CUPRINS

SARCINA………………………………………………………………………..…2
ÎNTRODUCERE……………………………………………………………...……3
CAPITOLUL 1
1. Elaborarea schemei principale de conexiune electrică a C.E…………………....6
1.1 Analiza sarcinii………………………………………………………..………..6
1.2 Prelucrarea curbelor de sarcină ………………………………………………6
1.3 Elaborarea variantelor schemei principale a CTE…………………….……….9
1.4 Compararea tehnico-economică a variantelor……………………….……….12
CAPITOLUL 2
2. Alegerea conductoarelor şi aparatelor electrice din schema CTE………………16
2.1 Calculul curenţilor de s.c. trifazat……………………………………….…….16
2.2 Limitarea curenţilor de s.c…………………………………………….………24
2.3 Alegerea aparatelor de comutaţie din schema principală a centralei electrice...26
2.4 Alegerea conductoarelor……………………………………………………….34
CAPITOLUL 3
3. Serviciile proprii, măsurările, comanda, control şi semnalizare la CTE…….….38
3.1 Elaborarea schemei de alimentare a serviciilor proprii………………..………38
3.2 Alegerea aparatelor de măsură în toate circuitele centralei……………………41
3.3 Alegerea şi verificarea clasei de precizie a transformatoarelor de măsură….... 42
3.4 Alegerea schemei de comandă şi semnalizare a elementului indicat în sarcină.45
CAPITOLUL 4
4. Elaborarea construcţiei instalaţiilor de distribuţie a CTE………………………48
4.1 Alegerea tipului ID şi amplasarea lor pe teritoriul centralei…………..………48
4.2 Descrierea colii grafice…………………………………………………..……50

CONCLUZII………………………………………………………………..……..52

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..53
.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
2
 INTRODUCERE

Energia reprezintă factorul motor al dezvoltării economico-sociale a omenirii.

În special energia electrică este impulsul principal în progresul tehnico-economic.
Fără energie electrică, nivelul actual al civilizaţiei nu poate fi imaginat.
Ansamblul de instalaţii utilizate pentru producerea, conversia, transformarea,
transportul şi distribuţia energiei electrice legate printr-un proces comun de funcţionare
poartă denumirea de sistem electroenergetic. Sistemul electroenergetic este parte
componentă a sistemului energetic a unei ţări şi se consideră ramură principală a
economiei naţionale. În prezenta lucrare de curs se v-a proiecta o centrală electrică cu
puterea de 48 MW. Această centrală electrică este destinată pentru producerea energiei
electrice şi debitarea ei în sistemul electroenergetic prin intermediul liniilor de transport
şi distribuţie şi liniilor care alimentează consumatorii locali a centralei.
Fiabilitatea funcţionării reţelei electrice precum şi a centralelor electrice depinde de
schema de conexiune şi de numărul de transformatoare. Pentru consumatori de categoria
1 se vor prevedea doua transformatoare în staţiile electrice, iar pentru consumatori de
categoria 3 numai un transformator de putere. Toate transformatoarele din centrale sunt
dotate cu mijloace de reglare a tensiunii.În această lucrare de curs este expus conceptul
modern al calculelor tehnico-economice comparative cu adaptare la sistemele de
producere, transport şi de distribuţie a energiei electrice. Sunt prezentate elementele cheie
ce domină această problematică, indicatorii de eficienţă economică, metodele curente de
evaluare şi analiză economică a proiectelor de investiţii, criteriile de alegere a soluţiilor
optime, aplicate în proiectarea centralelor electrice cu termoficare. Varianta finală de
implementare a CTE se va alege în urma efectuării calculului tehnico-economic. În
lucrarea dată vor fi examinate doar două regimuri de funcţionare: regimul permanent de
funcţionare şi regimul de postavarie (sau permanent de după avarie).În timpul
funcţionării sistemelor electroenergetice şi a sistemelor de alimentare cu energie electrică
a întreprinderilor au loc diferite perturbaţii ale regimurilor, spre exemplu: varierea
sarcinii, conectarea şi deconectarea diferitor surse şi sarcini, scurtcircuite, ruperea
conductoarelor liniilor electrice, efectuarea testărilor şi multe alte situaţii de avarie.
Aceste situaţii, enumerate anterior, în cele din urmă aduc la modificarea stării
electromagnetice a elementelor sistemului şi la modificarea vitezelor de rotaţie a

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
3
 generatoarelor, ca rezultat a unui dezechilibru între cuplurile mecanice şi
electromagnetice ale tuturor generatoarelor conectate la sistemul electroenergetic.
Maşinile şi aparatele electrice, liniile de transport a energiei electrice şi alte părţi ale
instalaţiilor electrice şi reţele electrice tot timpul sunt sub tensiune şi sunt parcurse de
curentul ce provoacă încălzire lor. De aceea în procesul de exploatare poate să apară
distrugeri care duc la apariţia scurtcircuitelor.
În multitudinea de cazuri în locul de s.c. apare arcul electric cu temperatură înaltă,
care duce la distrugerea izolaţiilor, aparatelor electrice şi a altele. La punctul de s.c. apare
curenţi mari de mii de amperi care supraîncălzesc elementele de transport a energiei
electrice ne defectate, şi poate să aducă la distrugeri complementare, deci la avarie. Tot
odată în reţea legată cu locul de avarie apare scăderea tensiunii, ce poate să aducă la
oprirea motoarelor şi la ieşire din sincronism a generatoarelor.
Proiectarea şi exploatarea centralelor electrice are la bază principalele cerinţe de
ordin general: siguranţă în alimentarea consumatorilor, calitatea energiei electrice şi
soluţia tehnico-economică optimă. Un rol important în sistemul electroenergetic (SEE) îl
joacă reţelele elctrice de transport şi staţiile electrice menite transportului, transformării şi
distribuţiei energiei electrice.
Deasemenea un rol foarte important îl joacă centralele electrice pot fi clasificate în:
- centrale termoelectrice cu condensare (CTE);
- centrale electrice cu termoficare(CET);
- centrale nucleare electrice (CNE);
- centrale hidroelectrice(CHE);
- centrale hidroelectrice cu acumulare şi pompaj de apă(CHAP);
Toate centralele electrice se unesc întrun sistem electroenergetic unic lucrînd în
paralel. Funcţionarea lor în paralel prezintă următoarele avantaje tehnico-
economice:
- ridicarea fiabilităţii şi a siguranţei în alimentare a consumatorilor de energie
electrică;
- permite optimizarea producerii energiei electrice şi utilizarea raţională a
combustibilului;
- micşorarea pierderilor de putere şi energie;
- permite menţinerea calităţii energiei electric

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
4
 I. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE CONEXIUNE A CENTRALEI

1.1. Analiza sarcinii.

Conform datelor iniţiale se cere de proiectat partea electrică a unei centrale electrice
cu termoficare cu puterea nominală de 50 MW.
Centrală electrică va fi dotată cu trei generatoare cu tensiunea de producere 10,5 kV.
Energia electrică este evacuată în sistem prin transformatoare de legătură cu
sistemul (TLS) cu două înfăşurări sau cu transformatoarele bloc.
În datele iniţiale se prezintă curba de sarcină de iarnă, iar cea de vară constituie 75%
din cea de iarnă.
Partea grafică a proiectului reprezintă o coală cu construcţia instalaţiei de distribuţie
de 10 kV.

1.2. Prelucrarea curbelor de sarcină. Construirea curbelor de sarcină anuale.

Curba de sarcină este evoluţia sarcinii în timp. Curbele de sarcină se folosesc

pentru:
- determinarea puterilor maxime, puterile de calcul în proiectarea instalaţiilor
electrice pentru determinarea pierderilor de putere şi de energie;
- pentru determinarea puterilor instalate ale centralelor electrice;
- pentru calculul cantităţilor de energie electrică produsă sau consumată;
- pentru determinarea cantităţilor de combustibil;
- pentru planificarea reparaţiilor echipamentului, etc.
Se prelucrează curba de sarcină zilnică de iarnă şi se construieşte curba de sarcină
anuală:

P1=50 MW, T1= ti · t1 =183·10=1830 h;

P2=40 MW, T2= tv · t2 =182·10=1820 h;
P3=35 MW, T3= ti · t3 =183·6=1098 h;
P4=28 MW, T4= tv · t4 =182·6=1092 h;
P5=20 MW, T5= ti · t5 =183·8=1464 h;

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
5
 P6=16 MW, T6= tv · t6 =182·8=1456h;

P11=21,6 MW, T11= tv· t6 =182·4=728 h.

P, MW
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 t, h

Fig. 1. Curba de sarcină zilnică.

P, MW
60
50
40
30
20
10
0
0 2000 4000 6000 8000 10000
t, h

Fig. 2. Curba de sarcină anuală.

Tan=T1+T2+T3+T4+T5+T6+T7+T8+T9+T10+T11=732+1098+732+732+366+
+ 728+1092+728+ 728+1096+728=8760 h.

