Scopul lucrării: studierea repartiţiei tensiunii pe lanţul de izolatoare şi

măsurările de uniformizare a acestei repartiţii. Studierea metodelor de depistare a

izolatoarelor defectate în lanţul de izolatoare şi a dispozitivelor folosite în acest scop
de exploatare.

La încercări se utilizează un eclator cu interval de lungime constantă şi cu

tensiune disruptivă constantă UF. El este conectat în paralel cu primul, al doilea
ş.a.m.d. izolator şi de fiecare dată tensiunea se majorează până la străpungerea
intervalului dintre sfere. La fiecare izolator măsurarea se repetă de trei ori şi apoi se
determină valoarea medie a tensiunii de descărcare. Numerotarea izolatoarelor se
face începând cu izolatorul conectat cu conductorul, la care se aplică tensiunea.
Tensiunea pe fiecare izolator al lanţului exprimată în procente va fi egală cu:
UF UF UF
a 1%   100 ; a 2%   100 ; ... a n%   100 ;
U m1 U m2 U mn
U m1
unde: UF   a 1% ;
100
U U U
şi deci a 2%  m1  a 1% ; a 3%  m1  a 1% ; ... a n %  m1  a 1% .
U m2 U m3 U mn
Deoarece a 1%  a 2%  ...  a n %  100% , atunci
U m1 U  U U U 
100  a 1%   a 1%  ...  m1  a 1%  a 1%  1  m1  m1  ...  m1 ;
U m2 U mn  U m 2 U m3 U mn 
100
a 1%  .
de unde U m1 U m1 U m1
1   ... 
U m2 U m3 U mn
Pentru celelalte izolatoarea în mod analogic se determină:
100 100
a 2%  ; ... a n % 
U m2 U U U mn U mn U mn .
1  m 2  ...  m 2   ...  1
U m1 U m3 U mn U m1 U m 2 U m ( n 1)

Se determină repartiţia tensiunii pe lanţul din 6 izolatoare de tipul P – 4.5 prin

metoda eclatorului sferic şi datele obţinute se notează în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1
Tensiunea Numărul izolatorului
disruptivă, kV 1 2 3 4 5 6
Ud1 23 32 40 52 54 58
Ud2 23 31 40 49 54 56
Udm 23 31,5 40 50,5 54 57
a% , % 27,69 20,28 15,97 12,87 11,89 11,3

Coala

1
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data
 Se determină valorile tensiunii în procente pe fiecare izolator, rezultatele se
scriu în tabelul 4.1. Um3  36

100
a1% 
Um1 Um1 Um1 Um1 Um1
1    
Um2 Um3 Um4 Um5 Um6
a1%=27,69
Verificarea se face în felul următor:
a1% a2% a3% a4% a5% a6%  100
Calculele au fost efectuate corect deoarece am abţinut suma egală cu 100.
Coeficientul de neuniformitate a repartiţiei tensiunii pe lanţul de izolatoare se
determină cu expresia:
a % max
 ;
a % min
unde: a%max,min este valoarea cea mai mare şi cea mai mică a tensiunii pe izolatoarele
lanţului.
27,69
  2.45 .
11 .3
Se determină repartiţia tensiunii pe lanţul din 6 izolatoare cu ecran – semicerc
de tipul P – 4.5 prin şi datele obţinute se notează în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2
Tensiunea Numărul izolatorului
disruptivă, kV 1 2 3 4 5 6
Ud1 34 36 42 43 44 45
Ud2 34 36 42 43 44 45
Udm 34 36 42 43 44 45
a% 19,78 18,64 15,89 15,44 15,09 14,95

Se determină valorile tensiunii în procente pe fiecare izolator, rezultatele se

scriu în tabelul 4.2.
100
a1% 
Um1 Um1 Um1 Um1 Um1
1    
Um2 Um3 Um4 Um5 Um6
a1%=19,78
Verificarea se face în felul următor:
a1% a2% a3% a4% a5% a6%  100
Calculele au fost efectuate corect deoarece am abţinut suma egală cu 100.
Coeficientul de neuniformitate a repartiţiei tensiunii pe lanţul de izolatoare se
determină:
19,78
  1.32 .
14,95

Coala

2
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data
 După datele experimentale se construiesc pe aceeaşi figură (fig.4.1)
dependenţele a%=f(n), unde n – numărul curent al izolatorului.

Fig. 4.1
Dependenţele a%=f(n).

Concluzii: În această lucrare de laborator am studiat repartiţia tensiunii pe

izolatoarele lanţului de izolatoare. Din datele obţinute în urma măsurărilor se vede că
tensiunea de străpungere (disruptivă) are valoare mai mică la primul izolator
(izolatorul conectat cu conductorul) şi cea mai mare valoare o are la ultimul izolator
din lanţ (izolatorul conectat la pilon).

Coala

3
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data