Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Inginerie a Instalatiilor

Proiect Retele Termice

Student: Ghita
Petre
Anul V Gr I IC Seral

2015

Memoriu Justificativ
Obiectul studiului de fata il constituie proiectarea
elementelor unui sistem de alimentare cu caldura a unui
ansamblu urban si industrial in varianta bitubular inchis.
S-au analizat si comparat doua solutii de proiectare a acestui
sistem din punct de vedere al consumului de metal si al
consumului de energie.
Calculul sarcinii termice necesare a fost facut pentru un
microraion din cadrul ansamblului urban, in functie de aceasta
determinandu-se pe baza unei densitati termice egale si celelalte
microraioane ale ansamblului urban.
1. Alimentarea consumatorilor urbani si industriali, este
facuta prin intermediul unei CET amplasata la 500 de metri fata
de ora.
Agentul de incalzire este apa fierbinte cu parametrii 90/70
pentru consumatorii urbani si 150/70 pentru consumatorii
industriali in varianta racordarii directe, precum si 90/70 atat
pentru consumatorii urbani i 150/65 pentru consumatori
industriali in varianta racordarii indirecte, la o temperatura
exterioara de te= -21 [C].
2. Amplasarea retelei: Conductele de termoficare care
alimenteaza micoraionul M7 sunt amplasate in canale nevizitabile.
Pentru traseul retelei s-a adoptat solutia arborescenta, avand in
vedere practica din acest domeniu.
Punctele termice, in numar de 12, au fost amplasate in
subsoluri tehnice prevazute cu amenajari de protectie specifice.
Numarul lor a fost stabilit in conformitate cu normativele in
vigoare in functie de modul de racordare al consumatorilor. Pentru
conductele care alimenteaza consumatorii industriali s-a adoptat
o amplasare aeriana pe stalpi de sustinere din beton armat.

3. Reglarea furnizarii caldurii: Pentru reglarea furnizarii

caldurii s-au calculat si trasat doua grafice: unul aferent solutiei
de racordare directa cu amestec prin pompe si altul aferent
solutiei de racordare indirecta. In privinta furnizarii caldurii pentru
consumatorii industriali s-a adoptat utilizarea graficului de reglare
pentru consumatorii urbani.
4. Calculul sarcinii termice: Acest calcul are ca obiect
cunoasterea necesarului de caldura pentru incalzire, prepararea
apei calde de consum, in vederea dimensionarii retelei de
termoficare la parametrii etapei finale cand intra in folosinta
intregului ansamblu de locuinte
In functie de sarcina termica data din microraionul M 4 a fost
stabilita sarcina termica totala pentru intreg ansamblul de
locuinte: QT= 11,28 MW
.
In privinta consumatorilor industriali s-a adoptat aceeasi
metodologie de calcul si s-a determinat sarcina termica totala Q T=
114.6 MW
.
5. Calculul hidraulic: Au fost calculate debitele de agent termic
vehiculat in retea atat in varianta racordarii directe cu amestec
prin pompe cat si in varianta racordarii indirecte folosind schema
de preparare a apei calde in 2 trepte serie-paralel. Regimul
hidraulic a fost definit prin elaborarea calculelor de alegere a
elementelor, de stabilire a pierderilor de sarcina, in care s-a tinut
seama ca viteza agentului termic in conducte si presiunea
specifica sa se situeze in limitele normale, pentru a nu se pune in
pericol reteaua de termoficare. In urma acestor calcule s-a trasat
graficul piezometric in asa fel incat sa fie respectate toate
conditiile de buna functionare a instalatiei. Din analiza graficului
piezometric s-a optat pentru echiparea cladirilor cu radiatoare noi
din fonta si s-au stabilit inaltimile de pompare pentru grupurile de
pompare din CET astfel:
Solutia 1: Hc = 76.8 mH2O
Ha = 21.8 mH2O

Hst = 30 mH2O

Deasemenea s-au ales si diametrele diafragmelor de laminare

care trebuie montate la nivelul punctelor termice din microraionul
M4.
6. Calculul mecanic: Acest calcul are la baza elaborarea
schemei termomecanice. Schema termomecanica a fost realizata
pe baza planului de situatie si a recomandarilor privind preluarea
deformatiilor termice. In ceea ce priveste reteaua din microraionul
M4 s-a tinut seama de lungimile maxime admise rezultate din
conditia de a nu depasi tensiunea maxima admisa.

CUPRINSUL PROIECTULUI:

A. PIESE SCRISE
Tema proiectului
Memoriu Justificativ
Note de Calcul.
Capitolul 1. Reglarea furnizarii caldurii.

Capitolul 2. Calculul sarcinii termice.

Capitolul 3. Calculul hidraulic al retelei.
Capitolul 4. Calculul mecanic al retelei

B. PIESE DESENATE.
Plan de situatie pentru microraion.
Graficul de reglaj calitativ: varianta racordarii
directe si varianta racordarii indirecte.
Scheme de calcul hidraulic format A 3 pentru microraion,
ansamblul urban si industrial in cele doua variante de
racordare.
Graficul piezometric - varianta racordarii directe, respectiv
racordarii indirecte.
Schema termomecanica a ansablului urban si industrial.