Se calculă indicatorii de bază a curbei de sarcină anuală:

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
6
 - energia absorbită:
Wa=Pi·Ti;
Wa=48·732+45,6·1098+43,2·732+40,8·732+38,4·366+36·728·34,2·1092+32,4·728+
+30,6·728+28,8·1096+21,6·728=317673,6 MW·h;
- puterea maximă:
Pmax=48 MW;
- uterea medie:
Wa
Pmed  ;
T
317673.6
Pmed   36,26 MW ;
8760

- coeficientul de umplere care indică raportul în care curba de sarcină reală

umple suprafaţa dreptunghiului mărginit de puterea maximă şi timp:
Pmed 36,26
ku  , ku   0,755 .
Pmax 48
- timpul de utilizare a puterii maxime care exprimă timpul în care instalaţia ar
consuma sau ar produce energie electrică într-un interval de timp precăutat,
lucrând doar la sarcina maximă:
Wa
Tmax  ;
Pmax
317673,6
Tmax   6618,2 h ;
48

- timpul pierderilor maximale este numărul de ore convenţional în care

instalaţia, funcţionând la sarcină maximă constantă, are aceeaşi pierdere de
energie ca şi în cazul în care instalaţia ar fi funcţionat în conformitate cu
curba de sarcină reală:
2
 T 
 max   0,124  max4   8760 ;
 10 

2
 6618.2 
 max   0,124    8760  5409,7 h ;
 10 4 

- coeficientul de utilizare a puterii centralei:

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
7
 Pmed 36.26
k ut  ; k ut   0,755 ;
Pinst 48

- coeficientul de putere maximă:

Pmax 48
k max  ; k max   1.323 .
Pmed 36.26

1.3. Stabilirea a două variante ale schemei, centralei electrice şi alegerea

transformatoarelor din aceste scheme.
Pentru alcătuirea a două variante de schemă se determină următoarele valori din
îndrumar de proectare:
 n n
  n n

Scalc1    PnGi   PSP  Pc2.l. max     Q i   Q SP  Pc2.l. max  ;
 i 1 i 1   i 1 i 1 

 n n
  n n

S calc 2    PnGi   PSP  Pc2.l . min .     Qi   QSP  Pc2.l . min .  ;
 i 1 i 1   i 1 i 1 

 n 1 n 1
  n 1 n 1

Scalc3    PnGi   PSP  Pc2.l. max     Q i   Q SP  Pc2.l. max  .
 i1 i 1   i 1 i 1 

~ Sistem

110 kV

TLS TLS
1 2

10.5 kV

C.L. S.P
~ ~ . ~ ~
G1 G2 G3 G4
Fig. 3. Varianta întîi a schemei centralei.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
8
 S

~
110 kV

TB TLS1 TLS2

10.5 kV

C.L
S.P.
~ ~ . ~ S.P.
~
G1 G2 G3 G4

Fig. 4. Varianta a doua a schemei centralei

Ştiind puterea instalată a centralei şi numărul de generatoare se determină puterea

unui singur generator:
Pinst
PnG  ,
4
48
PnG   12 MW
4

Se aleg turbogeneratoare de tipul T-2-12-2 cu următorii parametri tehnici:

Tabelul 1
S , MVA P, MW cos  Q, M var U nom , kV  ,% x ''
d
n, rot / min

15 12 0,8 9 10,5 97,8 0,131 3000

Pentru a alege transformatoarele de legătură TLS1 şi TLS2 se determină puterea de

calcul maximă debitată în reţea.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
9
 Se determină puterea serviciilor proprii:
SSP=(8÷10)%·SnG,
PSP=SSP·cosφ,
QSP=SSP·sinφ,
Qc.l.=Pc.l.·tgφ,
SSP=0,09·15=1,35 MVA,
PSP=1,35·0,8=1,08 MW,
QSP=1,35·0,6=0,81 MVAr,
Qc.l.max=48·0,75=36,
Qc.l.min=21,6·0,75=16,2,
Smax=Scalc=max{Scalc1, Scalc2, Scalc3}.
Varianta I:
S calc1   4  12  4  1,08  48 2   4  9  4  0,81  36 2  11,666  3,42 MVA ,

S calc2   4  12  4  1,08  28,8 2   4  9  4  0,81  21,6 2  345,96  18,6MVA ,

S calc3   3  12  3  1,08  48 2   3  9  3  0,81  36 2  363  19 MVA .

Smax=19 MVA,
S max
S nomTLS  ,
1,4
19
S nomTLS   13,6 MVA .
1,4

Din [2] se alege transformatoarele de tipul ТДН-16000/110 cu parametrii:

Tabelul 2
Snom Tensiunea înfăşurării Pierderile, kW
Tipul transformatorului Usc, %
MVA ÎT, kV JT, kV Psc P0
ТДН-16000/110 16 115 10,5 85 18 10,5

Varianta II:
S calc1   3  12  3  1,08  48 2   3  9  3  0,81  36 2  362.95  19.05 MVA ,

S calc 2   3  12  3  1,08  28,8 2   3  9  3  0,81  21,6 2  24.5  4.95MVA ,

S calc3   2  12  2  1,08  48 2   2  9  2  0,81  36 2  1069.35  32.7 MVA .

Smax=32,7MVA,
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data
Coala
10
 S max
S nomTLS  ,
1,4
32.7
S nomTLS   23.4 MVA .
1,4

Din [2] se alege transformatoarele de tipul ТДТН-25000/110 cu parametrii:

Tabelul 3
Snom Tensiunea înfăşurării Pierderile, kW
Tipul transformatorului Usc, %
MVA ÎT, kV JT, kV Psc P0
ТДТН-25000/110 25 115 11 140 36 10,5

Puterea TB este aleasă din următoarea condiţie:

S TBcalc   PnG  PSP    QnG  QSP   12  1.08   9  0.81
2 2 2 2
 13.65, MVA;

S nom.TB  S TBcalc ;
Se alege la fel transformatorul de tipul ТДН-16000/110.

1.4. Compararea tehnico – economică a variantelor şi alegerea variantei optime.

Calculele se vor efectua utilizând metoda cheltuielilor totale actualizate (CTA). În

calculele CTA nu se include valoarea reziduală a instalaţiei întrucât compararea
variantelor de dimensionare se efectuează pentru o perioadă de studiu cu durata mai mică
decât durata de viaţă normată a instalaţiei.
În proiect toate variantele prezentate spre comparare asigură un acelaşi grad de
siguranţă normat în livrarea energiei şi o calitate admisibilă a ei. În această ipoteză
daunele pot fi excluse.
CTA = Ia – Ca – Wa ;
Ia – investiţiile totale actualizate;
Ca – cheltuielile totale de exploatare actualizate;
Wa – valoarea remanentă actualizată;
Ia = (Iint + ITr) · EΣ;
Iint – investiţiile în întrerupătoarele de înaltă tensiune;
ITr – investiţiile în transformatoarele instalate la SPC;

EΣ – coeficient de calcul;

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
11
 EΣ = 1 + Pî,r · Tsn – λrem ;
Tsn = 40 ani – durata de serviciu normată;
Pî,r – cheltuielile anuale cu personalul, întreţinere şi reparaţii;
λrem – coeficient de calcul a valorii remanente;
 T 
 rem  1  s   1  i  s ;
T

 Tsn 
Ts = 15 ani – perioada de calcul;
ib = 9 % – rata bancară;
iinf = 5 % – rata inflaţiei;
irisc = 1 % – rata de risc;
i = ib + iinf + irisc =9 + 5 + 1 = 15 % – rata de actualizare;
 15 
 rem  1    1  0,15  0,077 ;
15

 40 

Cheltuielile totale de exploatare actualizate:

Ca = CPW ' + CPW '' ;
CPW ' – costul pierderilor de putere variabilă, care au loc nemijlocit în
conductoarele liniilor electrice sau în înfăşurările transformatorului;
CPW '' – costul pierderilor de putere constante, care reprezintă pierderile corona în
LEA sau pierderi în miezul feromagnetic al transformatorului, valoarea cărora nu depinde
de modul cum evaluează sarcina.
Costul pierderilor de energie variabile:
CPW '  Psc'  C pw
'
;
Costul pierderilor de energie constante:
CPW ''  P0''  C 'pw
'
;
P0' – pierderi variabile maxime anuale de putere în limitele schemei;

P0'' – pierderi constante maxime anuale de putere în elementele schemei;

C 'pw – costul specific sumar al pierderilor variabile;

C 'pw
'
– costul specific sumar al pierderilor constante;
C 'pw  C p    C w  T sn ;

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
12
 Cp = 700 $/kW – costul 1 kW de putere instalată la centrală;
T sn  6,641 durata de studiu 40 ani la i=15%;
τ – durata pierderilor maxime;
2
 T 
   0,124  max4   Tan ;
 10 
Cw =0,026 $/kW·h – costul 1 kW·h de energie electrică;
C 'pw
'
 C p  T f  C w  T sn ;

Tf =8760 h – durata anuală de funcţionare a instalaţiei.

Valoarea remanentă actualizată Wrem:
 T 
Wrem  I  într  tr   1  s   1  i  s .
T

 Tsn 
Varianta I.
Se determină pierderile de putere în transformator:
2 2
P  S  85  13.6 
P  sc
'
sc   Tn       30.70 kW ;
2  S nom  2  16 

P0''  2  P0  2  18  36 kW ;

C 'pw =700 $/kW+5409.7·0,026 $/(kW·h)·6,641=1634 $/kW;

C 'pw
'
=700 $/kW+8760 h·0,026 $/(kW·h)·6,641=2212,554 $/kW;
CPW ' =30.7·1634=50163.8 $;
CPW '' =36 ·2212,554=79652 $;
Ca =50163.8+79652=129815.8 $;
I tr  2  I tr110 / 10 kV  2  69600  139200 $;

I tr110 / 10 kV  69600 $;

EΣ=1+0,04·40ani – 0,077=2,523;
 T   15 
 rem  1  s   1  i  s  1    1  0,15  0,077 ;
T 15

 Tsn   40 

Ia=139200·2,523=351201,6 $;
Wrem=139200·0,077=20880 $;
CTA = Ia + Ca – Wa=351201,6+129815.8-10718,4= 470299 $.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
13
 Varianta II.
În varianta II totul este identic ca la varianta I numai diferă costul
transformatoarelor. Astfel se obţine:
2 2
Psc  S  140  23.4 
P '
sc   Tn      61.32 kW ;
2  S nom  2  25 

P0''  2  P0  2  36  72 kW ;

C 'pw =700 $/kW+5409.7 ·0,026 $/(kW·h)·6,641=1634 $/kW;

C 'pw
'
=700 $/kW+8760 ·0,026 $/(kW·h)·6,641=2212,554 $/kW;

