Cuprins

INTRODUCERE............................................................................................................................15
1. PRELUCRAREA CURBELOR DE SARCINĂ.........................................................................17
1.1 Construirea curbelor de sarcină zilnice (de iarnă şi de vară ) în unităţi absolute (P, S)............17
1.2 Calculul indicatorilor curbei de sarcină anuală............................................................................19
2. ELABORAREA VARIANTELOR SCHEMEI DE PRINCIPIU A STAŢIEI ELECTRICE.
.........................................................................................................................................................20
2.1 Elaborarea a 2 variante a schemei de principiu (reduse)..............................................................20
2.2 Alegerea generatorului....................................................................................................................20
2.3 Determinarea puterii nominale a transformatoarelor de legătură..............................................21
3. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT...........................................22.
3.1 Întocmirea schemei echivalente şi calculul reactanţelor elementelor schemei................................
3.2 Calculul curentului supratranzitoriu de s.c. Ip.0 în punctele stabilite...............................................
3.3 Calculul curentului de şoc, în punctele stabilite................................................................................
3.4 Prezentarea rezultatelor calculului curenţilor de s.c. sub formă de tabel.......................................
4. ALEGEREA CONDUCTOARELOR ŞI APARATELOR DE COMUTAŢIE.........................30
4.1 Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor..................................................................................30
4.2 Alegerea barelor colectoare, secţiunilor conductoarelor..............................................................38
5. ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR DE MĂSURĂ......................................................42
5.1 Alegerea aparatelor de măsură în circuitele tip ale centralei electrice........................................42
5.2 Alegerea transformatorului de curent............................................................................................43
5.3 Alegerea transformatorului de tensiune.........................................................................................44
6. ELABORAREA SCHEMELOR DE CONEXIUNE ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE
.........................................................................................................................................................46
6.1 Justificarea şi alegerea schemelor de conexiune la tensiunile superioară şi inferioară..............46
6.2 Alegerea schemei de conexiune şi transformatoarelor pentru alimentarea serviciilor proprii
din centrala electrică.............................................................................................................................47
CONCLUZII...................................................................................................................................49
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................50

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 INTRODUCERE

Energia reprezintă factorul motor al dezvoltării economico-sociale a omenirii. În

special energia electrică este impulsul principal în progresul tehnico-economic. Fără
energie electrică, nivelul actual al civilizaţiei nu poate fi imaginat.
Ansamblul de instalaţii utilizate pentru producerea, conversia, transformarea,
transportul şi distribuţia energiei electrice legate printr-un proces comun de funcţionare
poartă denumirea de sistem electroenergetic. Sistemul electroenergetic este parte
componentă a sistemului energetic a unei ţări şi se consideră ramură principală a
economiei naţionale. În prezenta lucrare de curs se v-a proiecta o centrală electrică cu
puterea de 96 MW. Această centrală electrică este destinată pentru producerea energiei
electrice şi debitarea ei în sistemul electroenergetic prin intermediul liniilor de transport
şi distribuţie şi liniilor care alimentează consumatorii locali a centralei.
Fiabilitatea funcţionării reţelei electrice precum şi a centralelor electrice depinde de
schema de conexiune şi de numărul de transformatoare. Pentru consumatori de categoria
1 se vor prevedea doua transformatoare în staţiile electrice, iar pentru consumatori de
categoria 3 numai un transformator de putere. Toate transformatoarele din centrale sunt
dotate cu mijloace de reglare a tensiunii.În această lucrare de curs este expus conceptul
modern al calculelor tehnico-economice comparative cu adaptare la sistemele de
producere, transport şi de distribuţie a energiei electrice. Sunt prezentate elementele cheie
ce domină această problematică, indicatorii de eficienţă economică, metodele curente de
evaluare şi analiză economică a proiectelor de investiţii, criteriile de alegere a soluţiilor
optime, aplicate în proiectarea centralelor electrice cu termoficare. Varianta finală de
implementare a CET se va alege în urma efectuării calculului tehnico-economic. În
lucrarea dată vor fi examinate doar două regimuri de funcţionare: regimul permanent de
funcţionare şi regimul de postavarie (sau permanent de după avarie).În timpul
funcţionării sistemelor electroenergetice şi a sistemelor de alimentare cu energie electrică
a întreprinderilor au loc diferite perturbaţii ale regimurilor, spre exemplu: varierea
sarcinii, conectarea şi deconectarea diferitor surse şi sarcini, scurtcircuite, ruperea
conductoarelor liniilor electrice, efectuarea testărilor şi multe alte situaţii de avarie.
Aceste situaţii, enumerate anterior, în cele din urmă aduc la modificarea stării
electromagnetice a elementelor sistemului şi la modificarea vitezelor de rotaţie a
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data
Coala

14
2
 generatoarelor, ca rezultat a unui dezechilibru între cuplurile mecanice şi
electromagnetice ale tuturor generatoarelor conectate la sistemul electroenergetic.
Maşinile şi aparatele electrice, liniile de transport a energiei electrice şi alte părţi ale
instalaţiilor electrice şi reţele electrice tot timpul sunt sub tensiune şi sunt parcurse de
curentul ce provoacă încălzire lor. De aceea în procesul de exploatare poate să apară
distrugeri care duc la apariţia scurtcircuitelor.
În multitudinea de cazuri în locul de s.c. apare arcul electric cu temperatură înaltă,
care duce la distrugerea izolaţiilor, aparatelor electrice şi a altele. La punctul de s.c. apare
curenţi mari de mii de amperi care supraîncălzesc elementele de transport a energiei
electrice ne defectate, şi poate să aducă la distrugeri complementare, deci la avarie. Tot
odată în reţea legată cu locul de avarie apare scăderea tensiunii, ce poate să aducă la
oprirea motoarelor şi la ieşire din sincronism a generatoarelor.
Proiectarea şi exploatarea centralelor electrice are la bază principalele cerinţe de
ordin general: siguranţă în alimentarea consumatorilor, calitatea energiei electrice şi
soluţia tehnico-economică optimă. Un rol important în sistemul electroenergetic (SEE) îl
joacă reţelele elctrice de transport şi staţiile electrice menite transportului, transformării şi
distribuţiei energiei electrice.
Deasemenea un rol foarte important îl joacă centralele electrice pot fi clasificate în:
- centrale termoelectrice cu condensare (CTE);
- centrale electrice cu termoficare(CET);
- centrale nucleare electrice (CNE);
- centrale hidroelectrice(CHE);
- centrale hidroelectrice cu acumulare şi pompaj de apă(CHAP);
Toate centralele electrice se unesc întrun sistem electroenergetic unic lucrînd în
paralel. Funcţionarea lor în paralel prezintă următoarele avantaje tehnico-economice:
- ridicarea fiabilităţii şi a siguranţei în alimentare a consumatorilor de energie
electrică;
- permite optimizarea producerii energiei electrice şi utilizarea raţională a
combustibilului;
- micşorarea pierderilor de putere şi energie;
- permite menţinerea calităţii energiei electric

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 1. PRELUCRAREA CURBELOR DE SARCINĂ

