Scopul lucrării : studiul particularităţile constructive, schemelor de conectare şi metodelor de

încercării ale releelor electromagnetice de curent şi de tensiune.

GENERALITĂŢI
Releul maximal de curent tip RT-40 reprezintă un releu electromagnetic cu deplasarea transversală a
armăturii mobile. Releul este compus din miezul magnetic 7 de tip П, pe polii căruia sunt plasate două
bobine 9. Pe axa releului sunt fixate : armătura mobilă 6, unul din capetele resortului antagonist 5, ce
opune rezistenţă rotaţiei armăturii mobile, contactul mobil 2, fixat pe o punte izolantă 10 şi amortizorul 1
pentru amortizarea vibraţiilor armăturii mobile. Celălalt capăt al resortului antagonist 5 este fixat pe
pârghia 11 a indicatorului de reglaje 4, care se deplasează pe scara de reglaje 3.
La trecerea curentului prin bobina
releului fluxul magnetic, creat de
acesta, magnetizează armătura mobilă.
Forţa electromagnetică creată,
acţionând asupra armăturii mobile, va
condiţiona un cuplu de rotaţie, răsucind
sistemul mobil în direcţia acului
ceasornicului. Această deplasare este
împiedicată de resortul antagonist 5
creând cuplul antagonist. Dacă se
slăbeşte acţiunea resortului 5, adică
indicatorul 4 se deplasează în stânga pe
scara de reglaje 3, curentul de acţionare
se va micşora. Pentru releele tip RT-40,
la deplasarea indicatorului 4 de la
capătul extrem stâng până la capătul
extrem drept, curentul de acţionare se
măreşte de 2 ori.
La trecerea curentului alternativ prin bobina releului ir  I r . max sin t , armătura mobilă este atrasă cu
forţa : F  kI r2. max sin t , unde: k-este coeficient de proporţionalitate;   frecvenţa unghiulară a
curentului alternativ.
 I r . max  2 
Deoarece sin   t  0.5(1  cos 2t ) , atunci : F  k   1  cos t  
 2  
Reiese că , F  kI r2  kI r2 cos t . Din această expresie rezultă că atracţia armăturii mobile e condiţionată
de forţele constante Fconst  kI r2 şi variabilă funcţie de timp F  kI r2 cos 2t .
Forţa variabilă are frecvenţa dublă în raport cu cea industrială şi provoacă vibraţia armăturii mobile şi a
sistemului de contacte. Pentru micşorarea vibraţiilor contactelor în construcţia releului tip RT-40 este
prevăzut un dispozitiv special – amortizorul de vibraţii l , care prezintă un mic tambur (tobă) fixat pe axa
comună cu armătura mobilă. Afară de aceasta, datorită inerţiei acestui tambur, se obţine un cuplu de
rotaţie mai uniform.
Valoarea minimă a curentului pentru care releul închide contactele sale se numeşte curent de pornire
(acţionare) al releului I pr . Valoarea maximă a curentului pentru care releul îşi deschide contactele sale
şi armătura mobilă revine la starea iniţială se numeşte curent de revenire al releului I rev .
Raportul dintre curentul de revenire şi curentul de pornire se numeşte factor (coeficient) de revenire al
releului K rev  I rev / I pr . Pentru releele maximale de curent coeficientul de revenire este oricând mai mic
ca unu, deoarece I rev  I pr .
Reglarea curentului de pornire pentru releul tip RT-40 se efectuează pe două căi :
R1
- modificarea cu ajutorul indicatorului dereglaj 4 a tensiunii resortului antagonist 5 (reglaj cu acţiune
progresivă ) ; * 8
8
- comutare bobinelor releului din serie în paralel (reglare în trepte).
2 KV
6
4 VZ

6 R2
* 7
 *
8

2
4

6
*
Fig.2 Schemele de conexiune a bobinelor releelor de curent tip RT-40 : a) în serie b) în paralel
c) de tensiune tip RN-50.
La schema de conexiune în paralel curentul necesară pentru acţionarea releului se va majora de două
ori; bornele bobinelor au marcajul 2, 4, 6 şi 8. Scara de este gradată la uzină pentru schema de conexiune
a bobinelor în serie, de aceea la conexiunea bobinelor în paralel reglajul de pornire al releului trebuie
mărit de două ori. Bobinele releului trebuie să fie conectate în circuitul de control totdeauna prin bornele
8 şi 2. La conexiune în serie a bobinelor, prin intermediul unei punţi se unesc bornele de 4 şi 6 ; la
conectarea în paralel se prevăd două punţi : una – între 2 şi 4, iar alta – între 6 şi 8.
Construcţia releului de tensiune RN-50 este analogică cu cea a releului maximal de curent RT-40.
La releul de tensiune RN-50 amortizorul de vibraţii lipseşte. Pentru micşorarea vibraţiilor sistemului
mobil, bobina releului de acest tip, alcătuit din două secţii unite în serie, este conectată în circuitul de
control al punţii prin intermediul punţii de redresare VZ. Puntea este formată din diode semiconductoare
şi asigură redresarea ambelor alternanţe ale curentului alternativ. În acest caz bobina releului este
parcursă de curentul pulsator care poate fi descompus în două componente :
- variabilă i var  0.5 I r . max sin 2t
- constanta I const  0.5 I r . max .
Forţa variabilă care acţionează sistemul mobil ţi provoacă vibraţii, în acest caz va fi :
Fvar  0.25kI 2 cos 4t . Această forţă este cu mult mai mică decât forţa variabilă creată în releul de
curent tip RT-40. Pentru releul de tensiune cuplat la transformatorul de tensiune influenţa forţei
variabile, creată de componenta variabilă a curentului redresat, este mai mică decât la releul de curent cu
un număr mai mic de spire cuplat la transformatorul de curent. Aceasta se explică prin faptul, că bobina
releului de tensiune cu multe spire reprezintă pentru componenta variabilă o impedanţă mai mare decât
pentru componenta constantă, ceea ce condiţionează micşorarea forţei variabile care variază cu frecvenţa
de 4 t .
Pentru stabilirea limitelor de reglaj a tensiunii de acţionare, la releul RN-50 sunt prevăzute două
rezistoare suplimentare R1 şi R2. La conectarea releului în circuit cu bornele extreme, tensiunea de
acţionare se măreşte de 2 ori. Respectiv, de 2 ori se măreşte şi reglajul pe scara de reglaje.
TA
L2 L1 ATL
~ 220 V ~ 220 V
M2 M1
T
* KA * SB
PA KM KM
HLW

