Universitatea tehnica de construcii Bucureti Facultatea de instalaii

RETELE TERMICE
-proiect-

Profesor coordonator prof. Frunzulic Rodica Student Toderac Mihai Constantin anul IV, grupa 1

-mai 2011-

Tema de proiect

1. Obiectul proiectului
Se vor proiecta cteva elemente ale unui sistem centralizat de alimentare cu cldur cu ap fierbinte bitubular nchis.

2. Soluii adoptate
2.1. Sistematizare teritorial n vecintatea unui complex industrial este prevzut n sistematizarea teritorial a zonei, construirea unu ansamblu rezidenial. Investiiile sunt ealonate pe o perioad de 5 ani. n primul an se dau n folosin cldiri din ansamblul rezidenial M1. Regimul de construcie pentru ansamblu M1 este de P+4, P+8, P+10, nsumnd ............ apartamente medii convenionale. 2.2. Sursa de cldur Pentru alimentarea construciilor rezideniale i industriale se prevede extinderea CET aparinnd zonei industriale prin montarea unui grup de turbine cu condensaie i prize reglabile. Centrala se afl la o distan de ............ Km. 2.3. Reeaua de transport i distribuie. Reeaua de transport i distribuie a cldurii va fi amplasat suprateran n zona extravilan i n zona industrial utiliznd conducte de oel izolate cu vat mineral i manta de protecie metalic. n interiorul ansamblului rezidenial M1 conductele de transport i distribuie vor fi de tipul conducte preizolate cu spum de poliuretan (PUR) montate direct n sol. 2.4. Sistemul de reglare a furnizrii cldurii Reglarea furnizrii cldurii se va face n regim centralizat adoptnd sistemul de reglare calitativ. 2.5. Date constructive Cldirile de locuit sunt prevzute cu subsoluri tehnice care vor adposti n ncperi special amenajate punctele termice. Consumatorii industriali vor avea regim de nlime P+1, P+2.

2.6. Instalaiile de nclzire Consumatorii rezideniali vor avea instalaiile de nclzire racordate direct cu pompe de amestec. Corpurile de nclzire din instalaiile interioare de nclzire vor fi de tipul radiatoare de font i corpuri din oel. Consumatorii industriali vor avea instalaiile interioare de nclzire racordate direct-simplu iar corpurile de nclzire vor fi de tip registre din evi, serpentine, aeroterme. 2.7. Prepararea de apei calde de consum n cazul consumatorilor rezideniali, apa cald de consum se va prepara n dou trepte ............. n cazul consumatorilor industriali, prepararea apei calde de consum (ACC) se va face ntr-o treapt n paralel cu instalaia de nclzire, prevzut cu rezervor de acumulare. 2.8. Date de proiectare Consumatori rezideniali

Consumatori industriali

N=18 Preparare apa calda serie/paralel

Data: 2.03.2011

Memoriu justificativ
Prezenta lucrare reprezint proiectul elementelor de transport si distribuie a cldurii pentru un sistem centralizat de alimentare cu cldura si apa calda. Reglarea furnicarii cldurii Pentru consumatorii industriali este nevoie de reglare calitativ centrala i reglare cantitativ locala la care se aduga reglarea prin intermitenta. La consumatorii industriali avem nevoie de reglare calitativ centrala i reglare cantitativ locala la care se aduga reglarea prin intermitenta. Sarcina termica Pentru determinarea sarcinii termice a consumatorilor din M1 se aplica metoda indicilor specifici de apartament mediu convenional. Pentru celelalte ansambluri rezideniale (M2M9) se va aplica ipoteza ca au aceeai densitate termica de nclzire si preparare apa calda menajera ca si ansamblul M1. Calculul hydraulic In ansamblul M1 punctele termice vor fi alimentate de doua ramuri relativ echilibrat. In restul ansamblurilor, M2M9, se va admite existenta unei singure ramuri. n cazul consumatorilor rezideniali, apa cald de consum se va prepara n dou trepte serie/paralel. n cazul consumatorilor industriali, prepararea apei calde de consum (ACC) se va face ntr-o treapt n paralel cu instalaia de nclzire (racordare directa simpla), prevzut cu rezervor de acumulare. Debitul total de agent termic va fi Dimensionarea tronsoanelor reelei Criteriul de alegere a diametrelor l vor constitui pierderile specifice de sarcina cu valori recomandate dup tipul de tronsoane. Din graficul piezometric se observa ca punctul termic cel mai dezavantajat cat si punctul termic 6 se vor conecta indirect. Presiunea interioara maxima de funcionare (presiunea nominala) este de * + 3

Calculul mecanic

Conducta este montata subteran pana la intrarea in ansamblul rezidenial si subteran in interiorul ansamblurilor. Marca otelului din care este confecionata conducta este OLT52 Rezultantele forelor care acioneaz in reazemul fiz F15 sunt: Rezultanta pe direcie verticala Rezultanta pe direcie ox in plan orizontal Rezultanta pe direcie oy in plan orizontal