1.1 Construirea curbelor de sarcină zilnice (de iarnă şi de vară ) în unităţi absolute
(P, S).

Curba de sarcină este evoluţia sarcinii în timp. Curbele de sarcină se folosesc

pentru:
- determinarea puterilor maxime, puterile de calcul în proiectarea instalaţiilor
electrice pentru determinarea pierderilor de putere şi de energie;
- pentru determinarea puterilor instalate ale centralelor electrice;
- pentru calculul cantităţilor de energie electrică produsă sau consumată;
- pentru planificarea reparaţiilor echipamentului, etc.
Se prelucrează curba de sarcină zilnică de iarnă şi de vară (sarcina pentru ziua de
vară constituie 75% din valoarea sarcinii de iarnă) datele fiind introduse în tabelul de mai
jos şi se construieşte curba pentru o zi de iarna si de vara:
Tabelul 1.

t, ore 0-5 5-8 8-11 11-15 15-18 18-21 21-24

P10 kV, % 55 65 80 95 90 85 70
PMWi, 10kV 52.8 62.4 76.8 91.2 86.4 81.6 67.2
PMWv, 10kV 39.6 46.8 57.6 68.4 64.8 61.2 50.4

P,MW 18 MW
18 - iarna
16.2 MW 16.2 MW

16 - vara
14.4 MW 14.4 MW
14 12.6 MW

12 11.34 MW 11.34 MW
10.8 MW 10.08 MW 10.08 MW

10 9 MW

7.56 MW
8
6.3 MW

6
4
2

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 t,ore

Fig.1.Curbele de sarcină pentru o zi de iarna si de vara.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 Luînd în consideraţie că durata perioadei de iarnă constă din 183 zile, iar durata
perioadei de vară - 182 zile, se construiesc graficele anuale ale curbelor de sarcină.
Graficele sînt prezentate în fig.2.
P1=91.2 MW, T1= ti · t1 =183·4=732 h;
P2=86.4 MW, T2= ti · t2 =183·3=549 h;
P3=81.6 MW, T3= ti · t3 =183·3=549 h;
P4=76.8 MW, T4= ti · t4 =183·3=549 h;
P5=68.4 MW, T5= tv · t5 =182·4=728 h;
P6=67.2 MW, T6= ti · t6 =183·3=549 h;
P7=64.8 MW, T7= tv · t7 =182·3=546 h;
P8=62.4 MW, T8= ti · t8 =183·3=549 h;
P9=61.2 MW, T9= tv · t9 =182·3=546 h;
P10=57.6 MW, T10= tv · t10 =182·3=546 h;
P11=52.8 MW, T11= ti · t11 =183·5=915 h;
P12=50.4 MW, T12= tv · t12 =182·3=546 h;
P13=46.8 MW, T13= tv · t13 =182·3=546 h;
P14=39.6 MW, T14= tv · t14 =182·5=910 h;
Tan=T1+T2+T3+T4+T5+T6+T7+T8+T9+T10+T11+T12+T13+T14 =732+549+549+
+549+728 + 549+546+549+ 546+546+915+546+546+910=8760 h.
P,MW

18 Pmax=18 MW

16
14
12 Pmed=11,77 MW
10
8
6

2
Tmax

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 t,ore

Fig.2.Graficul curbei de sarcină anuală.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 1.2 Calculul indicatorilor curbei de sarcină anuală.
Energia anuală consumată:

Wa   Pi  Ti  P1  T1  P2  T2  P3  T3  P4  T4  P5  T5  P6  T6  P7  T7  P8  T8  P9  T9 
 P10  T10  P11  T11  P12  T12  P13  T13  P14  T14  559 764MW  h;

Puterea maximă: Pmax  18 MW , din graficul anual a curbei de sarcină (Fig.3);

Timpul de utilizare a puterii maximale:

Wa 559764
Tmax    6137,8 h;
Pmax 91, 2
Puterea medie:
Wa 559764
Pmed    63,9 MW ;
Tan 8760
Coeficientul de umplere al curbei de sarcină:
Pmed 63,9
K ump    0, 701;
Pmax 91, 2
Timpul de utilizare a pierderilor maximale:
2 2
 T   6137,8 
 max   0,124  max4   8760   0,124    8760  4768,19 h;
 10   104 

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 2. ELABORAREA VARIANTELOR SCHEMEI DE PRINCIPIU A STAŢIEI
ELECTRICE.

2.1 Elaborarea a schemei de principiu (reduse).

Schema structurală a CET depinde de următorii factori: puterea unitară şi puterea
totală a generatoarelor, raportul dintre puterea centralei şi puterea consumatorilor locali.
Deoarece se schimbă doar puterea unitară a transformatoarelor se alege următoarea
schemă structurală a CET, prezentată în fig.3.

~ Sistem

110 kV

TLS1 TLS2

10 kV

C.L.
~ ~ ~ S.P.

G1 G2 G3
Fig. 3. Varianta schemei centralei.
În continuare se vor alege generatoarele şi transformatoarele schemelor centralei
electrice

2.2 Alegerea generatorului.

Cunoscînd puterea totală a centralei electrice PCET  96 MW şi numărul generatoarelor
- 3, se determină puterea unui generator PnG  32 MW .Generatoarele se racordează la
instalaţia de distribuţie la tensiunea de producere ID-10 kV.
Deci,din [2]tab.2.1 se alege turbogeneratorul tip TBC-32 cu următorii parametri
nominali:
P n  32 MW , Sn  40 MVA, cos   0,8,
U n  10.5 kV , I nom  2, 2 kA, f  3000 rot / min .

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 2.3 Determinarea puterii nominale a transformatoarelor de legătură.
Alegerea transformatoarelor presupune determinarea tipului şi puterii nominale.
Puterea nominală a transformatorului se determină din condiţia:
S nomT  S calc ;
unde S n este puterea nominală a transformatorului ales din catalog, MVA;
S calc  sarcina de calcul maximală, MVA.

La determinarea puterii maximale tranzitate prin transformatorul de legătură se

examinează trei regimuri de funcţionare posibile:
1.Toate generatoarele funţionează,consumatorii locali consumă la maxim;
2. Toate generatoarele funţionează,consumatorii locali consumă la minim;
3.Regim de avarie.Un generator nu funţionează,consumatorii locali consumă la
maxim;

Se alege ransformatorul de legătură TL:

1.Toate generatoarele funcţionează,consumatorii locali consumă la maxim:

2 2
 n   n 
S calc ,1    PnomG ,i  Pcl ,max  Psp     QnomG ,i  Qcl ,max  Qsp  ;
 i 1   i 1 
Scalc ,1  3  SG  Sp  S max  3  40  3  2  91, 2  22,8 MVA;

2. Toate generatoarele funcţionează,consumatorii locali consumă la minim:

2 2
 n   n 
S calc , 2    PnomG ,i  Pcl ,min  Psp     QnomG ,i  Qcl ,min  Qsp  ;
 i 1   i 1 
Scalc ,2  3  SG  Sp  S min  3  40  3  2  39, 6  74, 4 MVA;

3. Regim de avarie.Un generator nu funcţionează,consumatorii locali consumă la

maxim:
2 2
 n 1   n 1 
S calc ,3    PnomG ,i  Pcl ,max  Psp     QnomG ,i  Qcl ,max  Qsp  ;
 i 1   i 1 

Scalc ,3  2  SG  Sp  S max  2  40  2  2  91, 2  15, 2 MVA;

Scalc 74, 4
Scalc  max  Scalc ,1 , Scalc ,2 , S calc ,3 ; S    53,14 MVA
1, 4 1, 4

Din [3]tab.2.7, se alege transformatorul de tip TPДН-63000/110 cu următorii

U n,s  115 kV ; U n, j  10,5 kV ; Pmg  50 kW

parametri tehnici: Psc  245 kW ; U sc  10,5%; I x  0,5%

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 3. ALEGEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC ŞI A CONDUCTOARELOR
DIN SCHEMA CENTRALEI ELECRICE

2.1 Calculul curenţilor de scurtcircuit.

Calculul curentului supratranzitoriu şi a curentului de şoc la un scurtcircuit trifazat se

efectuează în conformitate cu algoritmul prezentat în fig.2.1.

