MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică
Departamentul Energetică

Lucrare de an
La disciplina: Partea electrică a centralelor
Tema: PARTEA ELECTRICĂ A STAȚIEI 19MW

A elaborat: st.gr.EE-191
Victor D

A verificat: lect.
Ina D

Chișinău, 2022
Cuprins
INTRODUCERE................................................................................................................................3
1 ELABORAREA schemei electrice de conexiune a stației............................................................4
1.1 Analiza sarcinii........................................................................................................................4
1.2 Prelucrarea curbelor de sarcină şi construirea curbei anuale............................................4
1.3 Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatoarelor.................................................7
2. ALEGEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC ŞI A CONDUCTOARELOR DIN
SCHEMA STAŢIEI ELECTRCE..................................................................................................11
2.1 Calculul curenţilor de scurtcircuit.......................................................................................11
2.2 Calculul componentei periodice a curentului de scurtcircuit, în nodurile desemnate ale
circuitului:.........................................................................................................................................12
2.3 Calculul curentului de șoc în aceste puncte ale scurtcircuitului.......................................12
3 ALEGEREA APARATELOR DE COMUTAȚIE ŞI CONDUCTOARELOR DIN STAŢIA
ELECTRICĂ....................................................................................................................................13
3.1 Alegerea aparatelor de comutaţie din circuitele după parametrii nominali, verificarea
la scurt circuit...................................................................................................................................13
3.2 Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor 10 kV din circuitul liniilor consumatorilor
locali...................................................................................................................................................15
3.3 Alegerea barelor colectoare 10 kV.......................................................................................15
3.4 Alegerea cablului 10 kV........................................................................................................16
3.5 Alegerea izolatoarelor de suport a barelor 10 kV..............................................................16
3.6 Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor în circuitul TR la barele 110 kV................17
3.7 Alegerea întreruptorului şi a separatoarelor la liniile de înaltă tensiune........................18
3.8 Alegerea barelor colectoare 110 kV.....................................................................................18
3.9 Alegerea conductoarelor din circuitul TR la 110 kV.........................................................19
3.10 Alegerea conductoarelor 10 kV.........................................................................................19
4 Serviciile proprii, măsurări electrice, circuite de comandă și control din SET......................20
4.1. Elaborarea schemei de alimentare a serviciilor proprii. Determinarea puterii nominale
ale trasformatoarelor serviciilor proprii........................................................................................20
4.2 Elaborarea schemelor de măsurări în toate circuitele centrale electrice.........................22
4.3 Verificarea clasei de precizie a TC şi TT indicat în sarcină..............................................23
4.4 Alegerea transformatoarelor de curent din circuitul LE-10 kV.......................................23
4.5 Alegerea şi verificarea clasei de precizie a transformatorului de tensiune la BC-10 kV 24
CONCLUZIE....................................................................................................................................26
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................27

2
INTRODUCERE
Un rol important în sistemul electroenergetic (SEE) îl joacă reţelele electrice de transport şi staţiile
electrice menite transportului, transformării şi distribuţiei energiei electrice. De asemenea un rol
foarte important îl joacă centralele electrice CE. Centralele electrice pot fi clasificate în:
 centrale termoelectrice cu condensare (CTE),
 centrale electrice cu termoficare(CET),
 centrale nucleare electrice (CNE),
 centrale hidroelectrice(CHE),
 centrale hidroelectrice cu acumulare şi pompaj de apă(CHAP).
Toate centralele electrice se unesc într-un sistem electroenergetic unic lucrînd în paralel.
Funcţionarea lor în paralel prezintă următoarele avantaje tehnico-economice:
 ridicarea fiabilităţii şi a siguranţei în alimentare a consumatorilor,
 permite optimizarea producerii energiei electrice, utilizarea raţională a combustibilului,
 micşorarea pierderilor de putere şi energie,
 permite menţinerea calităţii energiei electrice.
În lucrarea dată va fi proiectată partea electrică a centralei electrice de tip CET. Aceste centrale sînt
acele care produc concomitent şi energie electrică şi energie termică. Ele se construiesc de obicei în
apropierea consumatorilor. Randamentul CET-ului este de circa 60%. CET-ul poate să funcţioneze
şi în regim de condensare, dar randamentul lui va scădea pînă la 32%.
CET-urile folosesc ca combustibili combustibilii organici, şi influenţa lor asupra mediului ambiant
este una negativă. Ele sînt nişte centrale greu manevrabile.
Proiectarea şi CE are la bază principalele cerinţe de ordin general:
 siguranţa în alimentarea consumatorilor,
 calitatea energiei electrice,
 soluţia tehnico-economică optimă.
Fiabilitatea funcţionării centralei electrice precum şi a staţiilor de transformare depinde de schema
de conexiune, de numărul de transformatoare. Transformatoarele din centrală sînt dotate cu
mijloace de reglare a tensiunii sub sarcină.
La întocmirea variantelor de schemă a centralei electrice se va ţine cont de:
 schema să asigure securitate în exploatare,
 schema să fie cât mai ieftin posibilă,
 schema să permită extinderea reţelei,
 schema să aibă o fiabilitate cît mai ridicată.

Varianta finală de implementare a centralei electrice se va alege în urma efectuării calculului

tehnico economic

3
1 ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE CONEXIUNE A STAȚIEI
1.1 Analiza sarcinii
Sarcina de faţă prevede proiectarea şi analiza părţii electrice a unei staţiei electrice cu puterea
instalată de 19 MW.
Curba de vară constituie 0,9 (90%) de la valoarea sarcinii de iarnă.
Curba de iarnă este dată în procente din Pinst (Tabelul 1) .
Perioada de iarnă constituie 183 de zile , ce de vară constituie 182 de zile.

1.2 Prelucrarea curbelor de sarcină şi construirea curbei anuale

Tabelul 1. Datele curbei de sarcină pentru ziua de iarnă.

t,h 0-2 2-4 4-8 8-10 10-12 12-14 14-16 16-18 18-20 20-22 22-24

P, % 70 60 50 80 90 100 80 100 75 60 80

Se cunoaşte că perioada de iarnă aare 183 zil, cea de vara – 182 zile. Sarcina pentru ziua de vară
constituie 0,90 din valoarea sarcinii de iarnă.

