Scopul lucrării: studierea principiului de funcţionare al schemei, condiţiilor de ajustare

şi de lucru ale protecţiilor motorului asincron.

1. Generalităţi.
Motoarele asincrone de joasă tensiune în funcţie de putere şi de lucru pot avea
următoarele protecţii maximale de curent pentru regimurile de s.c. şi suprasarcină,
protecţia împotriva punerilor la pământ şi protecţia împotriva întreruperii unei faze sau
scăderii tensiunii de alimentare.
Protecţia maximală de curent pentru regimurile de s.c. şi suprasarcină se realizează cu
relee de curent de tipul RT–80, RT–40, utilizând relee de timp, intermediar şi de
semnalizare. Protecţia împotriva punerilor la pământ se realizează cu TCSH şi releul de
curent RT–40.
Schema constructivă a TCSH este dată în fig. 1. Miezul feromagnetic 1, Asamblat din
tole de oţel electrotehnic, are de obicei forma toroidală sau dreptunghiulară care cuprinde
toate trei faze a liniei protejate. Conductoarele fazelor A, B şi C care trec prin
deschizătura miezului feromagnetic al TCSH îndeplinesc funcţia de înfăşurare primară,
iar înfăşurarea secundară 2 este instalată pe miez.

1 – miez feromagnetic;
KA 2–
înfăşurare
secundară;
3 – cablu trifazat.

1 2 3

Fig. 1. Transformatorul de secvenţă homopolară.

Curenţii fazelor I A , I B , I C creează în miezul magnetic fluxurile magnetice respective

 A ,  B ,  C . Fluxul rezultant se determină din relaţia:
 rez   A   B   C  k ( I A  I B  I C )  k  3I 0 .
Fluxul  rez şi respectiv t.e.m. secundară E2 şi curentul I2 pot să apară cu condiţia că
numai cu condiţia că suma curenţilor fazelor nu este egală cu zero, adică când curenţii de
fază care circulă prin TCSH conţin componenta I 0. De aceea curentul în releul KA va
apare numai în caz de punere la pământ.
În regimurile de sarcină, de s.c. trifazat şi bifazat (fără punere la pământ) suma
geometrică a curenţilor primari în faze I A  I B  I C  0 şi de aceea releul nu este parcurs de
curent. Însă datorită nesimetriei amplasării conductoarelor parcurse de curenţii primari în
report cu înfăşurarea secundară apare Idez.
TCSH utilizate la protecţia L.E. sunt fabricate până ce numai pentru cabluri.
Pentru protecţia împotriva întreruperii unei faze se utilizează releul de întrerupere a
fazei tip E-551. Acest releul este destinat pentru controlul prezenţei tensiunii în toate trei
faze şi se conectează la trei tensiuni de linie a acestui sistem. Este fabricat la tensiuni

1
liniare nominale 127, 220, 380, V de c.a. cu f = 50 Hz şi funcţionează normal la varierea
tensiunii releului de la 0,85 până la 1,1 de la Unom.
Releul E-551 este alcătuit din două relee electromagnetice de tensiune KV1 şi KV2 de
tip supapă şi FTSI.
KV2
A

KV2
KV1 KV1 KV1
B

C
Fig. 2. Schema principială a releului de rupere a unei faze tip E-551.

Releul funcţionează în modul următor. În regim normal (când se asigură simetria de

tensiuni a sistemului trifazat) tensiunea la ieşirea FTSI este nulă, bobina releului auxiliar
de tensiune KV2 nu este parcursă de curent şi contactul său este normal închis rămâne în
poziţia închisă. Releul principal de tensiune KV1 este excitat, ceea ce duce la închiderea
contactului normal deschis şi la deconectarea celui normal închis.
La ruperea unei faze la ieşirea filtrului apare tensiune de secvenţă inversă, releul
auxiliar de tensiune KV2 se excită şi cu contactele sale normal închise deconectează
circuitul releului principal de tensiune KV1. Contactul normal deschis se va deschide, iar
cel normal închis, conectat în circuitul operativ (protecţia de semnalizare), se va închide.
La ruperea simultană a două sau trei faze releul E-511 nu va funcţiona.