1. Întocmirea schemei de calcul

2.Întocmirea schemei echivalente de calcul

3. Calculul reactanţelor în unităţi relative

4. Transfiguraea schemei echivalente

5 .Determinarea curentului supratranzitoriu şi de şoc

Fig.2.1. Algoritmul de calcul a curenţilor de s.c. trifazat.

2.1.1 Întocmirea schemei de calcul.

S

~
K1

TLS1 TLS2

K2

LR LR
~ ~ ~
G1 G2 G3
Fig. 2.2 Schema electrică de calcul a centralei.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 Deoarece în schemă,pentru limitarea curenţilor de s.c., la barele de joasă tensiune sunt
folosite reactoare. Deci apare necesitatea determinării reactanţei respective. Pentru
aceasta din [1] tab.П3.1, pag.622, se alege reactorul de tip РБГ-10-1600-0.35.

Tabelul 2.1:
Parametrii texnici ale reactorului de tip РБГД-10-2500-0.35
Tipul Pf , kW il .d . , kA I T , kA
РБГ-10-1600-0.35 11 37 14,6

Tabelul 2.2:
Parametrii tehnici a turbogeneratoarelor G1, G2, G3
P, MW cos  Q, M var U nom , kV  ,% x d'' ,% n, rot / min

40 0,8 10,5 98,3 15,9 3000

Tabelul 2.3:
Parametrii texnici ale transformatoarelor de legătură cu sistemul TLS1, TLS2
S nom , MVA U 1 , kV U 2 , kV Pm. g . , kW Ps.c. , kW U s .c. ,% I m. g . ,%
63 10,5 115 50 245 10,5 0.5

2.1.2 Întocmirea schemei echivalente de calcul.

2 Es
1

5
xs
0.036

3 7
0.106 x w1 xw2 0.106
K1
xTLS 1 xTLS 2
9
4 8 0.167
0.317 K2 0.317
B A
xR xR
2 6 10
xG1 0.323
xG 2 0.323
xG 3
0.323

1 3 4
E1 E2 E3
1.08 1.08 1.08

Fig.2.3 Schema echivalentă de calcul a centralei.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 Alegerea condiţiilor de bază:

Tabelul 2.4:
Condiţiile de bază pentru calculul curenţilor de s.c., în diferite puncte de s.c.
Punctul de s.c. S b , MVA U b , kV I b , kA
K1 100 115 0,5
K2 100 10,5 5,5

Sb
Ib  ;
3 U b

2.1.3 Calculul reactanţelor în unităţi relative.

1) Reactanţa sistemului:
Sb 100
x S *  x5    0,036;
S s.c. 2750
2) Reactanţa liniilor:
Sb 100
xL*  x3  x7  x0  l  2
 0.4  35   0.106;
U nom 115 2
3) Reactanţa transformatoarelor:
U s.c.% Sb 10.5 100
xTLS *  x1  x9      0.167;
100 S nom 100 63
4) Reactanţa reactorului:
Sb 100
xR*  x4  x8  xR  2
 0.35   0.317;
U m.nom. 10,52
5) Reactanţa generatorului:
Sb 100
xG*  x 2  x 6  x10  x d
"
  0.129   0.32
S nom .G 40
unde, S nom.G -puterea aparentă a generatorului;
Pnom.G 32
S nom.G    40, MVA;
cos  0.8

2.1.4 Transfigurarea schemei echivalente.

După cum se observă punctele de s.c. K1 şi K2 împart schema echvalentă de calcul în

două jumătăţi simetrice. Întrucît toate generatoarele sunt echivalente, adică au aceiaşi
parametri tehnici şi toate transformatoarele la fel sunt echivalente, deci putem afirma că
punctele A şi B au acelaş potenţial ceia ce permite combinarea lor.
Astfel ramurile E1 şi E2 se pot suprapune.
În final se obţine schema prezentată în fig.2.4.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 Fig.2.4 Prima traptă de transfigurare a
2 Es schemei echivalente de calcul.
1
E3  x2  E1  x10
5 E4  
x 2  x10
0.036
1.08  0.323  1.08  0.323
  1.08;
0.323  0.323
11 x x 0.106  0.106
0.053 x11  3 7   0.053;
x3  x7 0.106  0.106
K1 x1  x9 0.167  0.167
x12    0.084;
12 x1  x9 0.167  0.167
14
0.048 x2  x10 0.398  0.398
0.159 x13    0.199;
K2 x2  x10 0.398  0.398
x 4  x8 0.317  0.317
13 6 x14    0.159;
0.199 0.323 x4  x8 0.317  0.317

5 3
1.08 1.08
E4 E2

Transfigurarea schemei faţă de K1, astfel ca fiecare sursă de tensiune să fie adusă la
punctul de s.c. printr-o reactanţă.
Fig.2.5 Treapta a doua de transfigurare a
schemei echivalente de calcul.
2
Es
1 x15  x5  x11  0.036  0.053  0.089;
x16  x6  x14  0.323  0.159  0.428;
15
0.089
K1
12
0.048

13 16
0.428
0.199

5 3
1.08 1.08
E4 E2

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 K1

17 18 15
0.318 0.769 0.089

5 3 2
1.08 1.08 1
E4 E2 ES
Fig.2.6 Treapta a treia de transfigurare a schemei echivalente de calcul.

