INSTALATII ELECTRICE INDUSTRIALE SI

REZIDENTIALE
-PROIECT-

Student Profesor
Conf. dr. ing. GHIUR IOAN
AN III ET
PLAN HALA
Date initiale:

Sa se proiecteze instalatia electrica de alimentare cu energie a unui spatiu de

productie avand urmatoarele date initiale:

- numarul spatiilor tehnologice din hala: 4;

- numarul consumatorilor din fiecare spatiu tehnologic: 3;

-planul incaperii, pozitia utilajelor;

- consumatorii sunt untilaje si agregate echipate cu motoare electrice asincrone:

- puterea instalata a consumatorilor din fiecare spatiu tehnologic;

- tensiunea nominal Un=380V;

- cosφ=0.81;

- coeficientul de reducere α=0.9.

- sistemul de distributie a energiei electrice este cu bare capsulate:

- se ofera traseele instalatiilor de iluminat, aer comprimat si apa aferente

utilajelor din hala coordinate cu trasee de bare capsulate.

- barele capsulate vor fi suspendate la 3 m de pardoseala pe suportii fixate de

plafon;

- in hala nu exista pod rulant;

- montajul barelor este pe muchie.

Breviarul de calcul

1. Calculul curentului de utilizare ptr sistemul de distributie cu bare aferent

spatiilor tehnologice existente in hala; dimensionarea barelor principale.
2. Alegerea din catalog a tipo-domensiunilor tronsoanelor de bare.
3. Dimensionarea si alegerea din catalog a cutiilor de alimentare, de derivatie si
a elementului de capat.
 4. Desenarea planului de montaj care cuprinde :
- dispunerea sistemului de bare in cladire;
- orientarea si dispunerea cutiilor de derivatie;
- numarul componentelor;
- numarul current al fiecarei component.

-intocmirea listei de componente care include toate pozitiile indicate in planul

de montaj cu tip, denumire si numar bucati.

5. Calculul curentilor nominali aferenti fiecarui consummator din spatial

tehnologic si alegerea sectiunii cablurilor racordate la cutia de derivatie.
6. Calculul si alegerea din catalog a a echipamentului electric de cuplare si
protectie corespunzator fiecarui consumator. Pentru fiecare consumator se
vor trata 6 variante structurate de cuplare si protectie si se vor mentiona
reglajele care trebuiesc efectuate.
7. Presupunand ca valoarea factorului de putere impus de furnizorul de energie
electrica este cosφ2=0.92

SE CERE:

- calculul puterii reactive Q necesar pentru compensarea factorului de putere de

la cosφ1 la cosφ2. Sistemul de compensare se va realiza prin cuplarea in trepte a
unor baterii de condensatoare;

- determinarea puterii aparente la scurtcircuit Ssc pe barele retelei de joasa

tensiune si a frecventei de rezonanta proprii fr a instalatiei in prezenta bateriei de
condensatoare de compensare;

- determinarea zonei de sensibilitate armonica a instalatiei electrice din hala si

strategii de evitare a fenomenului de rezonanta armonica.

8. Dimensionarea tabloului electric de distributie generala care va asigura

alimentarea grupurilor de prize industrial din hala, circuitele de iluminat,
incalzirea si prize aferente birourilor precum si circuite ale apartamentului de
la etaj alcatuit din 2 camere, bucatarie si baie.
9. Sa se propuna o solutie de automatizare a locuintei din punct de vedere al
iluminatului selective, incalzire sau racire, ventilatie, alarma, protectie etc
utilizand o tehnica wireless si sistem homemanagement.
Avantajele principale ale utilizarii barei capsulate:

 proiectare simpla si rapida;

 economie de timp si bani la montaj;
 materialu izolant din interiorul carcasei nu contine halogen;
 grad de protectie ridicat IP54;
 conceptie de constructie inovativa, in sensul ca elementele de compensare a
dilatarii nu este necesar acestora compensarii fiind inclusa in blocul de
imbinare;
 rezistentele proprii sunt de valoare mica datorita incalzirii barelor relative
slabe, caldura fiind disipata de suprafata radianta mare, pierderile prin
incalzire fiind astfel reduse;
 Sistemul este modular si usor de depozitat;
 Ofera posibilitatea proiectarii inca de la inceput a distributiei energiei fara
cunosaterea
exacta a amplasarii consumatorilor.