2. Modul de lucru.

1. După datele din caietul de sarcină a motorului asincron am calculat

Pn 550
a) Curentul nominal: I n    2.94 A
3  U n  cos  n  3  220  0.7  0.7
unde: Pn  550W - puterea nominală a motorului electric;
U n  220V - tensiunea nominală a reţelei;
cos  n  0.7 ;   0.7 ;
b) Curentul de pornire al motorului electric: I p  k  I n  5  2.94  14.72 A
unde k=5 este multiplul curentului de pornire

2. După curenţii de pornire şi nominal al motorului am calculat

a) curentul de pornire al secţionării de curent rapide (contra scurtcircuitelor):
I pI . p  k sig
I
 I p  1.3  14.72  19.14 A
unde: k sig  1.3 este coeficientul de siguranţă
I

b) Curentul de pornire al protecţiei maximale de curent (contra suprasarcinilor):

III
k sig  In 1.2  2.94
I pIII. p    4.15 A
k rev 0.85

c) Curentul de pornire al releului pentru ambele protecţii:

k sch  I p . p 1  19.14
I p.r    19.14 A
kI 1

2
 unde: k I  1 - raportul de transformare al transformatorului de curent;
k sch  1 - coeficient de schemă;

3. Am montat schemele protecţiilor motorului asincron conform schemei din figura 3.

KM2.2 TAZ TA1
PA1

A
PV M YB
~3x220 V

KV
B
TA2
KVZ
VZ
C QF1 QF2
ATL1 PA2 ATL2
KA1
~ 80 V
R1
PA3
KAT

R2
~220 V

SBC KM2
SBT
KL.1 ~220 V

SBCT1 KT SB KM1
KM2.1

KAT KH1

KA1 KH2
HLR
KL
KVZ KH3 ~24 V

KV KH4
KT.1

Fig.3 Schema de comandă şi de protecţie a motorului asincron.

4. Am studiat protecţia maximală de curent a motorului asincron în regimurile de

suprasarcină şi de scurtcircuit între faze. Am măsurat curentul în fază şi în releul de
curent KAT în regimurile de pornire şi de mers în gol. Rezultatele obţinute am
trecut în tabelul 1.
Tabelul 1
Regimurile de lucru ale motorului asincron Indicaţii PA, A
PA1 PA2
1. Demararea motorului în regimul de mers în gol 2,5 3
2. Funcţionarea motorului în regimul de mers în gol 1,8 0
3. Regimul de suprasarcină 5 2
4. Regimul de scurtcircuit 0 1,2

5. Am studiat protecţia împotriva scăderii tensiunii de alimentare. Protecţia împotriva

scăderii tensiunii a acţionat la U=140 V.

6. Am studiat protecţia motorului asincron împotriva punerii la pământ. Am

înregistrat valorile de curent în regimul de punere la pământ după ampermetrul

3
 PA3 şi în relee după ampermetrul PA2, am fixat funcţionarea protecţiei împotriva
punerii la pământ. Indicaţiile ampermetrelor se trec în tabelul 2.

Tabelul 2
Curentul în fază Curentul în releu Curentul de punere la pământ
1. 2 1,2 2,3
2. 2,1 1,2 2,4
3. 2,2 1,25 2,35

7. Am studiat protecţia motorului împotriva întreruperii unei faze cu utilizarea

releului KVZ. În perioada de funcţionare a motorului în regim de mers în gol se
întrerupe o fază cu comutatorul SA pentru a ne convinge că releul întrerupe
motorul electric.

Concluzii: În această lucrare de laborator am studiat principiul funcţionării

. protecţiilor motoarelor asincrone care se elaboreaza pentru urmatoarele
tipuri de defecte si regimuri anormale:
1. protecţia maximală de curent a motorului asincron contra regimurilor
de suprasarcină şi de scurtcircuit între faze;
2. protecţia împotriva scăderii tensiunii de alimentare;
3. protecţia motorului asincron împotriva punerilor la pământ;
4. protecţia motorului împotriva întreruperii unei faze.