MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea de Energetică

Catedra Electroenergetica

Referat

la lucrarea de laborator nr.4

La disciplina „Partea electrică a centralelor”
Tema: SIGURANŢE FUZIBILE

A elaborat
studentul gr. EI-001: Sîngereanu V.

A verificat: conf. A.Palii

Chişinău 2004
 SIGURANŢE FUZIBILE

Scopul lucrării: studierea construcţiei, principiul de funcţionare şi domeniul de

utilizare ale siguranţelor fuzibile

1. Pentru ce sînt destinate siguranţele fuzibile?

Siguranţa fuzibilă este un aparat destinat a întrerupe circuitul electric în timpul

scurtcircuitului şi suprasarcinii. Întreruperea circuitului este asigurată prin topirea elementului
fuzibil de o secţiune mult mai mică decît secţiunile tuturor conductoarelor din circuit.

2. Din ce metale se fabrică elementul fuzibil al SF?

Fuzibilele sînt fabricate din plumb, aliaj de plumb cu staniu, zinc, cupru, argint şi alte metale.

3. Cum sînt construite SF de tip PKT, PKTN, PVT, PN-2, NPN, PR-2, PP-31, PP-17, PP-41;?

PKT – SF cu umplutură din nisip cuarţos, pentru protecţia transformatoarelor de tensiune.

Fuzibilul este realizat din constantan şi înfăşurat pe suport din ceramică.
PKTN –
PVT – SF gazogen cu evacuarea gazelor în exterior pentru protecţia transformatoarelor. Are
2 fuzibile: din cupru suportă sarcină electrică şi din oţel ce suportă sarcină mecanică.
PN-2 - SF cu corp din ceramică, cu fuzibil din cupru şi umplută cu nisip cuarţos.
NPN – SF asemănătoare cu PN-2, dar au tub nedemontabil.
PR-2 – SF cu tuburi gazogene demontabile cu fuzibil fasonat din zinc. Inom=100-1000A.
PP-31 – SF cu elemente fuzibile din aluminiu. Inom=63-100 A.
PP-17 – SF cu corp din ceramică, umplut cu nisip cuarţos şi element semnalizator.
Inom=500-1000A.
PP-41, PP- 57, PP-71 – SF cu elemente din foi de argint plasate în tuburi închise şi
umplute cu nisip cuarţos. Destinate pentru circuite de curent continuu şi alternativ cu Inom=100-
2000A.

4. Explicaţi stingerea arcului electric în SF indicate mai sus?

i
Funcţionarea siguranţei fuzibile la deconectarea
circuitului iş poate fi convenţional divizată în trei etape
succesive. În prima perioadă t1 curentul de scurtcircuit
încălzeşte fuzibilul pina la temperatura de topire. În a
doua perioadă t2 căldura degajată de curentul electric
se consumă la topirea şi evapora fuzibilului. În
i
acest timp vaporii metalului sint slab ionizaţi şi rezistenţa
coloanei arcului este mare ceea ce conduce la micşorarea
bruscă a curentului în circuit. Descreşterea bruscă a
curentului t este însoţită de o supratensiune, are străpunge
t1 t2 t3
spaţiul umplut cu vapori de metal. Se începe a treia
perioadă U de stingere a arcului electric t3. În acest timp
are loc ionizarea termică şi rezistenţa arcului creşte
mai încet, Umax deci rezultă o descreştere mai lina a curentului
electric pînă la zero. Respectiv, supratensiunea este mai
mică în u
această perioadă. La sfîrşitul perioadei t3
curentul este declanşat definitiv şi tensiunea în circuit
devine egală cu tensiunea în regimul normal de
funcţionare.
t
5. În ce constă efectul limitător al SF?