Capitolul 1. Reglarea furnizarii caldurii

Prin reglarea furnizarii caldurii se intelege ansamblul de masuri si interventii realizate in
scopul obtinerii unui acord intre energia produsa de sursa si cea solicitata de consumator.
Procesul de baza considerat la trasarea graficelor de reglare este procesul de incalzire,
celelalte procese (preparare apa calda de consum, ventilare, consum tehnologic) aducand niste
corectii acestor grafice.
Trasarea graficelor de reglare:
Sarcina termica furnizata intr-un sistem de alimentare cu caldura centralizat se
calculeaza cu:
Q = Z * c * G * (T1-T2)
- Z = numarul de ore de functionare al sistemului de incalzire
- G = debitul de agent termic
- c = caldura specifica a agentului termic
- T1,T2 = temperatura pe conducta de ducere, respectiv de intoarcere in sistemul de
alimentare centralizata cu caldura.

Tipuri de reglare
-

reglare calitativa: T = variabil, G = constant;

reglare cantitativa: T = constant, G = variabil;

reglare mixta: T = variabil, G = variabil;

reglare intermitenta: Z = variabil, G, T = constant

Reglarea se poate face:

-

centralizata la sursa

locala la punctual termic

individuala la fiecare corp de incalzire

Graficul de reglare
Se reprezinta grafic variatia temperaturii agentului termic de incalzire pentru
consumatorii urbani si industriali in functie de variatia temperaturii exterioare.

Consumatori urbani:

t1 =

t2 =

t i 0.5t n
n
n
n

t i 0.5t n
n
n
n

1
1 m

1
1 m

T1 = t1 + u ( t1 t2 )

t1,t2 = temperatura agentului termic pe conducta de ducere, respectiv intoarcere a

retelei secundare.

T1 = temperatura agentului termic pe conducta de ducere in sistemul de alimentare

centralizata cu caldura.

ti = temperatura aerului interior preponderenta in incaperile consumatorilor

ti = +20 C (pt racordare serie-paralel)

tn = diferenta de temperaturi corespunzatoare regimului nominal

tn = ( t1 t2 )n = 90 70 = 20 C

tn = 20 C

n= ti tec

tec = temperatura exterioara de calcul

te = temperatura exterioara

te = [+ 10 C, tec]

= ti te

t1 t 2

ti

n =

m = coeficient experimental, care exprima capacitatea unui corp de incalzire de a

acumula, respectiv, a ceda caldura mediului in care este amplasat.

m = 0.33 radiatoare din fonta (CRP)

u = coefficient de amestec,
/

te

tDi

10

0.139

0.2038

92.5

39.76

10

0.278

0.3564

92.5

59.78

15

0.417

0.4941

92.5

78.43

-5

20

0.556

0.6231

92.5

96.26

-10

25

0.694

0.745

92.5

-15

30

0.833

0.8631

92.5

-18
-21

33
36

0.917
1

0.9325
1

92.5
92.5

113.4
130.2
4
140.2
3
150

(/n)1/(m+1)

tRi
27.9
5
36.1
5
42.9
8
49
54.4
1
59.4
3
62.2
9
65

tRx
9.86
22.1
3
32.2
7
41.1
9
49.1
2

G'/G
0.246
1
0.457
3
0.623
4
0.751
6
0.847
9

56.6
60.9
5
65

0.926
0.966
8
1

Consumatori industriali:

T1 =

t i 0.5Tn
n
n
n

t i 0.5Tn
T2 =

n
n

1
1 m

1
1 m

- T1,T2 = temperatura agentului termic pe conducta de ducere, respectiv intoarcere a

retelei principale
-

ti = temperatura aerului interior preponderenta in incaperile consumatorilor industriali

ti = 15 C (pt racordare serie-paralel)

tn = diferenta de temperatura corespunzatoare regimului nominal

tn = ( T1 T2 )n = 150 65 = 85 C.

n= ti tec

te = temperatura exterioara

te = [+ 10 C, tec]

= ti te

T1 T2

ti

n =

m = coeficient experimental, care exprima capacitatea unui corp de incalzire de a

acumula, respectiv, a ceda caldura mediului in care este amplasat.

m = 0 aeroterme
/

te

tDi

10

0.139

0.2038

92.5

39.76

10

0.278

0.3564

92.5

59.78

15

0.417

0.4941

92.5

78.43

-5

20

0.556

0.6231

92.5

96.26

-10
-15

25
30

0.694
0.833

0.745
0.8631

92.5
92.5

113.4
130.2

(/n)1/(m+1)

tRi
27.9
5
36.1
5
42.9
8
49
54.4
1
59.4

tRx
9.86
22.1
3
32.2
7
41.1
9
49.1
2
56.6

G'/G
0.246
1
0.457
3
0.623
4
0.751
6
0.847
9
0.926

-18
-21

33
36

0.917
1

0.9325
1

92.5
92.5

4
140.2
3
150

3
62.2
9
65

60.9
5
65

0.966
8
1

Compararea graficelor de reglare

Din compararea graficelor de reglare rezulta ca permanent consumatorii urbani solicita
din sistemul de termoficare temperature mai ridicata decat consumatorii industriali. Deoarece
avem la dispozitie o sursa unica pentru prepararea agentului termic si o retea de transport si
distributie cu tronsoane comune pentru cele doua tipuri de consumatori, vom alege curba de
reglare specifica consumatorilor urbani si pentru consumatorii industriali.