Spatiul Putere consumator nr.1 Putere consumator Putere consumator

tehnologic nr.2 nr.3
I 8.8kW 4kW 3.5kW
II 16.5kW 12.5kW 6.3kW
III 32kW 22kW 7.5kW
IV 45kW 35kW 15kW

L1 = 25.6+0.2*k = 25.6+0.2*15 = 28.6 m

L2 = 38.5+0.2*k = 38.5+0.2*15 = 41.5 m

L3 = 29.3+0.2*k = 29.3+0.2*15 = 32.3 m

L4 = 35.8+0.2*k = 35.8+0.2*15 = 38.8 m

L5 = 45.8+0.2*k = 45.8+0.2*15 = 48.8 m

 1.Calculul curentului de utilizare ptr sistemul de distributie cu bare
aferent spatiilor tehnologice existente in hala; dimensionarea barelor
principale.

PiI = 8.8+4+3.5 = 16.3

PiII = 16.5+12.5+6.3 = 35.3

PiIII = 35+22+7.5 = 61.5

PiIV = 45+35+15 = 95

PiTotal = 16.3+35.3+61.5+95 = 208.1

α∗Pi I∗b
IbI =
√ 3∗U N ∗cos φ
α=0.9 -coeficientul de reducere

Pi - puterea instalata in spatial respective

b - coeficientul de alimentare

Un – tensiunea nominal

Calculul curentilor în funcţie de putere

α∗Pi I∗b 0.9∗16.3∗1∗10 3 14670
IbI =
√ 3∗U N ∗cos φ
= √3∗380∗0.81
= 532.494
= 27.54
α∗Pi II ∗b 3
31770
IbII =
√ 3∗U N ∗cos φ
= 0.9∗35.3∗1∗10
√3∗380∗0.81
= 532.494
= 59.66
α∗Pi III ∗b 0.9∗61.5∗1∗10 3 55350
IbIII =
√ 3∗U N ∗cos φ
= √3∗380∗0.81
= 532.494
= 103.94
 α∗Pi IV ∗b 3
85500
IbIV =
√ 3∗U N ∗cos φ
= 0.9∗95∗1∗10
√3∗380∗0.81
= 532.494
= 160.56

IbI =27.54

IbII =59.66

IbIII =103.94

IbIV =160.56

α∗PiTotal ∗b 0.9∗208.1∗1∗103
IbTotal =
√ 3∗U N ∗cos φ
= √3∗380∗0.81
= 351.72

IbTotal = 351.72

Sistemele de distribuţie în bare capsulate din aluminiu sau cupru , încapsulate în carcase
din aluminiu sau oţel cu grad de protecţie , se caracterizează printr-o excelentă modularitate.

Avantaje generale:

- proiectare simplă şi rapidă;

- economie de timp şi bani la montaj;

- materialul izolant este fără halogen;

- contactele de derivaţie şi îmbinare sunt argintate;

- sistemul de îmbinare este flexibil;

- punere rapidă în funcţiune datorită montajului rapid şi simplu;

- la sistemul BD2 există bariere antifoc;

- concepţie de contacte inovativă (utilizarea elementelor de compensare a dilatării nu este

necesara - această compensare fiind inclusă în blocul de îmbinare);

- rezistenţele proprii sunt de valoare mică datorită încălzirii relativ slabe a barelor, căldura fiind
disipată pe o suprafaţă radientă mare;

- pierderile prin încălzire sunt reduse;

- sistemul modular este uşor de depozitat;

- oferă posibilitatea proiectarii încă de la început a distribuţiei de energie fără cunoaşterea exactă
a amplasării consumatorilor;

Sistemele de bare de alimentare de putere inaltasunt utilizate de obicei intre transformator

si tabloul general sau intre tabloul general si tabloul de distributie.Ambele tronsoane ale
sistemului de distributie,de alimentare si distributie sunt disponibile in doua forme:

-conductoare isolate PVC/aer,inchise intr-o carcasa metalica,care functioneaza ca

impamantare

-in versiune compacta,conductoarele sunt isolate individual si montate sub forma de

“sandwich”in suporturi izolatoare,fixate intr-o carcasa metalica.