KA R

220 K
Fig.3 Schema pentru măsurarea* curenţilor de pornire şi de revenire ai releului de curent tip RT-40.
~ 220 V
ATL
KA
KA

SB KM
M2 M1 KM
SA PA
L2 L1
TA
R
 Fig. 4 Schema pentru măsurarea timpului de acţionare al releului tip RT-40.
R1 ATL
~ 220 V ~ 220 V
VZ

SB KM
HLW KM
KV
PV
KV R2

Fig. 5 Schema pentru încercarea releului de tensiune tip RN-50.

Tabelul 1
I pr , A I rev , A K rev I pr ,%
I reg , A
I mas II mas medie I mas II mas medie
SERIE
1,5 1,55 1,54 1,55 1,22 1,23 1,23 0,79 3,33
1,8 1,9 1,89 1,9 1,4 1,4 1,4 0,74 5,56
2,1 2,2 2,2 2,2 1,6 1,61 1,61 0,73 4,76
2,4 2,6 2,59 2,6 1,8 1,8 1,8 0,69 8,33
2,7 2,9 2,9 2,9 2,1 2,1 2,1 0,72 7,41
3 3,33 3,34 3,34 2,4 2,3 2,35 0,7 11,33
PARALEL
1,5 3,2 3,21 3,21 2,6 2,6 2,6 0,81 114
1,8 3,8 3,8 3,8 3 2,9 2,95 0,77 111,11
2,1 - - - - - - - -

Paralel şi serie
I pr , A I pr  f ( I reg ) I rev  f ( I reg )
I rev , A
4 3,5
3,5 3
3
2,5
2,5
2
2
1,5
1,5
1
1

0,5 0,5

0 0
I reg , A
0 1 2 3 4 I reg ,A 0 1 2 3 4

K rev  f ( I reg ) I pr  f ( I reg )

K rev
I pr , A
 120

100

80

60

40

20

0
I reg , A I reg , A
0 1 2 3 4

Tabelul 2
U pr , V U rev , V
U reg , V K rev U pr ,%
I mas II mas medie I mas II mas medie
50 120 115 117,5 85 90 87,5 0,74 135
60 135 135 135 115 114 114,5 0,85 125
70 150 150 150 130 130 130 0,87 114,29
80 170 170 170 140 140 140 0,82 112,5
90 190 190 190 155 155 155 0,82 111,11
100 210 210 210 180 180 180 0,86 110
Cu R2 fără R1
50 60 61 60,5 50 50 50 0,83 21
60 65 64 64,5 55 54 54,5 0,84 7,5
70 75 76 75,5 60 60 60 0,79 7,86
80 85 85 85 70 69 69,5 0,82 6,25
90 95 94 94,5 79 78 78,5 0,83 5
100 110 110 110 85 84 84,5 0,77 10

U rev U pr  U reg
Formulele de calcul respective : K rev  U pr   100 %
U pr U reg
I rev I pr  I reg
K  Ir K rev  I pr   100 %
I reg I pr I reg

U pr , V U pr  f (U reg ) U rev  f (U reg )

U rev , V
250 200
180
200 160
140
150 120
100
100 80
60
50 40
20
0 0
0 20 40 60 80 100 120 U reg , V 0 20 40 60 80 100 120 U reg ,V

K rev K rev  f (U reg ) U pr , V U pr  f (U reg )

0,88 160

0,86 140

0,84 120

0,82 100

0,80 80

0,78 60

0,76 40

0,74 20

0,72 0
0 20 40 60 80 100 120 U reg , V 0 20 40 60 80 100 120U reg , V

Tabelul 3
t pr , s
I reg , A Ir , A K  Ir
I reg I mas II mas medie
t pr , s Reglaj minim
1,5 1,65 1,1 0,49 0,49 0,49
1,5 2,1 1,4 0,1 0,09 0,095
1,5 2,55 1,7 0,04 0,07 0,055
1,5 3 2 0,045 0,05 0,0475
1,5 3,45 2,3 0,02 0,04 0,03
1,5 3,9 2,6 0,04 0,035 0,0375
1,5 4,35 2,9 0,05 0,03 0,04
Reglaj maxim
3 3,3 1,1 0,1 0,12 0,11
3 3,9 1,3 0,05 0,06 0,055
3 4,8 1,6 - - -
t pr  f (K )

0,6

0,5

0,4

0,3

0,2

0,1

0
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 K

Concluzie : În lucrarea dată am studiat particularităţile constructive, schemele de conectare şi

metodele de încercare ale releelor de curent şi de tensiune. Am determinat în mod experimental
coeficientul de revenire. Am făcut cunoştinţă cu modurile de reglare a curentului de pornire: pentru
relee de curent  prin utilizarea indicatorului de reglaje şi comutarea bobinelor releului din serie în
paralel; pentru relee de tensiune  prin utilizarea indicatorului de reglaje şi comutarea rezistenţei
adiţionale.