CPW ' =61.32·1634 =100196.88 $;

CPW '' =72 ·2212,554=159303,8 $;
Ca =100196.88+159303,8=259499.88 $;
I tr  2  I tr110 / 10 kV  2  62000  124000 $;

I tr110 / 10 kV  62000 $;

EΣ=1+0,04·40ani – 0,077=2,523;
 T   15 
rem  1  s   1  i  s  1    1  0,15  0,077 ;
T 15

 Tsn   40 

Ia=124000·2,523=312852 $;
Wrem=124000·0,077=9548 $;
CTA1 = Ia + Ca – Wa=312852+259499.88-9548=562803.88 u.m.
Calculele pentru transformatorul bloc:
I tr  49000 u.m ; I înt  11000 u.m ;

Wa   I înt  I tr    rem   49000  11000   0.077  4560 u.m.;

I a   I înt  I tr   E   (49000  11000)  2.524  151440 u.m.;

2 2
 Psc S  85  13.65 
P0    max      30.932 kW ;
2  S nom  2  16 
P0''  P0  18 kW ;
 u.m.
'
C PW  C p    CW  Tsn  700  5409.7  0.026  6.641  1634 ;
kW

"
C PW  C p  T f  CW  Tsn  700  876 0  0.0 26  6.6 41

CPW '  P0'  C PW

'
 30.932  1634  50542.88 u.m.;

CPW "  P0"  C PW

"
 29  2212.514  64162.9 u.m.;

C a  CPW 'CPW "  50542.88  64162.9  114705 .78 u.m.;

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data
Coala
14
 CTA2  I a  C a  Wa  151440  114705.78  4560  261585.78 u.m.;

CTAΣ=CTA1+CTA2=562803.88+261585.78=824389.66 u.m.
Conform metodei CTA se compară variantele şi se alege varianta cu cele mai mici
cheltuieli totale actualizate. Această variantă este varianta I.

II. ALEGEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC ŞI A CONDUCTOARELOR

DIN SCHEMA CENTRALEI ELECTRICE

2.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat.

Schema de calcul a sistemului electroenergetic examinat este reprezentată în fig.6.

Parametrii elementelor sistemului reprezentaţi în schema electrică de calcul sunt
reprezentate în sarcină. Calculul curenţilor de scurtcircuit conform următorului model:

1. Întocmirea schemei de calcul

2.Întocmirea schemei echivalente de calcul

3. Calculul reactanţelor în unităţi relative

4. Transfigurarea schemei echivalente

5 .Determinarea curentului supratranzitoriu şi de şoc

Fig. 5. Algoritmul de calcul a curenţilor de s.c. trifazat.

Întocmirea schemei echivalente constă în raportarea tensiunilor electromotoare

(T.E.M.) şi a reactanţelor elementelor situate la diferite trepte de transformare la una şi
aceeaşi treaptă, considerată de bază.
Pentru simplificarea calculelor, circuitele magnetice se vor înlocui printr-o schemă
echivalentă cu legături galvanice între elementele sistemului. În schema echivalentă toate
elementele schemei de calcul se introduc cu reactanţele lor respective, iar generatoarele şi
sarcina generalizată şi cu tensiunea electromotoare (T.E.M.). Această schemă este
reprezentată în figura.7.
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data
Coala
15
 S

K2 ~ Ss.c. =4000 MV A

110 kV

SnT =16 MV A
TLS1 TLS2 Us.c.%=10.5 %
XnBR=0.56
K1
10.5 kV

Sn.g.=15 MV A
LR LR LR
~ ~ ~ ~ Cosφ=0.8
x’’d =0.131
G1 G2 G3 G4
Fig. 6. Schema electrică de calcul a centralei.
Deoarece în schemă, pentru limitarea curenţilor de s.c. la barele de joasă tensiune
sunt folosite reactoare. Deci apare necesitatea determinării reactanţei respective.
Pentru aceasta din [1] tab.П3.1, pag.622 se alege reactorul conform condiţiei :
I nomBR  0.7  I nomG ,
I nomBR  577.5, A;

de tip РБГ-10-630-0.56.
Parametrii tehnici ai reactorului de tip РБГ-10-630-0.56;
Tabelul 4
Tipul Pf , kW il .d . , kA I T , kA

РБГ-10-630-0.56 4 24 9.45

Parametrii tehnici a turbogeneratoarelor G1, G2, G3, G4.

Tabelul 5
S , MVA cos  Q, M var U nom , kV  ,% ''
x ,%
d
n, rot / min

15 0,8 9 10.5 97,7 13.1 3000

Parametrii tehnici ale transformatoarelor de legătură cu sistemul TLS1, TLS2.

Tabelul 6
S nom , MVA U 1 , kV U 2 , kV Pm. g . , kW Ps.c. , kW U s .c. ,% I m. g . ,%
16 10.5 115 18 85 10.5 0.7

2.1.1. Întocmirea schemei echivalente de calcul:

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data
Coala
16
 Es  1

6
xs
0.025

4 8
x w1 xw2
0 . 075 0. 075 Um.n.=115 kV
K2
x TLS 1 xTLS 2
1 11
3 7 10
0. 656 0. 656
0. 508 0. 508 0. 508
Um.n.=10.5 kV
x x x K1
2 R 5 R 9 R 12
xG1 xG 2 xG 3 xG 4
0. 873 0. 873 0. 873 0. 873

E1  1.08 E2  1.08 E3  1.08 E4  1.08

Fig. 7. Schema echivalentă de calcul a centralei

Condiţiile de bază pentru calculul curenţilor de s.c., în diferite puncte de s.c.

Tabelul 7
Punctul de s.c. S b , MVA U b , kV I b , kA

K1 100 10.5 5,5

K2 100 115 0,5

Sb
Ib  ;
3 U b

2.1.2. Calculul reactanţelor în unităţi relative:

1) Reactanţa sistemului:
S b 100
x S *  x5    0.025;
S s.c. 4000
2) Reactanţa liniilor:
S 100
x L*  x4  x8  x0  l  2b  0.4  25  2  0.075;
U nom 115
3) Reactanţa transformatoarelor:
U s.c.% S b 10.5 100
xTLS *  x1  x11      0.656;
100 S nom 100 16
4) Reactanţa reactorului:

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
17
 Sb 100
x R*  x3  x7  x10  x R  2
 0.56   0.508;
U m.nom. 10.52

5) Reactanţa generatorului:
Sb 100
xG*  x 2  x5  x9  x12  x d
"
  0.131   0
S nom.G 15

2.1.3. Transfigurarea schemei echivalente.

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
18
 E3  x5  E 2  x9
E6  
Es  1 x5  x9
1.08  0.873  1.08  0.873
  1.08;
13 0.873  0.873
0.0625
.
x x 0.075  0.075
x13  x 6  4 8   0,025  0,0625 ;
1 11 x 4  x 8 0.075  0.075
3 14 16 10
0. 397
0. 508 0. 197 0. 197 0. 508
0. 397 x5  x7 0.508  0.873
x14    0.197 ;
K1 x 5  x 7  x 9 0.873  0.508  0.873
2 15 12
x5  x9 0.508  0.873
0. 873 0. 338 0. 873 x15    0.338 ;
x 5  x 7  x 9 0.873  0.508  0.873
E1  1.08 E6  1.08 E4  1.08
x7  x9 0.508  0.873
x16    0.197 ;
Fig.8. Prima treaptă de transfigurare a x 5  x 7  x 9 0.873  0.508  0.873
schemei echivalente de calcul.
Es  1

13
0.355

1 11
0. 397
17 18 x17  x14  x3  0.0625  0.197  0.2595;
0. 397
0. 2595 0. 2595
x18  x16  x10  0.197  0.0625  0.2595;
K1
2 15 12
0. 873 0. 338 0. 873
E4  1.08
E1  1.08 E6  1.08

Fig.9. Treapta a doua de transfigurare.

Es  1

13
0.355
x2  x17 0.873  0.2595
x19    0.154
1 11
x2  x17  x15 0.873  0.2595  0.338
19 21 18
0. 397 0. 397
0 . 154 0 . 06 0 . 705
K1 x xx  x 0.873  0.338
0.338 0.705
20 12 x 20 x21  2 1515 17    0.20.124
0. 2 0. 873
x 2 x2x17
 x17x
15 x15 0.873  0
0.873 .2595
0.705  0.338
0.338

E7  1.08 E4  1.08 x15  x17 0.338  0.2595

x 21    0.06
x 2  x17  x15 0.873  0.2595  0.338
Fig.10. Treapta a treia de transfigurare
Es  1
a schemei echivalente de calcul.

13
0.355

22 11
23
0. 551 0. 397
0. 711
K1
20 12
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data
0. 154 0. 873 Coala
19
E7  1.08 E4  1.08
 x 22  x1  x19  0.397  0.154  0.551;
x 23  x 21  x18  0.06  0.705  0.711;
Fig.11. Treapta a patra de transfigurare
a schemei echivalente de calcul.

Es  1

13
0.355

25
0.132

26
24
0. 169
0.236

K1
20 12
0. 154 0. 873

E7  1.08 E4  1.08

x 22  x11 0.551  0.397

x 25    0.132 ;
x 22  x 23  x11 0.551  0.711  0.397

x 22  x 23 0.551  0.711
x 24    0.236 ;
x 23  x 22  x11 0.551  0.397  0.711

x11  x 23 0.397  0.829

x 26    0.169 ;
x 23  x 22  x11 0.718  0.397  0.829
Fig.12. Treapta a cincea de transfigurare a schemei echivalente de calcul.

