Scopul lucrării: studiul construcţiei, principiului de funcţionare şi modului de încercare al

releului maximal de curent temporizat (cu temporizare limitat dependentă).

Generalităţi
Releul maximal de curent tip RT-80 (fig. 1) este realizat pe principiul de inducţie în combinare
cu elementul electromagnetic.
Elementul de inducţie al releului este alcătuit din electromagnet 1 cu două spire scurtcircuitate
(ecran) 2 şi discul de aluminiu 3 fixat împreună cu şurubul melc 4 pe un ax, care se poate roti în două
lagăre amplasate în corpul cadrului mobil 8, care la rândul său se poate roti sub un unghi mic (reglat cu
şuruburile 11, 12, 13) în jurul axei sale, fixate în lagărele axiale 30 şi 31.
La curenţii în bobina releului 29 mai mici ca reglaj de curent al elementului de inducţie, cadrul
mobil 8 este menţinut în poziţie de repaus de resortul antagonist 9 şi în acest caz şurubul melc 4,
fixat pe axul discului, nu este angrenat cu sectorul dinţat 5, pe un ax fix de rotaţie şi poate să se
deplaseze în sus şi în jos. Mişcarea în jos a sectorului este limitată, prin intermediul pârghiei 6, de
cursorul 21, cu ajutorul căruia şi nemijlocit a şurubului 19, se stabileşte reglajul de timp al releului
pe scara de reglaje 20.

Fig. 1. Releul maximal de curent cu

Fig. 2. Fortele care acţionează asupra discului releului RT-80.
temporizare limitat dependenta tip RT-
80.

La trecerea curentului Ir prin bobina electromagnetului, datorită prezenţei spirei scurtcircuitoare se