Note de calcul
1. Reglarea furnizrii cldurii
Reglarea furnizrii cldurii reprezint ansamblul de intervenii i masuri luate in scopul punerii in acord a necesarului real de cldura al consumatorilor cu energia termica produsa i distribuita de sursa. 1.1. Reglarea pentru consumatorii rezideniali Pentru consumatorii rezideniali reglarea va fi calitativ-centrala la care se aduga reglarea prin intermitenta. ( ) ( ( ) )

- temperatura interioara de calcul pentru consumatori rezideniali(20 - temperatura exterioara de calcul ( - temperatura exterioara (variabila) ( ( ( ) ( ( ) ) ( ) ) ) ( ) ( ) )

(1) (2)

(3)

Relaiile (1), (2) i (3) se aplica pentru urmtoarele temperaturi exterioare -15; -10; -5; 0; 5; 10 Tabelul 1.1
te C -15 -10 -5 0 5 10 A 1 0.857 0.714 0.571 0.429 0.286 B 1 0.891 0.776 0.657 0.529 0.390 C 50 44.53 38.82 32.83 26.44 19.49 t1 80 73.10 65.97 58.54 50.73 42.35 t2 60 55.96 51.68 47.11 42.16 36.64 T1 150 133.1 116.0 98.54 80.73 62.35

Rezultatele se gasesc in tabelul 1.1.

u coeficient de amestec al pompei

m=0.33 (pentru radiatoare din fonta sau corpuri din otel)

( (

) )

Rezultatele din tabelul 1.1 sunt prezentate in graficul de reglare a furnizrii cldurii. 1.2. Reglarea pentru consumatorii industriali ( )

( (

) )

( ) ( ) )

- temperatura interioara de calcul pentru consumatori industriali (16

Relaiile (1), (2) i (3) se aplica pentru urmtoarele temperaturi exterioare -15; -10; -5; 0; 5; 10 Tabelul 1.2
te C -15 -10 -5 0 5 10 A 1 0.839 0.677 0.516 0.355 0.194 B 1 0.868 0.730 0.587 0.434 0.266 C 89 77.23 65.01 52.21 38.59 23.67 T1i 150.0 131.0 111.5 91.4 70.6 48.4 T2i 60.00 55.49 50.53 44.98 38.63 30.96

Rezultatele se gasesc in tabelul 1.2.

( (

) )

Rezultatele din tabelul 1.2 sunt prezentate in graficul de reglare a furnizrii cldurii. 6

Pentru consumatorii industriali este nevoie de reglare calitativ centrala i reglare cantitativ locala la care se aduga reglarea prin intermitenta. 1.3. Adoptarea unei singure curbe de reglare la centrala. Compararea graficelor de reglare Se constata din analiza graficelor ca la o aceeai temperatura exterioara, temperaturile solicitate de consumatorii industriali sunt mai mici dect cele solicitate de consumatorii rezideniali. Deoarece sursa de cldura este unica i reeaua ce deservete ambii consumatori este aceeai, se pune problema adoptrii unei singure curbe. Apare mai avantajos adoptarea temperaturilor consumatorii rezideniali i pentru consumatorii rezideniali. Se pune condiia ca energia termica furnizata consumatorilor industriali la temperaturile (1516 ). in loc sa realizeze acelai efect sub aspectul temperaturilor interioare cerute de

Determinarea temperaturii pe retur, atunci cnd pe tur temperatura este de ( , pentru consumatorii industriali. ) ( )

( (

) din tabelul 1.2 ) ) ) (

(1)

Relaia (1) se aplica pentru fiecare

Rezultatele pentru Tabelul 1.3 ) 150 131 111.5 91.4 70.6 48.4

se gsesc in tabelul 1.3 ) 150 133.1 116 98.54 80.73 62.35 60 55.49 50.53 44.98 38.63 30.96 ) 60 53.39 46.03 37.84 28.5 17.01 )

Curba pentru temperatura apei de retur, reglare a furnizrii cldurii.

este prezentata in graficul de

Determinarea debitului de agent termic pentru reglarea cantitativ locala, pentru consumatorii industriali. c cldura specifica a apei G, G debitul de agent termic (apa) ( ) ( ) (2) din tabelul 2.1, rezultatele se gsesc in tabelul

Relaia (1) se aplica pentru fiecare 1.4 Tabelul 1.4

150 131 111.5 91.4 70.6 48.4 Curba

60 55.49 50.53 44.98 38.63 30.96

150 133.1 116 98.54 80.73 62.35

60 53.39 46.03 37.84 28.5 17.01

1 0.947 0.871 0.764 0.612 0.384

( ) este prezentata in graficul de reglare a furnizrii cldurii.

1.4. Punctul de frngere in graficul de reglare Se constata ca la valori ridicate ale temperaturii exterioare, (aproape de 10 ), temperaturile ating valori prea mici pentru a se putea prepara apa calda de consum (acc) cu temperatura normata de 55 De aceea se limiteaz ca temperatura minima temperatura de 65 (= ). Deoarece utiliznd aceasta temperatura din punct de vedere al procesului de nclzire, ncperile nclzite s-ar supranclzi ( ), in domeniul +10 se aplica reglarea prin intermitenta. In final pentru consumatorii rezideniali avem reglare calitativ centrala intre . La consumatorii industriali avem nevoie de reglare calitativ centrala i reglare cantitativ locala la care se aduga reglarea prin intermitenta.

