Cuprins

Tema de proiect si Breviarul de calcul........................................................................................................pg. 2

Date initiale..................................................................................................................................................pg. 3
1. Calculul preliminar al curentiilor prin bare....................................................................................pg. 4
1) Alegerea din catalog a tipo-dimensiunilor de bare pentru tronsoane................................pg. 5
2. Calculul exact al curentiilor din fiecare bara..................................................................................pg. 9
3. Alegerea din catalog a cutiilor de alimentare, a cutiilor de derivatie si a elementelor
de capat pentru tronsoanele de bare................................................................................................pg. 10
4. Alegerea sectiunii cablurilor conductoare conectate la cutiile de derivatie....................................pg. 14
5. Planul de montaj si lista de componente.........................................................................................pg. 15
6. Calculul si alegerea din catalog a echipamentulor de cuplare
si protectie aferent fiecarui consumator
1) Sigurante fuzibile...............................................................................................................pg. 17
2) Contactoare........................................................................................................................pg. 18
3) Relee termice.....................................................................................................................pg. 19
4) Disjunctoare.......................................................................................................................pg. 20
Variante de configuratii a echipamentelor de protectie..................................................................pg. 21
a. Varianta 1: Siguranta fuzibila – Contactor – Releu termic......................................................pg. 21
b. Varianta 2: Disjunctor – Contactor..........................................................................................pg. 22
c. Varianta 3: Disjunctor debrosabil – Contactor........................................................................pg. 23
d. Tabelul 14 –Variante de cuplaje pentru protectia consumatoriilor..........................................pg. 24
7. Instalatia electrica pentru prize si iluminat.....................................................................................pg. 25
a. Figura 16 – Tablou electric de distributie general.......................................................pg. 27
b. Aspecte privind implicarea C.E. in posibilitatea blocarii
calculatoarelor, retelelor de echipament informatic & palpairii
ecranelor acestora........................................................................................................pg. 28
8. Configurarea sitemului:
1) Calculul puterii reactive necesare pentru compensarea factorului de putere
de la cos𝜑 1=0.83 la cos𝜑 2=0.95.......................................................................................pg. 30
i. Stabilirea valoriilor treptelor de compensare.......................................................pg. 32
ii. Alegerea transformatorului de alimentare............................................................pg. 33
2) Calculul puterii aparente la scurtcircuit (𝑆𝑠𝑐) si a frecventei de
rezonanta (𝑓𝑟) a instalatiei in prezenta treptelor bateriilor de
condensatoarelor de compensare.......................................................................................pg. 36
i. Figura 19 – Dependenta frecventei de rezonanta de puterea activa.....................pg. 37
3) Determinarea zonei de sensibilitate armonica a instalatiei electrice
din hala si stategiile de evitare a frecventei de rezonanta armonica..................................pg. 38
i. Figura 20 – Zona de sensibilitate armonica..........................................................pg. 39
ii. Metode de evitare sau limitare a regimului deformant.........................................pg. 39
 Tema de proiect
Sa se proiecteze instalatia electrica de alimentare cu energie a unui spatiu de productie cu datele
initiale:
 Numarul spatiilor tehnologice din hala: 4
 Numarul consumatoriilor din fiecare spatiu tehnologic: 3
o Consumatorii sunt utilaje si agregate utilate cu motoare electrice asincrone
 Puterea instalata a consumatoriilor din fiecare spatiu tehnologic:
o Tensiune nominala: U N =400 V
o Factor de putere: cos φ1=0.83
o Coeficient de reducere: α =0.9
o Un numar de circuite principale (din fiecare spatiu tehnologic)
 Sistemul de distributie a energiei electrice este cu bare capsulate suspendate la 3m inaltime de
pardosea, pe suporti fixati de plafon, montajul barelor fiind facut pe muchie
o Nu exista pod rulant in hala

Breviar de calcul
1. Predeterminarea estimativa a curentiilor din cele 5 bare pe baza consumatoriilor, alegerea din
catalog a tipodimensiuniilor standardizate de bare
2. Calculul exact al curentiilor din fiecare bara & verificarea tipodimensiuniilor alese la punctul
1, iar acolo unde e cazul, alegerea unei tipodimensiuni superioare & alegerea variantei optime
3. Alegerea din catalog a cutiilor de derivatie & elementelor de capat
4. Alegerea din catalog a sectiunii cablurilor dintre bara principala & cele 4 bare din spatiul
tehnologic, respectiv dintre bare si consumatori
5. Desenarea planului de montaj cu numerotarea fiecarei componente & intocmirea listei de
componente
6. Calculul si alegerea din catalog a echipamentulor de cuplare si protectie aferent fiecarui
consumator
7. Dimensionarea tabloului de distributie general care va asigura alimentarea grupului de prize
industriale din hala, circuitele de iluminat si prizele aferente birourilor, precum si circuitele
apartamentului de la etaj, alcatuit din 2 camere, o bucatarie si o baie
8. Presupunand ca valoarea factorului de putere impus de furnizorul de energie electrica este
cos φ2=0.95 se cere:
8.1. Calculul puterii reactive necesare pentru compensarea de la cos φ1=0.83 la
cos φ2=0.95 , folosind un sistem de cuplare individual in trepte a condesatoarelor de
compensare, alegerea din catalog a transformatorului de alimentare si a valoriilor
treptelor de compensare
8.2. Calculul puterii aparente la scurtcircuit ( S sc) pe bazele retelei de joasa tensiune
si a frecventei de rezonanta proprie ( f r) a instalatiei, in prezenta treptelor bateriilor de
condensatoarelor de compensare
8.3. Determinarea zonei de sensibilitate armonica a instalatiei electrice din hala si
stategiile de evitare a frecventei de rezonanta armonica
 Datele initiale

Spatii tehnologice
Puteri
Spatiul I Spatiul II Spatiul III Spatiul IV
P1 [kW] 5.5 17.3 27.5 40
P2 [kW] 4.6 11 22 30
P3 [kW] 1.5 6.3 15 16.5
Tabel 1 - Tabelul cu puteriile consumatoriilor din fiecare spatiu tehnologic

Figura 1 - Schema halei cu dimensiuniile tronsoanelor de bare

k =12
L1=22.3+ 0.4 k=22.3+0.4 ⋅12=22.3+4.8=26.1 m

L2=37.8+ 0.4 k =37.8+0.4 ⋅12=37.8+4.8=42.6 m

L3=26.5+ 0.4 k =26.5+0.4 ⋅12=26.5+4.8=31.3 m

L4 =32.9+0.4 k=32.9+0.4 ⋅12=32.9+ 4.8=37.7 m

L5=46.9+0.4 k−0.2−0.3=46.9+0.4 ⋅12−0.5=46.9+ 4.8−0.5=51.2 m

 1. Calculul preliminar al curentiilor prin bare
α ⋅ P i ⋅b
I b=
√3 ⋅U N ⋅cos φ1
I b−curentul∈bara

α −coeficient de reducere :α =0.9

Pi−suma puteriilor consumatoriilor dintr −un spatiu tehnologic

b−coeficient de ali mentare ( bilateral−0.5 / unilateral−1 ) :b=1

U N −tensiune nominala :U N =400 V

cos φ1−factor de putere :cos φ1=0.83

Spatiul tehnologic I:
P I =5500+ 4600+1500=11600 W

α ⋅ Pi ⋅b 0.9 ⋅11600 ⋅1 10440

I bI = = = =18.155 A
√3 ⋅U N ⋅cos φ1 √3 ⋅400 ⋅0.83 575.04
Spatiul tehnologic II:
P II =17300+11000 +6300=34600W

α ⋅ P i ⋅b 0.9 ⋅34600 ⋅1 31140

I bII = = = =54.152 A
√ 3⋅U N ⋅cos φ1 √3 ⋅ 400⋅ 0.83 575.04
Spatiul tehnologic III:
P III=27500+ 22000+15000=64500W

α ⋅ Pi ⋅b 0.9 ⋅64500 ⋅1 58050

I bIII = = = =100.949 A
√ 3 ⋅U N ⋅ cos φ1 √3 ⋅ 400 ⋅0.83 575.04
Spatiul tehnologic IV:
P IV =40000+30000+16500=86500 W

α ⋅ Pi ⋅b 0.9 ⋅86500 ⋅1 77850

I bIV = = = =235.381 A
√ 3 ⋅U N ⋅ cos φ1 √3 ⋅ 400 ⋅0.83 575.04

Spatiul tehnologic total:

PV =PI + P II + P III + P IV =11600 +34600+64500+ 86500=197200 W

α ⋅ P i ⋅b 0.9⋅ 197200⋅1 177480

I bV = = = =308.639 A
√ 3⋅U N ⋅cos φ1 √ 3 ⋅400 ⋅0.83 575.04
 I bV =I bI + I bII + I bIII + I bIV =18.155+54.152+100.949+135.381=308.637 A

I bI < I bII < I bIII < I bIV < I bV ⇒ 18.155< 54.152< 100.949<135.381<308.639 A

I bI [A] 18.155
I bII [A] 54.152
I bIII [A] 100.949
I bIV [A] 135.381
I bV [A] 308.639
Tabel 2 - Curentii preliminari prin tronsoanele de bare