Versiunea compacta are rezistenta mecanica ridicata si cadere de tensiune scazuta.Acest

tip de bara capsulate foarte compact este ideala pentru instalatii in spatii reduse.Cand este
folosita pentru montarea pe vertical,configuratia compacta nu necesita bariere antifoc interioare
deoarece nu exista aer intre carcasa si conductoare.
 2.Alegerea din catalog a tipo-domensiunilor tronsoanelor de bare

L1 = 28.6 [m], IbI =27.54 [A]

CURENT PRIN COMBINATIE TIP PRET TOTAL [€] LUNGIME FINALA
BARA MODULE BARA BARA

8*BD01-40-3-0.5+ 8*107+
2*BD01-40-2-0.5 2*86.5 28
= 1029
1*BD01-40-3-0.5+ 1*107+
13*BD01-40-2-0.5 13*86.5
29
27.54 2*BD01-40-3-0.5+
= 1231.5
2*107+
11* BD01-40-2-0.5 13*86.5 28
= 1165.5

L2 = 41.5 [m], IbII =59.66 [A]

CURENT PRIN COMBINATIE TIP MODULE PRET TOTAL LUNGIME FINALA
BARA BARA [€] BARA

8*BD2-100-SB-3+ 8*243+
6*BD2-100-SB-2+ 6*218
1*123 40.75
1*BD2-100-SB-1
= 3375
11*BD2-100-SB-3+ 11*243+
59.66 2*BD2-100-SB-2+ 2*218+ 41.5
1*BD2-100-SB-1 1*123
= 3232
4*BD2-100-SB-3+ 4*243+
12* BD2-100-SB-2+ 12*86.5+ 41.25
1*BD2-100-SB-1 1*123
= 3711
 L3 = 32.3 [m], IbIII =127.75 [A]
CURENT PRIN COMBINATIE TIP MODULE PRET TOTAL LUNGIME FINALA
BARA BARA [€] BARA

4*BD2-160-SB-3+ 4*295+
7*BD2-160-SB-2+ 7*265
3*161 32.5
3*BD2-160-SB-1
= 3518
2*BD2-160-SB-3+ 2*295+
127.75 8*BD2-160-SB-+ 8*265+
6*161 32
6*BD2-160-SB-1
= 3676
2*BD2-160-SB-3+ 2*295+
4* BD2-160-SB-2+ 4*265+ 31.75
13*BD2-160-SB-1 13*161
= 3743

L4 = 38.8 [m], IbIV =198.51 [A]

CURENT PRIN COMBINATIE TIP MODULE PRET TOTAL LUNGIME FINALA
BARA BARA [€] BARA

10*BD2-250-SB-3+ 10*325+
1*BD2-250-SB-2+ 1*301
3*183 38.5
3*BD2-250-SB-1
= 4100
5*BD2-250-SB-3+ 5*325+
198.21 7*BD2-250-SB-2+ 7*301
5*183 38.25
5*BD2-250-SB-1
= 4647
3*BD2-250-SB-3+ 3*325+
10*BD2-250-SB-2+ 10*301 38.5
5*BD2-250-SB-1 5*183
= 4900
 L5 = 48.8-0.35=48.45 [m], IbTotal =433.6 [A]
CURENT PRIN COMBINATIE TIP MODULE PRET TOTAL LUNGIME FINALA
BARA BARA [€] BARA

12*BD2-500-SB-3+ 12*993+
3*BD2-500-SB-2+ 1*757+
2*462 48.25
2*BD2-500-SB-1
= 15111
3*BD2-500-SB-3+ 3*993+
433.6 15*BD2-500-SB-2+ 15*757+
4*462 48.5
4*BD2-500-SB-1
= 16182
6*BD2-500-SB-3+ 6*993+
9*BD2-500-SB-2+ 9*757+ 48.5
7*BD2-500-SB-1 7*462
= 16005

PUTERE RANDAMENT
[KV] ɳ [%]
1.1 74
1.5 74
2.2 78
3 80
4 83
5.5 86
7.5 87
11 87
15 88
18.5 88
22 92
30 92
37 92
45 93
55 93

Calculul curenţilor pentru fiecare consumator în funcţie de randament şi

stabilirea curentilor prin bara principală şi barele secundare
 PN P N arbore Pu
IN = √3 U ∗cosφ∗ɳ P N el=
ɳ
ɳ=
Pc
N

I n 11 = 8.8∗10 3 8800
= = 18.36
√ 3∗380∗0.81∗0.9 479.24
3
4000
I n 12 = 4∗10 = = 8.34
479.24 479.24
3
3500
I n 13 = 3.5∗10 = =7.30
479.24 479.24
3
16500
I n 21 = 16.5∗10 = = 34.42
479.24 479.24
3
12500
I n 22 = 12.5∗10 = = 26.08
479.24 479.24
3
6300
I n 23 = 6.3∗10 = = 13.14
479.24 479.24

32000
I n 31 = = 66.77
479.24

22000
I n 32 = = 45.90
479.24

7500
I n 33 = = 15.08
479.24

45000
I n 41 = = 93.89
479.24

35000
I n 42 = = 73.03
479.24

15000
I n 43 = = 31.29
479.24
1. Dimensionarea si alegerea din catalog a cutiilor de alimentare, de derivatie
si a elementului de capat.