Es  1 E7  1.08 E4  1.08

27 28 12
0. 487 0. 39 0. 873

26
0.169 K1
Ub=10.5

Fig.13. Treapta a şasea de transfigurare x 27  x13  x 25  0.355  0.132  0.487;

a schemei echivalente de calcul. x 28  x 20  x 24  0.154  0.236  0.39;

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
20
 Se observă că ramurile generatoare E s şi E7 sunt legate cu locul de s.c. printr-o
reactanţă comună pentru aceste ramuri.
La transfigurarea schemei trebuie de satisfăcut condiţia, ca curenţii în locul s.c. de la
fiecare din sursele generatoare să nu-şi schimbe valorile.
. Calculul se efectuează în ordinea următoare:
a) se determină reactanţa rezultantă a schemei în raport cu punctul de s.c.:
x27  x28 0.487  0.39
x rez   x26  x ech  x26   0.169  0.22  0.169  0.389 ;
x27  x 28 0.487  0.39
b) se determină coificienţii de repartiţie, adică cotele de participare a surselor în
alimentarea s.c.:
x ech 0.22
C1    0.452;
x 27 0.487
xech 0.22
C2    0.564.
x 28 0.39
Luînd în consideraţie faptul că repartiţia curenţilor în ramuri trebuie să rămînă aceeaşi
vom obţine:

E7  1.08 E5  1 E4  1.08
x rez 0.389
x 29    0.86;
C1 0.452
x rez 0.389
x30    0.69.
C2 0.564
29 30 12
0. 86 0. 69 0. 873
K1
Ub=10 kV
Fig.14. Treapta a şaptea
de transfigurare a schemei echivalente de calcul

Transfigurarea schemei faţă de K2 .

Totul este identic pînă la următoarea transfigurare a schemei:
20 24
E 7  1.08 0. 2 0. 236
25 13
0.132 0.355
12 26 E5  1
E 4  1.08 0. 873 0.169
K2
Fig.15.Treapta a doua de transfigurare a schemei echivalente de calcul.

x27  x 26  x12  0.169  0.873  1.042 ;

x28  x 24  x 20  0.236  0.2  0.436 ;

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
21
 Es  1 E4  1 . 08 E 7  1.08

13 28 27
0. 355 0. 436 1.042

25
K2 0.132

Fig.16. Treapta a treia de transfigurare a schemei echivalente de calcul.

E5  1 E7  1. 08 E4  1. 08

13 30 31
0.355 0.626 1.447
K
2

Fig.17. Treapta a patra de transfigurare a schemei echivalente de calcul.

x28  x27 0.436  1.042

x rez   x25  xech  x25   0.132  0.302  0.132  0.434 ;
x28  x27 0.436  1.042

xech 0.302 x 0.302

C1    0.693 ; C2  ech   0.3 ;
x 28 0.436 x27 1.042
x 0.434
x30  rez   0.626 ;
C1 0.693
x rez 0.434
x31    1.447 .
C2 0.3

2.1.4. Determinarea curenţilor supratranzitorii şi de şoc.

Determinarea curenţilor supratranzitorii şi de şoc în punctul cu s.c. K1.

Curentul supratranzitoriu se determină cu ajutorul relaţiei : "
E*
I p .0  
x*
E
I p .0 S  S
x 29

E
I p .0 E7 
x 3
E
I p .0 E 
4
x 1

I p .0 K 1  I p

Curentul de şoc se determină cu ajutorul relaţiei:

iş  2  I p .0  k ş ;
unde k ş este coeficientul de şoc se alege din [1], tab.3.8, pag.150.
-pentru generatoare k ş  1.955 .
iş . K 14  2  I p .0 K 14  k ş  2  21.67  1.955  59.8 kA ;
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data
Coala
22
 Determinarea curenţilor supratranzitorii şi de şoc în punctul cu s.c. K2.
Curentul supratranzitoriu se determină cu ajutorul relaţiei:
ES 1
I p .0 S   Ib   0.5  1.4 kA ;
x13 0.355
E7 1.08
I p .0 E7   Ib   0.5  0.863 kA ;
x30 0.626
E4 1.08
I p .0 E4   Ib   0.5  0.373 kA ; Curentul de şoc se
x31 1.447
determină cu ajutorul relaţiei:
I p .0 K 2  I p.0 S  I p .0 E7  I p .0 E4  1.4  0.863  0.373  2.64 kA . iş  2  I p.0  k ş ;
unde k ş -coificientul de şoc se alege din [1], tab.3.8, pag,150.
-pentru sistem k ş  1.82 ;
iş . K 24  2  I p .0 K 2  k ş  2  2.64  1.82  6.77 kA ;

Tabelul 8

Locul de s.c. Sursa Ip0, kA Ip0K, kA Iş, kA Iş k , kA

K1 S 7,97 Iş s =20.513
E4 6,9 21,67 Iş E7 =19.077 58.39
E7 6,8 Iş E4 =18.8
S 1,4 Iş s =3.603
K2 E5 0,863 2,64 Iş E7 =2.386 7.019
0,373 Iş E4 =1.03
2.2 Limitarea curenţilor de s.c.
Limitarea curenţilor de s.c. constă în instalarea reactoarelor la barele de joasă
tensiune, ceea ce deja a fost făcut în punctul 2.1.
Din [1], tab. П3.1, pag,622 a fost ales reactorul de tip РБГ-10-630-0.56 parametrii
tehnici ai căruia sunt prezentaţi în tabelul 4.
Reactorul se verifică la următoarele condiţii:
1) verificarea la stabilitatea electrodinamică:
il .d  iş ;
iş  2  I p.0  k ş  2  6.9  1.955  19.15 kA ;
unde kş -coeficientul de şoc, se alege din [1], tab.3.8 pag.150.
k ş  1,955 ;
I p.0  I p .0 E7  6.9 kA ;
se observă că condiţia de stabilitate electrodinamică se respectă.
il . d  24, kA  iş  19.15 kA .

2) verificarea la stabilitatea termică:

Bs . c.  I T2  tT  Bs . c. calc ;
Bs . c  I T2  tT  9.452  8  714.42 kA2  s ;
Bs . c. calc  I p2.0   t dec  Ta   6.9 2   0.3  0.23  25.233 kA2  s .
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data
Coala
23
 unde t dec  0.3 s - timpul de deconectare a s.c.
Ta  0.23 s - constanta de timp, se alege din [1], tab.3.8, pag 150.
Se observă că condiţia de stabilitate termică se respectă:
Bs .c  714.42 kA2  s  Bs .c.calc  25.233 kA2  s .
3) verificarea după valoarea tensiunii remanente în regim de s.c.:
U rem .%  60  70,% ;
3  I p .0 3  6.9
U rem  x n. B   100  0.56   100  63%
U m.nom 10.5
Analizînd condiţiile de verificare, observăm că ele se respectă. Deci reactorul ales
poate fi utilizat în schemă.
Pentru a limita curenţii de s.c la barele consumatorilor locali, ei se vor conecta la
barele de 10.5 kV a centralei, prin intermediul reactoarelor cu înfăşurarea divizată.
Liniile sunt dotate cu întreruptoare de tip ВМПЭ-10-1000/31.5 cu I rup  31.5 kA .

Curenţii de calcul în regim permanent se determină cu ajutorul relaţiilor:

Pmax 48000
I nom    237.3 A ;
N  3  U nom  cos  14  3  10.5  0.8
I max  2  I nom  n  2  237.3  3  1423.8 A .
unde, N -numărul de linii ale consumatorilor locali;
n - numărul de linii conectate la o înfăşurare a reactorului.

Reactanţa rezultantă a circuitului în reg. s.c. pînă la montarea reactorului se determină

cu ajutorul relaţiei:
U m.nom 10.5
x rez    0.102  .
3  I p .0 K 1 3  59.8
Reactanţa necesară a circuitului în reg. s.c. se determină cu ajutorul relaţiei:
U m. nom 10.5
nec
x rez    0.194  .
3  I rup 3  31.5
Din [1] tab.П3.2, pag,623, se alege reactorul de tip РБСГ-10-2  1000-0.35.

Parametrii tehnici ale reactorului de tip РБСГ-10-2  1000-0.35.

Tabelul 9
Tipul U n , kV In , A Pf , kW il .d . , kA I T , kA tT , s
РБСГ-10-2  10-0.35 10 1000 11.5 37 14.6 8

Reactanţa rezultantă după instalarea reactorului v-a fi:

'
x rez  x rez  x rez
nec
 0.102  0.194  0.296  .
Deci valoarea curentului supratranzitoriu după reactor v-a fi:
U m.nom 6.3
I p .0 K    12.37 kA .
3  x rez
'
3  0.296
Verificarea reactorului în reg.s.c.
1) verificarea la stabilitatea electrodinamică:
işK  2  I p .0 K  k ş  2  12.37  1.955  34.1 kA .
se observă că condiţia de stabilitate electrodinamică se respectă.
il .d  37, kA  iş  34.1 kA .

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
24
 2) verificarea la stabilitatea termică:
Bs .c  I T2  tT  14.6 2  8  1705.28 kA2  s ;
Bs .c. calc  I p2.0 K   t dec  Ta   12.372  1.2  0.5  260.13 kA2  s .
unde, tdec  1.2 s - timpul de deconectare a s.c. se alege din[1], fig.3.58, pag. 207 ;
Ta  0.5 s - constanta de timp, se alege din [1], tab.3.8, pag, 150.
Se observă că condiţia de stabilitate termică se respectă
Bs.c  1705.28, kA 2  s  Bs.c.calc  260.13, kA 2  s.
3) verificarea după valoarea tensiunii remanente în regim de s.c.:
3  I p .0 K 3  12.37
U rem  x r   100  0.35   100  70 %.
U m. nom 10.5

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

Coala
25
 2.3 Alegerea aparatelor electrice de comutaţie.