Alegerea din catalog a tipo-dimensiunilor de bare pentru tronsoane

La proiectarea sistemului de distributie a energiei electrice, se considera utilizarea barelor de tip
BD01 sau BD2, in mod uniform, pentru alcatuirea tronsoanelor din spatiile tehnologice, datorita
incompatibilitatii fizice intre cele 2 modele, necesitand cabluri de alimentare suplimentare pentru
inchiderea circuitului.
Sistemele de bare de alimentare la putere inalta sunt utilizate in mod normal intre transformator si
tabloul general sau intre tabloul general si tabloul de distributie, ambele tronsoane, de alimentare si
de distributie fiind disponibile in 2 forma:
 Conductoare izolate PVC/aer, inchise intr-o carcasa metalica, care functioneaza ca
impamantare
 Modelul compact, cu izolare individuala pentru fiecare conductor si montate in tip
“sandwich” in suporturi izolate, fixate de carcasa metalica, acesta prezentand o rezistenta
mecanica ridicata cu o cadere de tensiune scazuta
Avantajele sistemului cu bare capsulate de distributie:
 Proiectare simpla si asamblare rapida
 Sistem de iluminare flexibil
 Contacte de imbinare si deviatie din cupru argintat
 Materialul izolant nu contine halogen (nociv la evaporare)
 Grad de protectie ridicat (IP54 – pentru utilizare in mediu industrial sever)
 Conceptie constructiva inovativa care compenseaza dilatarea in blocul de imbinare
 Rezistente proprii de valoare mica datorita incalzirii relativ mici a barelor (caldura fiind
dispersata)
  Sistemul BD2 este echipat cu bariere antifoc
 Sistem modular cu dimensiuniile standardizate, usor de depozitat
o BD01: 2m, 3m
o BD2: 1.25m, 2.25m, 3.25m
 Ofera posibilitatea proiectarii inca de la inceput a distributiei de energie fara cunoasterea
exacta a amplasarii consumatoriilor

Combinatie tip Lungime finala Lungime impusa

Curent bara [A] Pret total [€]
module bara bara [m] bara [m]
9x3 = 27
9xBD01-40-3-0.5 9x107 = 963
(+0.9m)
8xBD01-40-3-0.5 8x107+2x86.5 = 8x3+2x2 = 28
2xBD01-40-2-0.5 1029 (+1.9m)
7xBD01-40-3-0.5 7x107+3x86.5 = 8x3+2x2 = 27
3xBD01-40-2-0.5 1008.5 (+0.9m)
6xBD01-40-3-0.5 6x107+5x86.5 = 6x3+5x2 = 28
I bI =18.155 L1=26.1 m
5xBD01-40-2-0.5 1074.5 (+1.9m)
4xBD01-40-3-0.5 4x107+8x86.5 = 4x3+8x2 = 28
8xBD01-40-2-0.5 1120 (+1.9m)
2xBD01-40-3-0.5 2x107+11x86.5 = 2x3+11x2 = 28
11xBD01-40-2-0.5 1165.5 (+1.9m)
14x2 = 28
14xBD01-40-2-0.5 14x86.5 = 1211
(+1.9m)
14x3 = 42
14xBD01-63-3-0.5 14x121 = 1694
(-0.6m)
13xBD01-63-3-0.5 13x121+2x98.5 = 13x3+2x2 = 43
2xBD01-63-2-0.5 1770 (+0.4m)
12xBD01-63-3-0.5 12x121+3x98.5 = 12x3+3x2 = 42
3xBD01-63-2-0.5 1747.5 (-0.6m)
9xBD01-63-3-0.5 9x121+8x98.5 = 9x3+8x2 = 43
I bII =54.152 L2=42.6 m
8xBD01-63-2-0.5 1877 (+0.4m)
5xBD01-63-3-0.5 5x121+14x98.5 = 5x3+14x2 = 43
14xBD01-63-2-0.5 1984 (+0.4m)
2xBD01-63-3-0.5 2x121+19x98.5 = 2x3+19x2 = 43
19xBD01-63-2-0.5 2113.5 (+0.4m)
21x2 = 42
21xBD01-63-2-0.5 21x98.5 = 2068.5
(-0.6m)
9xBD01-100-3-0.5 9x3+2x2 = 31
9x154+2x122 = 1630
2xBD01-100-2-0.5 (-0.3m)
10xBD01-100-3-0.5 10x3+2 = 32
10x154+122 = 1662
1xBD01-100-2-0.5 (+0.7m)
8xBD01-100-3-0.5 8x3+4x2 = 32
8x154+4x122 = 1720
4xBD01-100-2-0.5 (+0.7m)
7xBD01-100-3-0.5 7x3+5x2 = 31
I bIII =100.949 7x154+5x122 = 1688 L3=31.3 m
5xBD01-100-2-0.5 (-0.3m)
5xBD01-100-3-0.5 5x3+8x2 = 31
5x154+8x122 = 1746
8xBD01-100-2-0.5 (-0.3m)
3xBD01-100-3-0.5 3x154+11x122 = 3x3+11x2 = 31
11xBD01-100-2-0.5 1804 (-0.3m)
16x2 = 32
16xBD01-100-2-0.5 16x122 = 1952
(+0.7m)
I bIV =135.381 11xBD01-160-3-0.5 11x247+2x198 = 11x3+2x2 = 37 L4 =37.7 m
2xBD01-160-2-0.5 3091 (-0.7m)
 12xBD01-160-3-0.5 12x3+2 = 36
12x247+198 = 3138
1xBD01-160-2-0.5 (-1.7m)
10xBD01-160-3-0.5 10x247+4x198 = 10x3+4x2 = 38
4xBD01-160-2-0.5 3262 (+0.3m)
9xBD01-160-3-0.5 9x3+5x2 = 37
9x247+5x198 = 3213
5xBD01-160-2-0.5 (-0.7m)
6xBD01-160-3-0.5 6x247+10x198 = 6x3+10x2 = 38
10xBD01-160-2-0.5 3462 (+0.3m)
3xBD01-160-3-0.5 3x247+14x198 = 3x3+14x2 = 37
14xBD01-160-2-0.5 3513 (-0.7m)
19x2 = 38
19xBD01-160-2-0.5 19x198 = 3762
(+0.3m)
15xBD2-315-SB-3 15x3.25+2.25 = 51
15x650+495 = 10245
1xBD2-315-SB-2 (-0.2m)
14xBD2-315-SB-3 14x650+2x495 = 14x3.25+2x2.25 = 50
2xBD2-315-SB-2 10090 (-1.2m)
13xBD2-315-SB-3 13x3.25+3x2.25
13x650+3x495+303
3xBD2-315-SB-2 +1.25 = 50.25
= 10238
1xBD2-315-SB-1 (-0.95m)
10x3.25+8x2.25 =
10xBD2-315-SB-3 10x650+8x495 =
50.5
I bV =308.639 8xBD2-315-SB-2 10460 L5=51.2 m
(-0.7m)
6xBD2-315-SB-3 6x650+14x495 = 6x3.25+14x495 = 51
14xBD2-315-SB-2 10830 (-0.2m)
3x3.25+18x2.25 =
3xBD2-315-SB-3 3x650+18x495 =
50.25
18xBD2-315-SB-2 10860
(-0.95m)
22x2.25+1.25 =
22xBD2-315-SB-2
22x495+303 = 11193 50.75
1xBD2-315-SB-1
(-0.45m)
Tabel 3 - Diverse variante de combinatii ale tronsoanelor de bare

Curent bara [A] Combinatie tip Pret total [€] Lungime finala Lungime impusa
 module bara bara [m] bara [m]
9x3 = 27
9xBD01-40-3-0.5 9x107 = 963
(+0.9m)
8xBD01-40-3-0.5 8x107+2x86.5 = 8x3+2x2 = 28
I bI =18.155 L1=26.1 m
2xBD01-40-2-0.5 1029 (+1.9m)
7xBD01-40-3-0.5 7x107+3x86.5 = 8x3+2x2 = 27
3xBD01-40-2-0.5 1008.5 (+0.9m)
14x3 = 42
14xBD01-63-3-0.5 14x121 = 1694
(-0.6m)
13xBD01-63-3-0.5 13x121+2x98.5 = 13x3+2x2 = 43
I bII =54.152 L2=42.6 m
2xBD01-63-2-0.5 1770 (+0.4m)
12xBD01-63-3-0.5 12x121+3x98.5 = 12x3+3x2 = 42
3xBD01-63-2-0.5 1747.5 (-0.6m)
9xBD01-100-3-0.5 9x3+2x2 = 31
9x154+2x122 = 1630
2xBD01-100-2-0.5 (-0.3m)
10xBD01-100-3-0.5 10x3+2 = 32
I bIII =100.949 10x154+122 = 1662 L3=31.3 m
1xBD01-100-2-0.5 (+0.7m)
7xBD01-100-3-0.5 7x3+5x2 = 31
7x154+5x122 = 1688
5xBD01-100-2-0.5 (-0.3m)
11xBD01-160-3-0.5 11x247+2x198 = 11x3+2x2 = 37
2xBD01-160-2-0.5 3091 (-0.7m)
12xBD01-160-3-0.5 12x3+2 = 36
I bIV =135.381 12x247+198 = 3138 L4 =37.7 m
1xBD01-160-2-0.5 (-1.7m)
9xBD01-160-3-0.5 9x3+5x2 = 37
9x247+5x198 = 3213
5xBD01-160-2-0.5 (-0.7m)
15xBD2-315-SB-3 15x3.25+2.25 = 51
15x650+495 = 10245
1xBD2-315-SB-2 (-0.2m)
14xBD2-315-SB-3 14x650+2x495 = 14x3.25+2x2.25 = 50
I bV =308.639 2xBD2-315-SB-2 10090 (-1.2m) L5=51.2 m
13xBD2-315-SB-3 13x3.25+3x2.25
13x650+3x495+303
3xBD2-315-SB-2 +1.25 = 50.25
= 10238
1xBD2-315-SB-1 (-0.95m)
Tabel 4 - Variantele alese a combinatiilor de bare pentru tronsoane

2. Calculul exact al curentiilor din fiecare bara

Luand in considere ca la punctul (1) s-au obtinut cu aproximare curentii prin cele 5 tronsoane,
trebuie inclus in calcul efectul randamantului (η) asupra curentiilor absorbiti de fiecare consumator,
fapt ce modifica formula de calcul al curentului nominal:
Puterea utila Putere mecanica
η= =
Puterea consumata Putere electrica
 PN
IN=
√3 ⋅U N ⋅cos φ1 ⋅ η

