1.

Scopul lucrării:studierea principiului de funcţionare, schemelor,

condiţiilor de ajustare şi de lucru ale protecţiilor diferenţiale şi de
suprasarcină a transformatorului de putere.

2. Noţiuni teoretice şi formule de calcul

Protecţia diferenţială este protecţia principală a transformatoarelor împotriva defectelor

interioare şi defectele la borne din partea surselor de alimentare. Ea acţionează fără
temporizare. Normativele prevăd instalarea acestei protecţii pentru toate transformatoarele
cu puterea aparentă S>6.3 MVA.
Protecţia se realizează după schema cu curenţi circulanţi. Din partea de înaltă şi joasă
tensiune a transformatorului de putere sînt conectate transformatoare de curent, înfăşurările
secundare ale cărora se conectează în serie, iar releele de curent se conectează la diferenţa
curenţilor secundari.
Sectorul limitat de transformatoare de curent se numeşte zona de acţionare a protecţiei
diferenţiale. Datorită faptului că protecţia diferenţială nu acţionează la s.c din afara zonei
de acţiune ea poate fi realizată fără temporizare. Această protecţie se numeşte protecţie
diferenţială longitudinelă şi se caracterizează prin selectivitate absolută.

M1
I2,I

TA1
M2

KA

T
K2

M2
I2,II

TA2
M1

K1

Fig. 1: Schema de conectare a transformatoarelor de curent şi releului la protecţia

diferenţială a transformatoarelor.

2
 Protecţia diferenţiala longitudinală se utilizează pe larg pentru protecţia
transformatoarelor, generatoarelor, blocurilor generator-transformator, motoaelor de puteri
mari şi a liniilor.
În cazul protecţiei transformatoarelor(autotransformatoarelor), protecţia diferenţială
longitudinală prazintă anumite particularităţi:

 Curentul de magnetizare a transformatorului se socoate a fi o componentă a

curentului de dezechilibru. La creşterea bruscă a temper. curenţii de magnetizare
pot depăşi 6-8 ori curentul nominal. Pentru desensibilizarea protecţiei în raport
cu curentul de magnetizare de şoc se prevăd măsuri speciale: utilizarea TSR;
utilizarea elementelor de blocare a protecţiei cu filtre pentru armonica a doua de
curent.
 Reglarea raportului de transformare al transformatorului de putere prevăzut cu
reglaj sub sarcină duce la modificarea curenţilor din circuitul diferenţial al
protecţiei şi respectiv la apariţia curenţilor de dezechilibru Idez,reg care ating
valori importante în regimuri de s.c.
 Neidentitatea raporturilor de transformare ale transformatoarelor de curent şi
necoincidenţa lor cu valorile standardizate din cauza inegalităţii curenţilor
primari de la capetele zonei protejate provoacă inegalitatea curenţilor secundari
în circuitul diferenţial
IsI =IsII şi respectiv apariţia curentului de dezechilibru în releu Idez,eg .
 Neidentitatea conexiunii înfăşurilor primare şi secundare a transformatirului de
putere, de exemplu Y/∆ , provoacă dezechilibrul din cauza defazajului
curenţilor primari (în cazul dat defazajul este de 30◦).
 Diferite tipuri de transformatoare de curent cu caracteristici magnetice
neidentice provoacă curenţi mari de dezechilibru în regimuri de s.c Idez,TC .