CUTII DE DERIVATIE

SPATIU I¿ COD CUTIE CURENT

TEHNOLOGIC [A] DERIVATIE SUPORTAT DE C.A.
I N 11=18.36
BD01-AK02K/ZS3 32
I N 12=8.34
I BD01-AK1M1/A101 10
I N 13=7.30
BD01-AK1M1/A101 10
I N 21=34.42
BD2-AK3X/L40-3 40
I N 22=26.08
II BD2-AK2X/S27/FROM P 25
I N 23=13.1
BD2-AK2X/2CEE165514 16
I N 31=66.77
BD2-AK3X/L80-4 80
I N 32=45.90
III BD2-AK3X/L63-4 63
I N 33=15.08
BD2-AK2X/2CEE165S14 16
I N 41=93.89
BD2-AK3X/L100-4 100
I N 42=73.03
IV BD2-AK3X/L80-4 80
I N 43=31.29
BD2-AK3X/L40-4 40

CURENT SUPORTAT DE
IB COD CUTIE DERIVATIE
C.A.
34 BD2-AK3X/L40-3 40
73.64 BD2-AK3X/L80-4 80
127.75 BD2-AK41/GS1 250
198.21 BD2-AK41/GS1 250

CUTIE ALIMENTARE
 CURENTUL SUSTINUT DE
IB COD CUTIE ALIMENTARE
CUTIE
34 BD01-E 100A
73.64 BD2-100-EE 100A
127.75 BD2-160-EE 160A
198.21 BD2-250-EE 250A
433.6 BD2-500-EE 500A

Alegerea secţiunii cablurilor de alimentare

CONDUCTOARE
SECTIUNE CURENT MAXIM
SPATIU IN
CCYYAbY4x… SUPORTAT
IN I 4mm 34
BARA IN II 16mm 80
PRINCIPALA IN III 35mm 130
IN IV 70mm 200
IN 11 2.5mm 25
I IN 12 1.5mm 18
IN 13 1.5mm 18
IN 21 6mm 44
II IN 22 4mm 34
IN 23 1.5mm 18
IN 31 16mm 80
III IN 32 10mm 60
IN 33 1.5mm 18
IN 41 25mm 105
IV IN 42 16mm 80
IN 43 4mm 34
 NR DENUMIRE COD NUMAR BUCATI
POZITIE
 1 Cutie de alimentare BD2-500-EE 1
2 Tronson bara BD2-500-SB-3 12
3 Tronson bara BD2-500-SB-3 3
4 Tronson bara BD2-500-SB-1 2
5 Element de capat BD2-500-FE 1
6 Cutie de detivatie BD2-AK3X/L40-3 1
7 Cutie de detivatie BD2-AK3X/L80-4 1
8 Cutie de detivatie BD2-AK41/GS1 1
9 Cutie de detivatie BD2-AK41/GS1 1
10 Cutie de alimentare BD01-E 1
11 Tronson bara BD01-40-3-0.5 8
12 Tronson bara BD01-40-2-0.5 2
13 Element de capat BD01-FE 1
14 Cutie de detivatie BD01-AK1M1/A101 2
15 Cutie de detivatie BD01-AK02K/ZS3 1
16 Cutie de alimentare BD2-100-EE 1
17 Tronson bara BD2-100-SB3 11
18 Tronson bara BD2-100-SB2 2
19 Tronson bara BD2-100-SB1 1
20 Element de capat BD2-100-FE 1
21 Cutie de detivatie BD2-AK3X/L40-3 1
22 Cutie de detivatie BD2-AK2X/S27/FROM P 1
23 Cutie de detivatie BD2-AK2X/2CEE165514 3
24 Cutie de alimentare BD2-160-EE 1
25 Tronson bara BD2-160-SB-3 2
26 Tronson bara BD2-160-SB-2 8
27 Tronson bara BD2-160-SB-1 6
28 Element de capat BD2-160-FE 1
29 Cutie de detivatie BD2-AK3X/L80-4 1
30 Cutie de detivatie BD2-AK3X/L63-4 2
31 Cutie de alimentare BD2-250-EE 1
32 Tronson bara BD2-250-SB-3 10
33 Tronson bara BD2-250-SB-2 1
34 Tronson bara BD2-250-SB-1 3
35 Element de capat BD2-250-FE 1
36 Cutie de detivatie BD2-AK3X/L100-4 1