Se observă că ramurile generatoare E2 şi E 4 sunt legate cu locul de s.c. printr-o

reactanţă comună pentru aceste ramuri.
La transfigurarea schemei trebuie de satisfăcut condiţia, ca curenţii în locul s.c. de la
fiecare din sursele generatoare să nu-şi schimbe valorile.
Calculul se efectuează în ordinea următoare:
a) se determină reactanţa rezultantă a schemei în raport cu punctul de s.c.:
x13  x16 0.199  0.428
xrez   x12  xech  x12   0.084  0.141  0.084  0.225.
x13  x16 0.199  0.428
b) se determină coificienţii de repartiţie, adică cotele de participare a surselor în
alimentarea s.c.:
xech 0.141
C1    0.708;
x13 0.199
xech 0.141
C2    0.292.
x16 0.428
Luînd în consideraţie faptul că repartiţia curenţilor în ramuri trebue să rămînă aceeaşi,
obţinem:
xrez 0.225
x17    0.318;
C1 0.708
xrez 0.225
x18    0.769.
C2 0.292

Transfigurarea schemei faţă de K2 (vezi fig 2.4)

2 15
1 0.173
14 6
3
ES
0.159 0.323 1.08
5 13 E2
1.08 0.199
E4
K2
Fig.2.7 Treapta a doua de transfigurare a schemei echivalente de calcul.

x15  x5  x11  x12  0.036  0.053  0.084  0.173.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 K2

16 17 6
0.541 0.47 0.323

5 2 3
1.08 1 1.08
E4 ES E2
Fig.2.8 Treapta a treia de transfigurare a schemei echivalente de calcul.

x13  x15 0.199  0.173

xrez   x14  xech  x14   0.159  0.093  0.159  0.252;
x13  x15 0.199  0.173
x 0.093
C1  ech   0.465;
x13 0.199
x 0.093
C 2  ech   0.535;
x15 0.089
x 0.252
x16  rez   0.541;
C1 0.465
x 0.252
x17  rez   0.47.
C2 0.535

2.1.5 Determinarea curenţilor supratranzitorii şi de şoc.

Determinarea curenţilor supratranzitorii şi de şoc în punctul cu s.c.K1.

Curentul supratranzitoriu se determină cu ajutorul relaţiei:
I 
E* "

p .0
x*

E
I p .0 S  S

x 15

E
I p .0 E

4
x 1

E
I p .0 E 
2
x 1

I p .0 K 1  I p

Curentul de şoc se determină cu ajutorul relaţiei:

iş  2  I p .0  k ş ;
udre, k ş -coificientul de şoc se alege din [1], tab.3.8, pag.150.
-pentru sistem k ş  1,608;
-pentru generatoare k ş  1,95.
iş . S  2  I p .0 S  k ş  2  5.62 1,608  12,78, kA;
i ş . E4  2  I p .0 E4  k ş  2 1.7 1,95  4,69, kA;
i ş . E2  2  I p .0 E2  k ş  2  0.7 1,95  1,93, kA;
iş . K 1  iş.S  iş . E4  iş . E2  12,78  4,69  1,93  19,4, kA.

Determinarea curenţilor supratranzitorii şi de şoc în punctul cu s.c.K2.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 ES 1
I p .0 S   Ib   5.5  11,7, kA;
x17 0.47
E4 1.08
I p .0 E4   Ib   5.5  10,98, kA;
x16 0,541
E2 1.08
I p .0 E2   Ib   5.5  18,39, kA;
x6 0,323
I p.0 K 2  I p .0 S  I p .0 E4  I p .0 E2  11,7  10,98  18,39  41,7, kA.

iş.S  2  I p.0 S  k ş  2 11,7 1,608  26,61, kA;

i ş . E4  2  I p.0 E4  k ş  2 10,98 1,95  30,28, kA;
i ş . E2  2  I p.0 E2  k ş  2 18,39 1,95  50,71, kA;
iş.K 2  iş. S  iş. E4  iş. E2  26,61  30,28  50,71  107,6, kA.
Tabelul 2.5:
Rezultatele calculului curenţilor de s.c.
Locul de s.c. Sursa I p .0 , kA I p .0 K , kA iş , kA iş . K , kA
S 5,62 12,78
K1 E4 1,7 8,02 4,69 19,4
E2 0,7 1,93
S 11,7 26,61
K2 E4 10,98 41,7 30,28 107,6
E2 18,39 50,71

2.2 Limitarea curenţilor de s.c.

Limitarea curenţilor de s.c. constă în instalarea reactoarelor la barele de joasă

tensiune, ceia ce deja a fost făcut în punctual 2.1.
Din [1], tab. П3.1, pag.622 a fost ales reactorul de tip РБГ-10-1600-0.35, parametrii
texnici ai căruia sunt prezentaţi în tabelul 2.1.
Reactorul se verifică la următoarele condiţii:

1) verificarea la stabilitatea electrodinamică:

il .d  iş ;
iş  2  I p .0  k ş  2  10,98  1,956  30,37, kA.
unde kş -coificientul de şoc, se alege din [1], tab.3.8 pag.150.
k ş  1,956;
I p .0  I p.0 E4  10,98;
se observă că condiţia de stabilitate electrodinamică se respectă.
il .d  37, kA  iş  30,37, kA.

2) verificarea la stabilitatea termică:

Bs.c.  I T2  tT  Bs.c.calc ;
Bs.c  I T2  tT  14.6 2  8  1705.28, kA 2  s;
Bs.c.calc  I p2.0   t dec  Ta   10,98 2   0,3  0,23  63,9, kA 2  s.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
 unde, t dec  0.3, s -timpul de deconectare a s.c.
Ta  0.23, s -constanta de timp, se alege din [1], tab.3.8, pag 150.
Se observă că condiţia de stabilitate termică se respectă
Bs.c  1705.28, kA2  s  Bs.c.calc  63,9, kA2  s.

3) verificarea după valoarea tensiunii remanente în regim de s.c.:

U rem .%  60  70,%;
3  I p.0 3 10,98
U rem  x n. B   100  0,35  100  63,5 ,64%.
U m.nom 10.5
Analizînd condiţiile de verificare, observăm că ele se respectă. Deci reactorul ales
poate fi utilizat în schemă.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala

14
2
4. ALEGEREA CONDUCTOARELOR ŞI APARATELOR DE COMUTAŢIE.

4.1 Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor.

4.1.1 Alegerea aparatelor electrice de comutaţie din circuitul generatorului:

Fiindcă la toate generatoarele trebuie să avem acelaşi întreruptor alegerea
întreruptorului se va efectua după cel mai mare curent de şoc a circuitului.
Circuitul generatorului:
S nom 7.5
I nom  I nomG    0, 433 kA  433 A ;
3  U nom 3 10

Cel mai mare curent va circula când tensiunea va coborî cu 5%.

Snom 7,5
I max  I nomG    0, 456 kA  456 A ;
0,95  3  U nom 0,95  3 10

Se alege întrerupătorul de tipul: VD4 12.06.32 cu parametrii nominali:

Tabelul 5
Curentul
Tipul Un, Inom, electrodina tT,
Irup, kA mic, kA ttot, s
întreruptorului kV A s
ild IT
VD4/12.06.32
10 630 31.5 51 31.5 3
0,07

Se alege separatorul din tabelul 5.5, din [2] de tipul: РВ-10-630 separator cu
amplasare în încăperi închise cu parametrii nominali :
Tabelul 6
Curentul
Tipul Un ,
Inom, A electrodinamic, kA tT, s
separatorului kV
ild IT
РВ-10-630 10 65 51 20 3

Se efectuează verificarea întreruptorului şi a separatorului din tabelele de mai sus la

stabilitatea termică şi la stabilitatea dinamică:

Verificarea la stabilitatea electrodinamică :

2  I rup  1   n   2  I p  i a ;

3  Pnom 3 6
'
I nom    1, 23 kA ;
3  U mnom  cos  3 10,5  0,8

30
I p 0G 8,36
'
  6, 79 ;
I nom 1, 23

Din curbele tip pentru determinarea I p I p 0 din [1] desenul 3.26, pg 152 obţinem:
I p G
 0,85  I p G  0,85  I p 0 G  0,85  8,36  7,1 kA; kA;
I p 0G