In mod normal, randamantul se obtine ca rezultat a diverselor probe de functionare, dar in cazul
acesta este extras in functie de puterea consumatorului din tabelul urmator:

P[kW] 1.1 1.5 2.2 3 4 5.5 7.5 11 15 18.5 22 30 37 45 55

η[%] 74 74 78 80 83 86 87 87 88 88 92 92 92 93 93
Tabel nr. - Randamentul in functie de puterea nominala

Astfel, puterea instalata si randamentul corespunzator acesteia, pentru fiecare consumator in cele 4
spatii tehnologice se regaseste in urmatorul tabel:

I η [%] II η [%] III η [%] IV η [%]

P1 [kW] 5.5 86 17.3 88 27.5 92 40 92
P2 [kW] 4.6 83 11 87 22 92 30 92
P3 [kW] 1.5 74 6.3 86 15 88 16.5 88
Tabel 5 - Puterile instalate si randamentele corespunzatoare acestora

Curentii de pe fiecare bara, din fiecare spatiu tehnologic ( I bi) se obtin prin adunarea curentiilor
nominali ai consumatoriilor ( I ¿) din fiecare spatiu tehnologic aferent, iar suma curentiilor prin bare
este curentul total, care trece prin bara principala ( I bV ) :
I bI =I N 11 + I N 12+ I N 13

Curenti I II III IV V
I N 1 i [A] 11.121 34.187 51.981 75.608
I N 2i [A] 9.637 21.987 41.584 56.706
I N 3 i [A] 3.525 12.739 29.642 32.606
I bI [A] 24.283 68.913 123.207 164.92 381.323
Tabel 6 - Curentii nominali ai consumatoriilor si curentii din bare
3
5.5 ⋅10 5500
I N 11 = = =11.121 A
√3 ⋅ 400 ⋅0.83 ⋅0.86 494.53
3
4.6 ⋅10 4600
I N 12= = =9.637 A
√ 3 ⋅400 ⋅0.83 ⋅0.83 477.28
3
1.5 ⋅10 1500
I N 13= = =3.525 A
√ 3 ⋅400 ⋅0.83 ⋅0.74 425.53
I bI =I N 11 + I N 12+ I N 13=11.121+ 9.637+3.525=24.283 A
 3
17.3 ⋅10 17300
I N 21= = =34.187 A
√ 3 ⋅400 ⋅0.83 ⋅0.88 506.03
3
11⋅10 11000
I N 22= = =21.987 A
√ 3 ⋅400 ⋅0.83 ⋅0.87 500.28
3
6.3 ⋅10 6300
I N 23= = =12.739 A
√ 3 ⋅400 ⋅0.83 ⋅0.86 494.53
I bII =I N 21+ I N 22+ I N 23=34.187+21.987+ 12.739=68.918 A

27.5⋅10 3 27500
I N 31 = = =51.981 A
√ 3 ⋅400 ⋅0.83 ⋅0.92 529.03
22⋅10 3 22000
I N 32 = = =41.584 A
√ 3 ⋅400 ⋅0.83 ⋅0.92 529.03
15 ⋅103 15000
I N 33 = = =29.642 A
√ 3 ⋅400 ⋅0.83 ⋅0.88 506.03
I bIII =I N 31+ I N 32+ I N 33=51.981+41.584 +29.642=123.207 A
3
40 ⋅10 40000
I N 41= = =75.608 A
√ 3 ⋅400 ⋅0.83 ⋅0.92 529.03
3
30 ⋅10 30000
I N 42= = =56.706 A
√ 3 ⋅400 ⋅0.83 ⋅0.92 529.03
3
16.5 ⋅10 16500
I N 43= = =32.606 A
√3 ⋅400 ⋅ 0.83⋅ 0.88 506.03
I bIV =I N 41+ I N 42 + I N 43=75.608+56.706+32.606=164.92 A

I bV =I bI + I bII + I bIII + I bIV =24.283+68.913+123.207 +164.92=381.323 A

Curenti in bare Preliminar Exact

I bI [A] 18.155 24.283
I bII [A] 54.152 68.913
I bIII [A] 100.949 123.207
I bIV [A] 135.381 164.92
I bV [A] 308.639 381.323
Tabel 7 - Diferenta dintre valoriile preliminare si cele exacte a curentiilor prin bare
 Combinatie tip Lungime finala Lungime impusa
Curent bara [A] Pret total [€]
module bara bara [m] bara [m]
9x3 = 27
9xBD01-40-3-0.5 9x107 = 963
(+0.9m)
8xBD01-40-3-0.5 8x107+2x86.5 = 8x3+2x2 = 28
I bI =24.283 L1=26.1 m
2xBD01-40-2-0.5 1029 (+1.9m)
7xBD01-40-3-0.5 7x107+3x86.5 = 8x3+2x2 = 27
3xBD01-40-2-0.5 1008.5 (+0.9m)
13x3.25 = 42.25
13xBD2-100-SB-3 13x243 = 3159
(-0.35m)
12x3.25+2x2.25 =
12xBD2-100-SB-3 12x243+2x218 =
43.5
I bII =68.913 2xBD2-100-SB-2 3352 L2=42.6 m
(+0.9m)
11x3.25+3x2.25 =
11xBD2-100-SB-3 11x243+3x218 =
42.5
3xBD2-100-SB-2 3327
(-0.1m)
10x3.25 = 32.5
10xBD2-160-SB-3 13x295 = 2950
(+1.2m)
9xBD2-160-SB-3 9x3.23+2.25 = 31.5
9x295+265 = 2920
I bIII =123.207 1xBD2-160-SB-2 (+0.2m) L3=31.3 m
8x3.25+2x2.25 =
8xBD2-160-SB-3
8x295+2x265 = 2890 30.5
2xBD2-160-SB-2
(-0.8m)
12x3.25 = 39
12xBD2-250-SB-3 12x437 = 5244
(+1.3m)
11xBD2-250-SB-3 11x3.25+2.25 = 38
I bIV =164.92 11x437+301 = 5108 L4 =37.7 m
1xBD2-250-SB-2 (+0.3m)
10xBD2-250-SB-3 10x437+2x301 = 10x3.25+2x2.25 = 37
2xBD2-250-SB-2 4972 (-0.7m)
15xBD2-315-SB-3 15x3.25+2.25 = 51
15x650+495 = 10245
1xBD2-315-SB-2 (-0.2m)
14xBD2-315-SB-3 14x650+2x495 = 14x3.25+2x2.25 = 50
I bV =381.323 2xBD2-315-SB-2 10090 (-1.2m) L5=51.2 m
13xBD2-315-SB-3 13x3.25+3x2.25
13x650+3x495+303
3xBD2-315-SB-2 +1.25 = 50.25
= 10238
1xBD2-315-SB-1 (-0.95m)
Tabel 8 - Varianta finala a combinatiilor de tronsoane de bare pe baza curentiilor in functie de randament

Dupa cum se poate observa, aparitia unor diferente majore intre tronsoanele alese pe baza curentiilor
calculati in mod preliminar si cele alese pe baza curentiilor in functie de randament se datoreaza
maririi curentiilor ca rezultat al randamentului masinilor electrice folosite, si datorita
incompatibilitatii cutiilor de derivatie necesare pentru utilizarea utilajelor in parametrii nominali,
astfel in cazul tronsoanele de bare L2, L3 si L4 se inlocuiesc cu tronsoane formate din bare de tipo-
dimensiunea BD2, care pot suporta valoarea curentiilor I bII , I bIII si respectiv I bIV .

3. Alegerea din catalog a cutiilor de alimentare, a cutiilor de derivatie si a elementelor

de capat pentru tronsoanele de bare
Din cataloagele oferite, se aleg cutiile de alimentare si elementele de capat necesare, capabile de a
sustine curentii de pe fiecare tronson de bare din fiecare spatiu tehnologic ( I bi), care sa corespunda si
sa fie compatibile cu tipo-dimensiuniile de bare folosite (BD01 sau BD2), respectand ordinea de
amplasare a acestora:
 Cutiile de alimentare se monteaza la inceputul tronsonului de bare, avand rolul de alimentare
cu energie electrica a consumatoriilor din circuitul electric al fiecarui spatiu tehnologic
 Elementele de capat se monteaza la capatul tronsonului, avand rolul de a inchide circuitul,
legatura dintre faze si nulul de lucru

Nr. Crt. I bi[A] Cutii de alimentare I N cutie [A]

1 I bI =24.283 BD01-E 100
2 I bII =68.913 BD2-100-EE 100
3 I bIII =123.207 BD2-160-EE 160
4 I bIV =164.92 BD2-250-EE 250
5 I bV =381.323 BD2-400-EE 400
Tabel 9 - Cutii de alimentare

Nr. Crt. I bi[A] Cutii de alimentare I N cutie [A]

1 I bI =24.283 BD01-FE 100
2 I bII =68.913 BD2-100-FE 100
3 I bIII =123.207 BD2-160-FE 160
4 I bIV =164.92 BD2-250-FE 250
5 I bV =381.323 BD2-400-FE 400
Tabel 10 - Elementele de capat

Pentru alimentarea fiecarui tronson de bare si consumatorii aferenti acestora, este necesara stabilirea
unei legaturi de alimentare de la tronsonul principal la cutiile de alimentare, astfel e necesara
alegerea cutiilor de derivatie, care au acest rol, pastrand in considerare necesitatea compatibilitatii cu
tronsonul principal si cutiile de alimentare, pe care acestea le conecteaza la reteaua electrica a halei.