Iarna Vara

Piarna=(P¿¿ % /100)∙ Pinst ¿ Pvara =Piarna ∙ 0,9

0-2 P=(70/100)∙19=13,3 MW P= 13,3∙0,9=11,97 MW

2-4 P=(60/100)∙19=11,4 MW P=11,4∙0,9=10,26 MW

4-8 P=(50/100)∙19=9,5 MW P=9,5∙0,9=8,55 MW

8-10 P=(80/100)∙19=15,2 MW P=15,2∙0,9=13,68 MW

10-12 P=(90/100)∙19=17,1 MW P=17,1∙0,9=15,39 MW

12-14 P=(100/100)∙19=19 MW P=19∙0,9=17,1 MW

14-16 P=(80/100)∙19=15,2 MW P=15,2∙0,9=13,68 MW

16-18 P=(100/100)∙19=19 MW P=19∙0,9=17,1 MW

18-20 P=(75/100)∙19=14,25 MW P=14,25∙0,9=12,825 MW

20-22 P=(60/100)∙19=11,4 MW P=11,4∙0,9=10,26 MW

22-24 P=(80/100)∙19=15,2 MW P=15,2∙0,9=13,68 MW

4
 Figura 1. Curbele de sarcină pentru ziua de iarnă și de vară
Aranjăm puterile din ambele părți curbe de sarcină în descreștere , după cum este arătat în
(Figura1.). Durata anuală a fiecărei trepte se determină cu relația:T n=t n ∙ t i( sau t v )
unde t n este durata treptei n;
t i ¿ t v durata perioadei iarna sau vara.
P1=19 MW Iarna t 1=2 h T 1=183 ∙2=366 h
+
P2=19 MW Iarna t 2=2 h T 2=183 ∙2=366 h
P3=17,1 MW Vara t 3=2 h T 3=182∙ 2=364 h
+
P4 =17,1 MW Vara t 4=2h T 4=182 ∙ 2=364 h
P5=17,1 MW Iarna t 5=2 h T 5=183 ∙2=366 h
+
P6=15,39 MW Vara t 6=2 h T 6=182 ∙2=364 h
P7=15,2 MW Iarna t 7=2 h T 7=183 ∙2=366 h
+
P8=15,2 MW Iarna t 8=2 h T 8=183 ∙2=366 h
P9=15,2 MW Iarna t 9=2 h T 9=183 ∙2=366 h
+
P10 =14,25 MW Iarna t 10=2 h T 10=183∙ 2=366 h
P11=13,68 MW Vara t 11=2h T 11=182∙ 2=364 h
+
P12=13,68 MW Vara t 12=2h T 12=182∙ 2=364 h
P13 =13,68 MW Vara t 13=2 h T 13=182∙ 2=364 h
+
P14 =13,3 MW Iarna t 14=2 h T 14 =183 ∙2=366 h
5
 P15=12,825 MW Vara t 15=2 h T 15=182∙ 2=364 h
+
P16=11,97 MW Vara t 16=2 h T 16 =182∙ 2=364 h
P17=11,4 MW Iarna t 17=2 h T 17 =183 ∙2=366 h
+
P18=11,4 MW Iarna t 18=2 h T 18=183∙ 2=366 h
P19=10,26 MW Vara t 19=2 h T 19=182∙ 2=364 h
+
P20 =10,26 MW Vara t 20=2 h T 20=182∙ 2=364 h
P21 =9,5 MW Iarna t 21=4 h T 21=183∙ 4=732 h
+
P22 =8,55 MW vara t 22=4 h T 22=182∙ 4=728 h
Total=8760 h

Figura 2. Curba de sarcină anuală.

Energia livrată în timpul anului:
22
W a =∑ Pi ∙ T i=19 ∙366+ 19∙ 366+17,1 ∙364 +17,1∙ 364+17,1 ∙ 366+¿ 15,39∙ 364+ 15,2∙ 364+15,2 ∙364 +15,2∙ 3
i=1

Puterea maximală:
Pmax =19 MW

Puterea medie:

6
 W a 117946,7
Pmed = = =13,5 MW .
T an 8760
Coeficientul de umplere:
Pmed 13,5
k ump = = =0,71.
Pmax 19
Timpul de utilizare a puterii maxime:
W a 117946,7
T max= = =6207 h.
Pmax 19
Timpul pierderilor maxime:
τ =¿ ¿
1.3 Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatoarelor

Figura 3. Schema principială a staţiei.

Pentru alimentarea consumatorilor de categoriile I-II, de regulă, la stație se prevăd 2
transformatoare.
Puterea nominală a transformatoarelor se determină din condiția:
SnomT ≥ 0.7∙ Smax
Pmax 19
Smax = = =22,352 MVA
cosφ 0,85
Transformatoarele alese după această condiție vor asigura alimentarea tuturor consumatorilor în
regimul normal de funcționare cu încărcarea optimală a transformatoarelor (0,6  0,7)∙Snom T , dar în
regimul de avarie transformatorul rămas în lucru va asigura consumatorii în regim de suprasarcină
admisibilă de avarie.
Puterea nominală a fiecărui transformator se determină din condiția:
SnomTr =0,7 ∙ 22,352=15,64 MVA → 2TR ТДН 16000 /110 /10.
Din catalog se aleg 2 transformatoare 110/10 kV cu puterea nominală  15,64 sau 16 MVA.
Deoarece valoarea calculată se află între 2 valori nominale, stabilim două variante:

7
Tabelul 2 – 1 variantă, datele transformatoarelor.
Un, kV pierderile, kW
Tipul Usc, % Isc, %
TÎ TJ m.g. s.c.

ТДН– 115 6,6 14 58 10,5 0,9

10000/110/10

Tabelul 3 – 2 variantă, datele transformatoarelor.

Un, kV pierderile, kW
Tipul Usc, % Isc, %
TÎ TJ m.g. s.c.