I p 0 sist  I p sist  9, 45 kA

I p  I p sist  I p G  9, 45  7,1  16,55 kA ;

 0,07
 
ia , S  2  I p 0 S  e Ta
 2  9, 45  e 0,05
 3, 29 kA;
 0,07
 
ia ,G  2  I p 0G  e Ta
 2  8,36  e 0,106
 6, 09 kA;

ia  ia , S  ia ,G  3, 29  6, 09  9,37 kA;

Ta - timpul aperiodic de acţionare care se alege din [1] tabelul 3.8 pag, 150;

pentru kŞ  1, 6 , Ta  0, 2 s ;

Verificarea capacitatea de rupere a întreruptorului:

2  31.5   1  0, 2   53,3 kA; 2 16, 55  9,37  32, 70 kA ;

Verificarea la stabilitatea termică :

a) întreruptorului:
IT2  tT  Bsc  I p2 0     Ta  ,

31.52  3  2976kA2  S ;
17,812   0, 07  0, 2   85, 64kA2  S ;

b)separatorului:
IT2  tT  Bsc  I p2 0     Ta  ,

202  3  1200 kA2  S ;

Tabelul 7

31
 Parametrii din catalog
Parametrii calculaţi
VD4 РВ-10-630
Ureţ = 10,5 kV ≤Unom=12 kV ≤Unom=10,5 kV
Icerut = 456,0 A ˂Inom=630 A ˂Inom=630 A
√2·Ipτ+iaτ=32,7kA ˂√2Irup(1+βn)=53,3 kA -
iş=44,0 ˂ild=51 kA ˂ild=51 kA
Bsc=I po(  +Ta)=85,64kA2S
2 2 2
˂I T·tT=2976 kA s ˂I T·tT=1200 kA2s
2

4.1.2. Alegerea întrerupătorului şi a separatorului în circuitul transformatorului la

barele de joasă tensiune şi între secţiile de bare:

Circuitul Generator-Transformator:
S nom 10
I nom  I nomT    0,578 kA  578 A
3  U nom 3 10

I max  (1,3  1, 4)  I nomT  1, 4  578, 03  0,810 kA  810 A

Se alege întrerupătorul de tipul: VD4 12.10.32 cu parametrii nominali:

Tabelul 8
Curentul
Tipul Un, Inom, electrodina tT,
Irup, kA mic, kA ttot, s
întreruptorului kV A s
ild IT
VD4 12.10.32 10,5 1000 63 51 20 3 0,07

Se alege separatorul din tabelul 5.5, din [2] de tipul: РВ-10-1000 separator cu
amplasare în încăperi închise cu parametrii nominali :
Tabelul 9
Curentul
Tipul Un,
Inom, A electrodinamic, kA tT, s
separatorului kV
ild IT
РВ-10-1000 10,5 1000 51 20 3

Se efectuează verificarea întreruptorului şi a separatorului din tabelele de mai sus la

stabilitatea termică şi la stabilitatea dinamică:

Verificarea la stabilitatea electrodinamică :

2  I rup  1   n   2  I p  i a ;

32
 3  Pnom 3 6
'
I nom    1, 23 kA ;
3  U mnom  cos  3 10,5  0,8

I p 0G 8,36
'
  6, 79 ;
I nom 1, 23

Din curbele tip pentru determinarea I p I p 0 din [1] desenul 3.26, pg 152 obţinem:
I p G
 0,85  I p G  0,85  I p 0 G  0,85  8,36  7,1 kA; kA;
I p 0G

I p 0 sist  I p sist  9, 45 kA

I p  I p sist  I p G  9, 45  7,1  16,55 kA ;

 0,07
 
ia , S  2  I p 0 S  e Ta
 2  9, 45  e 0,05
 3, 29 kA;
 0,07
 
ia ,G  2  I p 0G  e Ta
 2  8,36  e 0,106
 6, 09 kA;

ia  ia , S  ia ,G  3, 29  6, 09  9,37 kA;

Ta - timpul aperiodic de acţionare care se alege din [1] tabelul 3.8 pag, 150;

pentru kŞ  1, 6 , Ta  0, 2 s ;

Verificarea capacitatea de rupere a întreruptorului:

2  31.5   1  0, 2   53,3 kA; 2 16, 55  9,37  32, 70 kA

Verificarea la stabilitatea termică :

b) întreruptorului:
IT2  tT  Bsc  I p2 0     Ta  ,

31.52  3  2976kA2  S ;
17,812   0, 07  0, 2   85, 64kA2  S ;

b)separatorului:
IT2  tT  Bsc  I p2 0     Ta  ,

202  3  1200 kA2  S ;

33
 Tabelul 10
Parametrii din catalog
Parametrii calculaţi
VD4 РВ-10-1000
Ureţ = 10,5 kV ≤Unom=10 ,5 kV ≤Unom=10,5 kV
Icerut = 810 A ˂Inom=1000 A ˂Inom=1000 A
√2·Ipτ+iaτ=32,7kA ˂√2Irup(1+βn)=53,3 kA -
iş=44,0 ˂ild=51 kA ˂ild=51 kA
Bsc=I2po(  +Ta)= 85,64kA2S ˂I2T·tT=2976 kA2s ˂I2T·tT=1200 kA2s

4.1.3 Alegerea întrerupătorului şi a separatorului în circuitul secţiei barelor la

partea de joasă a tensiunii pentru alimentarea consumatorilor locali:
Alegerea întrerupătoarelor şi separatoarelor se efectuează după puterea activă de
sarcină maximă consumată de consumatorii locali a centralei electrice.

Limitarea curenţilor de s.c. constă în instalarea reactoarelor la barele de joasă

tensiune. Pentru a limita curenţii de s.c la barele consumatorilor locali, ei se vor conecta
la barele de 10 kV, a centralei, prin intermediul reactoarelor cu înfăşurarea divizată.

De pe barele 10,5 кV pleacă 18 linii, Рmax= 18 МW

Pmax 18
I norm    0, 068kA
cos   3  U nom  n 0,8  3 10,5 18

I max  3  I norm  204 A

Alegem reactorul de tip РБСГ-10-1000-0,22 Unom=10 кV, Inom =1000 А,

хr = 0,22 , ild=60 кА.
Reactanţa rezultantă a circuitului cu .s.c., până la montarea reactorului se determină cu
ajutorul relaţiei:
U mp 10,5
X rez    0,344
3  I p0 3 17,81

Reactanţa necesară se determină din condiţia instalaţiei întreruptorului ВМП-10-20 :

10.5
X rez .necesar   0, 404
3 15
Reactanţa necesară a reactorului:
Хr, necesar = 0,409 – 0,344 = 0,065 
Reactanţa rezultantă a circuitului de sc cu reactor:

34
Х’rez = 0,344 + 0,22 = 0,564 .
Valoarea reală a curentului periodic de sc după reactor
10.5
I p0   10,88kA кА.
3  0,564

Verificarea stabilităţii reactorului la sc.

Stabilitatea electrodinamică:
is  2  I p 0 ks  2 10,88 1,904  29.29 kA

ild = 60 кА > iş = 29 кА.