Nr. Crt. I Nii , I bi [A] Cod cutie derivatie I N cutie [A]

1 I N 11 =11.121 BD01-AK1M1/A101 10
2 I N 12=9.637 BD01-AK1M1/A101 10
3 I N 13=3.525 BD01-AK1M1/A101 10
4 I N 21=34.187 BD2-AK3X/L40-3 40
5 I N 22=21.987 BD2-AK1/S18 25
6 I N 23=12.739 BD2-AK1/S14 16
7 I N 31=51.981 BD2-AK3X/L63-3 63
8 I N 32=41.584 BD2-AK3X/L40-3 40
9 I N 33=29.642 BD2-AK2M2/A323 32
10 I N 41=75.608 BD2-AK3X/L80-3 80
11 I N 42=56.706 BD2-AK3X/L63-3 63
12 I N 43=32.606 BD2-AK2M2/A323 32
13 I bI =24.283 BD2-AK2X/S27 25
14 I bII =68.913 BD2-AK3X/L80-3 80
15 I bIII =123.207 BD2-AK3X/L125-3 125
16 I bIV =164.92 BD2-AK51/GS1 250
Tabel 11 - Cutii de derivatie

4. Alegerea sectiunii cablurilor conductoare conectate la cutiile de derivatie

Datorita faptului ca intregul sistem de alimentare si distributie prin bare capsulate are ca scop
furnizare de energie electrica catre consumatorii folositi in procesul tehnologic, acestia trebuie
conectati la reteaua creata prin cabluri conductoare capabile de sustinere a curentiilor necesari, atat in
legatura dintre consumatori si barele secundare ( I Nii ), cat si intre cutiile de derivatie conectate la bara
principala si cutiile de alimentare conectate la barele secundare ( I bi).
Cablurile utilizate pentru indeplinirea acestor criterii sunt cele de tipul CYYAbY4, cablu de energie
cu conductor din cupru, cu izolatie din PVC, manta interioara de PVC, armatura din banda de otel si
invelis exterior din PVC, alcatuit din 4 conductoare, din care 3 sunt fazele si un nul.

Nr. Crt. I Nii , I bi [A] Cod conductor Sectiune (m m2) I N [A]

1 I N 11 =11.121 CYYAbY4x1.5 1.5 18
2 I N 12=9.637 CYYAbY4x1.5 1.5 18
3 I N 13=3.525 CYYAbY4x1.5 1.5 18
4 I N 21=34.187 CYYAbY4x4 4 34
5 I N 22=21.987 CYYAbY4x2.5 2.5 25
6 I N 23=12.739 CYYAbY4x1.5 1.5 18
7 I N 31=51.981 CYYAbY4x10 10 60
8 I N 32=41.584 CYYAbY4x6 6 44
9 I N 33=29.642 CYYAbY4x4 4 34
10 I N 41=75.608 CYYAbY4x16 16 80
11 I N 42=56.706 CYYAbY4x10 10 60
12 I N 43=32.606 CYYAbY4x4 4 34
13 I bI =24.283 CYYAbY4x2.5 2.5 25
14 I bII =68.913 CYYAbY4x16 16 80
15 I bIII =123.207 CYYAbY4x35 35 130
16 I bIV =164.92 CYYAbY4x70 70 200
Tabel 12 - Sectiuniile cablurilor conductoare pentru alimentare

5. Planul de montaj si lista de componente

Alcatuirea si desenarea planului de montaj (Figura 2) are ca scop evidentierea amplasarii si
pozitionarii elementelor tehnologice in cadrul halei, distingerea dintre spatiile tehnologice si
consumatorii acestore, si componentele care alcatuiesc ansamblul de distributie si alimentare al
energiei electrice, pentru obtinerea unei imagini de ansamblu a intregului sistem.
Lista de componente are rolul de centralizare a tuturor elementelor necesare pentru alcatuirea
sistemului din planul de montaj, respectand ordinea din acesta, fiind regasit in tabelul urmator:

Nr. Denumire Cod Nr. bucati

1 Cutie alimentare BD2-400-EE 1
2 Tronson bare BD2-400-SB-3 15
3 Tronson bare BD2-400-SB-2 1
4 Element capat BD2-400-FE 1
5 Cutie derivatie BD2-AK2X/S27 1
6 Cutie derivatie BD2-AK3X/L80-3 2
7 Cutie derivatie BD2-AK3X/L125-3 1
8 Cutie derivatie BD2-AK51/GS1 1
9 Cutie alimentare BD01-E 1
10 Tronson bare BD01-40-3-0.5 8
11 Tronson bare BD01-40-2-0.5 2
12 Element capat BD01-FE 1
13 Cutie derivatie BD01-AK1M1/A101 3
14 Cutie alimentare BD2-100-EE 1
15 Tronson bare BD2-100-SB-3 12
16 Tronson bare BD2-100-SB-2 2
17 Element capat BD2-100-FE 1
18 Cutie derivatie BD2-AK3X/L40-3 2
19 Cutie derivatie BD2-AK1/S18 1
20 Cutie derivatie BD2-AK1/S14 1
21 Cutie alimentare BD2-160-EE 1
22 Tronson bare BD2-160-SB-3 9
23 Tronson bare BD2-160-SB-2 1
24 Element capat BD2-160-FE 1
25 Cutie derivatie BD2-AK3X/L63-3 2
26 Cutie derivatie BD2-AK2M2/A323 2
27 Cutie alimentare BD2-250-EE 1
28 Tronson bare BD2-250-SB-3 11
29 Tronson bare BD2-250-SB-2 1
30 Element capat BD2-250-FE 1
Tabel 13 - Lista de componente
Figura 2 – Planul de montaj
 6. Calculul si alegerea din catalog a echipamentulor de cuplare si protectie aferent
fiecarui consumator
Pentru protectia sistemului impotriva efectelor daunatoare care pot aparea in timpul exploatarii
(scurtcircuit, suprasarcina, supraincarcare, supracurent la pornire, etc.) sunt necesare atasarea la
sistem a diferitelor echipamente electrice de protectie (sigurante fuzibile, contactoare, relee termice
si disjunctoare), astfel in functie de conditiile de exploatare a utilajelor si a sistemului de alimentare
si destributie cu bare capsulate, se pot utiliza diferite configuratii de echipamente de protectie.
Sigurante fuzibile:
 Dispozitive de protectie utilizate in circuitele electrice pentru a preveni daunele cauzate de
curentul electric excesiv, proiectate sa se topeasca si sa intrerupa circuitul in cazul in care
curentul depaseste o anumita valoare, protejand astfel echipamentele si cablurile de
suprasarcina si scurtcircuit
 Compuse din fuzibil, partea sensibila a sigurantei care se topeste la o anumita valoare a
curentului, realizat dintr-un material conductor cu punct de topire scazut, si carcasa
sigurantei, care contine elementul de fuziune si asigura izolarea electrica a acestuia fata de
mediul inconjurator, confectionata din sticla, ceramica sau material plastic
 Pentru atasarea la sistem a sigurantei, trebuie considerate conditiile de operare si
compatibilitatea acesteia la atasare in soclu si cu piesa de calibrare, daca aceasta e necesara
 Caracterizate de curent nominal, valoarea curentului la care siguranta poate functiona in mod
normal fara a se declansa si timpul de declansare, durata necesare pentru topirea fuzibilului in
conditii de suprasarcina sau scurtcircuit, care poate varia in functie de tipul de siguranta,
aplicatie sau consumator
 La functionarea in conditii de scurtcircuit, procesul de incalzire al fuzibilului se considera
adiabatic deoarece durata intreruperii curentilor de scurtcircuit este foarte mica
 Functionarea in conditii de suprasarcina este in general nedorita, aceasta revenind releelor si
declansatoarelor bimetalice, astfel pentru o operare corespunzatoare impreuna cu acestea,
trebuie cunoscuta caracteristica de protectie a sigurantelor (timpul de functionare), deoarece
suprasarcinile sunt caracterizate de curenti relativ superiori (1-1.6 I N ), actionarea sigurantei
devenind lenta
 Dupa caracterul constructiv, se pot distinge sigurantele cu cutite, folosite in mediu industrial,
cu suruburi, folosite la fixarea acestora, tubulare si cele cu filet, iar clasificate dupa timpul de
actionare, acestea pot fii lente, folosite pentru protectia motoarelor asincrone, lente-rapide,
rapide si ultrarapide, folosite pentru protectia semiconductoarelor

Figura 4 – Siguranta fuzibila cilindrica (CC) Figura 5 – Patron siguranta fuzibila (CA)
Contactoare:
 Aparat de comutatie cu actionare mecanica, electromagnetica sau pneumatica, cu o singura
pozitie stabila, capabil de a stabili, suporta si intrerupe curentii in conditii normale de
exploatare ale unui circuit, inclusiv curentii de suprasarcina, folosite in cazurile unde
conectarea si deconectarea are loc in mod frecvent, cum ar fi instalatiile electrice de forta
 Functioneaza prin conectarea circuitului la primirea unei comenzi si mentinerea conexiunii pe
durata comenzii, pana la intreruperea aceseia, revind in repaus, comanda contactoarelor
realizandu-se prin alimentarea infasurarilor de excitatie cu ajutorul unui buton, buton dublu
de comanda care are si un buton pentru decuplare, la alimentare folosindu-se contactul
normal-deschis iar la decuplare cel normal-inchis
 Acestea se impart in mai multe categorii, in functie de conditiile de explatare, diversificandu-
se in contactoare pentru curent continuu sau alternativ, mono sau multifazice, si contactoare
cu miscare de translatie sau rotatie, folosite datorita arcului electric a curentului continuu,
care in aceste conditii este stins mai greu
 In afara contactelor principale, se regasesc contactele secundare, ale bobinei de actionare,
contactele auxiliare, care comuta impreuna cu cele principale, cu rolul de semnalizare a
pozitiei de inchis sau deschis a contactorului prin alimentarea unor becuri, si camerele de
stingere ale arcului electric prin suflaj
 In schemele electrice, legatura mecanica dintre contactele unui contactor si electromagnet
sunt simbolizate printr-o bobina, evidentiata prin gruparea contactelor in jurul bobinei, unite
de linia intrerupta, bobinele contactoarelor fiind interschimbabile usor, pentru a putea utiliza
la un contactor la alimentarea prezenta
 Caracterizate de tensiunea nominala, dupa care se dimensioneaza izolatia aparatului si
distantele pentru strapungere sau conturare, curentul nominal, suportat de circuitul principal
fara aparitia incalzirii, si frecventa de actionare, numarul de actionari posibile intru-un
interval de timp
 Printre contactoarele existente, se pot recunoaste contactoarele TCA, de curent alternativ cu
miscare de translatie tripolare, BC, bipolare de curent continuu, si MC, monopolare cu
miscare de rotatie in curent continuu, acestea fiind utilizate in aplicatii pentru comanda
iluminarii, interschimbarea intre combinatiile stea-triunghi sau contactor-inversor, comutarea
frecventei unei retele sau reversarea motoarelor
 Figura 6 – Contactor trifazic (CA) Figura 7 – Schema electrica a contactorului (Fig. 6)