VARIANTE DE CUPLARE ŞI PROTECŢIE

Pentru cuplarea si protectia motorului asincron se vor folosi urmatoarele elemente de circuit :

 Contactor
 Sigurante fuzibile
 Relee termice

Schema electrica monofazata se foloseste pentru un numar mare de consumatori si pe

aceasta schema de forta sunt reprezentate sigurantele fuzibile ,contactoarele si uneori
cablurile cu denumire
Contactorul
 Contactorul este un aparat de comutatie cu actionare mecanica, electromagnetica sau
pneumatica, cu o singura pozitie stabila, capabil de a stabili, suporta si intrerupe curentii in
conditii normale de exploatare ale unui circuit, inclusiv curentii de suprasarcina.
Elementele componente ale unui contactor sunt:
 Circuitul principal de curent (borne de racitor la circuitul exterior, contacte fixe si
mobile)
 Circuitul de comanda (bobina electromagnetului de actionare, contactele de autoretinere
si butonul de comanda)
 Circuitele auxiliare (contacte de blocare, semnalizare)
 Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de suflaj, bobine de suflaj).
In constructia unui contactor mai intra elemente izolante, elemente metalice, cuva de ulei cu
capac, elemente de fixare, carcasa.

Marimile caracteristice ale unui contactor sunt:

 Tensiunea nominala U- tensiunea la care se dimensioneaza izolatia aparatului, distantele
de strapungere si conturare
 Curentul nominal I – curentul pe care il poate suporta circuitul principal al contactorului
fara a depasi in regim normal de lucru incalzirea admisa
 Frecventa de actionare – numarul maxim de actionari pe care contactorul le poate executa
intro unitate de timp
 Durata relativa de conectare – care este standardizata si frecventa de conectare, ambele
determina clase de lucru sau regimuri de lucru pentru contactoare.
Domenii de utilizare a contactoarelor:

 Comanda iluminării. Contactoarele statice comută rapid şi silentios.

 Înlocuirea combinaţiilor stea-triunghi.
 Înlocuirea combinaţiilor contactor-inversor
 Comutarea frecvenţa şi silenţioasă a motoarelor inclusiv reversare

Reglări de temperatură de toate tipurile. Frecvenţele de comutare nu reprezintă o problemă

pentru un contactor static. Reglarea temperaturii în două puncte lucrează mai exact şi sporeşte
calitatea produselor
 Disjunctorul

Un disjunctor asigura protectia unei instalatii impotriva

suprasarcinilor (disjunctorul termic), scurtcircuitelor (disj.
Electromagnetic), defectelor de izolatie, prin intermediul releelor
termice si/sau electromagnectice incorporate. Pot indeplini si
functia de separare.

Aceste aparate stabilesc, suporta si intrerup curenti normali si curenti de scurtcircuit , si

sunt de obicei instalate la inceputul unei instalatii electrice. Pe scurt, intro instalatie electrica,
disjunctoarele au acelasi effect ca si sigurantele fuzibile, cu urmatoarele diferente:
-actionarea nu duce la distrugerea lor
-in functie de tipul constructiv,pot supraveghea unul sau mai multi parametri;
-sunt mult mai eficiente decat sigurantele din punctual de vedere al protectiei omului;
-pot suporta un timp determinat o suprasarcina

Caracteristici:
 Tensiunea nominal
 Curentul nominal
 Curentul de reglaj –curentul maxim suportat fara a declansa
 Curentul de rupere-curentul care provoaca declansarea
 Capacitatea de rupere-cel mai mare current de scurtciurcuit pe care disjunctorul il poate
intrerupe, la o tensiune data
 Capacitatea de limitare- capacitatea disjunctorului de a nu lasa sa treaca decat un current
inferior celui de scurtcircuit
 Numarul de poli.

Tipuri de disjunctoare:
 Disjunctor cu releu termic –acest sistem este simplu si robust, dar nu sufficient de precis,
fiind caracterizat de timpi de reactie mari (este lent)
 Disjunctorul magnetic – intreruperea este instantanee, ceea ce face ca acest tip de
disjunctor sa poate fi folosit cu succes in locul sigurantelor fuzibile pentru protectia la
scurtcircuit.
 Disjunctorul electromagnetic –inglobeaza cele doua tipuri de disjunctoare de mai sus,
magnetic pentru protectia la scurtcircuit si termic pentru protectia la suprasarcina
 Disjunctorul diferential –asigura protectia oamenilor contra cantactului indirect; poate fi
folosit ca protectie suplimentara a echipamentelor contra curentilor de fuga generati de un
contact imperfect, de un defect de izolatie.
 Disjunctoarele sunt întreruptoare automate ce asigură cuplarea manuală şi protecţia la
suprasarcină şi scurtcircuit a unui consumator. Declansatorul la suprasarcină este
la(0.6...1)*IN.