Stabilitatea termică. Uzina garantează timpul de stabilitate termică tт=8 s şi curentul
mediu pătratic de stabilitate termică Iт = 23,6 кА.
Bsc ,uz  23.62  8  4455 kA2  s  Bsc ,calc  I 2 p 0  tdec  Ta   29 2   0.07  0.1  144, 43 kA2  s

Tensiunea remanentă pe barele distribuţiei generatoare la s.c. după reactor este:

3  I p 0 100 3  29 100
U rem %  xr   0, 22  110,37%
U nom 10
Pierderile de tensiune la trecerea curentului maxim în regim normal luînd în considerare
scaderea reactanţei
3  I max 100 3  0, 204 100
U r %  xr   1  kc    sin   0, 22   1  0, 46    0, 75  0,31%
U nom 10

0,31 % < 2 %,
unde Кс = 0,46 (din catalog).

Se alege întrerupătorul de tipul: VD4 cu parametrii nominali:

Tabelul 11
Curentul
Tipul Un, Inom, electrodina tT,
Irup, kA mic, kA ttot, s
întreruptorului kV A s
ild IT

VD4 10 630 31.5 51 31.5 3 0,07

Se alege separatorul din tabelul 5.5, din [2] de tipul: РВФЗ-10-630 separator cu
amplasare în încăperi închise cu parametrii nominali :

Tabelul 12

35
 Curentul
Tipul Un,
Inom, A electrodinamic, kA tT, s
separatorului kV
ild IT
РВ-10-630 10 630 51 20 3

Se efectuează verificarea întreruptorului şi a separatorului din tabelele de mai sus la

stabilitatea termică şi la stabilitatea dinamică:

Verificarea la stabilitatea electrodinamică :

I p  I p 0  10,88 kA ;
 0,07
 
ia  2  I p 0  e Ta
 2 10,88  e 0,1
 7, 61 kA;

Verificarea capacitatea de rupere a întreruptorului:

2  31.5   1  0, 2   53, 29 kA; 2 10,88  7, 61  22,95 kA ;

Verificarea la stabilitatea termică :

c) întreruptorului:
IT2  tT  Bsc  I p2 0     Ta  ,

202  3  1200kA2  S ;
10,882   0, 07  0,1  20,12 kA2  S ;

b)separatorului:
IT2  tT  Bsc  I p2 0     Ta  ,

202  4  1600 kA2  S ;

Tabelul 13
Parametrii din catalog
Parametrii calculaţi
VD4 РВ-10-630
Ureţ = 10,5 kV ≤Unom=10 ,5 kV ≤Unom=10,5 kV
Icerut = 204 A ˂Inom=630 A ˂Inom=630 A
√2·Ipτ+iaτ=22,95kA ˂√2Irup(1+βn)=53,29 kA -
iş=29.29 ˂ild=51 kA ˂ild=51 kA
Bsc=I po(  +Ta)=20,12kA2S
2 2
˂I T·tT=1200 kA s2
˂I T·tT=1600 kA2s
2

36
4.1.4. Alegerea întrerupătorului şi a separatorului în circuitul transformatorului la
barele de înaltă tensiune tensiune şi LEA 110 kV:
SnomTR 10
I nomTR    0, 052 kA  52 A ;
3 U nom 3 110

I max  1, 4  I nomTR  1, 4  52  73.56 A ;

Se alege întrerupătorul de tipul: GL-311 cu parametrii nominali:

Tabelul 14
Curentul
Tipul Un, Inom, electrodina tT,
Irup, kA mic, kA ttot, s
întreruptorului kV A s
ild IT
GL-311 110 3150 40 35,5 40 2 0,07

Se alege separatorul din tabelul 5.5, din [2] de tipul: РДЗ-110-1000 separator cu
amplasare în exterior cu parametrii nominali :
Tabelul 15
Curentul
Tipul Un ,
Inom, A electrodinamic, kA tT, s
separatorului kV
ild IT
РДЗ-110-1000 154 2000 80 31,5 3

Se efectuează verificarea întreruptorului şi a separatorului din tabelele de mai sus la

stabilitatea termică şi la stabilitatea dinamică:

Verificarea la stabilitatea electrodinamică :

2  I rup  1   n   2  I p  i a ;

S sist 2900
'
I nom    15, 23 kA ;
3  U mnom 3 110

I p 0G 9, 22
'
  0, 63 ;
I nom 14, 621

Deoarece I p I p 0 1 :
I p 0  I p  9, 22 kA
 0,07
 
ia , S  2  I p 0 S  e Ta
 2  8, 77  e 0,15
 7, 75 kA;
 0,07
 
ia ,G  2  I p 0G  e Ta
 2  0, 45  e 0,2
 0, 447 kA;

ia  ia , S  ia ,G  7, 75  0, 447  8,197 kA;

37
 Verificarea capacitatea de rupere a întreruptorului:
2  40   1  0, 2   67, 68 kA; 2  9, 22  8,197  21,19 kA ;

Verificarea la stabilitatea termică :

d) întreruptorului:
IT2  tT  Bsc  I p2 0     Ta  ,

402  2  3200kA2  S ;
9, 222   0, 07  0, 25   27, 20 kA2  S ;

b)separatorului:
IT2  tT  Bsc  I p2 0     Ta  ,

31,52  3  2976 kA2  S ;

Tabelul 16
Parametrii din catalog
Parametrii calculaţi
GL-311-110-40/3150 РДЗ-110-1000
Ureţ = 150 kV ≤Unom=110 kV ≤Unom=110 kV
Icerut = 73 A ˂Inom=3150 A ˂Inom=1250 A
√2·Ipτ+iaτ=21,19kA ˂√2Irup(1+βn)=67,68 kA -
iş=20,95 ˂ild=40 kA ˂ild=80 kA
Bsc=I2po(  +Ta)=27,20kA2S ˂I2T·tT=3200 kA2s ˂I2T·tT=2976 kA2s

4.2 Alegerea barelor colectoare, secţiunilor conductoarelor.

4.2.1 Alegerea conductoarelor din circuitul generatorului.
Alegerea conductoarelor din circuitul generatorului se efectuează după curentul
maximal ce vine de la generator:
Pnom 6000
I cerut    434A ;
3  0,95  U nom cos  3  0,95 10,5  0,8

Se alege conductorul închis de formă circulară ТЗК-ЭП-10-1600-128 УХЛ1,

Т1.Conductorul se alege din tabelul 9.14 pagina 543 din [9.4], cu următorii parametrii:
Unom=10 kV; Iadm=1600 A; ild=128 kA. q=125x55x6,5 mm.

4.2.2 Alegerea barelor colectoare şi a conductoarelor din circuitul

transformatorului la tensiunea 10 kV.