Necatînd la încetinirea artificială a stingerii arcului electric, fuzibilul declanşează circuitul

foarte repede. Procesul de topire şi evaporare a fuzibilului poartă un caracter de explozie şi timpul
de declanşare a curenţilor de scurtcircuit. poate fi inferior valorii de 0,01 s. Cu alte cuvinte, curentul
alternativ de scurtcircuit va fi întrerupt mai repede decît se atinge valoarea sa de şoc. În acest caz se
apune că siguranţa fuzibilă posedă un efect limitător de curent. Deci aparatajul protejat de siguranţe
fuzibile nu este supus solicitărilor electrodinamice şi termice ale curenţilor da scurtcircuit.

6. De ce apar supratensiuni în timpul funcţionării SF?

Apariţia supratensiunilor în timpul funcţionării SF este cauzată de descreşterea bruscă a

curentului la topirea elementului fuzibil.

7. Cu se micşorează valoarea supratensiunii de comutaţie în SF?

În timpul topirii fuzibilului de medie tensiune supratensiunea poate să depăşească de 4-5 ori
tensiunea nominală, ceea ce este periculos pentru izolaţie. Pentru a limita valoarea supratensiunii se
folosesc fuzibile (etajate) compuse din două fire de diferite secţiuni unite consecutiv între ele. În
acest caz se toceşte mai întîi şi se evaporă firul cu secţiunea mai mică. Supratensiunea va fi mai
mică fiindcă lungimea etajului este redusă. După străpungerea acestui etaj se amorsează arcul
electric care topeşte firul (cu o secţiune mai mare) al celui de al doilea etaj si arcul se întinde pîna la
lungimea completa, în acest mod se măreşte durata t2, adică se reduce viteza de descreştere a
curentului si deci rezultă micşorarea supratensiunii pîna la 2,5Un.

8. La ce folosesc bilele de plimb în SF?

Pentru a micşora temperatura de topire a firelor din cupru şi din argint pe ele se depun bile
din cositor (staniu) sau din plumb. În timpul suprasarcinii, fuzibilul se încălzeşte pînă la
temperatura de topire a cositorului. Pe firul de cupru sau du argint se formează picături da cositor
topit. Aceste picaturi topite dizolvă firul din cupru sau din argint, în locul bilelor depuse se
formează un arc electric care topeşte tot fuzibilul.
Deci utilizarea dizolvantului metalic ne permite a obţine fuzibile cu o secţiune mică
temperatura da topire puţin mai mare dacît a cositorului sau a. plumbului, ce exclude
supraîncălzirea corpului şi a sistemului de contacte în timpul suprasarcinii. Bila de dizolvant nu
influenţează asupra topirii cuprului sau argintului cauzate de curenţii considerabili de scurtcircuit.

9. De ce în acelaşi tub sînt montate mai multe elemente fuzibile unite în paralel?

Dacă intensitatea curentului nominal al fuzibilului nu depăşeşte 7.5 A atunci fuzibilele.

Fuzibilul este realizat din cîteva fire separate unul de altul şi unite în paralel cu scopul de a uşura
stingerea arcului electric.

10. Condiţiile de alegere ale SF.

Tensiunea nominală: U nom SF  U retea ;

Curentul nominal al elementului fuzibil: I nom EF  I cerut ;
Capacitatea de rupere: I r  I p .0 ;
Soluţia constructivă şi tipul instalaţiei;
Asigurarea selectivităţii protecţiei pe circuit.

11. Numiţi avantajele şi dezavantajele SF.

Avantajele: simple în construcţie, ieftine, posedă efectul limitător.

Dezavantajele: provocarea supratensiunilor, imposibilitatea dirijării la distanţă.
12. Cum se determină în exploatare topirea elementului fuzibil?

Dacă SF este dotată cu element de semnalizare, atunci după poziţia lui ne dăm seama despre
topirea lui. Dacă SF nu este dotată cu elementul de semnalizare, atunci determinarea topirii se va
face după indiciile aparatelor conectate, de exemplu, în secundarul transformatorului de tensiune,
protejat de această siguranţă.

SF tip PH-2
1-corp din porţelan, 2-banda din cupru, 3-contactele, 4-capac,
5-inel de protecţie, 6-nisip cuarţos, 7-tăieturi (orificii), 8-bile din cositor