Curentul de pornire al protecţiei diferenţiale se calculează potrivit următoarelor trei

condiţii:
1. Protecţia nu trebuie să funcţioneze la apariţia defectelor în circuitul ei:
Ipp≥(1.3÷1.4)I1,f
2. Protecţia nu trebuie să se pornească de la curenţi de magnetizare de şoc.
În cazul utilizării TSR avem relaţia:
Ipp≥(1÷1.4)I1,nom
în cazul temporizării protecţiei curentul de pornire al ei se determină din
relaţia:
Ipp≥(3÷4)I1,nom
3. Protecţia nu trebuie să funcţioneze la valorile maxime ale curenţilor de
dezechilibru în bobina diferenţială în cazul s.c exterior:
Ipp=ksig(Idez,TC+ Idez,reg+ Idez,eg), sau
Ipp=0.01·ksig(kid·ε+ ∆Ui +feg)·Isc,ext,max

În funcţie de metoda de ajustare a protecţiei de curenţii de dezechilibru se deosebesc

trei interpretări a protecţiei diferenţiale longitudinale:
1. Secţionarea diferenţială – cea mai simplă protecţie pentru care ajustarea
faţă de curenţii de dezechilibru se realizează prin desensibilizarea funcţie
de curent.
2. Protecţia diferenţială cu TSR pentru ajustarea contra curenţilor de
dezechilibru.
3. Protecţia diferenţială cu frînare în care curentul de pornire se modifică
odată cu modificarea valorii curentului de s.c.

3. Schema protecţiei diferenţiale a transformatorului de putere

3
 TA1 T TA4 R
A KM2

TA2 TA5 R
B
PA1 PA5

SBC1 SBC2
TA6 R
C TA3

PA2
KA1

PA6

KA2
PA3

PA7

KA3
PA4

PA8

Fig. 2. Schema protecţiei diferenţiale a transformatorului de putere

4. Tabelele cu rezultatele experimentale

Tabelul
1
Stabilirea curentului în diferite regimuri de funcţionare
Regimul de Indicaţiile aparatelor , A
funcţionare PA1 PA2 PA3 PA4 PA5 PA6 PA7 PA8
1. Sarcină 0,5 0,05 0,1 0 0 0,46 0,42 0,49
minimă 0,85 0,1 0,15 0 0 0,6 0,65 0,7
2. Sarcină 1 0,03 0,05 0 0 0,98 1,08 0,95
maximă 1,7 0,1 0,1 0,01 0 1,5 1,85 1,9
3. S.C în zona 1,5 0,4 0,7 0,35 0 0 0 0
de protecţie
4. S.C în afara 2,0 0,05 0,05 0 0 2 2 2
zonei de
protecţie

Determinarea curentului de pornire a protecţiei şi al releului în cazul protecţiei

diferenţiale:

4
 I pp  k sig  I dez ,max  3.7  0.4  1.48 A;
I pp  k sch 1.48  1
I pr    1.48 A;
kI 1

Determinarea curentului de pornire a protecţiei şi al releului pentru protecţia maximală de

curent a transformatorului în regim de suprasarcină:

k sig 1.1
I pp   I sarc ,max   2  2.58 A;
k rev 0.85
I pp  k sch 2.58  1
I pr    2.58 A;
kI 1

Tabelul 2
Valorile curenţilor pentru construirea dependenţei Idez=f(Isarc);
Curentul de PA1 0,4 0,5 0,6 0,8 1,0 1,3 1,6 1,8 2,0
sarcină Isar , A
Curentul de PA2 0,26 0,2 0,3 0,03 0,05 0,05 0,08 0,1 0,1
dezechilibru PA3 0,05 0,08 1,0 0,05 0,05 0,02 0,03 0,03 0,04
Idez , A
PA4 0 0 0 0 0 0 0 0,01 0,01

5. Analiza rezultatelor experimentale

Graficele dependenţelor Idez=f(Isarc)

1,2

0,8
Idez1
Idez

0,6 Idez2
Idez3
0,4

0,2

0
0 0,5 1 1,5 2
Isarc

Fig. 3. Graficele dependenţelor Idez=f(Isarc )

6. Concluzie: În urma efectuării acestei lucrări de laborator am studiat principiul de

funcţionare,schemele, condiţiile de ajustare şi de lucru ale protecţiilor diferenţiale şi de

5
suprasarcină a transformatorului de putere. Am calculat curentii de pornire a protectiei si a
releului.De asemenia am construit graficul dependentei Idez in functie de Isarc.