38
 Alegerea conductoarelor din circuitul transformatorului şi a barelor colectoare se
efectuează după curentul maximal de lucru a transformatorului:
S nom.TR 10000
I norm  I nom.TR    550 A ;
3 U nom 3 10,5

I max  1, 4  550  810 A ;

Se alege bare rigide din Al de profil dreptunghiular cu amplasarea fazelor intr-o

linie orizontala.Conductorul se alege din tabelul П3.5 pagina 625 din [1], cu următorii
parametrii:Unom=10 kV; Iadm=870 A; q=60x6 mm.
Verificarea barelor colectoare la stabilitate termică:
Bsc  I p2 0   (tdec  Ta )  17.812,2 (0,185  0, 3)  153,87 kA 2 s ;

unde: Ta=0,185 s; şi tdec=0,3 s;

Secţiunea minimă după impulsul termic este:
Bsc 153,87
qmin    136,31 mm 2 ;
C 91
unde C este un coeficient care se alege din tabelul 3.14 din [1] de la pag, 192 şi
care este egal cu: C=91.
qmin < qales ; qales =360 mm2;
Se efectuează verificarea barelor colectoare la stabilitate mecanică:
iş2  l 2 440002 1.52
 max  2, 2   3 108   19, 62 MPa;
W a 4.8  0,8

a= 0,8 m distanţa între faze;

σadm=40 MPa>σcalc=19,62 MPa;

4.2.3 Alegerea conductoarelor din circuitul consumatorilor locali 10 kV.

Alegerea conductoarelor din circuitul transformatorului şi a barelor colectoare se
efectuează după curentul maximal a consumatorului:
Pmax 18
I nom =I max = = =72.25 A;
3  U nom  cos   nr 3 10,5  0,8 18

Se alege conductorul din aluminiu protejat de un furtun din policlorură de vinil

АШШВ. Conductorul se alege din tabelul П3.7 pagina 626 din [1], cu următorii
parametrii:Unom=10 kV; Iadm=275 A; q=150 mm2. Cu coeficientul de corecţie a
temperaturii care se alege din tabelul П3.8 pagina 627 din [1] după temperatura a celei

39
mai calde luni t=20C şi temperatura normală a barei t=70 0 C. Acest coeficient este
0,95:

I adm =I adm  0,95=275  0,95=261,25 A;

Determinarea secţiunii conductoarelor se face conform criteriului secţiunii

economice qec. Secţiunea economică qec a conductoarelor, ce rezultă pe baza criteriului
CTA→min, este:
I nom 72, 25
qec = = =60 mm 2 ;
jec 1, 2

unde: jec=1,2 este densitatea economică a curentului se alege din tab 4.5 pg 233 [1].

Verificarea barelor colectoare la stabilitate termică:

Bsc  I p2 0   (tdec  Ta )  17.812,2 (0,185  0, 3)  153,87 kA 2 s ;

unde: Ta=0,185 s; şi tdec=0,3 s;

Secţiunea minimă după impulsul termic este:
Bsc 153,84
qmin    136,31 mm 2 ;
C 91
unde C este un coeficient care se alege din tabelul 3.14 din [1] de la pag, 192 şi
care este egal cu: C=91.

4.2.4 Alegerea barelor colectoare, LEA şi a conductoarelor din circuitul

transformatorului la tensiunea 110 kV.

Alegerea conductoarelor din circuitul transformatorului şi a barelor colectoare se

efectuează după curentul maximal şi a secţiunii minime impuse pentru această tensiune:

S nom.TR 10000
I norm  I nom.TR    52,54 A ;
3 U nom 3 110

I max  1, 4  52,54  73,56 A ;

Se alege conductorul flexibil neizolat din funie de aluminiu-oţel AC 70/11.

Conductorul se alege din tabelul П3.3 pagina 624 din [1], cu următorii
parametrii:Unom=110 kV; Iadm=265 A; d=11mm2.

Verificarea la descărcarea corona:

40
 - După cîmpul electric critic:
 0, 299   0, 299 
E0  30,3  1    m  30,3  1    0,82  34,86 kV / cm ;
 r0  0,55 
 

unde: m este coeficient, care depinde de rogozitatea suprafeţei conductorului;

Pentru conductoare fasciculare m=0,82 ;
r0 –raza conductorului:
r0=0,55 mm ;

- După cîmpul electric maxim la suprafaţa conductorului:

0,354  U 0,354 110

E k   27 kV / cm
Dmg 1, 26  300 ;
r0  lg 0,55  lg
rech 0,55

unde: Dmg=1,26D-distanţa medie geometrică dintre faze,cm.

D=300 distanţa dintre fazele vecine,cm.
- Condiţia descărcării corona este următoarea :
1.07  E  0.9  E 0
1, 07  27  0,9  34,86
28,89  31,374

5. ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR DE MĂSURĂ

5.1 Alegerea aparatelor de măsură în circuitele tip ale centralei electrice.

Controlul regimului de funcţionare a echipamentului principal şi secundar la o CET se face
cu ajutorul aparatelor de control şi măsură.

41
 LEA PA

PVA PW
PV PO

PV PV PI PI

Hz Hz фип
150 kV

PA

T1
PF PV PVf

PVA PW

PV PV
PA

PF PF
10 kV

PA PA PA

PA PA PW PW PVA PV

PI UP UQ
PI PK PI
Sistemul de exitaţie

PA PV PV
Sarcina Secţia de turbine

~ PW PF PV

TV

S. P.

Fig. 18. Schema de măsurări în circuitele CET.

42
6.2 Alegerea transformatorului de curent.

W var Wh Hz V W Hz A

TA1

Semnalizare

Ä
c
b
a

Fig. 19. Schema de conectare a aparatelor de măsură.

Transformatorul de curent se alege după curentul maximal a generatorului:

I max  810 A;

Se alege transformatorului de curent:ТПЛК10-1000/5

Parametrii nominali ai transformatorului:
Tabelul 17
U nom , kV I1nom , A I 2 nom , A Clasele de precizie i l.d , kA I T , kA tT ,s r2nom , 

10 1000 5 0.5/10P 74.5 27 3 0.4

Se verifică TA după sarcina secundară, utilizând schema de conexiune şi datele de

catalog. Pentru a putea efectua verificarea TA este nevoie de a cunoaşte tipul şi
parametrii aparatelor de măsură conectate în secundarul TA.

43
Tipul şi parametrii aparatelor de măsură conectate în secundarul TA
Tabelul 18
Aparatul Tipul Sarcina VA Nr Sarcina totală
VA
Watmetru Д-335 0.5 1 0.5
Varmetru Д-335 0.5 1 0.5
Ampermetru Э-335 0.5 3 1.5
Contor de СА3-И681 2.5 1 2.5
energie activă
Contor de СА3-И681 2.5 1 2.5
energie activă
Total 7.5

Pentru conectarea aparatelor din secundarul TA se recomandă de utilizat conductor

cu miez din aluminiu cu secţiunea  4  6  , mm 2 .
Rezistenţa sumară a aparatelor se determină cu ajutorul relaţiei:
S ap 7.5
rap  2
  0.3 ;
I 2 nom 25

Rezistenţa admisibilă a conductoarelor se determină cu relaţia:

rcond  z2 nom  rap  rc  0.4  0.04  0.05  0.31 ;

unde, rc  0.05 -rezistenţa tranzitorie a conductoarelor, pentru numărul aparatelor

n  3.
Transformatoarele de curent sunt unite în stea completă. Lungimea orientativă
L  50 m .
  lcal 0.0283  50
q   0.24 mm 2 ;
S 6
z2 calc  rcond  rap  rc  0.04  0.05  0.24  0.33 ;

Alegem cablul АВК cu secţiunea conductoarelor 6 mm 2 .