Relee termice:
 Releul simplu este un simplu intrerupator electromecanic, alcatuit dintr-un electromagnet si
un set de contacte si este folosit la comandarea puterilor mari
 Protejeaza impotriva suprasarcinilor de durata, functionand prin indoirea lamelelor bimetalice
interne la trecerea curentiilor, iar la cresterea excesiva a acestora, in caz de avarie a
consumatoriilor, curentul termic creste proportional si aceasta provoaca o indoire lamelelor
bimetalice, pana la intreruperea contactelor care asigura legatura la retea cand valoarea limita
este depasita
 Permite protectia impotrica suprasarciniilor, defectelor cu origine mecanica, caderilor de
tensiune, dezechilibrarii fazelor, si lipsa sau caderea unei faze prin supravegherea curentului
care trece prin conductoarele de alimentare, astfel fac parte din grupa dispozitivelor de
protectie dependente de curent
 Caracterizat de intensitatea maxima suportata de contactele de putere (curentul de reglaj),
tensiunea maxima de izolatie intre contactele de putere, numarul si tipul de contacte,
reanclansare manuala sau automata, compensarea termica sau absenta acesteia, si timpul de
declansare, dependent de intensitatea curentului si preincarcarea releului, valoarea acesteia
fiind situata sub cea a timpului de avarie a izolatiei motorului
 Pentru protectia impotriva curentilor de scurtcircuit dar si pentru protectia la tensiune minima
se poate folosii releul electromagnetic, alcatuit din bobine parcurse de curentul supravegheat
dispuse pe miez magnetic, cu o armatura mobila, un resort si unul sau mai multe contacte
electrice
 Figura 8 – Releu termic

Disjunctoare:
 Asigura protectia instalatiei impotriva suprasarcinilor (disjunctorul termic), scurtcircuitelor
(disjunctorul electromagnetic), defectelor de izolatie (disjunctorul diferential), prin
intermediul releelor termice si/sau electromagnetice incorporate, care indeplinesc stabilesc,
suporta si intrerup curenti normali si curenti de scurtcircuit, similar cu sigurantele fuzibile
fara ca actionarea acestora sa duca la distrugerea lor, cu o eficienta ridicata din punctul de
vedere al protectiei, cu capacitatea de a supraveghea unul sau mai multi parametri iar pe o
perioada limitata, acestea pot suporta un timp determinat o suprasarcina
 Caracterizate de tensiunea si curentul nominala suportata de aparat, curentul de reglaj
suportat fara a declansa, curentul de rupere care provoaca declansarea, capacitatea de rupere,
cel mai mare curent de scurtcircuit pe care disjunctorul il poate intrerupe, capacitatea de
limitare care impiedica trecerea unui curent inferior celui de scurtcircuit, si numarul de poli
 Disjunctorul termic este folosit pentru asigurarea protectiei conductoarelor unui circuit
impotriva suprasarcinilor prin incalzirea unui bimetal la treversarea curentului prin aparat, iar
la incalzirea excesiva, acest bimetal se declanseaza si provoaca o intrerupere a curentului, dar
este caracterizat de timpi de reactive mari care duc la reactii lente
 Disjunctorul magnetic este folosit pentru asigurarea protectiei impotriva defectelor,
suprasarcinii, scurtcircuitul si lipsa de tensiune, prin detectia defectelor la scaderea
impedantei circuitului pana la valoarea admisa, moment in care armatura mobile este atrasa
de miezul bobinei care duce la intreruperea instantanee a circuitului
 Disjunctorul electromagnetic care este un hibrid intre disjunctorul termic si magnetic pentru
protectia la scurtcircuit si termic pentru protectia la suprasarcina
  Disjunctorul diferential asigura protectia oamenilor la contactul indirect cu circuitul retelei si
poate fii folosit ca protectie suplimentara a echipamentelor contra curentilor de fuga generati
de un contact imperfect sau de un defect a izolatiei
 Pe suprafata disjunctorului se poate observa un buton, care la actionare, inchide contactul si
se stablieste o conexiune intre bare si contactorul, si un buton de reglaj, care controleaza
valoarea de declansare a contactelor la curentul de reglaj, iar in interiorul acestuia sunt
pozitionate doua declansatoare, primul la suprasarcina (0.6-1 I N ) şi al doilea la scurtcircuit (14
I N)

Figura 9 – Disjunctor tip PKZM0 Figura 10 – Schema disjunctor

Variante de configuratii a echipamentelor de protectie

Varianta 1 – Configuratie: siguranta fuzibila – contactor – releu termic
In aceasta varianta, siguranta fuzibila asigura protectia impotriva curentiilor de scurtcircuit in timp ce
releul termic protejeaza impotriva curentiilor de suprasarcina iar contactorul realizeaza cuplarea la
retea a consumatorului, in modul prezentat in figura urmatoare:
 Figura 11 – Schema monofilara a variantei 1

Pentru protejarea adecvata a consumatorului, siguranta fuzibila trebuie dimensionata in mod adecvat
pentru curentul nominal prin fuzibil ( I nf ) care variaza in functie cu raportul dintre curentul de pornire
( I p), care e considerat a fiind in contextul actual de 7 ori mai mare ca si curentul nominal ( I N ), si
coeficientul de siguranta (C ), care la randul acestuia depinde de durata, timpul si numarul de porniri
a consumatorului.
Ip (6 …8 )⋅ IN 7⋅ IN
I nf = = ⇒ I nf =
C C C
Pentru o aproximare estimativa a coeficientului de siguranta, trebuie considerati parametrii generali
ai consumatorului dupa urmatoarele categorii:
 C = 2.5 la porniri usoare si rare (t <5 s ) ⇒la puteri nominale P ≤5 kW
 C = 1.6...2 la porniri usoare si rare (t=5 … 10 s ) ⇒la puteri nominale P=5. .25 kW
 C = 1.5 la porniri usoare si rare (t >10 s ) ⇒la puteri nominale P ≥25 kW
Pentru dimensionarea corecta a contactorului trebuie considerata valoarea curentului nominal ( I N )
care il parcurge, valoarea acestuia necesitand includere in gama de curenti pe care acesta il poate
suporta, astfel se alege un contactor cu o valoare maxima superioara apropiata curentului nominal,
iar pentru dimensionarea releului termic in functie de consumator e necesara determinarea valoriilor
curentiilor de suprasarcina ( I ss), care similar cu contactorul, este ales astfel incat curentul de
suprasarcina sa fie inclus in gama de curenti suportati, cu valoare maxima superioara apropiata
acestuia, care este calculat folosind formula urmatoare:
I ss =( 1.05 … 1.2 ) ⋅ I N ⇒ I ss =1.2⋅ I N

Varianta 2 - Configuratie: Disjunctor – Contactor

Dupa cum a fost mentionat anterior, disjunctorul electromagnetic este un aparat de siguranta care
asigura protectia impotriva suprasarciniilor si scurtcircuitelor, fiind un hibrid intre disjunctorul
termic, care functioneaza prin incalzirea unui bimetal la treversarea curentului prin aparat, iar la
incalzirea excesiva, acest bimetal se declanseaza si provoaca o intrerupere a curentului, si
disjunctorul magnetic, care detecteaza defectele de circuit prin scaderea impedantei circuitului pana
la valoarea admisa, moment in care armatura mobile este atrasa de miezul bobinei care duce la
intreruperea instantanee a circuitului.
Dupa cum se poate observa si din figura 12, acesta asigura protectia la scurtcircuit si suprasarcina, la
praguri diferite, in functie de valoarea curentuliilor care parcurg aparatul, care pot avea valori intre
0.6 si 1 din valoarea curentului nominal ( I N ) in conditii de suprasarcina, si valori de pana la 14 ori
curentului nominal in conditii de scurtcircuit, dar in functie de tipul sau modelul disjunctorului
folosit, pragurile de declansare pot fi ajustate pentru a marii sau micsora zonele de declansare.
 Figura 12 – Caracteristica de declansare a unui disjunctor