T1i T2i

ti
2

T1u T2 x

ti
2

k * S *
Q=

k '*S *
=

ti=15C
T2x=T2i-(T1u-T1i)
Q=G*c*( T1i-T2i)=G*c*(T1u-T2x)

G' T1i T2i

G T1u T2 x
=

te

tDi

10

0.139

0.2038

92.5

39.76

10

0.278

0.3564

92.5

59.78

15

0.417

0.4941

92.5

78.43

-5

20

0.556

0.6231

92.5

96.26

-10
-15

25
30

0.694
0.833

0.745
0.8631

92.5
92.5

113.4
130.2

(/n)1/(m+1)

tRi
27.9
5
36.1
5
42.9
8
49
54.4
1
59.4

tRx
9.86
22.1
3
32.2
7
41.1
9
49.1
2
56.6

G'/G
0.246
1
0.457
3
0.623
4
0.751
6
0.847
9
0.926

-18
-21

33
36

0.917
1

0.9325
1

92.5
92.5

4
140.2
3
150

3
62.2
9
65

60.9
5
65

0.966
8
1

Stabilirea punctului de frangere a graficului de reglare

S-a constatat ca in preajma unei temperaturi exterioare ridicate, temperaturile agentului
termic primar pe conducta de ducere sunt relative scazute, incat nu pot permite prepararea apei
calde de consum menajer la temperatura normata de 55C.
In aceasta situatie se limiteaza graficul de reglare la 65C, pentru satisfacerea
procesului de producere a apei calde de consum.
Temperatura agentului termic primar,pentru consumatorii industriali, pe conducta de
intoarcere se limiteaza la temperatura de 15C.
Stabilirea temperaturii corespunzatore punctului de frangere si a temperaturii exterioare medii
de lunga durata
T1'
65
t1 '
47.5
t 2'
42

T1''
92
t1''
63
t2''
52

pt t.ec = - 21C

T1u
130
t1u
95
t2u
70

t.em (-2...1) C

T',t'(temperaturi corespunzatoare pct de frangere)

T'',t''(temperaturi corspunzatoare temperaturii medeii de lunga durata)

Capitolul 2. Calculul sarcinii termice. N= 4 (nr de ordine)

Cartier
M1
M2
M3
M4
M5
M6
M7
M8
M9

S
m^2
95138
98889
99386
95138
95138
86538
104970
95138
86538

DENUMIRE

dincalzire
MW/m^2

da.c.c
MW/m^3

9.98549E-05

1.87228E-05

Qinc
MW
9.500
9.875
9.924
9.500
9.500
8.641
10.482
9.500
8.641

M1
M2
M3
M4
M5
M6
M7
M8
M9

Qinc
MW
9.500
9.875
9.924
9.500
9.500
8.641
10.482
9.500
8.641

Qacc
MW
1.781
1.851
1.861
1.781
1.781
1.620
1.965
1.781
1.620

Total
Rezidential

85.563

16.043

PTI1
PTI2
PTI3

30.8
39.6
38.4

1.54
2.376
1.92

Qtotal
MW
11.281
11.726
11.785
11.281
11.281
10.261
12.447
11.281
10.261
101.60
6
32.3
42.0
40.3

TOTAL
INDUSTRIAL

108.8

5.8

114.6

Qa.c.c
MW
1.781
1.851
1.861
1.781
1.781
1.620
1.965
1.781
1.620

194.4

TOTAL

21.9

QCEC Total

216.2
227.1

CALCULUL DEBITULUI DE AGENT TERMIC

Consumatori urbani
Avand in vedere modul de racordare a consumatorilor urbani la reteaua principala de
distributie a agentului termic primar (doua trepte, serie- serie ), debitul de agent termic se va
calcula astfel:
GP.T= Gincalzire+Ga.c.c
-

Gincalzire = debitul de agent termic pentru incalzire

Ga.c.c= debitul de agent termic pentru prepararea apei calde de consum menajer

GP.T = debitul total de agent termic primar necesar la punctul termic.

P .T

Qincalzire
c * T1 t 2 n
Gincalzire=

[t/h]

Q a.c.c 2 P.T
[t / h ]
c * T1 ' T3

T3 ; 32...350 C

Ga.c.c =
-

Qa.c.c(2)P.T = sarcina termica necesara pentru prepararea apei calde de consum

menajer, preluata din reteaua termica, in treapta a doua, la punctul termic.