2.3.1 Alegerea aparatelor electrice de comutaţie din circuitul generatorului:

Fiindcă la toate generatoarele trebuie să avem acelaşi întrerupător alegerea
întrerupătorului se va efectua după cel mai mare curent de şoc a circuitului.
Pnom 12
I nom  I nom G    0.83 kA  830 A ;
3  U nom  cos  mom 3  10.5  0,8

Cel mai mare curent va circula când tensiunea va coborî cu 5%.

Pnom 12
I max  I nom G    0.874 kA  874 A ;
0.95  3  U nom  cos  nom 0,95  3  10.5  0,8

Se alege întrerupătorul din tabelul П4.4, din [1]. de tipul:ВМПЭ-10-1000-31,5

întrerupător cu ulei puţin cu interpretarea polurilor suspendate şi cu mecanism de
acţionare electromagnetic cu amplasarea în încăperi închise cu circulaţia naturală a
aerului.
Parametrii nominali ai întreruptorului
Tabelul 10
Curentul
Tipul Un, Inom, Inom.dec, electrodinamic, kA tter, Tip mec.de
tdec.tot, s tdec.prop, s
întreruptorului kV A kA s acţionare
idin Idin Iter
ВМПЭ-10-
10 1000 20 80 31,5 31,5 4
1000-31,5 0,12 0,09 ПЭ-21

Se alege separatorul din tabelul 5.5, din [2] de tipul: РВ-10-2000 separator cu
amplasare în încăperi închise.
Parametrii nominali ai separatorului
Tabelul 11
Curentul Tip
Tipul Un ,
Inom, A electrodinamic, kA tter, s mec.de
separatorului kV
idin Iter acţionare
РВ-10-1000 10 1000 100 31.5 4 ПЧ-50

Se efectuează verificarea întrerupătorului şi a separatorului din tabelele de mai sus

la stabilitatea termică şi la stabilitatea dinamică:

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Verificarea la stabilitatea dinamică :
2  I rup  1   n   2  I p  i a ;

unde  este timpul separării contactelor la s.c ;

  t ppr  t pr .dec  0,01  0,09  0,1 s ;


i a  2  I p 0  e Ta ;

Ta - timpul aperiodic de acţionare care se alege din [1] tabelul 3,8 pag, 150;

pentru k Ş  1,955 , Ta  0.25 s ;

0.13

ia  2  21.725  e 0.25
 20.52 kA ;
I p0 21.725
I p 0  I p  I  ;   15.8 ;
I nom G 1.375

Din curbele tipice pentru determinarea I p I p 0 din [1] desenul 3,26 pag,152
se obţine:
I p
 0,65  I p  0,65  I p 0  0,65  21.725  14.12 kA;
I p0

2  31,5  1  0   2  14.12  20.52 ;

44,548 kA  40.43 kA ;

Se verifică la stabilitatea dinamică

Verificarea la stabilitatea termică :
I 2ter  t ter  B sc  I 2p 0   t dec  Ta  ,

t dec  t dec tot  t ppr  0,1  0,12  0,22 S 2 ,

31,5 2  4  21.725 2   0,22  0,25 ;

3969 kA 2  S  221.83 kA2  S .

Se verifică la stabilitatea termică.

Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Tabelul 12
Parametrii din catalog
Parametrii calculaţi
ВМПЭ-10-1000-31,5 РВ-10-1000
Ureţ = 10,5 kV Unom=10 kV Unom=10 kV
Icerut = 874 A Inom=1000 A Inom=1000 A
√2·Ipτ+iaτ=40.43 kA √2Irup(1+βn)=44,548 kA
iş=59,886kA ild=80 kA ild=100 kA
Bsc=I po(tdec+Ta)=221.83kA2S
2 2 2
I ter·tter=3969 kA s I ter·tter=3969 kA2s
2

2.3.2. Alegerea întrerupătorului şi a separatorului în circuitul

transformatorului la barele de joasă tensiune:
S nom TR 16
I nom TR    0.886 kA  886 A ;
3  U nom 3  10.5

I max  1,4  I nom TR  1,4  886  1240 A ;

Parametrii nominali ai întreruptorului

Tabelul 13
Curentul
Tipul Un, Inom, Inom.dec, electrodinamic, kA tter, Tip mec.de
tdec.tot, s tdec.prop, s
întreruptorului kV A kA s acţionare
idin Idin Iter
ВMПЭ-10-
10 1600 31,5 80 31,5 31,5 4
1600-31,5 0,075 0,06 ПЭ-21

Parametrii nominali ai separatorului:

Tabelul 14
Curentul electrodinamic, Tip
Un,
Tipul separatorului Inom, A kA tter, s mec.de
kV
idin Iter acţionare
РВP-III-10-2000 10 2000 180 31.5 4 ПЧ-50

Se efectuează verificarea întrerupătorului şi a separatorului din tabelele de mai sus

la stabilitatea termică şi la stabilitatea dinamică:

Verificarea la stabilitatea dinamică :

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 2  I rup  1   n   2  I p  i a ;

unde :  - timpul separării contactelor la s.c. ;

  t ppr  t pr .dec  0,01  0,06  0,07 s ;


i a  2  I p 0  e Ta ;
0.13

ia  2  21.725  e 0.25
 20.52 kA

Ta - timpul aperiodic de acţionare care se alege din tabelul 3,8[1] pag, 150;

I p0 21.725
I p 0  I p  I  ;   15.8 kA;
I nom S 1,375

Din curbele tipice pentru determinarea I p I p 0 din desenul 3.26 pag, 152 [1],
avem :
I1
 0,78  I p  0,78  I p 0  0,78  21.725  17 kA ;
I p0

2  31,5  1  0   2  17  20.52 ;

44,548 kA  44.5 kA ;

Se verifică la stabilitatea dinamică.

Verificarea la stabilitatea termică :
I 2ter  t ter  B sc  I 2p 0   t dec  Ta  ;

Ta  0,05 - din [1] pagina 190;

t dec  t dec tot  t ppr  0,1  0,075  0,175 S2,

31,5 2  4  21.725 2   0,175  0,05 ;
3969 kA2  S  85 kA2  S

Se verifică la stabilitatea termică.

Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor:

Tabelul 15
Parametrii din catalog
Parametrii calculaţi
ВMПЭ-10-1600-31,5 РВР-III-10-2000

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Ureţ = 10,5 kV Unom=10 kV Unom=10 kV
Icerut = 3208 A Inom=13600 A Inom=2000 A
√2·Ipτ+iaτ=44.5 √2Irup(1+βn)=44,548
iş=59,886kA ild=80 kA ild=180 kA
Bsc=I2po(tdec+Ta)=85 I2ter·tter=3969 kA2s I2ter·tter=3969 kA2s

2.3.3. Alegerea întrerupătorului şi a separatorului în circuitul secţiei barelor la

partea de înaltă a tensiunii:
S nom TR 16
I nom TR    0.086 kA  86 A ;
3  U nom 3  110

I max  1,4  I nom TR  1,4  86  120 A ;

Se alege întrerupătorul de tipul: ВВУ-110-40/2000

Parametrii nominali ai întreruptorului:
Tabelul 16
Curentul
Tipul Un, Inom, Inom.de electrodinamic, kA tter, tdec.tot, Tip mec.de
tdec.prop, s
întreruptorului kV A c, kA s s acţionare
idin Idin Iter
ВВУ-110-40/2000 110 2000 40 100 40 40 3 0,08 0,055 ПЭ-21

Parametrii nominali ai separatorului:

Tabelul 17
Curentul electrodinamic, Tip
Un,
Tipul separatorului Inom, A kA tter, s mec.de
kV
idin Iter acţionare
РHДЗ-1-110/2000 110 2000 80 31,5 3 ПД-1

Se efectuează verificarea întrerupătorului şi a separatorului din tabelele de mai sus

la stabilitatea termică şi la stabilitatea dinamică:
Verificarea la stabilitatea dinamică :
2  I rup  1   n   2  I p  i a ;

unde :  - timpul separării contactelor la s.c. ;

  t ppr  t pr.dec  0,01  0,055  0,065 s ;


i a  2  I p 0  e Ta ;

0.065

ia  2  2.64  e 0.05a
 2.0kA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Ta - timpul aperiodic de acţionare care se alege din tabelul 3,8 [1] pag, 150;

2  40  1  0.29  2  2.64  2.0 ;

73.27 kA  5.75 kA ;

Se verifică la stabilitatea dinamică.

Verificarea la stabilitatea termică :
I 2ter  t ter  B sc  I 2p 0   t dec  Ta  ;

Ta  0,05 - din [1] pagina 190;

t dec  t dec tot  t ppr  0,1  0,08  0,18 S2,
40 2  3  2.64 2   0,18  0,05 ;

4800 kA2  S  1.6 kA2  S .

Se verifică la stabilitatea termică.

Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor:

Tabelul 18
Parametrii din catalog
Parametrii calculaţi
ВВУ-110-40/2000 РHДЗ-1-110/2000
Ureţ = 110 kV Unom=110 kV Unom=110 kV
Icerut = 1201394 A Inom=2000 A Inom=2000 A
√2·Ipτ+iaτ=5,75 √2Irup(1+βn)=73,27
iş=6,77 kA ild=127 kA ild=80 kA
Bsc=I2po(tdec+Ta)=1,6 I2ter·tter=4800 kA2s I2ter·tter=3969 kA2s

2.3.5. Alegerea întrerupătorului şi a separatorului în circuitul secţiei barelor la

partea de joasă a tensiunii pentru alimentarea consumatorilor locali:
Alegerea întrerupătoarelor şi separatoarelor se efectuează după puterea activă de
sarcină maximă consumată de consumatorii locali a centralei electrice.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 10 kV

C.L. C.L.
Fig. 18. Consumatorii locali a centralei electrice.