ТДН–
115 11 18 85 10,5 0,7
16000/110/1
0
I variantă (SnomTr =10 MVA).
În regim normal de lucru coeficientul de încărcare maximal a fiecărui transformator va fi:
max S max 22,352
k î , norm= = =1,118.
n ∙ S nomTr 2 ∙10
În regim de avarie, dacă unul din transformatoare va fi scos din lucru, încărcarea maximală a celui
rămas în lucru va fi:
max S max
k î . av = ¿ ¿

II variantă (SnomTr =16 MVA).

În regim normal de lucru coeficientul de încărcare maximal a fiecărui transformator va fi:
max S max 22,352
k î , norm= = =0,699.
n ∙ S nomTr 2 ∙16
În regim de avarie, dacă unul din transformatoare va fi scos din lucru, încărcarea maximală a celui
rămas în lucru va fi:
S max
k max
î . av = ¿ ¿

Verificăm, dacă transformatorul ТДН - 16000/110 va suporta suprasarcină de avarie

Verificăm, dacă suprasarcina de avarie este admisibilă în perioada de iarnă. Pentru aceasta
transformăm curba de sarcină de iarnă reală într-o curbă echivalentă cu două trepte.
P
Curba de sarcină o prezentăm în [MVA]: S=
cosφ

8
 Fig.4 Curba echivalentă
Dreapta de culoare violetă SnomT = 16 MVA.
1 – treptele care se află sub linia SnomT (indicele 1 ale parametrilor calculaţi indică faptul că se
referă la regimul de subîncărcare)
2 – treptele care se află de asupra liniei SnomT determină regimul echivalent de supraîncărcare a
transformatorului , (indicele 2 ale parametrilor calculați indică faptul că se referă la regimul de
supraîncărcare).
Puterea echivalentă în perioada de subsarcină (subîncărcare):

√
n

∑ S2i ∙t i
S1 ech = i=1

∑ ti
n
=¿
√ 15,64 2 ∙ 2+ 13,412 ∙ 2+ 13,412 ∙ 2+ 11,172 ∙ 2
2+2+2+4
=13,06 MVA . ¿

i=1

Durata de subsarcină: h1  2+2+2+ 4  10 ore .

Puterea echivalentă în perioada de suprasarcină (supraîncărcare):

9
 √
n

∑ S2i ∙ ti
S2 ech = i=1

∑ ti
n
=¿
√ 22,352 ∙2+22,35 2 ∙ 2+ 20,112 ∙ 2+ 17,882 ∙ 2+17,882 ∙ 2+17,882 ∙ 2+16,762 ∙2
2+2+2+2+2+2+2
=20,989 MVA

i=1

Durata de suprasarcină: h2= 2+2+2+2+2+2+2= 14 ore .

Coeficientul de subsarcină:
S 1 ech 13,06
K 1= = =0,81.
SnomT 16
Coeficientul de suprasarcină:
S 2 ech 16,15
K 2= = =1,31.
SnomT 16
Deci se acceaptă valoarea K2=1,31.
Temperatura mediului 0 = -2,2C;
Durata de suprasarcină h = 14 ore;
Coeficientul iniţial K 1 = 0,81;
Sistemul de răcire – Д (cu suflaj).
Suprasarcina de avarie admisibilă în perioada de iarnă va fi K2adm=1,5 [3,tab. 1.36].
Deoarece K2adm=1,5 > K2=1,31 suprasarcina transformatorului în regim de avarie este
admisă.Deci varianta dată poate fi examinată în continuare.
Determinăm pierderile de energie în transformatoare. Pierderile de energie în transformatoarele cu
1
două înfăşurări care lucrează în paralel:∆ W =2 ∙ P0 ∙ 8760+ ∙ P s. c .
2
S max
S nom .tr (
2∙ τ max ;
)
1
∆ W =2 ∙18 ∙ 8760+ ∙85
2
15,64
16 ( )
∙2 ∙ 4858=0,696 ∙106 MWh.

În regim normal de lucru coeficientul de încărcare maximal a fiecărui transformator 10kV va fi:
S max 22,352
k max
î , norm= = =1,118.
n ∙ S nomTr 2 ∙10
În regim de avarie, dacă unul din transformatoare va fi scos din lucru, încărcarea maximală a celui
rămas în lucru va fi:
max S max
k î . av = ¿ ¿

În regim normal de lucru coeficientul de încărcare maximal a fiecărui transformator 16 kV va fi:

S max 22,352
k max
î , norm= = =0,699.
n ∙ S nomTr 2 ∙16

10
În regim de avarie, dacă unul din transformatoare va fi scos din lucru, încărcarea maximală a celui
rămas în lucru va fi:
S max
k max
î . av = ¿ ¿

2. ALEGEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC ŞI A CONDUCTOARELOR DIN SCHEMA

STAŢIEI ELECTRCE
2.1 Calculul curenţilor de scurtcircuit
Pe schema de calcul se indică parametri nominali a tuturor elementelor schemei. Pentru
simplificarea calculelor la fiecare treaptă de tensiune se indică tensiunea medie pătratică în kV.
Pentru dimensionarea echipamentului 110 kV se calculă curentul de scurtcircuit trifazat în punctul
К1, pentru dimensionarea echipamentului 10 kV se calculă curentul de scurtcircuit trifazat în
punctul К2. Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în schema echivalentă se aleg două mărimi de
bază: puterea de bază Sb = 100 MVA şi tensiunea de bază.

Figura 5. Schema de calcul

Puterea de bază Sb = 100 MVA şi tensiunea de bază Ub = 10.5 kV, curentul de bază

11
 Sb 100 Sb 100
I bk1 = = =0,502kA . I bk 2 = = =5,5 kA .
√ 3 ∙U m . K 1 √ 3 ∙115 √ 3 ∙U m . K 2 √ 3 ∙10,5
Reactanţele în unităţi relative:

Sb 100
-pentru sistem: X SEE=X 1 = = =0,026.
S sc 4000

Sb 100
-pentru linii: x w = X 2=X 3 =x0 ∙ l ∙ 2
=0,4 ∙ 37 ∙ =0,112.
U med.nom
115

U sc Sb 10,5 100
-pentru transformator: X tr =X 4 =X 5 = ∙ = ∙ =0,656.
100 S nom .tr 100 16

Transfigurarea schemei echivalente:

Figura 6.Schema echivalenta transfigurarii finale.