 Declansatorul la scurtcircuit este la 14* IU(IU-curent asigurat neintrerupt).

 Disjunctorul este un aparat care realizează conectarea manuală şi protecţia la
suprasarcină şi scurtcircuitul consumatorilor. Disjunctorul are pe suprafaţa sa un buton
care închide contatcul deschis unde se stablieşte o conexiune între bare şi contactorul ,
care se acţionează . În interior are două declanşatoare , primul la suprasarcină şi al doilea
la scurtcircuit . Există de asemenea şi disjunctoare deproşabile.
 Aceste aparate stabilesc , suportă şi întrerup curenţi nominai şi de scurtcircuit , şi sunt
de obicei instalate la inceputul unei instalaţii electrice. Pe scurt , într-o instalaţie electrică
disjunctoarele au acelaşi efect ca şi siguranţele fuzibile cu următoarele diferente :
 -acţionarea nu duce la distrugerea lor
 -în fucnţie de tipul constructiv , pot supraveghea unul sau mai multi parametrii
 -sunt mult mai eficiente decât siguranţele din punctul de vedere al protecţiei omului
 -pot suporta un timp determinat de o suprasarcină
 Disjunctoarele asigura protectia circuitelor si a conductorilor la
 scurtcircuit si suprasarcina.
 Sunt prevazute cu doua declansatoare separate:
 • un declansator termic pentru protectia la suprasarcina.
 • un declansator electromagnetic pentru protectia la scurtcircuit.

Releul
 Releul este un simplu intreupator electromecanic,
constituit dintrun electromagnet si un set de contacte. In
principiu, este vorba despre folosirea puterii mici necesare
electromagnetului pentru a actiona o armatura ce poate
comanda o putere mult mai mare.

Releul termic asigura protectia unui circuit contra

unor suprasarcini de mica putere si durata.Permite protectia
eficienta contra defectelor cu origine mecanica, caderilor de
tensiune, dezechilibrarii fazelor, lipsei unei faze. Se
utilizeaza in asociere cu contactoare sau cu sigurante
fuzibile. El masoara curentul pe toate circuitele de putere
supravegheate si compara valoarea acestuia cu valoarea la
care a fost reglat. Daca valoarea cunrentului masurat este
mai mare decat cea a curentului reglat, atunci releul
comanda contactele. In plus el actioneaza si daca exista o
diferenta de curent intre circuitele de putere.

Releele se bazeaza pe proprietatea bimetalelor de a se deforma cand temperatura acestora

se modifica. Cand temperatura creste, bimetalul se curbeaza si deschide contactul, intrerupand
circuitul de alimentare.

Caracteristici tehnice:
 Intensitatea maxima suportata de contactele de putere (curentul de reglaj)
 Tensiunea maxima de izolatie intre contactele de putere
 Numarul de contacte si tipul acestora
 Tip reanclansare- manuala sau automata
 Cu sau fara compensare termica

Releul electromagnetic este folosit in special pentru protectia impotriva curentilor de

scurtcircuit dar si pentru protectia la tensiune minima. Este constituit dintrun miez magnetic
pe care se dispun una sau mai multe bobine ce vor fi parcurse de curentul supravegheat , o
armatura mobila, un resort si unul sau mai multe contacte electrice.
Calculul puterii reactive necesare Q pentru compensarea factorului de
putere
Determinarea puterii reactive cerute de un consumator este foarte importantă deoarece
vehicularea acestei puteri în sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice are
consecinţe negative. În acelasi timp, reducerea consumului de energie .

Există 3 tipuri de compensare în funcţie de locul unde se află :

 compensare individuală – atunci când la orice motor sau consumator se adaugă

un sistem de compensare . Este aplicabil pentru motoare electrice şi
transformatoare de putere constantă
 compesare sistemului – atunci când toţi consumatorii din sector l sunt grupaţi şi
compensarea se aplică pentru tot sectoru
 compensare generală – se face în caz de compensare completă la intrare în sistem

Pa
Snec= cosφ 1

Pn 1 8.8
= =10,11
η 1 0.87

Pn 2 4
= =4,81
η 2 0.83

Pn 3 3,5
= =4.21
η 3 0.83

Pn 4 16.5
= =18,75
η 4 0.88

Pn 5 12.5
= =14.36
η 5 0.87

Pn 6 6.3
= =7.24
η 6 0,87
Pn 7 32
= =34,78
η 7 0.92
Pn 8 22
= =23,91
η 8 0.92
Pn 9 7.5
= =8.62
η 9 0.87
Pn 10 45
= =48,91
η 10 0.93
Pn 11 35
= =38,04
η 11 0.92
Pn 12 15
= =17.04
η 12 0.88