Psarc . max 48000

I norm    238.7 A ;
14  3  U nom  cos  14  3  10.5  0,8

I max  3  238.7  716.1 A ;

Limitarea curenţilor de s.c. constă în instalarea reactoarelor la barele de joasă

tensiune. Pentru a limita curenţii de s.c la barele consumatorilor locali, ei se vor conecta
la barele de 10 kV, a centralei, prin intermediul reactoarelor cu înfăşurarea divizată.
Reactanţa rezultantă a circuitului cu .s.c., până la montarea reactorului se determină
cu ajutorul relaţiei:
U m.nom 10,5
x rez    0.49 .
3  I p .0 K 2 3  12.37

Reactanţa necesară a circuitului cu .s.c., se determină cu ajutorul relaţiei:

U m.nom 10,5
nec
x rez    0,192, .
3  I rup 3  31.5

Reactanţa necesară a reactorului v-a fi:

x rnec  x rez  x rez
nec
 0,49  0,192  0,298 .

Din Roşcova, tab. П3.1, pag.622 a fost ales reactorul de tip РБCГ-10-1000-0,56,
parametrii tehnici ai căruia sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.
Reactorul se verifică la următoarele condiţii:
4) verificarea la stabilitatea electrodinamică:
i l.d  i ş ;

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 iş  2  I p.0  k ş  2  12.37  1,956  34.12 kA.

unde k ş - coeficientul de şoc, se alege din [1], tab.3.8 pag.150.

k ş  1,956;
I p.0  I p .0 E4  12.37, kA;

se observă că condiţia de stabilitate electrodinamică se respectă.

il .d  60 kA  i ş  34.12 kA.

5) verificarea la stabilitatea termică:

Bs.c.  I T2  tT  Bs.c.calc ;
Bs.c  I T2  tT  23,6 2  8  4455,68 kA 2  s;
Bs.c.calc  I p2.0   t dec  Ta   12.37 2  1,2  0,5  260.13 kA 2  s.

unde, t dec  1,2 s - timpul de deconectare a s.c.

Ta  0,05 s - constanta de timp, se alege din [1], tab.3.8, pag 150.

Se observă că condiţia de stabilitate termică se respectă

Bs.c  4455,28 kA 2  s  Bs .c.calc  260.13 kA 2  s.

6) verificarea după valoarea tensiunii remanente în regim de s.c.:

U rem.%  65  70,%;
3  I p .0 3  12.37
U rem  x n. B   100  0,35   100  72%.
U m.nom 10.5

Analizând condiţiile de verificare, observăm că ele se respectă. Deci reactorul ales

poate fi utilizat în schemă.
Tabelul 19
Tipul U n , kV In , A Pf , kW i l.d . , kA I T , kA tT ,s
РБСГ-10-2  1000-
10 1000 32,1 60 23,6 8
0,56

Se alege întrerupătorul din tabelul П4.4 din [1] de tipul: ВMПЭ-10-1600-31,5

întrerupător cu ulei puţin cu interpretarea polurilor suspendate, electromagnetic

Alegerea întreruptoarelor şi separatoarelor:

Tabelul 20
Parametrii din catalog
Parametrii calculaţi
ВМПЭ-10-630-31,5 РБСГ-10-2  1000-0,56
Ureţ = 10,5 kV Unom=10 kV Unom=10 kV
Icerut = 238.7 A Inom=630 A Inom=1000 A

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 √2·Ipτ+iaτ=25,956 √2Irup(1+βn)=44,548
iş=17,2 kA ild=80 kA ild=24 kA
2
Bsc=I po(tdec+Ta)=3399,499 I2ter·tter=25000 kA2s I2ter·tter=4455,68 kA2s

2.4. Alegerea conductoarelor barelor din schema centralei electrice şi

verificarea lor.

2.4.1. Alegerea conductoarelor din circuitul generatorului şi a barelor

colectoare la tensiunea de 10 kV:
Alegerea conductoarelor şi barelor conductoare din circuitul generatorului se
efectuează după curentul maximal ce vine de la generator:
Pnom 12000
I cerut    918A ;
3  0,95  U nom cos  3  0,95  10  0,8

Se aleg barele colectoare rigide de profil dreptunghiular. Barele colectoare se aleg

din aluminiu din tabelul П3.4 pagina 624 din [1], cu o fâşie pe fază cu următorii
parametrii: Iadm=1820 A; q=100*10 mm. Cu coeficientul de corecţie a temperaturii care se
alege din tabelul П3.8 pagina 627 din [1] după temperatura a celei mai calde luni
t=30C şi temperatura normală a barei t=700 C. Acest coeficient este 0,94.
Imax=1820*0,94=1710,8 A > Icerut=918 A;
1) Verificarea barelor colectoare la stabilitate termică:
Bsc  I 2p 0  ( t dec  Ta )  30,3432  (0,22  0,25)  432,728 kA 2 s ;

unde: Ta=0,25 s; şi tdec=0,22 s;

Secţiunea minimă după impulsul termic este:
B sc 432,728
q min    228,595 mm 2 ;
C 91
unde C este un coeficient care se alege din tabelul 3.14 din [1] de la pag, 192 şi
care este egal cu: C=91.
qmin < qales ; qales =1000 mm2;
2) Verificarea barelor colectoare la stabilitate mecanică:
M
 adm   calc ;
W

σ – tensiunea mecanică ce apare în conductor sub influenţa forţelor electrodinamice;

M – momentul forţei;
W – modulul de rezistenţă;

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Se examinează barele colectoare plasate pe lat:
b= 10 mm;
h= 100 mm;
a= (0,6-0,8)m =0,8 m;
173,2 J 173,2 J
Reieşind din considerentele că: 200  f 0  2
 ; l2 
200

q
;
l q

b  h 3 1,0 10 3
J lat    83,333 cm 4 ;
12 12
173,2 83,333
l2    2,5 m; l  1,581 m ;
200 1000

Se efectuează verificarea barelor colectoare la stabilitate mecanică:

iş2  l 2 59800 2  2,5
 calc  3  10 8  K f   3  10 8  1   11.599 MPa;
W a 16,667  0,8

a= 0,8 m;
Kf= 1;
b  h 2 1  100
W   16,667 cm 3 ;
6 6
σadm=40 MPa>σcalc=11.599 MPa;
Se efectuează alegerea izolatoarelor de suport:
i ş2 27504 2
Fcalc  3   l  K h 10 7  3  1,581  2 10 7  414,299 H ;
a 0,8

Din [2], tabelul 5.7 pag, 282 se aleg izolatoarele de tipul ИО-6-3,75 cu Hiz=100 mm:

H 200
Kh    2; unde: H=Hiz+h=100+100=200 mm;
H iz 100

Fadm=3750 H ; Fcalc=414,999 H < Fadm=3750 H .

2.4.2. Alegerea conductoarelor barelor în circuitul transformatorului din

partea joasă a tensiunii:
Alegerea conductoarelor barelor din circuitul transformatorului din partea joasă a
tensiunii se efectuează după curentul maximal de lucru a transformatorului:
S nom.TR 16000
I norm  I nom.TR    439.88 A ;
2  3  U nom 2  3  10.5
I max  1,35  439.88  593.73 A ;

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 În acest caz se aleg aceleaşi bare colectoare în circuitul transformatorului din partea
joasă a tensiunii ca şi barele colectoare din circuitul generatoarelor, fiindcă curenţii după
care se efectuează alegerea nu depăşesc valorile.

2.4.3. Alegerea conductoarelor barelor în circuitul pe partea înaltă a tensiunii:

Bare colectoare la tensiunea de 110 kV sunt formate din 3 conductoare pe fază aşezate în
vîrful unui triunghi echilateral.
Verificarea secţiunii la încălzire:
I cerut  I adm ;
S nomatr 16  10 3
I norm  I cerut    84.6 A ;
3  U nom 2 3  110

1.Din catalog alegem acel conductor care respectă condiţia:

nom
I adm  I cerut
se alege conductorul de tipul AC-70/11
265 A  84.6 A ;
2.Secţiunea aleasă se verifică la stabilitate termică:
B sc
q min   q ales ;
C
3.Din [1] ,tabelul 3.14 alegem C=91 As1/2/mm2
1.6  10 6
q min   13.9 mm2 ;
91
qmin  qales
 sc.adm   sc
Conform tabelului 3.12 [1] alegem:
 sc.adm  200 0 C
 0  25 0 C
2 2
I 
  25   200  25  
84.6 
 n   0    adm   0 nom    cerut   42.8 C ;
0

 I adm   265 

4.Determinăm fn din [1] pag.188:

f n  55 0 C , k  1.054  10 2 mm 4 0 C /  A 2  s  ;
k 1.054  10 2
5. f sc  f n   B sc  55   1.6  10 6  58.44 0 C ;
q2 70 2

f sc  58.44 0 C   sc  68 0 C ;

Deci se observă că la stabilitatetermică se verifică

680C< 2000C ;

La stabiitate electrodinamică nu se verifică deoarece conductorul – bară este parcurs de

kA, şi I p 0 k 2  2.64 kA;
( 3)
curenţii de scurtcircuit : i ş  6.67

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 În cazul dat vom efectua verificarea la efectul corona.
 0.299 
E 0  30.3  1  m ;
 r0 

unde m este coeficient, care depinde de rogozitatea suprafeţei conductorului;
Pentru conductoare fasciculare m=0,82 ;
r0 –raza conductorului:
r0=5.5 mm ;
 0.299 
E0  30.3  0.82  1    34.7 kV/cm ;
 0.55 
Supratensiunea cîmpului electric împrejurul conductorului se determină după formula:
0.354  U
E k
Dmg ;
n  r0  lg
rech
unde:
r0
k  1 2  3  ; rech  3 r0  q 2 ;
q
5.5
k  1 2 3   1.27 ; rech  3 0.55  7 2  3 cm;
70
Dmg  1.26  D ,
0.354  110
D3, E  1.27   27.2
Dmg  1.26  3  3.78 ; 3  0.55  lg
378 kV/cm ;
30

Condiţia descărcării corona este următoarea :

1.07  E  0.9  E 0
1.07  27.2  0.9  34.7
29.1  31.23

În aşa caz conductorul AC-70/11 satisface condiţiile efectului corona.