1 1
x k 1=X 6 =X SEE+ x w =0,026+ ∙0,112=0,082.
2 2

1 1
QS−n .conectat x k 2= X 7=X SEE + ( X w + X tr )=0,026+ ∙(0,112+0,656)=0,41.
2 2

QS−n .deconectat x k 2= X 8=X 6+ X 4 =0,082+0,656=0,738.

2.2 Calculul componentei periodice a curentului de scurtcircuit, în nodurile desemnate ale

circuitului:
Conform 3.39 (6, pag137).
''
'' E1 1
I K 1= I = ∙ 0,502=6,122 kA
x K 1 bk1 0,082

'' E'1' 1
I =
K2 I bk 2= ∙ 5,5=13,414 kA
xK2 0,41

'' E '1' 1
I =
K2 I bk 2= ∙5,5=7,452 kA
x K 2 ( X 8) 0,738

2.3 Calculul curentului de șoc în aceste puncte ale scurtcircuitului.

Conform 3.18(6, pag 119).

Din tabelul 3.7(5, pag 110), alegem K1:T a=0,02 s ; k soc =1,608 ; K 2 :T a=0,01 s ; k soc =1,717.

12
i socK 1=τ ∙ √ 2∙ I 'K' 1 =1,608∙ √ 2∙ 6,122=13,921 kA

i socK 2=τ ∙ √ 2∙ I K 2 =1,717 ∙ √ 2∙ 13,414=32,572 kA

''

i socK 2=τ ∙ √ 2∙ I 'K' 2 =1,717 ∙ √ 2∙ 7,452=18,094 kA

Tabelul 4. Rezultatele calculelor a curentului de sc.

Scurt Circuit ''

I , kA i soc , kA

K1, 115 kV 6,112 14,865

K2, 10 kV QS-n.c 13,414 32,572

K2, 10 kV QS-n.dc 7,452 18,094

3 ALEGEREA APARATELOR DE COMUTAȚIE ŞI CONDUCTOARELOR DIN STAŢIA

ELECTRICĂ
Aparatele de comutaţie instalate în stația electrică trebuie să satisfacă regimurile de funcţionare a
instalaţiilor electrice şi anume:
a) regim de lungă durată – regim normal de lucru; regim de reparaţii şi de postavarie;
b) regim de scurtă durată – regim de avarie.

În regimul normal de lucru toate elementele schemei funcţionează în conformitate cu

caracteristicile prevăzute. Regimul de reparaţii este condiţionat de lucrările de revizie tehnică,
precum şi de reparaţiile curente ale instalaţiilor electrice. În cazul regimului de avarie valorile
parametrilor caracteristici de funcţionare se depărtează mult de intervalele de variaţie admisibile.

Aparatele şi conductoarele se aleg pentru regimul normal de funcţionare de lungă durată şi

se verfică în regim de s.c. pentru punctul în care se montează.

3.1 Alegerea aparatelor de comutaţie din circuitele după parametrii nominali, verificarea la
scurt circuit
Aparatele electrice reprezintă ansamblurile de dispozitive electrice şi mecanice, precum şi
o categorie de echipamente electrice, destinate pentru comanda, protecţia, reglajul şi controlul
automat sau neautomat al funcţionării instalaţiilor electrice. Ele au rolul de a supraveghea şi de a
asigura desfăşurarea normală a transportului de energie electrică de la surse la consumatori.

Conexiunile între centralele electrice şi liniile de transfer de energie, între reţele electrice şi între
acestea şi consumatorii industriali sau se efectuează prin intermediul aparatelor de comutaţie.

Prin aparat de comutaţie se înţelege un sistem electric sau electromecanic cu ajutorul căruia se
stabileşte sau se întrerupe un circuit electric.

13
Rolul funcţional al aparatelor de comutaţie este, pe de o parte de a dirija fluxul de energie pe bare,
linii electrice, reţele de distribuţie, de la sursele de energie la receptoare, iar pe de altă parte, de a
oferi protecţie împotriva suprasarcinilor, scurtcircuitelor şi supratensiunilor. Nu toate aparatele de
comutaţie oferă şi protecţie împotriva avariilor. Există aparate destinate numai comutaţiei fără
sarcină, altele destinate comutaţiei sub sarcina nominală, altele destinate comutaţiei la curent de
scurtcircuit, altele destinate protecţiei împotriva supratensiunilor.

În continuare vom determina valorile normale şi maxime ale curenţilor pentru mai multe
circuite. Schema de calcul a staţiei electrice este prezentată în continuare:

Figura 7. Schema de calcul a staţiei electrice.

Curentul transformatorului:
Snom 16000
I noor =0,7 ∙ =0,7 ∙ =632 A
√ 3 ∙U nom ∙2 √3 ∙ 10 ∙2
Snom
I max=1,4 ∙ =1263 A
√ 3∙ U nom ∙ 2
Deoarece scurtcircuitul la barele de tensiune inferioară a staţiei de transformare este un sc electric
îndepărtat, el va fi constant în timp, adică:
Model Unom, kV Inom ,A Irup ,kA βn ,% ild ,kA Ild ,kA IT ,kA tT ,s ttd ,s

ВМПЭ-10-1600- 10 1600 20 - 52 20 20 4 0,12

20
Tabelu 5: Parametrii tehnici ale întreruptorului.
Tabelul 6:Parametrii tehnici ale separatorului

model Unom, kV Inom ,A ild ,kA IT ,kA tT ,s

КРУН-10 10 1600 52 31,5 4
Tabelul 7 Condţiile de alegere a aparatelor de comutație

14
 Parametri calculați Parametrii din catalog
Întreruptor Separator
ВМПЭ-10-1600-20 КРУН-10
U ret =10 kV ≤ U nom=10 kV U nom=10 kV
I max=1263 ≤ I nom=1600 A I nom=1600 A
√ 2∙ I p .τ . +i a .τ .=14,414 kA ≤ √ 2∙ I rup ∙ ( 1+ βn ) =28,284 kA
i soc =18,094 kA ≤ i Id =52 kA i Id =52 kA
Bsc =12,772 kA ∙ s
2 ≤ 2
I T ∙t T =1600 kA ∙ s
2