In aplicatia curenta, se considera folosirea disjunctoarelor de marca Moeller, de tip PKZM0, PKZM4
si NZM7 pentru dimensionarea corecta a protectiei in functie de valoriile posibile a curentiilor de
suprasarcina sau scurtcircuit produse de consumator, asigurandu-se o gama larga curenti pentru
protejare a diversilor consumatori, folosind contactoarele mentionate in Varianta 1.
Disjunctoarele de tip PKZM0 opereaza la curenti nominali situati intre 0.21 si 25A la o putere
nominala de utilizare situata intre 0.06 si 12.5kW, cu un domeniu de reglaj al declansatorului de
sarcina intre 0.1 si 25A, care poate fi reglat la o valoare intre 0.6 si 1 din valoarea curentului nominal
neintrerupti ( I u) si declansator de scurtcircuit fix setat la o valoare de 14 ori mai mare decat valoarea
curentului nominal neintrerupti ( I u), cu o capacitate de rupere de 16kA la 415V, sensibil la pierderea
fazelor.
Disjunctoarele de tip PKZM4 opereaza la curenti nominali situati intre 11.3 si 63A la o putere
nominala de utilizare situata intre 5.5 si 34kW, cu un domeniu de reglaj al declansatorului de sarcina
intre 10 si 63A, care poate fi reglat la o valoare intre 0.6 si 1 din valoarea curentului nominal
neintrerupti ( I u) si declansator de scurtcircuit fix setat la o valoare de 14 ori mai mare decat valoarea
curentului nominal neintrerupti ( I u), cu o capacitate de rupere de 50kA la 400V, sensibil la pierderea
fazelor.
Disjunctoarele de tip NZM7 opereaza la curenti nominali neintrerupti ( I u) de pana la 250A, cu
declansatoare reglabile pentru suprasarcina si scurtcircuit, utile in protectia trensformatoarelor,
motoatelor si generatoarelor, pana la tablouri si cabluri electrice.
Varianta 3 – Configuratie: Disjunctor debrosabil – Contactor
Diferenta intre varianta anterioara si cea curenta, este faptul ca in loc de disjunctoarele normale, in
aceasta varianta se folosesete disjunctoare debrosabile, care ofera posibilitatea de a fii inlocuite,
folosind un sistem de cuple pentru extragerea si schimbarea blocuriilor in cazul defectelor sau
daunelor aparute in timpul explotarii consumatoriilor.
Disjunctoarele de tip PKZM2 opereaza la curenti nominali de utilizare de 40A, cu o capacitate de
rupere de 30.3kA la 400V, cu declansatoare reglabile pentru suprasarcina si scurtcircuit, si sensibil la
pierderea fazelor
Figura 13 – Modularitatea disjunctorelor de tip PKZM2
 7. Instalatia electrica pentru prize si iluminat
Pentru a se asigura alimentarea grupului de prize industriale din hala, circuitele de iluminat si prizele
aferente birourilor, precum si circuitele apartamentului de la etaj, alcatuit din 2 camere, o bucatarie si
o baie, trebuie realizata dimentionarea tabloului de distributie general care sa contina urmatoarele
consideratii generale:
 La consumatorii alimentati direct de la retea, instalatia se executa direct in distributie
monofazata pentru curentipana la 30 A si trifazata pentru situatia in care curentul in regim
monofazat depaseste 30 A
 Instalatiile electrice interioare se alimenteaza din reteaua publica de joasa tensiune prin
disjunctor de bransament
 Circuitele de iluminat normal sunt distincte de circuitele de prize
 Circuitele si dozele de iluminat normal sunt distincte de cele ale iluminatului de siguranta
 Sarcina se va repartiza pe cele trei faze, cat mai egal pentru a evita dezechilibrarea retelei
 La prizele monofazate se va considera o putere instalata pe circuit de 2kW, iar in locuinta,
receptoarele cu putere maxima de 2.5 kW (masina de spalat, instalatie de climatizare) trebuie
prevazut un circuit de prize separat
 Spatiile de locuit trebuie echipate cu cel putin 2 prize in fiecare incapere
 Intreruptoarele, comutatoarele si butoanele de sonerie se monteaza numai pe conductoarele
de faza
 Stabilirea numarului de circuite de iluminat normal:
o In conditia de a nu se depasi o putere totala instalata de 3kW pe un circuit monofazat
si 8kW pe unul trifazat, cu exceptia circuitelor de lumina din locuinte unde puterea
totala pe un circuit de lumina este de 1.5kW, in cazul in care puterea instalata pe
apartament e pana la 9kW
o Numarul maxim de corpuri de iluminat racordate la o faza este de maxim 30, la
instalatiile de iluminat industriale, iar in locuinta, un circuit de lumaina va fi incarcat
cu maxim 12 corpuri de iluminat, exceptie fiind circuitele de din spatiile comune, la
care admit 15 corpuri de iluminat
o Un corp de iluminat se racordeaza la o singura faza chiar daca e prevazut cu mai
multe lampi si se recomanda corpurilor de iluminat cu lampi fluorescente amplasate in
vecinatate de la faze diferite pentru diminuarea efectului straboscopic
Notiunea de protectie diferentiala reprezinta unul sau mai multe dispozitive de masurare care are
functia de a detecta o diferenta intre curentul de intrare si cel de iesire dintr-o anumita parte a
instalatiei, in timp ce protectia diferentiala reziduala este protectia impotriva acelui curent de defect,
numit si curentul diferential rezidual ( I Δ ), care nu se inchide la sursa prin conductoare active, ci pe
un traseu anormal constituit in general din diverse elemente conductoare (carcasa metalica, corpul
unei persoane, pamant).

Tabloul de distributie general

Se va alimenta in distributie trifazata, direct de la retea, pentru prize industriale, birouri si
apartamente, deoarece curentul in regim monofazat nu depaseste de 30 A iar printr-un disjunctor
diferential de bransament, de tip 3P + N, de 32 A cu I d = 30 mA, se vor alimenta cele 4 grupuri de
prize monofazate din hala, distribuite uniform pentru asigurarea unei incarcari echilibrate, asigurand
pe fiecare grup de prize un consum de 2,5 kW protejate de cate un disjunctor diferential de 16A, pe
un conductor tip 3x2.5m m2, circuitul de iluminat folosind un conductor de tip 3x1.5m m2.
Tabloul electric pentru birouri
Se racordeaza la sistemul trifazat prin disjunctor de bransament modular de tip 3P + N de 25 A, de
unde circuitele distincte de tipul iluminat normal, cu puterea instalata aproximativ egala cu 1.5kW
conectat printr-un disjunctor modular 1P+N de 10A , si de siguranta, cu puterea instalata de pana la
1kW conectat printr-un disjunctor diferential monofazat 1P+N de 10A, se vor repartiza uniform pe
cele 3 faze cu un conductor de tip 3x1.5m m2, cu circuitele de prize si aeroterma conectate la retea
prin disjunctore diferentiale monofazate 1P+N de 16A separate, pe un conductor de tip 3x2.5m m2.

Tabloul electric pentru apartament

Este alimentat de la sistemul trifazat printr-un disjunctor diferential de 3P+N de 25A cu I d = 30 mA,
care alimenteaza circuitele de iluminat apartamentul si separat in baie prin disjunctoare diferentiale
de tip 1P+N de 16A, pe un conductor de tip 3x1.5m m2, cu prizele si climatizarea repartizate pe
conductoarele de tip 3x2.5m m2 conectate separat prin disjunctoare diferentiale de tip 1P+N de 16A.

Figura 14 – Schema unui dispozitiv diferential rezidual Figura 15 – Simboluri tablou electric
 Fig
ura 16 – Tablou electric de distributie general
 Aspecte privind implicarea C.E. in posibilitatea blocarii calculatoarelor, retelelor de
echipament informatic & palpairii ecranelor acestora
Explicitarea diferentelor dintre nulul de protectie (N) si nulul de lucru (PN):
 Conductorul PE asigura legatura la pamant (ideal 0Ω ) a aparatelor, echipamentelor si
instalatiilor electrice a caror componente sunt accesibile peronalului uman de deservire , care
se pot afla acidental incarcate cu o anumita sarcina electrica (carcase masini electrice,
transformatoare, electrcasnice, tabloul general de distributie si cel de forta, etc.)
 Scopul initial al legarii la pamant a protectiei:
o Asigurarea protectiei bunurilor (necesita existenta unei cai de curent cu o sectiune
mare si o impedanta relativ scazuta la frecventele fundamentale) astfel incat
tensiuniile aparute in conditiile unui curent de defect mare sa nu fie periculoase
o Este usor sa se realizeze o legatura la pamant sigura cu o impedanta mica, unde se
necesita un conductor cu o conductivitate mare, rezistent la coroziune (cuplu perfect),
ingropat in sol la o adancime suficienta pentru a nu ingheta sau functiona intr-un
mediu foarte uscat

Figura 17 – Instalatia de legare la pamant (EPP-PS)

 Nulul de lucru se aplica in situatia unui sistem trifazat legat in stea si la care consumatorii
sunt monofazati, prin care se va inchide curentul, intre o faza si nulul de lucru

Figura 17 – Instalatia generala de legare la pamant paralela (PEC)

 Referitor la curentul din nulul de lucru, se fac urmatoarele precizari:
o Acest curent rezulta ca suma fazoriala a curentiilor de linie, in cazul unei sarcini
liniarea monofazate (necapacitive si neinductive) repartizate simetric astfel incat sa
rezulte un sistem trifazat simetric de curenti sinusoidali, a caror suma fazoriala este 0
( I N =0)
o In situatia in care pe fiecare faza sunt consumatori diferiti dar liniari, curentul de nul e
diferit de 0 dar are o valoare relativ redusa
o Daca sarcina e neliniara (PC, redresoare monofazate, etc.) chiar daca e echilibrata pe
cele 3 faze, I N va avea o valoare importanta
o La curenti sinusoidali, curentii de rang 3 si armonicile acestuia ale curentiilor de faza,
au toate aceeasi faza (de segvanta omopolara) si se aduna aritmetic, nu fazorial, din
aceasta cauza I N va avea o valoare considerabila (1.6...1.7 I f )
o La cladiri multietaj cu conductoare PE radiale lungi apare fenomentul de rezonanta
corespunzatoare lui 2/p4, corespunzator etajului respectiv apar si diferente de
potential ( Δ U )
o Reteaua tip plasa Cu (de cupru) asigura o infinitate de cai de curent cu diferite
lungimi echivalente, conexiunea la masa realizandu-se cu o impedanta scazuta pentru
diferite frecvente, ceea ce e un bun plan echipotential

Figura 19 – Legarea la pamant pentru cladiriile multietaj

 In functie de dispunerea conductorului neutru (N), situatie ce corespunde legarii maselor la punctul de
alimentare legat la pamant, si a conductorului de protectie (T), care indica o legare directa a maselor
instalatiei, se pot alcatuii scheme aditionale folosind combinatiile acestora:
o TT – punctul de alimentare este legat direct la pamant, masele instalatiilor fiind legate la prize
de pamant independent de priza de pamant a alimentarii
o TN-S - functia de protectie e asigurata printr-un conductor PE, separat de conductoarele
active
o TN-C - functia de neutru N si de protectie PE se realizeaza printr-un singur conductor comun
PEN
 Figura 20 – Schema TN-S Figura 21 – Schema TN-C