creează două fluxuri magnetice Ф1 şi Ф2 care se închid respectiv prin părţile ecranate şi neecranate ale
polilor. Fluxurile Ф1 şi Ф2 sunt defazate cu unghiul φ (fig. 2). Defazajul fluxurilor în timp se asigură
datorită acţiunii fluxului Ф1 în spira 2, inducând tensiunea electromotoare (t.e.m.) E, şi curentul Is care
rămân în urmă faţă de Ф2 cu 90° (fig. 2,b). Fluxul Ф1 este determinat de curentul de magnetizare
Imagn=Ir+Is, dacă de neglijat pierderile în fier, coincide cu el după fază (Is, este curentul de
magnetizare raportat la numărul de spire a înfăşurării releului). Fluxul Ф2, în lipsa saturării este
proporţional cu Ir şi la admiterea aceloraşi neglijări coincide cu el după fază.
Fluxurile Ф1 şi Ф2 induc în discul 3 (rotorul releului) a două t.e.m.: de transformare şi de tăiere.
Cele de transformare E1 şi E2 (defazate cu 90° faţă de fluxuri) creează în disc curenţii I1 şi I2, ce
coincid după fază cu t.e.m. (fig. 2,c). Acestea din urmă, acţionând cu fluxurile Ф1 şi Ф2, condiţionează
forţa rezultantă Frot, care creează cuplul de rotaţie Mrot=k*Ф1*Ф2*sinφ.
Deoarece ambele fluxuri sunt create de unul şi acelaşi curent din bobina releului (Ir), atunci
momentul Mrot devine proporţional cu pătratul curentului în releu şi dacă φ=const: Mrot=k*Ir.
Tensiunile electromotoare de tăiere creează curenţi de taiere care, acţionând cu fluxurile de care
au fost create, provoacă apariţia forţelor, rezultanta cărora Frez creează momentul de frânare de
tăiere Mrez.
La rotire, discul intersectează liniile de forţă a câmpului magnetic a magnetului permanent 7,
inducând în el astfel curenţi, care, acţionând cu fluxurile câmpului magnetic a magnetului
permanent, provoacă apariţia forţelor care frânează rotaţia discului. Rezultanta acestor forţe Fmp
creează un moment de frânare Mmp. De asemenea asupra discului acţionează momentul de frânare
Mfr, determinat de frecarea axei discului cu lagărele.
La trecerea prin bobina electromagnetului 1 a curentului (numit curent minim de rotaţie) de
ordin 20-30 % din curentul de reglaj al elementului de inducţie al reteului, discul începe să se
rotească. Însă releul încă nu acţionează deoarece cadrul mobil 8 (fig. 1) este menţinut în poziţia de
repaus de resortul 9. În acest regim: Mrot-Mfr-Mrez-Mmp=0.
Când curenţii în bobina releului depăşesc valoarea curentului de reglaj al elementului de
inducţie, forţele Frot, Frez, Fmp înving rezistenţa resortului 9 şi cadrul mobil 8 împreună cu discul
3 se va roti în jurul axei sale, ducând la angrenarea segmentului dinţat 5 cu şurubul melc 4. Din
acest moment, datorită rotaţiei discului 3 în direcţia acului de ceasornic, sectorul începe să se ridice
în sus şi, după intervalul de timp când pârghia sa 6 atinge pârghia oscilantă 16, roteşte pe aceasta în
sus împreună cu capătul stâng, al armăturii mobile 15 a elementului electromagnetic. Rotaţia
armăturii mobile în jurul axei sale, în direcţia acului ceasornicului duce la micşorarea întrefierului
între capătul său drept şi miezul feromagnetic 1. La micşorarea întreferului până la o valoare
determinată, capătul drept al armăturii mobile este atras rapid de miezul electromagnetului şi
suportul 17 închide contactele 18 ale releului. Odată cu închiderea contactelor se roteşte indicatorul
mecanic de acţionare încorporat în releu, care indică că releul a acţionat.
Sub acţiunea masei pârghiei oscilante 16, asupra pârghiei 6 a sectorului dinţat, odată cu
atingerea lor, frecvenţa de rotaţie a discului se micşorează şi poate duce la dezangrenarea şurubului
melc (fără sfârşit) de sectorul dinţat. De aceea, pentru evitarea acestei decuplări, cadrul mobil 8 este
prevăzut cu o lamă de oţel 14, care este atrasă prin acţiunea fluxurilor magnetice de dispersie ale
electromagnetului. Factorul de revenire al releului se reglează prin îndoirea acestei lame.
La micşorarea curentului care trece prin bobina releului, până la valoarea curentului de
revenire, resortul 9 înlătură acţiunea rezultantei forţelor Frot, Frez, Fmp şi, ca urmare, cadrul mobil
8 se roteşte împotriva acului ceasornicului. Ca urmare, şurubul melc 4 se dezangrenează de sectorul
dinţat 5, care coboară şi releul revine la poziţia iniţială, însă sub acţiunea forţelor de inerţie (la
releul RT-80 din cauza inerţiei armăturii de secţionare) releul poate să închidă contactele sale la
delestarea (ruptura bruscă) a curentului până la acţionarea releului. Valoarea maximă posibilă a
intervalului de timp din momentul delestării curentului până la momentul închiderii contactelor din
cauza forţelor de inerţie se numeşte eroare de inerţie.
Valoarea minimă a curentului care parcurge bobina releului şt la care şurubul melc se
angrenează cu sectorul dinţat se numeşte curent de acţionare (pornire) al releului Ipr.
Valoarea maximă a curentului care parcurge bobina releului şi la care şurubul melc se
dezangrenează de sectorul dinţat se numeşte curent de revenire al releului Irev.
Raportul dintre valoarea curentului de revenire şi cea a curentului de acţionare se numeşte
factor de revenire al releului Krev=Irev/Ipr.
Reglarea curentului de acţionare al elementului de inducţie al releului se efectuează prin varierea
numărului de spire a bobinei 29 a electromagnetului cu ajutorul şurubului 28. Bobina are prize
racordate la un sistem de comutare cu fişe 27.
Timpul de acţionare al elementului de inducţie depinde de poziţia segmentului 5, ce poate fi
schimbată mişcarea cursorului 21 (pe care se află pârghia 6 a sectorului dinţat) de-a lungul scării
reglajelor timpului de acţionare 20. Datorită acestui fapt se poate de obţinut o serie de caracteristici de
protecţie . Scara de temporizări corespunde multiplului de curent egal cu 10. Însă, luând în consideraţie
că frecvenţa de rotaţie a discului depinde de curentul în bobina releului, sectorul dinţat se va ridica cu
atât mai repede, cu cât valoarea curentului în bobina reteului va fi mai mare.
Pentru valoarea mică a multiplului de curent, până când sistemul magnetic nu este saturat, timpul
de acţionare al releului depinde de curentul care parcurge bobina lui. Aceasta se lămureşte prin faptul
că discul se roteşte cu atât mai repede, cu cât este mai mare curentul şi, ca urmare, sectorul dinţat va
parcurge mai repede cursa necesară pentru acţionare. Pentru multiplul curentului mai mare decât 5, pe
măsura saturaţiei miezului feromagnetic, când curentul nu duce la majorarea fluxului magnetic, fapt
pentru care momentul de rotaţie, frecvenţa de rotaţie şi temporizarea rămân constante, caracteristica
releului devine practic independentă, iar pentru multiplul mai mare decât 10-independentă de curentul,
care trece prin bobina releului. În aşa mod, reteul RT-80 are caracteristica de timp limitat dependentă.
Ca parte independentă a caracteristicii releului RT-80 se ia acea parte a curbei pentru care
temporizarea creşte nu mai mult decât cu 25% din valoarea măsurată pentru multiplul curentului
reglat egal cu 20. Partea independenta a curbelor se începe aproximativ pentru multiplul curentului
reglat egal cu 8.
Anume în această parte a caracteristicii acţionează elementul electromagnetic (secţionarea) al
releului, ce reprezintă un releu cu acţiune rapidă. El constă din armătura mobilă 15 cu spira ecran
25, pe care este fixată pârghia 16, ce asigură rotirea armăturii, şurubul de reglare 22 al secţionării cu
scara 23 şi placa de sprijin 24 (fig. 1,4).
 Pentru ambele elemente (de inducţie şi electromagnetic) sunt comune: bobina 29 cu ramificaţii,
contactele releului 18 şi indicatorul mecanic de acţionare a releului (în fig. 1 nu este arătat).
Sub acţiunea cuplului antagonist Ma, condiţionată de dezechilibrul armăturii, ultimul tinde să
se rotească împotriva acului ceasornicului şt se lipeşte de şurubul de reglare 22 (fig. 4). Fluxul Фe
se ramifică in armătura mobilă pe ambele braţe şi creează două momente de rotaţie Me1 şi Me2 de
sens opus determinate din expresiile: Me1=k1*Фe12 , Me2=k2*Фe22 .
Cuplul total ce acţionează asupra armăturii de secţionare este egal cu Me=Ma-(Me1-Me2), iar
funcţionarea secţionării este determinată de condiţia k1*Фe12- k2*Фe22>Ma.
În centru curenţii destul de mari în bobina releului, armătura elementului electromagnetic se
roteşte în direcţia acului ceasornicului. În timpul rotirii acesteia întrefierul stâng se măreşte (Фe2 se
micşorează), iar cel drept se micşorează (Фe1 creşte). În legătură cu aceasta, timpul de secţionare nu
este mare şi constituie 0,05-0,l s. Forţele electromagnetice de atracţie a armăturii Fem1 şi Fem2,
îndreptate într-o singură direcţie, asigură o forţă considerabilă cu acţiune asupra axului armăturii.
Ca rezultat, la curenţii apropiaţi de curentul de acţionare al elementului electromagnetic, armătura
este supusa unei vibraţii relativ mari, aceasta din urmă fiind cauza erorii considerabile a curentului
de acţionare al secţionării, mai ales la reglajul maximal. Pentru micşorarea acestor vibraţii este
prevăzută spira ecran 25.