√ 2∙ I p .τ . +i a .τ .= √2 ∙7,452+3,876=14,414 kA ;
√ 2∙ I rup ∙ ( 1+ βn ) =√ 2∙ 20 ∙ ( 1+0 )=28,284 kA ;

Bsc =I 2p .0. ∙ ( t dec +T a )=7,4522 ∙ ( 0,22+ 0,01 )=12,772 kA2 ∙ s ;

t dec =t p .r . + t t .dec =0,1+ 0,12=0,22 s ;

t sc =0,01+t pr=0,01+0,09=0,1 s ;

3.2 Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor 10 kV din circuitul liniilor consumatorilor

locali
Pmed 15640
I nor = = =133 A
√3 ∙ U nom ∙ n ∙ cosϕ √ 3 ∙10 ∙ 8 ∙0,85
I max=I nor ∙2=133∙ 2=266 A
Din [2], tab. П 4.1 şi П 4.4 pag. 628 şi pag. 630 alegem întreruptorul şi separatorul:
Tabelu 8: Parametrii tehnici ale întreruptorul
Model Unom, kV Inom ,A Irup ,kA βn ,% ild ,kA Ild ,kA IT ,kA tT ,s ttd ,s

BПM 10-630-10 10 1000 20 - 52 20 20 4 0,12

Tabelul 9:Parametrii tehnici ale separatorului

model Unom, kV Inom ,A ild ,kA IT ,kA tT ,s

РВРЗ 10-2000 10 1000 80 31,5 4
Tabelul 10 Condţiile de alegere a aparatelor de comutație

Parametrii din catalog

Parametri calculați Întreruptor Separator

BBM 10-10 РВФЗ 10
U ret =10 kV ≤ U nom=10 kV U nom=10 kV
I max=647 ≤ I nom=1000 A I nom=1000 A

15
 √ 2∙ I p .τ . +i a .τ .=14,414 kA ≤ √ 2∙ I rup ∙ ( 1+ βn ) =28,284 kA
i soc =18,094 kA ≤ i Id =52 kA i Id =80 kA

Bsc =12,772 kA ∙ s
2
≤ 2 2
I T ∙t T =1600 kA ∙ s

3.3 Alegerea barelor colectoare 10 kV

Alegem secţiunea BC după curentul admisibil: curentul maximal pe bare – curentul max din
circuitul transformatorului I max=1263 A .
Alegem bare din aluminiu de profil dreptunghiular cu secţiunea¿
Verificarea barelor la stabilitatea termică:q min ≤ q
Secţiunea minimală după stabilitatea termică:

q min =
√B ∙ 10 √ 12,772 ∙10 6
sc
=
6

=40 mm2
C 91
2 2
q min =40 mm ≤ q=60∙ 8=48 0 mm
deci barele sunt termic stabile; C=91[2,tab.3.14].
Verificarea barelor la stabilitatea mecanică. Barele sunt plasate
pe izolatoare suport pe lat. Tensiunea mecanică în bare:

Distanţa între izolatoare l= 1,5 m. Distanţa dintre faze а=0,8 m.

Momentul de rezistenţă (b=8 mm=0,8 cm, h=80mm=8cm):

σ calc= √ 3 ∙ 10 ∙¿ ¿ ¿
−8

σ calc= 1,869 MPа < adm = 40 МPа

Barele sunt mecanic stabile.

3.4 Alegerea cablului 10 kV
I nor =133 A ; I max =266 A .
I norm 133
Determinăm secţiunea economică : F ec = = =110,833 mm2 .
J ec 1,2
unde Jec=1,2 А/mm2 - densitatea economică a curentului conform NAIE pentru Tmax=6207 ore
pentru cabluri cu miez din aluminiu.
Alegem cablu tip ААШв -10 3х120 сu Iadm = 360А > Imах=224 А.
Impulsul termic a curentului de sc: Bsc =12,772 kA 2 ∙ s

16
Verificarea cablului la stabilitatea termică:

q min =
√12,722∙ 106 =37,944 mm2 .
94
Cablul ales este stabil termic.
3.5 Alegerea izolatoarelor de suport a barelor 10 kV.
U nom =10 kV .
F dist =25000 H .
H iz =130 mm .

Alegem izolator de suport de tipul И25-80 УХЛЗ, din [3] tab.5.7

pag.282, cu parametrii:
Verificarea izolatorului la stabilitatea mecanică.
F adm=0,6 ∙ F dist =0,6 ∙ 25000=15000 H sau 15 kH
h 80
H=H iz +b + =130+0,8+ =178 mm .
2 2
i 2soc 18,094
2
F max= √3 ∙ ∙l ∙ k h ∙ 10 =√ 3∙
−7 −7
∙ 1,5∙ 1 ∙10 =99,235 H
a 0,8
k h=1
Pentru ca izolatorul să poată fi utilizat trebuie să se respecte condiţia
F max < F adm ( 99,235 H <15 kH )
În aşa fel condiţia se respectă .
3.6 Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor în circuitul TR la barele 110 kV.
Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor în circuitul TR la barele de înaltă tensiune se face după
curentul maxim şi tensiunea reţelei.
Snom 16000
I noor =0,7 ∙ =0,7 ∙ =59 A
√ 3 ∙U nom ∙2 √3 ∙ 110∙ 2
Snom
I max=1,4 ∙ =118 A
√ 3∙ U nom ∙ 2
Model Unom, kV Inom ,A Irup ,kA βn ,% ild ,kA Ild ,kA IT ,kA tT ,s ttd ,s

BMT-110Б- 110 1000 20 25 52 20 20 3 0,05

1000-20

Tabelul 11. Parametrii tehnici ale întreruptorul

τ =t p . pr +t pr .d . i=0,01+0,05=0,06 s .

Pentru verificarea întreruptorului la capacitatea de rupere avem nevoie de componenta periodică

şi aperiodică a curentului de s.c.
17
I pτ =I p 0=6,112 A .
Valoarea componentei aperiodice se determină cu ajutorul formulei
0,06
¿
i aτ = √2 ∙ I p 0 ∙e 0,02
=0,430 kA .