8.1 Calculul puterii reactive necesare pentru compensarea factorului de putere de la

cos φ1=0.83 la cos φ2=0.95

Determinarea puterii reactive pentru compensarea consumatoriilor este necesara pentru reducerea
consumului si costurilor de exploatare a utilajelor, survenite din partea furnizorului de energie
electrica, din moment ce puterea electrica reactiva este contorizata si necesita plata aditionala,
deoarece absorbtia acesteia de la reteaua locala are efecte si consecinte negative asupra retelei de
transport si distributie a energiei electrice, si a consumatoriilor din aval si amonte fata de hala.
Q=P a ⋅ ( tan φ1 −tan φ 2)

Q− puterea reactiva necesara

Pa− puterea electica a consumatorului

tan φ1−tan❑ genta factorului de putere cos φ 1=0.83

tan φ2−tan❑ genta factorului de putere cos φ 2=0.95

Din aceasta relatie se poate deduce ca relatia depinde de concomitenta motoarelor in functionare,
astfel se merge pe principiul puterii reactive constante, din moment ce factorul de putere individual
al consumatoriilor este necunoscut, ca urmare pentru determinarea puterii reactive maxime ( Qmax ) se
insumeaza puteriile utilizate ale consumatoriilor, aflati prin utilizarea formulei urmatoare:
P¿
Pai =
ηi
Pai − puterea activa individuala

P¿ − puterea electrica individuala

ηi −randamentul individual

Pn 1 5.5 Pn 7 27.5
P a 1= = =6.395 kW P a 7= = =29.891 kW
η 1 0.86 η7 0.92

Pn 2 4.6 Pn 8 22
P a 2= = =5.542 kW P a 8= = =23.913 kW
η 2 0.83 η8 0.92

Pn 3 1.5 Pn 9 15
P a 3= = =2.027 kW P a 9= = =17.045 kW
η 3 0.74 η9 0.88
 P n 4 17.3 Pn 10 40
Pa 4 = = =19.659 kW Pa 10= = =43.478 kW
η4 0.88 η10 0.92

Pn 5 11 Pn 11 30
P a 5= = =12.644 kW Pa 11 = = =32.608 kW
η 5 0.87 η11 0.92

Pn 6 6.3 P n 12 16.5
P a 6= = =7.325 kW Pa 12= = =18.75 kW
η6 0.86 η12 0.88
12
Pa=∑ Pai =219.277 kW
1

Nr. consumator P¿ ( kW ) ηi ( % ) Pai ( kW )

1 5.5 86 6.395
2 4.6 83 5.542
3 1.5 74 2.027
4 17.3 88 19.659
5 11 87 12.644
6 6.3 86 7.325
7 27.5 92 29.891
8 22 92 23.913
9 15 88 17.045
10 40 92 43.478
11 30 92 32.608
12 16.5 88 18.75
Suma puteriilor active a consumatoriilor 219.277
Tabel 15 - Puteriile electrice ale consumatoriilor

tan φ =
√1−cos ❑ φ = √1−( 0.83 ) =0.672004
2
1
2

1
cos φ1 0.83

tan φ =
√1−cos ❑φ = √ 1−( 0.95 ) =0.328684
2
2
2

2
cos φ2 0.95

Q=P a ⋅ ( tan φ1 −tan φ 2) =219.277 ⋅ ( 0.672004−328684 ) ⇒ Q=75.2821796 kVAr=75282.1796 VAr

Stabilirea valoriilor treptelor de compensare

Pentru folosirea unui sistem de cuplare individual in trepte a condesatoarelor de compensare, trebuie
dimensionata bateria de condensatoare de compensare comparativ cu valoarea puterii reactive (Q)
rezultata anterior, prin alegerea configuratiei de condensatoare individuale, regasite in tabelul
urmator, astfel incat valoarea rezultata sa fie cat mai apropiata cu cea care necesita compensatie,
diferenta dintre acestea reprezentand eroarea de compensare (e).
Condensator Q (kVAr)
C1 10
C2 12.5
C3 14
C4 16.7
C5 21
C6 25
C7 30
C8 33.3
C9 37.5
C 10 40
Tabel 16 - Valoriile individuale ale condensatoarelor de compensare

C 3 ⋅C 3 14 ⋅14
Q 1= = =7 kVAr
C3 +C 3 14 +14
Qc 1=Q1 +C5 =7+21=28 kVAr

C 6 ⋅C 9 25 ⋅30
Q 2= = =14.27958 kVAr
C 6+C 9 25+30
C 9 ⋅C 9 30 ⋅30
Q 3= = =15 kVAr
C 9+ C9 30+30
1 1
Q4 = = =5.510898 kVAr
1 1 1 1 1 1
+ + + +
C 2 C3 C 8 12.5 14 33.3

Qc 4 =Q4 +C 2=5.510898+12.5=18.010898 kVAr

Qr =Qc 1+Q2 +Q3 +Qc 4 =28+14.27958+15+18.010898 ⇒ Q r=75.290478 kVAr

Eroarea de compensare (e) ca urmare a conectarii bateriei de condensatoare este:

e=Qmax −Qr =75.2821796−75.290478=−0.0082984 kVAr=−8.2984 VAr
 Figura 22 – Configuratia bateriei de condensatoare pentru compensare

Alegerea transformatorului de alimentare

Dimensionarea transformatorului de alimentare se face in functie de valoarea puterii active ( Pa)
calculate la punctul anterior, in raport cu factorul de putere al halei (cos φ1), pentru calculul puterii
aparente totale, folosind valoarea acesteia pentru selectarea unui transformator superior valorii
calculate, din tabelul urmator:

Nr. Crt. S (kVA) IN ( A ) u sc ( % )

1 50 72 4
2 10 144 4
3 160 230 4
4 200 288 4
5 250 360 4
6 315 455 4
7 400 578 4
8 500 722 4
Tabel 17 - Parametrii transformatoarelor de alimentare
 Pa 219.277
Snecesar = = =264.189 kVA
cos φ1 0.83

Ca urmare a calculului de determinare a puterii aparente totale necesare ( Snecesar ) pentru alimentarea
tuturor consumatoriilor conectati la reteaua halei, e necesara suportarea unei valori de 264.189kVA,
astfel se alege transformatorul numarul 6, care debiteaza o putere aparenta totala de 315kVA, cu un
curent nominal de 455A si o tensiune de scurtcircuit de 4%.
Conectarea bateriei de condensatoare se face prin contactoare speciale (Figura 18), care contin
rezistente cu descarcare rapida (R1) care elimina pericolul de schimbare rapida a polaritatii la
inchideri rapide si repetare, si rezistente bobinate, care se inchid prin contactele ND in avans si
limiteaza curentul absorbit la conectarea bateriei de condensatoare.

Figura 23 – Configuratia bateriei de condensatoare pentru compensare

8.2 Calculul puterii aparente la scurtcircuit ( S sc) si a frecventei de rezonanta ( f r) a

instalatiei in prezenta treptelor bateriilor de condensatoarelor de compensare
Conectarea bateriilor de condensatoare pentru compensarea puterii reactive la reteaua electrica
invoca probleme critice daca in retea este prezenti curenti armonici cu regim deformant, care au o
frecventa de rezonanta proprie si produc fenomenul de rezonanta armonica, ducand la amplificarea
regimului deformant cu o crestere semnificativa a tensiunii armonice pe bare si a curentiilor din
inaintea acestora, respectiv in retea, producand o deteriorare a condensatoarelor, care pe termen
indelunat pot duca la avarii si daune majore, atat pentru utilaje cat si pentru personalul care le
opereaza.
Acest fenomen e datorat circuitului RLC, creat de capacitatea (C) la conectarea condensatoarelor de
compensare, impreuna cu secundarul transformatorului (L) la caracterul rezistiv al retelei (R), caruia
ii corespunde o frecventa de rezonanta ( f r), dependenta de puterea aparenta la scurtcircuit ( S sc) a
barelor de joasa tensiune si a puterea reactiva a condensatoarelor de compensare (Qr ).

f r=50
√ S sc
Qr
 S sc=√ 3 ⋅U N ⋅ I sc
100 ⋅ I N ⋅ K
I sc = K=1.7
√3 ⋅u sc
Din formulele enuntate anterior, se poate observa variatia puterii reactiva, astfel in functie de
numarul de consumatori activi, frecventa de rezonanta are valori diferite, valoriile nocive si
periculoase fiind celor in apropierea multipliilor de 50, in intervalul 250 si 450Hz, numita si plaja de
sensibilitate.
100 ⋅ I N ⋅ K 100 ⋅455 ⋅1.7
I sc = = =11164.518 A
√3 ⋅u sc √3 ⋅ 4
S sc=√ 3 ⋅U N ⋅ I sc= √3 ⋅400 ⋅11164.518=7735 kW

Pentru determinarea frecventelor de rezonanta a retelei in prezenta condensatoarelor de compensare,

se va considera o conectare treptata a consumatoriilor la retea, incepand cu puterea activa a primului
consumator ( Pa 1) si adaugand ceilalti condumatori treptat, pana se ajunge la puterea maxima, suma
totala a consumatoriilor, in aceasta perioada, determinandu-se puterea reactiva (Qr ) si frecventa de
rezonanta.