5.3 Alegerea transformatorului de tensiune.

Alegerea transformatorului de tensiune se efectuează după sarcina secundară.

44
 Tabelul 18
НТМИ-10
U1  10 S  120VA

Tipul aparatelor conectate în secundarul TV:

Tabelul 19
Sarcina
Aparat Tip Sonf Nr. onf cos φ sin φ Nr. apar.
P, W Q, VAr
Voltmetru Э-335 2 1 1 0 3 6 -
Watmetru Д-335 1.5 2 1 0 3 9 -
Varmetru Д-335 1.5 2 1 0 3 9 -
Frecvenţmetru Э-362 1 1 1 0 2 2 -
Înregistrator
фип 3 2 1 0 3 18 -
de impulsuri
Contor de СА3-
2 2 0.38 0.925 3 12 29.2
energie activă И681
Contor
de energie СР4-
3 2 0.38 0.925 3 18 43,8
reactivă И676
Total 74 73

Sarcina secundară a TV se determină cu formula:

S 2   P 2  Q 2  742  732  104 VA;

S 2   104 VA  S2 nom  120VA;

6. ELABORAREA SCHEMELOR DE CONEXIUNE ALE INSTALAŢIILOR

ELECTRICE

6.1 Justificarea şi alegerea schemelor de conexiune la tensiunile superioară

Elaborarea schemei electrice de conexiune 110 kV.

La această tensiune de producere se folosesc ID cu două sisteme de bare colectoare şi
una de ocolire.

45
W1 W2 W3

B0

C0

SB

CL

TR TR
ID-110 kV

Fig. 21. Schema principală a ID-110 kV.

În regim normal de lucru schema se află în starea următoare:

- Bara de ocolire fără tensiune ÎO deconectat conexiunile sunt distribuite uniform între
sistemele de bare, iar separatoarele respective sunt închise sau deschise .
ÎO permite înlocuirea oricărui alt întreruptor fără întreruperea alimentării conexiunii
respective,(la efectuarea manevrelor cupla longitudinală trebuie să fie conectată).
Avantajele:
- simplă şi uşor înţeleasă,
- simplicitatea operaţiunii cu separatoarele,
- ieftină,
- fiabilitate ridicată,
- în caz de avarie numai un generator va fi deconectat iar consumatorii vor
fi alimentaţi în continuare.
Dezavantajele:
- în caz de avarie şi de reparaţie a unei secţii consumatorii importanţi rămân fără
rezervă iar consumatorii simpli sînt deconectaţi.

6.2 Alegerea schemei de conexiune şi transformatoarelor pentru alimentarea

serviciilor proprii din centrala electrică.
Elementele care sunt absolut necesare pentru o funcţionare economică şi sigură a
centralei electrice sunt:
- mecanismele antrenate de motoarele electrice şi turbine cu abur,
- receptoarele electrice de toate tipurile,

46
 - reţelele electrice în cablu,
- transformatoarele coborâtoare,
- sursele de energie independente de sistem,
- instalaţiile de comandă.

Toate acestea reprezintă sistemul de servicii proprii a CE. Funcţionarea normală a

CET este posibilă numai în cazul funcţionării sigure a sistemului de SP.
Puterea activă consumată de sistemul de servicii proprii a unui CET pe cărbune se
determină în felul următor PSP  (5  7%)  PnG .

În cazul nostru vom avea :

PSP  (5  7%)  PnG  0, 06  6  0,36 MW ;

unde PnG  puterea nominală a generatorului;

Puterea activă a SP sumară este:
PSP  3  PSP  4  0.36  1.44 MW ;

Puterea aparentă a SP se determină cu formula ;

S SP  PSP  cos   1.44  0,8  1.8 MVA;

Schema SP este prezentată în următoarea figură:

47
 110 kV

TL1 TL2

10kV

TM ~ TM
~ TM ~ TM
G1 G3
G2

6 kV

Fig.22 Schema SP a CET.

Transformatoarele din circuitul SP sînt alese după tensiune şi curentul cerut.

U retelei  10.5 kV ;

S SP  1,8 MVA;

S SP 1800
I cerut    99, 09 A;
3  U retelei 3 10,5

Se alege transformatorul de tipul TM -1600/10.

Parametrii nominali ai transformatorului:
Tabelul 20
Tipul Un1, kV Un2, kV Pmg kW Ps.c. kW I0 % Us.c. %
ТM-
4000/10 10.5 6.3 5.2 33.5 0,9 7.5

CONCLUZII

48
 În această lucrarea a fost proiectată o centrală termoelectrică cu puterea de 18MW.
Centrala electrică este dotată cu patru generatoare de tip T2-6-2 la tensiunea de
producere 10,5 kV. Energia este evacuată în sistem prin intermediul a două
transformatoare de legătură cu sistemul TLS cu două înfăşurări..
În capitolul 1 a fost elaborată schema de principiu a centralei, au fost construite şi
prelucrate curbele de sarcină a consumatorilor locali şi a liniilor de tensiune înaltă, au fost
stabilite două variante a schemei centralei, în care au fost alese şi verificate
transformatoarele. În urma calculelor tehnico-economice, unde a fost folosită metoda
CTA, schema 2 s-a dovedit a fi nerentabilă. Deci calculele de mai departe au fost
efectuate pentru schema 1.
În capitolul 2 a fost efectuat calculul curenţilor de s.c.trifazat, au fost alese aparatele
de comutaţie şi conductoarele din circuitul schemei. Efectuînd calculul curenţilor de s.c.,
se observă că valorile obţinute ale curenţilor de s.c. sunt reale, ceea ce ne arată că
producerea energiei electrice la tensiunea de 10,5 kV este rentabilă. Aparatele de
comutaţie au fost verificate la stabilitatea electrodinamică şi termică, iar conductoarele la
stabilitatea termică şi mecanică.
În capitolul 3 s-a elaborat schema serviciilor proprii a centralei şi schema de măsurări
în toate circuitele centralei de asemenea s-a ales şi s-a verificat clasa de precizie a TA de
şi TV .
În capitolul 4 a fost elaborată schema de conexiune a ID-10,5 kV şi au fost descrise
avantajele şi dezavantajele ei.
Partea grafică a lucrării constă din o coală A1. Şi este prezentată schema electrică
monofilară a centralei electrice .

49
 BIBLIOGRAFIE

1. Рожкова Л.Д., Козулин В.С.. Электрооборудование станций и подстанций.

Mосква: Энергоатомиздат 1987.

2. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П.. Электрическая частъ электростанций и

подстанций. Mосква: Энергоатомиздат 1989.

3. С.С. Рокотяна и И.М. Шапиро Справочник по проектированию электро-

энергетических систем.

4. Arion Valentin, Codreanu Sergiu. Bazele calculului tehnico-economic al sistemelor de

transport şi distribuţie a energiei electrice. Chişinău UTM 1998.

5. Василъев А.А. Крючков И.П. Электрическая частъ станций и подстанций.

Mосква: Энергоатомиздат 1990.

6. www.forca.ru

50