Verificarea întreruptorului la capacitatea de rupere.

√ 2∙ I rup ∙ ( 1+ βn ) =√ 2∙ 20 ∙ ( 1+0,25 )=35,4 kA > √ 2∙ I p .τ . +i a .τ .=9,073 kA
Verificarea întreruptorului la stabilitatea termică.
I 2T ∙t T ≥ I 2p 0 ∑ ❑ ∙(t ¿ ¿ dec +T a)=20 2 ∙ 3=1200 k A2 ∙ s ≥ 5,1122 ∙(0,16+0,25)=10,7 k A 2 ∙ s .¿

În tabelul 2.8 este indicat tipul întreruptorului şi separatorului precum şi alegerea şi verificarea
lor.

Tabelul 12. Condţiile de alegere a aparatelor de comutație

Parametrii din catalog

Parametri calculați Întreruptor Separator

BMT-110Б-1000-20 РHД-110/630

U ret =110 kV ≤ U nom=110 kV U nom=110 kV

I cerut=118 A . ≤ I nom=1000 A I nom=630 A

√ 2∙ I p .τ . +i a .τ .=9,073 kA ≤ √ 2∙ I rup ∙ ( 1+ βn ) =35,4 kA

i soc =14,865 kA ≤ i Id =52 kA i Id =80 kA

Bsc =10,7 kA ∙ s
2
≤ 2
I T ∙t T =1200 kA ∙ s
2 2 2
I T ∙t T =3969 kA ∙ s

3.7 Alegerea întreruptorului şi a separatoarelor la liniile de înaltă tensiune.

Pmax 19000
I nom= = =59 A .
2 √ 3 ∙U nom ∙cosφ 2 √ 3 ∙110 ∙ cosφ
I cerut=2∙ I nom =2∙ 58,661=118 A .

Tipul condiţiile de alegere şi verificarea lor sînt prezentate în tabelul 11.

Tabelul 13. Condţiile de alegere a aparatelor de comutație

Parametrii din catalog

Parametri calculați Întreruptor Separator

18
 BMT-110Б-1000-20 РHД-110/630

U ret =110 kV ≤ U nom=110 kV U nom=110 kV

I cerut=118 A . ≤ I nom=1000 A I nom=630 A

√ 2∙ I p .τ . +i a .τ .=9,073 kA ≤ √ 2∙ I rup ∙ ( 1+ βn ) =35,4 kA

i soc =14,865 kA ≤ i Id =52 kA i Id =80 kA

Bsc =10,7 kA ∙ s
2
≤ 2 2
I T ∙t T =1200 kA ∙ s
2 2
I T ∙t T =3969 kA ∙ s

3.8 Alegerea barelor colectoare 110 kV

Barele colectoare 110 kV se aleg după curentul cerut I max=118 A
După [1] tab.П.3.3 pag.624 alegem conductor de tipul AC-70/11 cu curentul admisibil Iadm 
265 A, diametrul conductorului d 11 mm şi aria secţiunii q  70 mm 2
Fazele sînt dispuse orizontal cu distanţa între ele 300 cm.
Verificarea la stabilitatea termică nu se face deoarece conductoarele sînt neizolate şi sînt la aer
liber.
Verificarea la efectul corona.
Intensitatea iniţială critică

( ) (√ )
0,299 0,299 kV
E0 =30,3∙ m 1+ =30,3∙ 0,82 ∙ 1+ =34,863 .
√ r0 1,1 cm
2
--Intensitatea în jurul conductorului
0,35 ∙U 0,35 ∙110 kV
E= = =24,955 .
Dmg 378 cm
r 0 ∙ lg 0,55 ∙lg
r0 0,55

Condiţia de verificare este următoarea

1,07∙ E ≤0,9 ∙ E 0=1,07 ∙ 24,955 ≤0,9 ∙ 34,863=26,702 ≤31,722
Deoarece după condiţia de verificare a efectului corona conductorul trece el poate fi folosit.
3.9 Alegerea conductoarelor din circuitul TR la 110 kV.
Barele colectoare 110 kV se aleg după curentul cerut I max=118 A
După [1] tab.П.3.3 pag.624 alegem conductor de tipul AC-70/11 cu curentul admisibil Iadm 
265 A, diametrul conductorului d 11 mm şi aria secţiunii q  70 mm 2
3.10 Alegerea conductoarelor 10 kV
I nor =133 A ; I max =266 A
Aria secţiunii conductorului se alege după densitatea economică a curentului.

19
 I norm 133
q ec = = =133 mm 2 .
J ec 1
unde Jec=1 А/mm2 - densitatea economică a curentului.
Alegem două conductoare pe fază AC-70/11 cu curentul admisibil Iadm  265 A.

4 SERVICIILE PROPRII, MĂSURĂRI ELECTRICE, CIRCUITE DE COMANDĂ ȘI CONTROL

DIN SET
Instalaţiile şi mecanismele serviciilor proprii asigură funcţionarea normală a agregatelor
principale de producere şi transmitere a energiei electrice din centralele/staţiile electrice .

Serviciile proprii ale centralelor/staţiilor electrice (consumatorii proprii tehnologici) se împart în

servicii de curent alternativ şi servicii de curent continuu .

Serviciile proprii de curent alternativ sunt formate din instalaţiile de răcire ale transformatoare-lor
(autotransformatoarelor), instalaţiile de reglaj ale transformatoarelor (autotransformatoarelor),
instalaţiile de încărcare ale bateriei de acumulatoare, instalaţiile de ventilare ale încăperilor,
dispozitivele de acţionare ale întreruptoarelor şi separatoarelor instalaţiile de aer comprimat,
instalaţiile de iluminat şi telecomunicaţii etc.

Serviciile proprii de curent continuu sunt formate din iluminatul de siguranţă, unele dispozitive
de acţionare a aparatelor, consumatori ce nu admit întreruperi în funcţionare etc.

Din cauza importanţei deosebite a mecanismelor serviciilor proprii se acordă atenţie mare
următoarelor probleme:
 alegerea motoarelor de acţionare;
 alegerea schemei de conexiuni pentru alimentarea cu energie alectrică a serviciilor
proprii.