Pa 1=6.395 kW

Q1=Pn 1 ⋅ ( tan φ1−tan φ2 )=6.395 ⋅ ( 0.672004−0.328684 ) =2.19553 kVAr

f r 1=50
√ S sc
Q1
=50
√
7735000
2195.59
=2967.73 Hz

Q2=( P a 1+ P a2 ) ⋅0.34332=( 6.395+5.542 ) ⋅0.34332=4.09821 kVAr

f r 2=50
√ S sc
Q2
=50
√
7735000
4098.21
=2172.21 Hz

Q3=( P a 1+ P a 2+ P a3 ) ⋅0.34332=( 11.937+ 2.027 ) ⋅ 0.34332=4.79412 kVAr

f r 3=50
√ S sc
Q3
=50
√
7735000
4794.12
=2008.37 Hz

Q4 =( Pa 1 + Pa 2 + Pa 3 + Pa 4 ) ⋅0.34332=( 13.964+19.659 ) ⋅0.34332=11.543448 kVAr

f r 4 =50
√ S sc
Q4
=50
√
7735000
11543.448
=1294.29 Hz

Q5=( P a 1+ P a 2+ P a3 + P a 4 + Pa 5 ) ⋅0.34332=( 33.623+12.644 ) ⋅0.34332=15.88438 kVAr

 f r 5=50
√ S sc
Q5 √
=50
7735000
15884.38
=1103.25 Hz

Q6= ( P a 1+ …+ Pa 6 ) ⋅0.34332= ( 46.267+7.325 ) ⋅0.34332=18.3992 kVAr

f r 6=50
√ S sc
Q6 √
=50
7735000
18399.2
=1025.18 Hz

Q7=( P a 1+ …+ Pa 7 ) ⋅0.34332= (53.592+29.891 ) ⋅0.34332=28.66138 kVAr

f r 7=50
√ S sc
Q7 √
=50
7735000
28661.38
=821.39 Hz

Q8= ( P a 1+ …+ Pa 8 ) ⋅0.34332= ( 83.483+23.913 ) ⋅0.34332=36.87119 kVAr

f r 8=50
√ S sc
Q8 √
=50
7735000
36871.19
=724.19 Hz

Q9= ( P a 1+ …+ Pa 9 ) ⋅0.34332= (107.396 +17.045 ) ⋅0.34332=42.84752 kVAr

f r 9=50
√ S sc
Q9 √
=50
7735000
42847.52
=671.79 Hz

Q10=( P a1 +…+ P a 10 ) ⋅0.34332=( 124.441+43.478 ) ⋅0.34332=57.64995 kVAr

f r 10=50
√ S sc
Q9 √
=50
7735000
57649.95
=579.16 Hz

Q11 =( Pa 1 +…+ Pa 11 ) ⋅ 0.34332=( 167.919+32.608 ) ⋅0.34332=68.844929 kVAr

f r 11=50
√ S sc
Q11 √
=50
7735000
68844.929
=529.98 Hz

Q12=( Pa 1 +…+ P a 12) ⋅0.34332=( 200.527+18.75 ) ⋅0.34332=75.282179 kVAr

f r 12=50
√ Ssc
Q12
=50
√ 7735000
75282.179
=506.82 Hz
In cazul final, la puterea activa totala se include si puterea activa disponibila:
12
Pa=∑ Pai =219.277 kW
1

Pa 219.277
Snecesar = = =264.189 kVA
cos φ1 0.83
Sdisp =S traf −S necesar =315−264.189=50.811kVA

Pdisp =S disp ⋅cos φ1=50.811⋅0.83=42.17313 kW

Q13=( P a1 +…+ P a 12+ Pdisp ) ⋅ 0.34332=( 219.277+ 42.17313 ) ⋅0.34332=89.761058 kVAr

f r 13=50
√ S sc
Q13
=50
√ 7735000
89761.058
=464.14 Hz

Nr. Crt. Pa ( kW ) Qr ( kVAr ) f r ( Hz )

1 6.395 2.1955 2967.73
2 11.937 4.09821 2172.21
3 13.964 4.79412 2008.37
4 33.623 11.543448 1294.29
5 46.267 15.88438 1103.25
6 53.592 18.3992 1025.18
7 83.483 28.66138 821.39
8 107.396 36.87119 724.19
9 124.441 42.84752 671.79
10 167.919 57.64995 579.16
11 200.527 68.844929 529.98
12 219.277 75.282179 506.82
13 261.45013 89.761058 464.14
Tabel 18 - Valoriile consumatoriilor la conectarea treptata
Figura 24 – Dependenta frecventei de rezonanta de puterea activa
 8.3 Determinarea zonei de sensibilitate armonica a instalatiei electrice din hala si
stategiile de evitare a frecventei de rezonanta armonica
Compensarea factorului de putere in prezenta armonicilor sau a consumatoriilor neliniari creeaza
multiple efecte nocive care dauneaza atat retelei cat si consumatoriilor, ducand la scurtarea perioadei
de exploatare a spatiilor tehnologice, printre acestea enumerandu-se:
 Deformarea puternica a retelei sinusoidala, afectand circuitele de comanda si control
sincronizate cu reteaua
 Efectul pelicular al curentului de traversare doar a suprafetei exterioare la frecvente mari
 Supraincalzirea conductorului nul de lucru la trecerea armonicilor de ordinul 3 si multiplul
acesteia
 Necesitatea de utilizare a echipamentelor specializate si calibrate pentru masurarea curentiilor
de sarcina cu armonici, aparatele standard subapreciind valoarea cu pana la 40%
 Incalzirea transformatorului datorita curentiilor turbionari
 Aparitia fenomenului de rezonanta paralela
In absenta condensatoarelor de compensare, reteaua are caracter inductiv, impedanta (Z) variind
liniar cu frecventa, iar in prezenta condensatoarelor, aceasta creste accentuat in apropierea frecventei
de rezonanta proprie a circuitului, astfel daca in retea exista curenti armonici cu valori apropiate
frecventei de rezonanta ( f r), acestia produc caderi mari de tensiune armonici si o amplificare a
regimului deformant definit de formula urmatoare:

F=
Zk 2
⇒ F=
√ Q⋅ S sc nt
Zk 1 PCL

Ca urmare a acestor efecte, frecventa pana la care se resimte amplificarea regimului deformat la
montarea condensatoarelor de compensare este dat de formula:
f a=√ 2 ⋅f r

Nr. Crt. f r ( Hz ) f a ( Hz )
1 2967.73 4197,004
2 2172.21 3071,968
3 2008.37 2840,264
4 1294.29 1830,402
5 1103.25 1560,231
6 1025.18 1449,823
7 821.39 1161,620
8 724.19 1024,159
9 671.79 950,054
10 579.16 819,055
11 529.98 749,504
12 506.82 716,751
13 464.14 656,393
Tabel 19 - Valoriile de amplificare a regimului deformant
 Figura 25 – Zona de sensibilitate armonica

Metode de evitare sau limitare a regimului deformant ca urmare a instalarii bateriilor

de condensatoare de compensare
 Limitarea circularii curentiilor armonici produsi in reteaua furnizorului de catre un
consumatorul deformant
o Procedee naturale: la nivelul fabricii de echipamente se impuni limitari in utilizarea
convertoarelor statice cu indice de pulsatie ridicat
o Folosirea convertoarelor alimentate prin transformator la care conexiunea secundara
sa fie conectata in stea sau thriungi, prin care sa se scurt-circuiteze armonicile de
ordinul 3 si multiplul acesteia
o Evitarea utilizarii redresoarelor semicomandate (care injecteaza in retea armonici de
frecventa joasa, mai ales cele de rang par), respectiv redresoarele monofazate (care
injecteaza armonici consistente de rang 3)
 Filtrarea curentiilor armonici, cand regimul deformant depaseste nivelul admisibil, in
imediata apropiere a mariilor consumatori deformanti se plaseaza filtre absorbante de
armonici, cu solutia simpla formata dintr-o bobina in serie cu un condesator (filtul trece-
banda de ordinul 1 [FTB1])
o Acestea se conecteaza in paralel cu receptorul, pentru fiecare armonica de curent ce se
doreste scurtcircuitata folosindu-se un astfel de circuit rezonant
 o Elementele schemei se dimensioneaza astfel incat pentru fiecare frecventa de
rezonanta a ciruitului care coincide cu frecventa armonicii de curent care se doreste
scurtcircuitata, trebuie asigurat ca impedanta Z k =0
' 1 1 ' 1
Z k =k ω❑ L− =0 f k= ω k =k ω ❑=
'
k ω❑ C 2 π √ LC √ LC
rad
ω=2 π 50 k −ordinul armonicii eli mi nate
sec
o Stabilirea valoriilor L si C din filtre se face prin algoritmi ce se pot diferentia in
functie de rolul filtrelor din punctul de vedere al compensarii puterii reactive pe
fundamentala
o Toate circuitele rezonante vor avea pe frecventa fundamentala caracter capacitiv,
producand implicit si o compensare capacitiva
o Circuitele cu rol principal de filtrare se folosesc rar cand regimul deformant este
foarte pronuntat

√
1 I k ( k −1 )
2
1 1
C k= ⋅ Lk = 2
= 2 2
k U f 1 ω1 k 2 ω ⋅C k k ω1 ⋅Ck
k

I k −curentul armonic filtrat I f 1−tensiunea de fazaa retelei

 Pentru circuitele cu rol dublu (compensare si filtrare), filtrele se dimensioneaza astfel incat pe
langa suntarea curentiilor armonici, realizeaza si compensarea puterii reactive la nivelul dorit,
nefiind necesara prezenta suplimentara a unei baterii de condensatoare
o Filtrarea unei armonici individuale ( I k ) si compensarea Q
2
k −1 Q
C k= ⋅ 2 '
k U f 1 ⋅ ω❑

o Filtrarea multipla ce va contine mai multe circuite rezonante pentru fiecare armonica
in parte, puterea reactiva necesara fiind distribuita intre acestea, fiind disponibila si
folosirea metodei de montare a aceleasi bobine pe fiecare circuit rezonant
2
Uf 1 m
1 1
Lk = ⋅ ∑ 2 C k= 2 2
ω 1 ⋅Q k=5 , 7 … k −1 k ⋅ω1 ⋅ L