ajutor.
Propaganda

in

domeniul

protectiei

muncii:

se

realizeaza

prin

afise,

recomandari, semne conventionale de avertizare, desene, caricaturi tematice,

programe artistice tematice, prelucrarea in domeniu a unor situatii in care s-au
produs accidente sau boli profesionale, urmare a nerespectarii normelor de
protectie.
B. Protectia impotriva electrocutarii.
In toate atelierele si locurile de munca in care se foloseste energia electrica se
asigura impotriva electrocutarii.
Prin electrocutare se intelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc.
Tensiunea la care este supus corpul omenesc la atingerea unui obiect intrat
accidental sub tensiune este numita tensiune de atingere.

Gravitatea electrocutarii depinde de urmatorii factorii:

a) valoarea intensitatii curentului electric
Valorile limita ale curentilor nepericulosi sunt:
-

10 mA in curent alternative

50 mA in curent continu.

21

b) calea de curent prin corp

Cele mai periculoase situatii sunt cele in care curentul electric trece printr-un circuit
care cuprinde inima sau locurile de mare sensibilitate nervoasa (tampla, ceafa,
incheieturile mainii sau gatul).
c) durata de actiune a curentului
Nu este periculos pentru o durata mai mica sau egala cu 0,001 secunde.
d) frecventa curentului electric
Cei mai periculosi curenti sunt cei a caror frecventa este cuprinsa intre 50-100 Hz si
mai putin periculosi sunt cei a caror frecventa depaseste 500000 Hz.
e) rezistenta corpului omenesc
Rezistenta corpului omenesc are valori cuprinse intre 600-1000 ohm.

Efectele electrocutarii:
1. electrosocurile
- atunci cand valoarea curentului este mai mica de 1 mA nu se simte efectul curentului
electric.
- atunci cand valoarea curentului electric este egala cu 10 mA se produc comotii
nervoase in membre, iar contractia muschilor fac ca desprinderea omului de obiectul
aflat sub tensiune sa fie cat mai grea.
- atunci cand valoarea curentului electric este mai mare de 10 mA se produce fibrilatia
inimii si oprirea respiratiei.

2. electrotraumatisme
Electrotraumatismele se pot produce fie prin atingerea directa, fie prin
atingerea indirecta.
Pentru a se realiza protectia la electrocutare prin atingerea directa, instalatiile si
echipamentele electrice se constriuesc asfel incat elementele aflate in mod normal
sub tensiune sa nu mai poata fi atinse.

22

Protectia impotriva electrocutarii prin atingerea indirecta se poate realiza fie

prin legarea la nul, legarea la pamant, separarea de protectie, izolarea suplimentara
de protectie, la legarea intre ele a tuturor obiectele metalice ce pot fi atinse
concomitent in zona de manipulare, fie prin deconectare automata.

23

Bibliografie

1. Mira N., Instalatii si echipamente electrice, EDP, Bucuresti, 1991

2. Stavrescu A., Instalatii electrice de lumina si forta, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1986
3. Dromereschi R., Instalatii electrice, Ed. M.A.S.T., Bucuresti, 2007
4. Instalatii electrice de curenti slabi, clasa a XII-a, note de curs

24