20
 Fig.10 Schema principală a stației

4.1. Elaborarea schemei de alimentare a serviciilor proprii. Determinarea puterii nominale

ale trasformatoarelor serviciilor proprii
La alegerea schemei de conexiuni pentru alimentarea serviciilor proprii din centrală/staţie
electrică se ţine cont de faptul că acestea sunt consumatorii cei mai exigenţi ai centralei/staţiei
electrice şi în consecinţă schema de conexiuni trebuie să prezinte siguranţă absolută , privind
continuitatea alimentării. O asemenea siguranţă în funcţionare se realizează prin secţionarea
barelor colectoare ale serviciilor proprii şi prin existenţa căilor de alimentare de rezervă.
La elaborarea schemei de conexiuni pentru alimentarea serviciilor proprii se va consulta
literatura recomandată. Se va prezenta caracteristica principalilor consumatori ai serviciilor
proprii, alegerea numărului şi puterii transformatoarelor de lucru şi de rezervă, schema
serviciilor proprii la tensiunea de producere.

Fig.11 Schema de alimentare a serviciilor proprii a staţiei.

Tabelul 14. Consumul instalațiilor și mecanismelor serviciilor proprii a stației electrice
Puterea instalată Sarcina
21
 Tipul consumatorului de servicii cosφ tgφ
proprii numărul, total, Pinst, Qinst,
kW×unit kW kW kVar
ăți
Încălzirea KRU-10 1×18 18 1 0 18 -
Încălzirea acţionărilor 0,6×8 4,8 1 0 4,8 -
separatoarelor,etc
Încălzirea dulapului cu relee 1×2 2 1 0 2 -
Încălzirea, iluminarea și ventilarea:
pentru ID de tip închis (10 kV) - 7 1 0 7 -
punctul de comandă și control - 60 1 0 60 -
Gospodăria de ulei 200 200 1 0 160 -
Răcirea ТДН 16000/110/10 1×2 2 0,85 0,62 2 3,1
Iluminatul OPY 110 kV 2 2 0,9 0,48 2 0,87
Total 257,8 3,97

Sarcina de calcul:

Scalc =K C √ Pinst
2
∙Q 2inst =0,8 √ 257 , 82 ∙ 3,972 =208,654 kVA .
K C =coeficientul de cerere=0,8

La funcţionarea a două transformatoare SP fără supraveghere permanentă puterea

transformatoarelor o alegem următoarea:
S calc 208,654
SnT ≥ = =149,04 kVA .
K av 1,4
Alegem două transformatoare T3C-160 kVA.
Tabelul 15.
Model Snom Unom,kVA Pierderi uk i0 Gabarite, m Greutatea
tr-tor
kVA TI TJ Px Pk % % a b h Tona
T3C-160 160 10 0,4 700 2700 5,5 4 1,8 0,95 1,7 1,4
4.2 Elaborarea schemelor de măsurări în toate circuitele centrale electrice.
Controlul utilajului electric principial şi auxiliar la staţie se efectuează cu ajutorul aparatelor de
măsură. În dependenţă de caracterul obiectului şi structura lui de dirijare, volumul controlului şi
locul de instalare a aparatelor de măsurare poate fi cu totul diferit. În tabela de mai jos sunt
prezentate recomandările pentru locul de instalare a aparatelor de măsură.
Tabelul 16.
Circuitul Lista aparatelor Locul de instalare

22
 Transformatorul de coborâre Ampermetru, vattmetru, MT
cu 2 înfăşurări contoare de energie activă şi
reactivă.
Întreruptoare de secţionare Ampermetru
Linii 110 kV Ampermetru, vattmetru,
varmetru, aparatul pentru
depistarea locului de s.c.,
contoare de energie activă şi
reactivă.
Barele colectoare 10 kV Voltmetru pentru măsurarea Pe fiecare secţie
tensiunii între faze,
Voltmetru cu comutator
pentru măsurarea a trei
tensiuni între faze.
Linii 10 kV Ampermetru, contoare de
energie activă şi reactivă.
Transformatoarele Ampermetru, contor de
serviciilor proprii energie activă.

4.3 Verificarea clasei de precizie a TC şi TT indicat în sarcină

Transformatoarele de current (TC) se montează în serie pe circuitul primar şi au regimul normal
de funcţionare cel de scurtcircuit. Din secundarul lor se alimentează bobinele de curent ale
releelor, wattmetrelor, contoarelor, ampermetrelor.

Verificăm TC după sarcina secundară, utilizînd schema de conexiune şi datele de catalog.

Pentru a putea efectua verificarea TC este nevoie de a cunoaşte tipul şi parametrii aparatelor de
măsură conectate în secundarul TC.

Tipul şi parametrii aparatelor de măsură conectate în secundarul TC, cît şi puterile de consum a
acestora sînt indicaţi în tabelul de mai jos:

Tabelul 17. Parametrii aparatelor de măsură conectate în secundarul TC şi puterile lor de consum

Sarcina TC, VA
Aparatul de măsură Tip
A B C

Ampermetru Э-335 0,5 0,5 0,5

Wattmetru Д-335 0,5 - 0,5

Varmetru Д-335 0,5 - 0,5

23
 САЗ-
Contor energie activă 2,5 - 2,5
И674

Contor energie reactivă СР4-И676 2,5 - 2,5

Total 6,5 0,5 6,5

4.4 Alegerea transformatoarelor de curent din circuitul LE-10 kV

Tabelul 18.

Unom Umax Inom, A r nom tT IT S2nom

Model
kVA kVA I II Ω s kA

ТПOЛ-10-600 10 12 600 5 0,5 3 31,4 20

Rezistenţa aparatelor, conectate în secundarul TC:

S ap 10
r ap = 2
= =0,4 Ω
i nom
25

Rezistenţa contactelor:
Rcont=0,1 , pentru 3 aparate şi mai mult.
Rezistenţa cablului admisibilă:
r cab =r 2 nom −r ap −r cont=¿0,6-0,4-0,1=0,1 .