QincalzireP.T = sarcina termica necesara pentru incalzire, la punctul termic

Qa.c.c PT *(ta.c. tint er )

(ta.c. ta.r . )
Qa.c.c(2)P.T=
-

ta.c.= temperatura apei calde

ta.c.=55C

ta.r.= temperatura apei reci-calde, ta.r.=(510)C

ta.r.= 10 C

tint. = temperatura intermediara a apei, tinterm =t2'-(58) C

tinterm = 40 C

t2' = temperatura coresp pct de frangere

t2'= 54(53.8) C

Consumatori industriali
Avand in vedere modul de racordare a consumatorilor urbani la reteaua principala de
distributie a agentului termic primar debitul de agent termic se va calcula astfel:
GP.T= Gincalzire+Ga.c.c
-

Gincalzire = debitul de agent termic pentru incalzire

Ga.c.c= debitul de agent termic pentru prepararea apei calde de consum menajer

GP.T = debitul total de agent termic primar necesar la punctul termic

P .T

Qincalzire
c * T1 t 2 n
Gincalzire=
med , P .T

Q a .c .c
c * T1 'T3
Ga.c.c =
-

T1= temperatura agentului termic, corespunzatoare punctului de frangere, pe

conducta de ducere,

T1=65C

T3= 32...35C

Capitolul 3. Calculul hidraulic al retelei.

Retelele de termoficare fac parte din categoria retelelor lungi, la care predomina
pierderile de sarcina liniare.
Pierderile de sarcina locale sunt aproximativ (2030 )% din valoarea pierderilor de
sarcina liniare. Se va introduce o lungime fictiva (echivalenta), de (2030 )% din lungimea
tronsonului, in scopul transformarii pierderii de sarcina locala in pierdere de sarcina liniara.
Lc=Ltr+Le
Lc= lungimea de calcul a tronsonului;
Ltr= lungimea reala a tronsonului;
Le= lungimea echivalenta a tronsonului;
Le= (0.20.3)* Ltr
Le= 0.25 * Ltr
Pentru dimensionarea tronsoanelor se utilizeaza pierderi de sarcina specifice pe tipuri
de tronsoane, care au fost determinate in urma unor calcule tehnico-economice. Pierderile de
sarcina specifice au urmatoarele valori:
-

P sp=3060 Pa/m pentru tronsoanele tip magistrala;

P sp=60100 Pa/m pentru tronsoanele retelei de distributie;

P sp=150300 Pa/m pentru tronsoanele tip bransament;

Magistrala este tronsonul de lungime mare, care alimenteaza foarte multi consumatori
(pleaca de la sursa).
Tronsoanele retelei de distributie sunt acele tronsoane care alimenteaza 23
consumatori.
Bransamentul este tronsonul care are la capat un singur consumator.
Viteza agentului termic nu constituie un criteriu de dimensionare al retelelor termice,
aceasta trebuie sa fie cuprinsa in intervalul: (0.5, 3)m/s.

Pentru dimensionare se vor folosii nomograme de calcul hidraulic pentru apa fierbinte,
pentru conducte din otel, din care, functie de valoarea debitului de agent termic se vor
determina:pierderea de sarcina specifica P sp [Pa/m], viteza de circulatie a agentului termic
w[m/s] si diametrul nominal al tronsonului respectiv Dn.
Pierderea de sarcina pe tronson, va fi:
P tr= P sp * Le [Pa].
Pierderea de sarcina totala, pe traseul cel mai dezavantajat reprezinta suma pierderilor
de sarcina pe tronsoanele traseului, P total [Pa]. Aceasta pierdere de sarcina va fi pierderea de
sarcina maxima din retea.
Pentru celelalte trasee, la dimensionare se va tine seama de echilibrarea hidraulica intre
consumatori. Daca echilibrarea hidraulica nu este posibila din faza de dimensionare, atunci se
vor introduce rezistente locale, care au rolul de anulare a excedentelor de presiune.
Excedentul de presiune la un anumit consummator, se va calcula cu urmatoarea
formula:
P excedent= 2P total maxim + 10-[2P PT+10]
P total maxim=pierderea de presiune pe traseul cel mai dezavantajat;
P PT(tr. cel mai dezavantajat)=pierderea de presiune in interiorul punctului termic cel mai
dezavantajat;
P CET-PTi=pierderea de presiune pe traseul punctului termic pentru care se calculeaza P
excedent

;
P PTi= pierderea de presiune in pct termic pentru care se calculeaza P excedent.

Realizarea graficului piezometric al retelelor de termoficare

In retelele de termoficare, care utilizeaza apa fierbinte ca agent termic, presiunea in

conducte are o varitie impusa de functionarea acestor retele, care cuprind, in general, mai multe
sisteme inchise. Regimul hidraulic al retelelor este determinat de debitul si presiunea apei,
precum si de caracteristicile hidraulice ale elementelor componente.
Pe baza calculelor hidraulice de dimensionare se stabilesc elementele caracteristice ale
regimurilor de functionare:

In regim dinamic de functionare:

presiunea relativa in instalatiile aferente surselor, retelelor de conducte si

consumatorilor de caldura;

presiunea disponibila in fiecare punct al retelelor de conducte;

presiunea realizata de instalatia de adios;

inaltimea de pompare a pompelor de circulatie.