III. ELABORAREA SCHEMEI SERVICIILOR PROPRII A CENTRALEI

ELECTRICE

3.1 Determinarea consumului de putere a serviciilor proprii a centralei

electrice.

Elementele care sunt absolut necesare pentru o funcţionare economică şi sigură a

centralei electrice sunt:
- mecanismele antrenate de motoarele electrice şi turbine cu abur,
- receptoarele electrice de toate tipurile,
- reţelele electrice în cablu,
- transformatoarele coborâtoare,

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 - sursele de energie independente de sistem,
- instalaţiile de comandă.
Toate acestea reprezintă sistemul de servicii proprii a CE. Funcţionarea normală a
CE este posibilă numai în cazul funcţionării sigure a sistemului de SP.
Puterea activă consumată de sistemul de servicii proprii a unui CTE pe cărbune se
determină în felul următor PSP  (8  14%)  PnG .
În cazul nostru vom avea :
PSP  (8  14%)  PnG  0,1  12  1,2 MW ;

unde PnG  puterea nominală a generatorului;

Puterea activă a SP sumară este:
PSP  3  PSP  3  1,2  3,6 MW ;

Puterea aparentă a SP se determină cu formula ;

S SP  PSP  k s  3,6  0,8  2,88 MVA;

unde k s  coeficient care se determină din [1] tab.5.2 pag.445.

Schema SP este prezentată în următoarea figură:

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 110 kV

TLS1 TLS2

10kV
TM-
4000/
10/85

~ TM-4000/10/
85
~ TM-4000/10/
85
~ TM-
G1 G2 G3 4000/
10/85

6 kV

Fig.19 Schema SP a CE.

Transformatoarele din circuitul SP sînt alese după tensiune şi curentul cerut.

U retelei  10.5 kV ;

S SP  2,88 MVA;

S SP 2880
I cerut    158.358 A;
3  U retelei 3  10.5

Se alege transformatorul de tipul TM – 4000/10-85У1.

Parametrii nominali ai transformatorului:
Tabelul 21

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Tipul Un1, kV Un2, kV Pmg kW Ps.c. kW I0 % Us.c. %
TM-
4000/10- 10.5 6.3 5.2 33.5 0.9 7.5
85У1

3.2 Elaborarea schemei de măsurări în toate circuitele centralei electrice.

Controlul regimului de funcţionare a echipamentului principal şi secundar la o CE se face

cu ajutorul aparatelor de control şi măsură.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 LEA PA

PVA PW
PV PO

PV PV PI PI

Hz Hz фип
110 kV

PA Q0,
QA0
PVA PW

PI PK фип

T1
PF PV PVf

PVA PW

PV PV PA
PA
QB, QA
PF PF
10 kV

PA PA PA

PA PA PW PW PVA PV

PI UP UQ
PI PK PI
Sistemul de exitaţie
PA PV PV
Sarcina Secţia de turbine

~ PW PF PV

TV

S. P.

Fig. 20. Schema de măsurări în circuitele CE.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 3.3 Alegerea şi verificarea clasei de precizie a transformatorului de curent şi a
transformatorului de tensiune instalate în circuitul generatorului.

TA2

W var Wh Hz V W Hz A

TA1

UP UQ

TV
c
b
a

G
A A A

TA3

Fig.21. Verificarea la clasa de precizie a transformatorului de curent instalat în circuitul

generator.
Transformatorul de curent se alege după curentul nominal al generatorului:
I max  1375 A;

Se alege transformatorul de curent de tip ТЛ-10T3 .

Parametrii nominali ai transformatorului:
Tabelul 22
U nom , kV I1nom , A I 2 nom , A Clasele de precizie i l.d , kA I T , kA tT ,s r2nom , 

10 1500 5 0.5/10P 81 31,5 4 1,2

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Se verifică TA după sarcina secundară, utilizând schema de conexiune şi datele de
catalog. Pentru a putea efectua verificarea TA este nevoie de a cunoaşte tipul şi
parametrii aparatelor de măsură conectate în secundarul TA.
Tipul şi parametrii aparatelor de măsură conectate în secundarul TA
Tabelul 23
Aparatul Tipul Sarcina VA, fază
A B C
Watmetru Д-335 0.5 - 0.5
Varmetru Д-335 0.5 - 0.5
Ampermetru Э-335 - 0.5 -
Contor de СА3-И681 2.5 - 2.5
energie activă
Contor de СА3-И681 2.5 - 2.5
energie activă
Total 6 0.5 6
observăm că cel mai mult sînt încărcate TA din faza A şi C.

Pentru conectarea aparatelor din secundarul TA se recomandă de utilizat conductor

cu miez din aluminiu cu secţiunea  4  6  , mm 2 .
Rezistenţa sumară a aparatelor se determină cu ajutorul relaţiei:
S ap 6
rap  2
  0.24 ;
I 2 nom 25

Rezistenţa admisibilă a conductoarelor se determină cu relaţia:

rcond  z 2 nom  rap  rc  1.2  0.24  0.1  0.86 ;

unde, rc  0.1 -rezistenţa tranzitorie a conductoarelor, pentru numărul aparatelor

n  3.
Transformatoarele de curent sunt unite în stea completă. Lungimea orientativă

  l cal 0.0283  75
L  75 m . q   2.5 mm 2 ;
rcond 0.86

Alegem cablul АКРВГ cu secţiunea conductoarelor 4 mm 2 .

  lcal 0.0283  75
rcond    0.53 mm 2 ;
q 4
z 2 calc  rcond  rap  rc  0.53  0.24  0.1  0.87 ;

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Alegerea cablului:
Tabelul 24
Parametrii calculaţi Parametrii din catalog
U reţ  10 kV U nom  10 kV
I max  1375 A I nom  1500 A
iş  59.8 kA il . d .  81 kA
r2  0.87  r2nom  1.2 

Alegerea transformatorului de tensiune se efectuează după sarcina secundară.

Tipul aparatelor conectate în secundarul TV:
Tabelul 25
Sarcina
Aparat Tip Sonf Nr. onf cos φ sin φ Nr. apar.
P, W Q, VAr
Voltmetru Э-335 2 1 1 0 3 6 -
Watmetru Д-335 1.5 2 1 0 2 6 -
Varmetru Д-335 1.5 2 1 0 2 6 -
Frecvenţmetru Э-362 1 1 1 0 2 2 -
Înregistrator
фип 3 2 1 0 2 12 -
de impulsuri
Contor de СА3-
2 2 0.38 0.925 3 12 29.1
energie activă И681
Contor
de energie СР4-
3 2 0.38 0.925 1 6 14.5
reactivă И676
Total 50 43.6

Sarcina secundară a TV se determină cu formula:

S2  P2  Q2  50 2  43.6 2  66.34 VA;

Alegem TV de tipul ЗHOM-10 cu S 2 nom  75 VA în clasa de precizie 0.5.

S 2   66.34 VA  S 2 nom  75VA;

TV va lucra în clasa de precizie dată.

10000 100 100
, , .
3 3 3

3.4 Alegerea schemei de comandă, control şi semnalizare a întrerupătorului

din circuitul liniei electrice 10 kV.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 În circuitul LE-10 kV este ales întrerupătorul de tip ВMПЭ-10-1600-31,5.
Vom analiza schema de comandă, control şi semnalizare a acestui întrerupător.
Controlul şi comanda pot fi realizate local, de la distanţă sau prin telemecanică.
Comanda şi controlul local se efectuează de la cutiile de lângă aparate, iar comanda şi
controlul la distanţă se realizează prin conductoarele cablurilor din circuitele secundare la
o distanţă limitată de căderile de tensiune a conductoarele din incinta centralei.
În centrale se foloseşte comanda şi controlul la distanţă al întrerupătoarelor.
Comanda la faţa locului există la toate aparatele de comutaţie. Vom analiza comanda şi
controlul întrerupătorului din circuitul LE-10 kV acţionat cu dispozitiv electromagnetic.
Comanda întrerupătorului la faţa locului se realizează cu cheia de comandă locală cu
trei poziţii:
- neutră - N,
- comanda de conectare - C.C.,
- comanda de deconectare - C.D.
În poziţia neutră minerul cheii este fixat vertical. Pentru realizarea comenzii de
conectare, cheia se roteşte cu 45 spre dreapta şi contactele 1-3 se închid. Realizarea
comenzii de deconectare se face rotind cheia cu 45 spre stânga, se închid contactele 2-
4.
Cheia de tip PMOV se asamblează cu mai multe perechi de contacte, poziţia închisă
a cărora este indicată prin punctele marcate pe liniile verticale întrerupte.

CD N CC
CD CC

1 3

2 4

Fig. 22. Vederea frontală şi diagrama cheii de comandă locală de tip PMOV.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 +BC -BC

QS1
CD N CC CM
DA1 SQ1
1 3

DA2
2 4
QS2
KL YAT
P

Fig. 23. Schema de principiu pentru comanda întrerupătorului.

Deoarece electromagnetul de conectare a dispozitivului de acţionare

electromagnetic consumă un curent de intensitate mare, pentru el este montat un circuit
aparte comutat cu un contact intermediar (CM).

+EY -EY

QS1 QS2

CM1 YAT CM2

Fig.24. Circuitul electromagnetului de conectare.