Pentru conectarea aparatelor de măsură vom utiliza conductorul cu miez din aluminiu, lungimea
aproximativă de 7 m
l cal 7 2
q=ρ ∙ =0,0283∙ =1,981mm .
Rcab 0,1
Alegem cablu de tip АКРВГ сu secţiunea miezului de 4 mm2
Rezistenţa conductorului va fi
l calc 7
r cond =ρ ∙ =0,0283 ∙ =0,049.
q 4
r 2 calc =r ap +r cont + r cond=0,4+0,1+0,049=0,549<r 2nom =0,6Ω .

Datele inițiale Datele din catalog ТПOЛ-10-600/5-0,5/10P

U ret =10 kV . U nom=10 kV
I max=118 A . I 1nom =600 A
i soc =18,094 i din =100 kA
2 2 2
Bsc =12,772 kA ∙ s I T ∙t T =2957 kA ∙ s
r 2 calc =0,549 Ω r 2 nom=0,6 Ω

24
4.5 Alegerea şi verificarea clasei de precizie a transformatorului de tensiune la BC-10 kV
Transformatorul de tensiune se aseamănă şi din punct de vedere a schemei de conectare cu
transformatorul de putere. Ele funcţionează în condiţii apropiate mersului în gol, curentul de
magnetizare fiind comparabil cu cel de sarcină.

Pentru determinarea încărcării transformatoarelor de tensiune este necesar să se cunoască puterile

activă şi reactivă consumate de fiecare aparat. Se recomandă încărcarea cît mai uniformă a
fazelor, consumurile aparatelor fiind cele indicate de costructor.

Trebuie să se îndeplinească condiţia :

unde S2 nom −¿ - puterea aparentă nominală secundară, garantată de fabricant ;

S2 – - puterea aparentă consumată, în funcţie de modul de conectare :

Pentru calculul ∑ P ap şi ∑ Q ap completăm tabelul :

Tabelul 20. Calculul sarcinii secundară secundare a TT.

Aparatul de Tipul Sînf, nr.înf. cosφ sinφ nr.ap. Sarcina

măsură VA P, W Q, Var
Voltmetru Э-335 2,0 1 1 0 2 4 0

Wattmetru Д-335 1,5 2 1 0 1 3 0

Varmetru Д-335 1,5 2 1 0 1 3 0

Contor energie САЗ-

3 2 0,38 0,925 1 6 7,3
activă И674

Contor energie СР4-

3 2 0,38 0,925 1 6 7,3
reactivă И676

Total 22 14,6

Aplicăm formula

Alegem TT de tipul НТМИ-10-66 cu Unom=10 kV şi S2 nom 120 VA în clasa de precizie 0.5

25
TT va lucra în clasa de precizie dată.

CONCLUZIE
Lucrarea dată este o exemplificare a unui calcul de proiectare a unei staţii electrice, cu puterea 19
MW. Staţia electrică va avea menirea de a tranzita puterea de la nivelul de tensiune 110 kV la alt
nivel 10 kV. La tensiunea de 10 kV această putere este transportată prin intermediul a 8 linii către
consumatorii locali. Lucrarea este compusă din 4 capitole.

În primul capitol este prezentat calculul de determinare a consumului de putere în baza curbei de
sarcină, şi identificarea soluţiei optime în alegerea transformatoarelor de putere. Se aleg
transformatoarele.La fel în acest capitol se aleg echipamentele electrice care vor fi montate în staţie.

În capitolul II determinăm curenţii de scurtcircuit pe barele colectoare de 10 şi 110 kV în punctele

de scurtcircuit respective. Are loc transfigurarea schemei şi calculăm reactanţele în unităţi relative.

Capitolul III al lucrării conţine calculul (la stabilitate mecanică, termică, electrodinamică) şi
alegerea echipamentelor electrice ce vor fi montate în staţie (întreruptoare, separatoare,
transformatoare de current şi tensiune). Conform datelor din catalog selectăm aparatele electrice
respective.

Capitolul IV conţine datele despre aparatele de măsură, evidenţă, şi alimentarea acestora din urmă.
Se determină poziţia acestora în circuitele staţiei, montarea, etc. Pentru asigurarea funcţionării lor în

26
clasele de precizie alese după catalog şi garantate de producător, se efectuează calculele necesare, se
aleg transformatoarele serviciilor proprii.
Alegerea părților purtătoare de curent ale stației a fost făcută și pentru tensiuni de 110 kV și 10 kV,
ținând cont de următoarele cerințe care decurg din condițiile de funcționare, adică conductoarele
trebuie:
1. conduce curenții de funcționare pentru o lungă perioadă de timp fără creșterea excesivă a
temperaturii;
2. rezista efectelor electrodinamice și termice pe termen scurt ale curenților de scurtcircuit;
3. suporta sarcinile mecanice create de propria greutate si greutatea aparatelor asociate acestora,
precum si fortelor rezultate din influentele atmosferice;
4. satisface cerintele de eficienta a instalatiei electrice.
Dispozitivele de control și măsurare au fost selectate din condiția ca măsurătorile să acopere toți
parametrii echipamentului principal și auxiliar care determină modul de control al stației. Schemele
de tablouri deschise și închise au fost alese ca fiind tipice, ținând cont de asigurarea fiabilității și
eficienței, precum și a siguranței personalului. La elaborarea desenului schemei principale de
conectare electrică s-a ținut cont de respectarea deplină a soluțiilor de proiectare adoptate.

BIBLIOGRAFIE
1. Правила устройства электроустановок Минэнерго СССР – 6-е изд. Перераб. и доп. – М:,
Энергоатомиздат, 1987, 640 с.

2. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций – М:,

Энергоатомиздат, 1987, 648 с.

3. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.

Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. – М:, Энергия, 1989,
608 с

4. Dobrea Ina. Îndrumar metodic pentru elaborarea proiectului de an la disciplina PARTEA

ELECTRICĂ A CENTRALELOR. Chişinău 2007.
5 Arion Valentin, Codreanu Sergiu. Bazele calculului tehnico-economic al sistemelor de transport
şi distribuţie a energiei electrice. Chişinău UTM 1998.
http://oborudovanie.myprom.ru/prodaem-transformatory-s-hraneniya-27795/
http://anre.md/rate/index.php?vers=1&sm=9

27