In regim static de functionare ( cand pompele de circulatie sunt oprite):

nivelul presiunii manometrice in diverse puncte din sistem;

presiunea realizata de pompe in regim static.

Corespunzator graficelor de repartizare a presiunilor se pot determina:

-

modul de racordare a instalatiilor consumatorilor de caldura la retea;

posibilitatea de consumare a presiunilor disponibile excedentare prin dimensionarea

corecta a bransamentelor;

masuri necesare in vederea echilibrarii hidraulice a retelelor de conducte.

Pentru intocmirea graficului piezometric sunt necesare urmatoarel elemente:

-

profilul longitudinal al terenului de-a lungul retelei;

presiunile maxim admise de instalatiile consumatorilor;

inaltimile hidrostatice din instalatiile interioare ale consumatorilor;

parametrii nominali ai agentului termic si pierderile de sarcina din instalatiile de

racordare si instalatiile interioare ale consumatorilor.

In vederea trasarii liniilor piezometrice se procedeaza, in prealabil la trasarea profilului

retelei de distributie a agentului termic, precizand puntele de consum, desenarea profilului
terenului, tinand cont de cotele geodezice stabilite pentru diferite puncte ale retelei.
Corespunzator fiecarui consummator se traseaza inaltimile hidrostatice ale acestora si
presiunile maxime admise, functie de corpurile de incalzire folosite in instalatia interioara.
Pe baza calculului hidraulic efectuat si avand la dispozitie pierderile de sarcina pe
fiecare tronson al retelei, se poate elabora graficul piezometric tinand cont de respectarea unor
conditii care vizeaza buna functionare a sistemului.
Conditii ce trebuiesc respectate la trasarea graficului piezometric:
Conditia generala
Presiunea din conducta generala de intoarcere la iesirea din retea sa fie de minim 10
15 mCA.Aceasta presiune corespunde inaltimii de pompare a pompelor de adaos , iar nivelul ei
este stabilit la aceasta valoare pentru evitarea fenomenului de cavitatie al pompelor de
circulatie.

1) Conditia de evitare a avariei

Presiunea pe conducta de ducere la intrarea in instalatia interioara de incalzire trebuie
sa fie mai mica decat presiunea maxima admisibila in instalatia interioara respectiva .
Presiunea maxima admisa intr-o instaltie interioara de incalzire este data de presiunea la care
rezista corpurile de incalzire.
pentru corpurile din fonta: 4,55 bar 4550 mCA
pentru corpurile de incalzire din otel: 6 bar 60 mCA
pentru corpurile de incalzire folosite in industrie (serpentine, registre):
10 bar 100 mCA
2) Conditia de evitare a golirii
Presiunea pe conducta de intoarcere la iesirea din instalatie interioara de incalzire
trebuie sa fie mai mare decat inaltimea hidrostatica din instalatia respectiva.
3) Conditia de evitare a vaporizarii
Presiunea in orice punct al sistemului trebuie sa fie mai mare decat presiunea de
saturatie corespunzatoare temperaturii maxime de regim in punctul respectiv.
Pentru 120C psat = 17 mCA
4)

Conditia de echilibrare

Suma pierderilor de sarcina pe instalatiile racordate intr-un punct de racord trebuie sa

fie strict egala cu presiunea disponibila in punctul de racord respectiv.

daca presiunea disponibila este mai mica decat suma pierderilor de sarcina, pentru
realizarea egalitatii se utilizeaza pompe pentru ridicarea presiunii.

daca presiunea disponibila in punctul de racord respectiv este mai mare decat suma
pierderilor de sarcina se utilizeaza diafragme de laminare (robineti) pentru consumarea
excedentului de presiune.

Capitolul 4. Calculul mecanic al retelei

Calculul mecanic al ansamblului unei retele termice cu conducte din otel tine seama de
starile de tensiune in materialul conductei retelei, generate de sarcini cu actiuni:
-

permanenta: provenita in general din greutatea conductelor si armaturilor;

temporara: determinate de frecarea pe reazemele mobile si in compensatoarele

axiale, de presiunea interna, de pretensionare;

temporara: provenita din incalzirea neuniforma rapida a conductelor, tasarea unor

reazeme mobile;

accidentala: in eventualitatea unor seisme sau la inchiderea brusca a unor vane.

In calculul mecaanic al retelelor termice se au in vedere:

-

realizarea schemei termodinamice

calculul grosimilor peretilor conductelor pe baza tensiunii generate de presiunea

interna;

calculul distantelor intre reazemele mobile;

calculul compensatoarelor curbate in forma de U;

calculul fortelor ce actioneaza asupra reazemelor fixe ale conductelor;

verificarea rezistentei tevilor in sectiunea de solicitare maxima.