Qc 1= Pa1 *( tg ϕ1 - t gϕ2 )

Qc2=¿( Pa1 + Pa2 )*( tg ϕ1 - t gϕ2 )

Qc3=¿( Pa1 + Pa2 + Pa3 )*( tg ϕ1 - t gϕ2 )

Qc 4=¿( Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 )*( tg ϕ1 - t gϕ2 )

Qc5=¿( Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 +

Pa5 )*( tg ϕ1 - t gϕ2 )

Qc6 =¿( Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 +

Pa5 +
Pa6 )*( tg ϕ1 - t gϕ2 )

Qc7 =¿
( Pa1 + Pa2 +
Pa3 + Pa4 +
Pa5 +
Pa6 +
Pa7 )*( tg ϕ1 - t gϕ2 )

Qc8 =¿( Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 +

Pa5 +
Pa6 +
Pa7 +
Pa8 )*( tg ϕ1 - t gϕ2 )

Qc9 =¿( Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 +

Pa5 +
Pa6 +
Pa7 +
Pa8 +
Pa9 )*( tg ϕ1 - t
gϕ2 )

Qc10=¿ ( Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 +

Pa5 +
Pa6 +
Pa7 +
Pa8 +
Pa9 +
Pa10 )*(
tg ϕ1 - t gϕ2 )

Qc11 =¿( Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 +

Pa5 +
Pa6 +
Pa7 +
Pa8 +
Pa
9 + Pa10 +
Pa11 )*( tg ϕ1 - t gϕ2 ) S[kVA] I1N[A] uscn[%]

50 72 4
Qc12=¿ ( Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 +
Pa5 +
100 144 4
Pa6 +
Pa7 +
Pa8 +
Pa9 +
Pa10 + Pa11 + 160 230 4
Pa12 )*( tg ϕ1 - t gϕ2 )
200 288 4

250 360 4
Pa total = 230.25
315 455 4
cosφ 1=0,81
cosφ 2=0,92 100 578 4

500 722 4
 sin φ 1
Tgφ 1= cos φ 1 =0.8819
Qc=Pa(tgφ 1-tgφ 2)=230302.6*0.317=73005.92

Qc= 73 kVAr

P atotal
Snec= cosφ 1 = 284.25  S = 315 KVA
I1N= 455 A
UScN = 4 %

100
Isc = √3∗Uscn[% ] *I1N*K = 11177.74

Ssc=√ 3*UN*Isc=7356853.136

PaSuplimentar= cosφ 1(Strafo-Snec)=(315-284.25)(0.81)= 24.90

QcSuplimentar=PaSuplimentar(tgφ 1-tgφ 2)=24.90*0.317=7.893
Qc*=Qc+QSuplimentar=173013.803

Ssc
Fr =50* √ Qc
; k=15 pt. U=380V

Nr.Crt Pa’ [KW] Qc [kVAr] fr [Hz]

.
1 10114.94 3206.43 2394.99
2 14934.21 4734.14 1971.04
3 19151.07 6070.88 1740.56
4 37901.07 12014.63 1237.25
5 52268.88 16569.23 1053.57
6 59510.25 18864.74 987.39
7 94292.85 29890.83 784.41
8 118205.89 37471.26 700.59
9 126826.57 40204.02 676.36
10 175213.66 55542.73 575.44
11 213257.13 67602.51 521.59
 12 230302.58 73005.91 501.92
13 24.90 *79013.803 *501.89

Calculul compensarii prin cuplarea in trepte a unor baterii de condensatoare:

2*10(serie)+2*12.5(serie)+2*14(serie)+2*16.7(serie)+2*21(serie)
+
2*21(serie)+1*25=72.6

QC-QB = 73-72.6= 0.4 KvA

 Instalaţii electrice de priză şi iluminat

In acest capitol se realizeaza dimensionarea tabloului electric de distributie general care

asigura alimentarea grupului de prize industriale din hala, circuitul de iluminat, incalzire si prize
aferente birourilor, precum si circuitul apartamentului de la etaj alcatuit din doua camere,
bucatarie si baie.

Consideratii generale

- la consumatorii alimentati direct de la retea, instalatia se executa direct in distributie

monofazata pentru curentipana la 30 A si trifazata pentru situatia in care curentul in
regim monofazat depaseste 30 A.