Pentru a conecta întrerupătorul, rotim cheia de comandă în poziţia „comanda de

conectare”, contactele 1-3 închid circuitul:
- bara de comandă (+BC),
- contactele 1-3,
- contactul dispozitivului de acţionare DA1,
- contactul auxiliar al întrerupătorului SQ1,
- bobina contactorului intermediar CM ,
- bara de comandă BC.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Bobina contactorului CM este pusă sub tensiunea de 220V, ea atinge echipajul
mobil şi închide contactele CM1, CM2 din figura 3.6 şi prin aceasta pune sub tensiune
electromagnetul de conectare al întrerupătorului YAT.
Pentru deconectarea întrerupătorului trebuie să rotim cheia în poziţia “comanda de
deconectare”. În această poziţie cheia închide circuitul:
- (+BC) ,
- contactul 2-4 ,
- contact auxiliar al întrerupătorului SQ2 ,
- electromagnetul de deconectare (YAT),
- (-BC).
Electromagnetul de deconectare acţionează asupra clichetului care eliberează
mecanismul de declanşare liberă şi întrerupătorul se deschide.
Întrerupătorul se declanşează automat prin protecţie cu contactele normal deschise
ale ieşirii instalaţiei de protecţia prin relee.
Anclaşarea şi declanşarea repetată apare când există un impuls de lungă durată de
conectare şi simultan acţionează protecţia prin relee fiindcă întrerupătorul se închide pe
un s.c.. Pentru a evita distrugerea întrerupătorului, săriturile sunt blocate cu două
contacte ale dispozitivului de acţionare PA1 şi PA2.
Dacă întrerupătorul se închide pe un s.c., atunci contactul P este închis şi comanda
de declanşare a întrerupătorului v-a fi îndată după închiderea contactului SQ2.
Concomitent cu funcţionarea electromagnetului de deconectare se deschide
contactul PA1 şi se închide contactul PA2.
Întrerupătorul se închide pe s.c. o singură dată după ce se va declanşa automat prin
protecţie care în plus va semnaliza declanşarea întrerupătorului cu ajutorul releului de
semnalizare KL.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Comanda întrerupătorului de la distanţă.
Pentru realizarea comenzii întrerupătorului de la distanţă se foloseşte cheia de
comandă de la distanţă (CCD) cu şase poziţii montată pe un pupitru care se află în camera
de comandă.
Cheia de comandă de tip PMOVF-133663 IO 2/D120, este un comutator-pachet cu
mai multe contacte. Ea este cu două poziţii fixe şi cu autorevenire din poziţiile operative
în poziţiile fixe.
Schema de comandă şi semnalizare a întrerupătorului de la distanţă şi de la faţa
locului este reprezentată în fig. 24.
(+) +EC -EC
CCL
QS1 QS1

1 3

CCD
PP PC
CD D C CC HLG R1 KM
DA1 SQT
15 14
13 14 DA2
13 16
5 8
YAT
HLR R2 SQC
21 23
17 18
19 18
7 6

CCL

2 4

P KL

Fig. 25. Schema de comandă şi semnalizare a întrerupătorului de la distanţă şi de la

faţa locului.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 4. ELABORAREA CONSTRUCŢIEI INSTALAŢIILOR DE DISTRIBUŢIE A
C.T .E.

4.1 Alegerea tipului instalaţiilor de distribuţie (ID), şi amplasarea lor pe teritoriul

centralei.

Elaborarea schemei electrice de conexiune 10,5 kV.

La tensiunea de producere se folosesc ID cu un singur sistem de bare colectoare, legat
în inel şi secţionat longitudinal cu întreruptor.

TДН TДН
PBP PBP BMП PBP

BMП

PБCΓ PБCΓ PБCΓ

TM TM TM TM
~ ~ ~ ~
G1 G2 G3 G4

. . . .

SP SP PS PS

7 LINII C L. 7 LINII
Fig. 26. Schema principală a ID-10 kV.

Bobinele de reactanţă dintre secţii servesc pentru limitarea curenţilor de s.c.

În caz de oprire a unui generator consumatorii locali se alimentează de la generatoarele
rămase în funcţionare. Pentru a exclude pierderile de tensiune în reactorul dintre secţii el
se şuntează cu un separator.
Curentul nominal al bobinei de reactanţă trebuie să corespundă curentului de sarcină a
secţiei.
Consumatorii locali sunt conectaţi prin intermediul unei bobine de reactanţă jumilată.
Avantajele:
- simplă în construcţie,
- permite utilizarea celulelor prefabricate,
- simplicitatea operaţiunii cu separatoarele,
- ieftină,
- fiabilitate ridicată,
- în caz de avarie centrala nu se v-a deconecta de la sistem în întregime, dar numai
partea defectată.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Dezavantajele:
- în caz de avarie şi de reparaţie a unei secţii consumatorii importanţi rămîn fără
rezervă iar consumatorii simpli sînt deconectaţi.

Elaborarea schemei electrice de conexiune 110 kV.

La această tensiune de producere se folosesc ID cu două sisteme de bare colectoare.

W1 W2 W3 W4 W5 W6

B0

Î1 Î0
CL
(CT)

1 Sistem BC
2 Sistem BC
ID-110 kV
TR TR

Fig. 27. Schema principală a ID-110 kV.

În regim normal de lucru schema se află în starea următoare:

- Bara de ocolire fără tensiune ÎO deconectat conexiunile sunt distribuite uniform între
sistemele de bare, iar separatoarele respective sunt închise sau deschise .
ÎO permite înlocuirea oricărui alt întreruptor fără întreruperea alimentării conexiunii
respective,(la efectuarea manevrelor cupla longitudinală trebuie să fie conectată).

4.2 Descrierea colii grafice.

Schema electrică este reprezentarea grafică a instalaţiei electrice existente pe teren.

Schemele electrice sunt foarte diverse, diversitatea lor depinde de puterea generatorului şi
transformatorului montate în centrala electrică şi bineînţeles procesul tehnologic de
producere a energiei electrice în locul amplasării instalaţiei a sistemului energetic.

Întocmirea schemei electrice se efectuează ţinând cont de următoarele condiţii:

- Să asigure fiabilitatea funcţionării, adică localizarea accidentului;

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 - Schema electrică trebuie să fie simplă şi uşor sesizabilă de deservire.
Uşurinţa perceperii schemei electrice este asigurată prin calea de transport a
energiei electrice în centralele electrice de jos în sus. Ea asigură orientarea
rapidă a personalului de deservire în timpul executării manevrelor
operaţionale în regimurile normale şi de avarie;
- Schema trebuie să asigure securitatea în exploatare;
- Schema trebuie să fie cât mai ieftină;
- Extinderea schemei (flexibilitate).
Schema electrică monofilară de distribuţie la instalaţia cu tensiunea de 110 kV se
reprezintă de regulă cu două sisteme de bare colectoare şi un circuit de ocolire reieşind
din condiţiile menţionate mai anterior.
În acest proiect de curs s-a reprezenta schema electrică monofilară a instalaţiei de
distribuţie cu tensiunea de 110 kV care are următoarele avantaje şi dezavantaje:
Avantajele:
- simplă şi uşor înţeleasă,
- simplicitatea operaţiunii cu separatoarele,
- ieftină,
- fiabilitate ridicată,
- în caz de avarie numai un generator şi numai o parte din consumatori vor
fi deconectaţi.
Dezavantajele:
- în caz de avarie şi de reparaţie a unei secţii consumatorii importanţi rămân fără
rezervă iar consumatorii simpli sînt deconectaţi.

CONCLUZII

În această lucrarea a fost proiectată o centrală electrică cu puterea de 48MW.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 Centrala electrică este dotată cu patru generatoare de tip T-2-12-2 la tensiunea de
producere 10,5 kV. Energia este evacuată în sistem prin intermediul a două
transformatoare de legătură cu sistemul TLS cu două înfăşurări. Rolul centralei în sistem
nu nu este prea important.
În capitolul 1 a fost elaborată schema de principiu a centralei, au fost construite şi
prelucrate curbele de sarcină a consumatorilor locali şi a liniilor de tensiune înaltă, au fost
stabilite două variante a schemei centralei, în care au fost alese şi verificate
transformatorul de tip:ТДН-1600/110, pentru schema 1 şi transformatorul de tip: ТДTН-
25000/110, pentru schema 2. În urma calculelor tehnico-economice, unde a fost folosită
metoda CTA, schema 2 s-a dovedit a fi nerentabilă. Deci calculele de mai departe au fost
efectuate pentru schema 1.
În capitolul 2 a fost efectuat calculul curenţilor de s.c.trifazat, au fost alese aparatele
de comutaţie şi conductoarele din circuitul schemei. Efectuînd calculul curenţilor de s.c.,
se observă că valorile obţinute ale curenţilor de s.c. sunt reale, ceea ce ne arată că
producerea energiei electrice la tensiunea de 10,5 kV este rentabilă. Aparatele de
comutaţie au fost verificate la stabilitatea electrodinamică şi termică, iar conductoarele la
stabilitatea termică şi mecanică.
În capitolul 3 s-a elaborat schema serviciilor proprii a centralei şi schema de măsurări
în toate circuitele centralei de asemenea s-a ales şi s-a verificat clasa de precizie a TA de
şi TV .
În capitolul 4 a fost elaborată schema de conexiune a ID-10,5 kV şi au fost descrise
avantajele şi dezavantajele ei.
Partea grafică a lucrării constă din o coală A1. Şi este prezentată schema electrică
monofilară a centralei electrice .

BIBLIOGRAFIE

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

 1. Рожкова Л.Д., Козулин В.С.. Электрооборудование станций и подстанций.
Mосква: Энергоатомиздат 1987.

2. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П.. Электрическая частъ электростанций и

подстанций. Mосква: Энергоатомиздат 1989.

3. С.С. Рокотяна и И.М. Шапиро Справочник по проектированию электро-

энергетических систем.

4. Arion Valentin, Codreanu Sergiu. Bazele calculului tehnico-economic al sistemelor de

transport şi distribuţie a energiei electrice. Chişinău UTM 1998.

5. Василъев А.А. Крючков И.П. Электрическая частъ станций и подстанций.

Mосква: Энергоатомиздат 1990.

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data