MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea de Energetică

Catedra Electroenergetica

Referat

la lucrarea de laborator nr.1

La disciplina „Partea electrică a centralelor”

Tema: Întreruptoare cu ulei puţin

A elaborat
studentul gr. EI-001: Sîngereanu V.

A verificat: conf. A.Palii

Chişinău 2004
 Întreruptoare cu ulei puţin

Scopul lucrării: studierea construcţiei, principiul de funcţionare şi domeniul de

utilizare a întreruptoarelor cu ulei puţin

1. Cum se realizează izolaţia între piesele conductoare ale întreruptoarelor cu ulei puţin: a –
între pol şi pămînt, b – între polii vecini, c – între contactele deschise ale întreruptoarelor?

Izolaţia între piesele conductoare ale întreruptoarelor cu ulei puţin se realizează: între pol şi
pămînt, între polii vecini: aer şi materiale izolante solide-porţelan, răşini sintetice etc; între
contactele deschise ale întreruptoarelor – aer şi parţial ulei.

2. Pentru ce este utilizat uleiul în întreruptor, care este volumul lui şi cum se determină
nivelul lui?

În întreruptoarele cu volum mare, uleiul serveşte atît pentru stingerea arcului electric cît şi
pentru a izola conductoarele între ele şi cuva metalică legată la mămînt. Volumul uleiului, de
exemplu pentru Y-220-40, constituie 27 t.
În întreruptoarele cu volum mic, uleiul serveşte numai ca mediu de stinge a arcului electric.
Volumul uleiului 5,5 – 8 kg.
Nivelul uleiului este verificat prin indicator (13).

3. Explicaţi procesul de stingere al arcului electric în timpul declanşării curenţilor mari şi

mici?

În timpul separării contactelor, între ele se amorsează arcul electric sub influenţa temperaturi
înalte a arcului electric, uleiul se evaporă ţi se descompune în gaze. Volumul acestor gaza conţine
50% de vapori de ulei, 35% de hidrogen şi 15% de hidrocarburi diferite. Aceste gaze sint
inflamabile, dar arderea lui în ulei este impasibilă din cauza lipsei oxigenului. Aşadar, coloana
arcului electric se află într-o ambianţă da gaz. Cantitatea uleiului descompus este mica, dar volumul
gazelor este considerabil; la descompunerea unui gram de ulei se formează 1500 cm3 de gaze
reduse la presiunea atmosferica si temperatura camerei. La început, cind contactul mobil încă nu a
deschis canalele orizontale, în camera creşte brusc presiunea şi o parte din ulei se ridica şi
comprimă aerul în camera elastică formînd un fel de tampon pneumatic, îndată ce se deschide
primul canal orizontal, se formează un suflaj transversal al arcului electric cu un amestec de gaze şi
vapori de ulei. Apoi contactul mobil deplasîndu-se în sus deschide al doilea şi al treilea orificii
orizontale. Arcul electric lungit este suflat transversal şi pus în contact cu plăcile izolante ale
camerei de stingere, care contribuie la răcirea si deionizarea lui. Hidrogenul, care are o
conductivitate termica mare şi o viscozitate mică, asigură o răcire intensă şi deci o deionizare
rapidă. În timpul trecerii curentului prin zero presiunea în bila de gaze se micşorează, iar aerul
comprimat din camera elastică sa destinde şi injectează uleiul în zona arcului electric, contribuind
la deionizarea acestuia. Deci arcul electric este deionizat, fragmentat şi stins. Amestecul de gaze cu
ulei trecînd prin orificiile orizontale se îndreaptă prin canalele verticale spre partea de sus a polului.
Deschiderea primelor două canale aste suficientă pentru a stinge arcul electric format de un curent
de mare intensitate, fiindcă se degajă un volum considerabil de gaze, care asigura un suflaj intens.
În timpul declanşării curenţilor de intensitate mica în cameră se formează o presiune mică de
gaze. Intensitatea suflajului transversal aste insuficientă şi arcul nu se stinge in timpul deschiderii
tuturor orificiilor orizontale. În cazul acestuia arcul se întinde în partea de sus a camerei de stingere
unde atinge uleiul din alveole şi îl descompune în gaze. Aceste gaze măresc presiunea, asigură un
suflaj longitudinal şi stingerea arcului în timpul ieşirii contactului mobil din cameră. Durata
stingerii arcului electric nu depăşeşte 0,025 s.
4. Cu ce scop se montează în întreruptor contactele de lucru şi de stingere? În ce succesiune
funcţionează ele?

Pentru curenţi nominali mari se montează în paralel la fiecare pol de întreruptor un separator
(numit contacte de lucru). Acţionarea lor se face cu un defazaj faţă de contactele de stingere. La
declanşare se deschid mai întîi contactele de lucru, fără arc electric, apoi contactele de stingere. La
anclanşare se închid mai întîi contactele de stingere, apoi contactele de lucru, care preiau astfel o
parte din curentul total.

5. De explicat caracteristicile întreruptorului examinat.

Întreruptoarele tip VMP sînt fabricate pentru tensiuni nominale de 10 ..35 kV, curenţi
nominali de 830 ... 3200 A cu curenţi de rupere de 20 si 31,5 kA.
În reţelele electrice in ultimul timp au inceput să instaleze întreruptoare cu ulei puţin de tip
VK-10 şi cu vid. Aceste tipuri au gabarite mai mici faţă de VMP-10.