- instalatiie electrice interioare se alimenteaza din reteaua publica de joasa tensiune prin
disjunctor de bransament.

- circuitele de iluminat normal sunt distincte de circuitele de prize.

- circuitele si dozele de iluminat normal sunt distincte de cele ale iluminatului de siguranta.

- sarcina se va repartiza pe cele trei faze cat mai egal pentru a evita dezechilibrarea retelei.

- stabilirea numarului de circuite de iluminat normal rezulta din conditia de a nu se depasi

o putere totala instalata de 3kW pe un circuit monofazat si 8 kW pe unul trifazat. Fac
exceptie circuitele de lumina din locuinte unde puterea totala instalata oe un circuit de
lumina este de 1.5 kW in cazul in care puterea instalata pe apartament e pana la 9 kW.

- numarul maxim de corpuri de iluminat racordate la o faza este de maxim 30, la instalatiile
de iluminat industriale.

- in cladirile de locuit, un circuit de lumaina va fi incarcat cu maxim 12 corpuride iluminat,

exceptie facand circuitele de din spatiile comune (holuri, scari, etc.) la care admit 15
corpuri de iluminat/circuit. Un corp de iuminat se racordeaza la o singura faza chiar daca
e prevazut cu mai multe lampi.

- se recomanda alimentarea corpurilor de ilminat cul lampi fluorescente amplasate in

vecinatate de la faze diferite pentru diminuarea efectului straboscopic.

- la prizele monofazate se va considera o putere instalata pe circuit de 2 kW.

 - in locuinte, pentru receptori cu putere maxima de 2.5 kW (masina de spalat, instalatie de
climatizare) trebuie prevazut un circuit de prize separat.

- intreruptoarele si comutatoarele, precum si butoanele de sonerie se monteaza numai pe

conductoarele de faza.

Tabloul de distributie general pentru prize industriale birouri si apartamente si TGD se

vor alimenta in distributie trifazata, direct de la retea, deoarece curentul in regim monofazat nu
este mai mare de 30 A.

Alimentarea se va face printr-un disjunctor de bransament de tip 3P + N, de 32 A cu Id = 30 mA.

Direct de la TGD se vor alimenta 4 grupe de prize industriale monofazate.

Toate circuitele cu prize vor avea sectiunea conductorului de 3 x 2.5 mm2, iar cele de
iluminat vor avea sectiunea de 3 x 1.5 mm2.

Simboluri:

- circuit monofazat cu nul de lucru N

- conductorul de nul de lucru N

- circuit monofazat cu nul de lucru N si nul de protectie PE

- conductor de nul de protectie PE

- intreruptor automat modular

- disjunctor modular

- disjunctor diferential monofazat.

 AUTOMATIZAREA LOCUINŢE
Sistemul Merten KNX pentru case inteligente

Ce insemana o cladire inteligenta?

Controlul individual al luminii:
Se pot controla luminiile separat sau impreuna(pornit / oprit) pe baza
unor scenarii
Controlul individual al incalzirii:
Zonele incalzite au scenarii prestabilite in functie de timpul de incalzire.
Simularea prezentei in casa:
Atunci cand nu este nimeni acasa lumina se aprinde sau se stinge
simuland prezenta. Geamurile se pot inchide automat cand pleci de acasa
si te atentioneaza daca acestea sunt deschise.
Pleci linistit in week-end
In cazul acesta o simpla apasare de buton casa ta este pregatita
pentru calatoria ta:

 Se inchid automat luminile

 Se activeaza sistemul de alarma impreuna cu senzorii de simulare
prezenta
 Sistemul de incalzire / racire trece in modul economic
 Se trece din sistemul local de control al casei in sistemul de control
de la distanta prin internet (controlul se poate face de la un PDA,
GSM, WEB)
Economisirea energiei in casa ta:

Sistemul Merten KNX permite un control eficient al

energiei din casa ta.
Astfel va fi capabil:
 Sa reglezi in fiecare camera temperatura
 Sa inchizi automat sisitemul de incalzire / racire cand se deschid geamurile pentru
aerisire
 Sa inchizi si sa dezchizi lumina exterioara in functie de intensitatea luminoasa exterioara
si de prezenta
 Sa verifici consumul pentru diferiti consumatori ‘’ ascunsi ‘’
 Sa reduci nivelul de iluminat dupa o perioada de timp
 Sa intrerupi alimentarea cu energie electrica in anumite camere (cameraa copilului)

Cu un control inteligent al incalzirii poti sa reduci cu 30% costul energiei