1. Schema de calcul termodinamic

Schema de calcul termodinamic sta la baza calculului mecanic al conductelor

prin care circula agent termic cu temperaturi ridicate. In schema se
reprezinta dinstinct toate tronsoanele retelei, bifilar, urmarind acelasi mod de
reprezentare in toata schema(conducta de ducere pe dreapta si conducta de
intoarcere pe stanga, in sensul de curgere al fluidului).
In schema se reprezinta:
-robineti de sectionare si izolare a consumatorilor(la 600-700 m unul fata de
celalalt);
-reazeme fixe(se prevad obligatoriu la ramificatii, la intrarea in punctele termice,
la iesirea din sursa, pe schimbari de directie sub unghiuri mai mari de 135, se prevad de o
parte si de alta a schimbarilor de directie astfel incat sa se formeze compensatoare naturale
elastice in forma de L sau Z si pe tronsoanele rectilinii la anumite distante intre care se
marcheaza compensatoarele elastice in forma de U sau compensatoare elastice cu
presgarnitura.

2.Calculul grosimii peretilor de conducta

Grosimea peretilor conductelor rezulta din relatia:

pi Di
c
2 a
s=

[cm], unde:

pi=presiunea interioara maxima de functionare [daN/cm2];

Di=diametrul interior al tevii [cm];
= coeficient de calitate al sudurii;
a=rezistenta admisibila a materialului [daN/cm2]

r
cs
a =

[daN/cm2]

r=rezistenta la rupere a materialului [daN/cm2];

cs=coeficient de siguranta(cs=3.75 pentru tevi trase, cs=3 pentru tevi sudate);
c= adaos de coroziune si uzura
pi * di
s=

2 * * a

+ c [cm]

s - grosimea peretelui tevii ;

pi - presiunea din interiorul tevii (grafic piezometric) ;
di = DN [cm]
pi = pad + pcircul. - pCEC [daN/cm2]
pi =

9.81

[daN/cm2]

pad =

4..97

[daN/cm2]

pcircul. =

7.12

[daN/cm2]

pCEC =

[daN/cm2]

r
a =

cs

[daN/cm2]

r =

3500

cs =

cs =

3.75

a =

1166.66

[daN/cm2]

pt. tevi sudate elicoidal

a =

933.33

[daN/cm2]

pt. tevi trase

[daN/cm2]

pt. OLT 35
pt. tevi sudate elicoidal
pt. tevi trase

r - rezistenta la rupere a materialului ;

cs - coeficient de siguranta ;
=

0.8

pt. tevi sudate elicoidal

pt. tevi trase

- coeficient de calitate al sudurii ;

c=

0.1

[cm]

3.Calculul distantei intre reazemele mobile.Indiferent de tipul reazemelor mobile utilizate ( cu

frecare de alunecare sau frecare de rostogolire) distanta intre aceste suporturi se determina cu
relatia pentru calculul la incovoiere a grinzilor continue cu sarcina uniform distribuita:

10 W ai
gt
l=

[cm], unde:

ai=rezistenta admisibila la incovoiere datorata greutatii proprii (ai=200250 daN/cm2 pentru

pozarea conductelor in canale nevizitabile, ai=500600 daN/cm2 pentru conducte montate
aerian si in canale vizitabile);
W= modul de rezistenta al sectiunii conductei [cm3];
gt=greutatea totala a conductei, apei si izolatiei daN/cm.

F3-F4
F4-F5
F4-F17
F4-28
F8-F14

Tronson
159,83
119,63
119,63
27,68
51,26

daN/m

mm

800
600
600
175
250

gteava

Dn
131,87
95,89
95,89
33,8
47,89

daN/m

protejata cu
tabla
galvanizata

gizolatie

497,8
2809
280,9
27,2
50,85

daN/m

gapa
776,3
496,5
496,5
85,5
150,0

daN/m

gtotal
4095,3
2319,2
2319,2
164,02
427,93

cm3

600
600
600
600
600

daN/m

ai
19,489
18,339
18,339
11,753
14,332

Lmax.acc.
102
153
144,3
72,8
55

reazemele
fixe)

L (intre

Determinareadistantei maxime acceptate intre reazemele mobile

5,23
8,34
7,87
6,19
3,84

buc

aproximate

6-2=4
9-2=7
8-2=6
7-2=5
4-2=2

buc

reale

7,8
19,1
24,1
18,2
9,2

FINAL

STAS

aproximate
(cu STAS)

16
13,5
8,25
11

m
9,56
10,69
8,82
5,00

buc

10-2=8
11-2=9
9-2=7
5-2=3

buc

(cu STAS)

17,0
18,0
18,2
7,9

Nrreazeme Nrreaze Lmax.a Lmax.acc. Nrreazeme Nrreazeme

mobile
mobile
me mobile
cc.
mobile reale Lmax.acc. FINAL

sf[d

4.Calculul compensatoarelor curbate in forma de U

In cazul compensatoarelor curbate in forma de Use neglijeaza momentele de incovoiere si
sngura forta care se ia in considerare de-a lungul tronsonului este forta de reactiune elastica a
compensatorului.
Deformatia totala preluata de compensator este:
L=*L*(tf-to), unde L este lungimea totala a liniei elastice.
tf=T1n to=00C(temperatura de montaj)