3 ~220V
ATL
FU1
TVA 8 5
SB KM1
KM1
2

9 4 1
TA1 6 7
PA2
KL1
KA2 T
KA2
KM2
KL1 HLW
KA1 KM2
KM2 KL1 KA1
PA1 15 14

TA2 16 17

Fig. 5. Schema pentru determinarea curentului de pornire şi de revenire al releului de curent tip
RT-80.

Tabelul 1
Rezultatele măsurărilor şi calculelor după schema Fig. 5.
 Ipr,A Irev,A
Ireg,A Prima A doua Valoarea Prima A doua Valoarea Krev ΔIpr,%
măsurare măsurare medie măsurare măsurare medie
2 1,8 1,8 1,8 4,55 1,6 1.57 0,87 10
2,5 2,3 2,35 2,325 2,05 2,07 2,06 0,88 7
3 2,7 2,8 2,75 2,4 2,45 2,425 0,881 8,3
3,5 3,3 3,2 3,25 2,8 2,8 2,8 0,86 7,14
4 3,7 3,8 3,75 3,2 3,2 3,2 0,85 6,25
4,5 4,0 4,1 4,05 3,7 3,7 3,7 0,91 10
5 4,6 5 4,8 4,3 4,3 4,3 0.89 4

Calculelor:

Factorul de revenire: Krev=Irev/Ipr=1,57/1.8=0.87,unde

Irev – curent de revenire al releului;
Ipr – curent de pornire al releului.

Mărimea erorii curentului de pornire: ΔIpr=│Ipr – Ireg│/Ireg=│1.8 – 2│/2=0,01 ,unde

Ipr – curent de pornire al releului;
Ireg – reglajul de curent al elementului de inducţia.

Multiplul de curent: K=Ir/Ireg=2,2/2=1.1 ,unde

Ir – curentul care trece prin bobina releului, Ireg=const.

Concluzilie: In urma efectuarii aceste lucrari de laborator neam familiarizat cu principiul de

functionare si constructia releului maximal de curent cu temporizare limitat dependenta cum are loc
selectarea multiplului de curent la releul dat.Timpul de secţionare nu este mare şi constituie 0,05-0,l s.
Forţele electromagnetice de atracţie a armăturii Fem1 şi Fem2, îndreptate într-o singură direcţie, asigură o
forţă considerabilă cu acţiune asupra axului armăturii.