6. De precizat condiţiile de alegere ale întreruptoarelor.

 Parametri din catalog Parametri calculaţi
Tensiunea nominală, kV U nom  U retea
Curentul nominal, A I nom  I cerut
Curent de rupere, kA 2  I r  (1   n )  2  I p.  i a ,

Stabilitate electrodinamică, kA i ld  iş

Stabilitate termică, kA2s I T2  t T  Bsc

7. Pentru ce servesc aliajele din metaloceramică şi unde se folosesc în întreruptor?

Vîrfurile contactului fix şi a celui mobil sînt realizate din metalo-ceramica pentru ridicarea
stabilităţii termice la acţiunea arcului electric.

8. Pentru ce serveşte separatorul de ulei?

După stingerea arcului electric gazele ies în afară prin deschizăturile separatorului de ulei 8 şi
a capacului de sus. Vaporii de ulei se condensează în partea de sus a polului şi uleiul condensat se
scurge in camera de stingere a arcului electric. Cînd camera se umple cu ulei, întreruptorul e gata să
funcţioneze din nou. Timpul necesar pentru o noua funcţionare este 0,5 s.

9. Cum se scoate şi cum se adaugă uleiul în întreruptor?

Uleiul în întreruptor se scoate prin bulonul de golire (17) şi se adaugă prin orificiu în capacul 9.

10. Pentru ce serveşte amortizorul cu ulei, camera elastică?

Amortizorul cu ulei serveşte pentru amortizarea eforturilor mecanice la stingerea arcului

electric, camera elastică serveşte pentru formarea tamponului pneumatic şi apoi suflajului
transversal al arcului electric cu un amestec de gaze şi vapori de ulei.

11. De explicat tensiunea nominală şi tensiunea maximă de serviciu a întreruptorului.

Tensiunea nominală este tensiunea efectivă între două faze pentru care este destinat
întreruptorul.
Tensiunea maximă de serviciu este tensiunea maximă de serviciu a reţelei, respectiv, cea mai
mare valoare efectivă a tensiunii între două faze, definită într-un punct al reţelei şi la un moment
dat, în condiţii normale de exploatare.

12. Ce numim curent nominal al întreruptorului.

Curent nominal al întreruptorului este curentul de lungă durată la trecerea căruia temperatura
întreruptorului nu depăşeşte valoarea maximă admisă.

13. Cum se determină curent nominal al întreruptorului?

Curentul nominal al întreruptorului se prezintă în catalog.

14. Cum se determină curentul de rupere al întreruptorului prevăzut pentru reanclanşarea

automată? Care poate fi valoarea lui maximă?

Curentul de rupere al întreruptorului prevăzut pentru reanclanşarea automată trebuie să

suporte ciclul de operaţii D – 180 s – CD – 180 s – CD. Unde D – operaţia de deconectare, CD –
operaţia de conectare şi imediat deconectare, 180 – durata minimă a pauzei fără curent în secunde
(tpfc) şi este garantată de producător. Pentru întreruptoare înzestrate cu RAR t pfc = 0,3 – 1,2 s; cu
RAR rapidă tpfc = 0,3 s.

15. De explicat tensiunea tranzitorie de restabilire între contacte. Care poate fi valoarea ei
maximă?

Tensiunea tranzitorie de restabilire între contacte este tensiunea, care apare la polul
întreruptorului după stingerea arcului electric. Viteza de restabilire depinde de parametrii circuitului
(rezistenţă, capacitate, inductivitate). Procesul tranzitoriu care apare are un caracter oscilatoriu,
amplitudinea oscilaţiilor poate considerabil întrece valoarea nominală a tensiunii .

16. De explicat tensiunea de ţinere între contacte.

17. Ce numim timp propriu de deschidere, timp de deschidere, timp de închidere, pauză fără
curent?

Timp propriu de deschidere – intervalul de timp de la momentul primirii semnalului la

deconectare pînă la momentul începerii separării contactelor; timp de deschidere - intervalul de
timp de la momentul primirii semnalului la deconectare pînă la momentul stingerii arcului electric
în toate polurile întreruptorului; timp de închidere - intervalul de timp de la momentul primirii
semnalului la conectare pînă la momentul apariţiei curentului în circuit; pauză fără curent – timpul
de la stingerea arcului electric pîna la apariţia curentului îa următoarea conectare.

18. Ce reprezintă capacitatea de închidere a întreruptorului? Care este raportul dintre

capacitatea de închidere şi cea de rupere?

Capacitatea de închidere reprezintă cel mai mare curent de scurtcircuit pe care întreruptorul
trebuie să fie capabil să-l conecteze în condiţiile de utilizare şi funcţionare prescrise, într-un circuit
în care tensiunea corespunde tensiunii nominale a întreruptorului şi ciclu de operaţii prescris.
Pentru întreruptoare se realizează condiţia: I înch , nom  I rupere , i înch , nom  1  2 i rupere .

19. De explicat stabilitatea termică şi electrodinamică a întreruptorului.

Stabilitatea termică: pentru a asigura funcţionarea fără deteriorări termice (topiri, sudări de
contacte etc) ale aparatelor, trebuie ca valoarea garantată de fabricant pentru o solicitare cu durata
de 1 secundă (It) trebuie să fie mai mare decât impulsul termic (Bsc), deci să fie îndeplinită condiţia:
Bsc  I 2t  t t kA2s
Stabilitatea electrodinamică: pentru a asigura funcţionarea fără deteriorări mecanice ale
aparatelor, trebuie ca valoarea garantată de fabricant (Ild) să fie mai mare decât curentul de şoc, deci
să fie îndeplinită condiţia:
i şoc  I ld kA
unde işoc este curentul de şoc, Ild - valoarea maximă instantanee a curentului total de scurtcircuit.