4 max
A [m]
E D H
E D H L
A
4 max

max tensiunea max ima de in cov oiere

A 0.07 R 3 0.28R 2 H 0.86 RH 2 0.67 H 3 BH 2

D=diametrul conductei,D=800 mm
E=modul de elasticitate, E=1.903*106[daN/cm2];
Pt D=80cm

H=800cm

A= 262318706.9[cm]
A=momentul de inertie al liniei elastice [cm3];
R= raza de curbura a coturilor compensatorului [m];
R=(12)Dn=1.2*800=960 mm;
A
262318706.
9

767.83

B
B=8m

x+BH2
703611
20
cm

7.68
m
8
m
latimea compesatorului [m];

B=1...2*H

Recalculare A=70361120+8*100*800^2=582361120[cm]
Forta de reactiune elastica se poate calcula cu relatia:

L E I
5719.49
A
X=

[daN] compensator nepretensionat

I= momentul de inertie al conductei, I=42348 [cm4];(V.1)

L E I
2859.744
2A
X=

[daN] compensator pretensionat

5.Calculul fortelor in reazeme fixe

Pentru rezolvarea problemelor calculului fortelor ce solicita un reazem fix se parcurg

urmatoarele etape:
-se analizeaza reazemul fix de calcul observand tronsoanele adiacente de
conducta si compensatoarele de pe acestea;
-se alege un sistem de referinta;
-se analizeaza fiecare tronson in parte stabilindu-se fortele pe fiecare directie(in
plan vertical si pe cele doua directii in plan orizontal);
-se deduc expresiile fortelor rezultante, luandu-se in final, in considerare
rezultantele cu efectul cel mai defavorabil asupra reazemelor fixe.
Reazemele fixe sunt solicitate de forte care apar simultan sau partial in functie de
solutiile adoptate pentru preluarea deformatiilor, de diametru si lungimea tronsoanelor
In cazul rezultantelor ce actioneaza asupra unui reazem fix se iau in considerare
urmatoarele tipuri de forte:
-forte de frecare din reazeme mobile;
-forte de reactiune elastica dezvoltate de compensatoarele naturale elastice in
forma de L si Z, cele generate de compensatoare curbate in forma de U;
-forte de frecare in compensatoare cu presgarnitura;
-forte generate de presiunea interioara neechilibrata
3

PV
i 1

g i li
11138.2[ daN ]
2
A)Forte in plan vertical

D.1

800

D.2

600

mm[subter
an]
mm[aerian
]

g.1
g.2

776.
3
496.
5

[daN/
m]
[daN/
m]

D.3

600

D.4

175

mm[subter
an]
mm[subter
an]

g.3

496.
5

g.4

85.5

[daN/
m]
[daN/
m]

B)Forte in plan orizontal

a. Forte de frecare in reazeme mobile
Forta de frecare pentru un reazem mobil este:
Pf=ax*gt*l [daN], unde :
-ax este coeficient de frecare, ax= 0.03;
-gt este greutatea totala a conductei pline si izolate [daN/m];
Fortele de frecare in cazul configuratiilor elastice in forma de Z se calculeaza cu relatiile:

config.Z

Pfx=axgtcos(L1+L'1/4);
Pfy=trgtsin(L1+L'1/4).

L1

70 m

L'1

40 m

100
tg
1.05 arctg1.05 46.39 0C
95
cos =0.689
sin 0.724

Pf1X

596.
84 [daN]

Pf1Y

627.
15 [daN]

Fortele de frecare in cazul compensatoarelor curbate in forma de U se calculeaza cu relatiile:

Pf=axgtL/2=0.03*14.17*74/2=641.52 [daN];
Forta de frecare in interiorul compensatorului cu presgarnitura se
calculeaza cu relatia:
Pc=(23)piDeb, unde:

=0.1, coeficient de frecare;

pi=10[daN/cm2], presiunea interioara;

b=(1/31/4)De=155[mm], latimea garniturii.

Pc=0.032*10**62*15.5=1389.68[daN].
b. Forte de reactiune elastica

Fortele de reactiune elastica pentru compensatoarele elastice naturale in

forma de L si Z precum si pentru compensatoarele curbate in forma de
U s-au calculat la calculul configuratiilor in forma de L , Z si al
compensatorului in forma de U.

Pentru punctual fix ales pentru calcul se regasesc urmatoarele forte de reactiune elastica:
X2=2859.74[daN];(compensatror pretensionat)
pt compensatoru L se alege
X1=200[daN];
Y1=300[daN].
d.Forte datorate presiunii interioare

Aceste forte determina incarcarea reazemelor fixe in situatia neechilibrarii lor in

materialul conductei.Situatiile care conduc la aparitia solicitarilor datorate presiunii
interioare pi sunt urmatoarele:
pi

-reductii: Pi red=

2
D d 2
4

pi

-ramificatii :Pi teu=

2
d
4

pi

-vane inchise: Pi vana=

[daN];

[daN];

2
d
4

[daN];

pi

-schimbari de directie: Pi cot=

a)V2,V3,V4 deschise

2
d
4

[daN].

P.ix=-P.icot1+P.ired.=0
P.iy=-P.iteu2+P.iteu3+P.icot2=P.iteu3

b)V1inchisa ,V2,V3 deschisa

P.ix=-Pi.cot1+P.ired =0
Pi.y=-P.iteu2+P.i V23+P.iteu3 =-P.iteu3

c)V1,V2 inchise,V3deschisa
P.ix=-P.icot1+P.ired+P.i V3=P.iV3
P.iy=-P.iteu2+P.iV2+P.iteu3 =P.iteu3

d)V1,V2,V3 inchise
P.ix=-P.icot1+P.ired+P.iV3=+P.ired
P.iy=+P.iv2-P.iteu2+P.iteu3-P.iV4=0
REZULTANTE

a)V2,V3,V4 deschise
R.ix=+P.fx1-P.fx3-Pc3+X1+P.ix in cazul [a]
R.iy=+P.fy1-P.fy2+Pf4+Pc4-Y2+Y1+P.iy in cazul [a]

25931.97 [daN]
30052.77 [daN]

b)V1inchisa ,V2,V3 deschisa

R.ix=+P.fx1-P.fx3-Pc3+X1+P.ix in cazul [b]
R.iy=P.fy1+P.fy4+Pc4+Y1+P.iy in cazul [b]

237.32
585.71

[daN]
[daN]

c)V1,V2 inchise,V3deschisa
R.ix=+P.f1+X1 +P.ix in cazul [c]

3155.11 [daN]

R.iy=+P.fy1+P.f4+Pc+Y1+P.iY in cazul [c]

3944.79 [daN]

d)V1,V2,V3 inchise
R.ix=P.fx1+X1+P.ix in cazul [d]
R.iy=P.iy1+y1+P.iy in cazul [d]

28503.65 [daN]
927.15

[daN]

6.Verificarea rezistentei conductelor in sectiunea cu solicitarea maxima

Intrucat conductele retelelor termice intr-o sectiune data sunt solicitate pe mai
multe directii, apare necesitatea verificarii rezistentei materialului din care sunt fabricate.
Din oricare din teoriile de rezistenta se deduce relatia specifica de verificare de
forma:

echvalent=f(1,2,3)< e, unde
-ech este efectul unitar normal echivalent celor 3 eforturi 1,2,3, orientate pe directiile
axiala, tangentiala si radiala;
-e, limita de elasticitate a materialului.
Deoarece conductele sunt supuse la solicitari complexe, se calculeaza
tensiunile: ax, tg, r.
Efortul unitar axial ax include toate eforturile normale in sectiunea considerata,
determinata de fortele de frecare de presiune interioara si de elasticitatea
compensatoarelor curbate; deasemenea, se include si efectul cumulat al momentelor
de incovoiere, generate de la caz la caz de greutatea proprie M g, de deformatia termica
a configuratiilor elastice naturale Mt, si de vant Mv .
In ipoteza amplasari supraterane a retelei si a unor configuratii plane orizontale,
momentul total este:

ax=

P M

S
W

[daN/cm2], unde:

-P=forta axiala rezultanta;

-As=suprafata peretelui conductei in sectiune transversala;

Pi Pc Pf Pe
P=

, unde:

-Pi= forta de presiune interioara;

-Pc=forta de frecare in compensatoarele cu presgarnitura;
-Pf=forta de frecare in reazemele mobile;
-Pe=forta de elasticitate.
P=Pi ct1-Pf1x-X1=pi*/4*D12- Pf1x-X1=48486.09 daN
S=204.08cm2 aria sectiunii transversale a peretelui tevii, unde:
-D, diametrul interior al conductei;
-W, modul de rezistenta al sectiunii.

M
2
ag
at2
W

[daN/cm2];

-ag=500[daN/cm2], tensiunea admisibila din greutatea proprie a conductei;

-at=800 [daN/cm2], tensiunea admisibila la deformatia termica.
M
5002 800t2 943.4
W

[daN/cm2];

Efortul unitar tangential tg este determinat in cele mai multe cazuri de presiunea
interioara:

tg=

tg=

pi Di
2s

, unde pi este presiunea interioara.

9.81 80
194.49
2 0.496

[daN/cm2].

Efortul unitar radial r apare ca efect al presiunii interioare pe aceasta directie:

r=-pi.
r=-9.81 [daN/cm2].
Cele trei eforturi calculate se noteaza 1,2,3 in ordinea descrescatoare a
valorilor.

1=

P M

S
W

=1180.98[daN/cm2];

2=194.49[daN/cm2];
3 =-9.81[daN/cm2];
Cand efortul unitar mediu este pozitiv(de intindere) adica:
1
3

med= (1+2+3)=455.22>0, relatia de verificare este:

 12 22 32 2 ( 1 2 1 2 2 3 )
ech=

a=

a;

r
Cs
=3500/3=1166.66[daN/cm2];

1182.7 2 437.5 2 10 2 2 0.24(1182.7 * 437.5 1182.7 * 10 437.5 * 10)

ech=
=1141.46[daN/cm2].
ech a!!!