Temperaturi medii de lunga durata -12 -15 -18 -21

2. Sarcina termica a consumatorilor rezideniali si industriali

Se aplica metoda indicilor specifici de apartament mediu convenional ( ), o metoda aproximativa pentru determinarea necesarului de caldura. Exemplu de calcul pentru blocul de tip A

Pentru celelalte tipuri de blocuri din ansamblul rezidenial M1 necesarul de cldura se gsete in tabelul 2.1 Tabelul 2.1 Nr bloc Tip bloc Nr apmc acelai tip 1 A B C 2 233.75 128.25 71.25 3 1.052 0.577 0.321 4 0.175 0.096 0.053 5 7 7 2 6 7.363 4.040 0.641 12.044 7 1.227 0.673 0.107 2.007 8 8.590 4.713 0.748 14.05

Pentru calculul sarcinilor termice de nclzire si apa calda de consum a ansamblurilor rezideniale M1M9 se va aplica ipoteza ca au aceeai densitate termica de nclzire si preparare apa calda menajera ca si ansamblul M1.

(1)

(2)

Relaiile (1) si (2) se aplica si pentru ansamblurile rezideniale M3M9; rezultatele sunt prezentate in tabelul 2.2 Pentru calculul sarcinilor termice de cldura si apa calda la consumatorii industriali se utilizeaz urmtoarele formule de calcul:

unde: N numrul de ordine dat prin tema (18)

Tabelul 2.2 Consumatori M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 12.044 12.015 13.476 12.425 11.598 11.639 12.381 12.269 11.325 109.172 2.007 2.002 2.246 2.071 1.933 1.940 2.063 2.044 1.887 18.193 14.051 14.017 15.722 14.496 13.531 13.579 14.444 14.313 13.212 127.365

10

Tabelul 2.2 continuare Consumatori I1 I2 I3 109.172 18.193 1,135 24.707 38.802 29.204 92.713

3. Calculul hidraulic
Sarcina termica maxim acceptata pe fiecare punct termic (PT) va fi de maxim 0.91.3 MW. Astfel, din acelai punct termic se pot alimenta 1, 2 sau mai multe blocuri a cror sarcina termica de nclzire nsumata nu depete 1.3 MW si nu se afla la distante mai mari de 8090 m unul fata de altul. Punctele termice se vor amplasa in subsolul tehnic al blocurilor, in spatii special amenajate, cutnd ca ramurile alimentate sa fie relativ echilibrate din punct de vedere hidraulic. De asemenea punctele termice se vor amplasa in imediata apropiere a accesului in cldiri. In ansamblul M1 punctele termice vor fi alimentate de doua ramuri relativ echilibrat. In restul ansamblurilor, M2M9, se va admite existenta unei singure ramuri. Reelele se vor trasa cu predilecie prin spaiul verde, la 23 m de limitele cldirilor. Daca este necesar, traversarea arterelor de circulaie se va face perpendicular pe axul acestora; de asemenea intrarea in punctele termice se realizeaz perpendicular. Unghiul de schimbare a direciei reelelor va fi mai mare de 90. 3.1. Calculul debitelor de agent termic Calculul debitului de agent termic pentru consumatorii rezideniali. n cazul consumatorilor rezideniali, apa cald de consum se va prepara n dou trepte serie/paralel.

11

- temperatura apei reci

( ) ( )

(1)

(2)

- temperatura punctului de frngere (din graficul de reglare a cldurii * +

Relaiile (1) si (2) se aplica pentru punctele termice PT1PT12 si pentru ansamblurile rezideniale M1M9; rezultatele sunt prezentate in tabelul 3.1

Calculul debitului de agent termic pentru consumatorii industriali. n cazul consumatorilor industriali, prepararea apei calde de consum (ACC) se va face ntr-o treapt n paralel cu instalaia de nclzire (racordare directa simpla), prevzut cu rezervor de acumulare.
( ) ( )

(3)

Relaia (3) se aplica pentru punctele termice PTI1PTI3; rezultatele sunt prezentate in tabelul 3.1a Tabelul 3.1a PT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 T1 C t2 C T1' C T3 C Qinc MW 1.052 1.052 1.052 1.154 1.052 1.052 1.154 1.154 0.642 Qacc MW 0.175 0.175 0.175 0.192 0.175 0.175 0.192 0.192 0.106 Qacc II MW 0.0555 0.0555 0.0555 0.0609 0.0555 0.0555 0.0609 0.0609 0.0336 GPT t/h 11.59 11.59 11.59 12.72 11.59 11.59 12.72 12.72 7.067 12

150

60

65

34

10 11 12 Ansamblul M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 Industriali I1 I2 I3 T1 t2 T1' T3

1.052 1.052 0.577 Qinc 12.044 12.015 13.476 12.425 11.598 11.369 12.381 12.269 11.325 Qinc 22.7 36.8 27.16 Qinc tot 195.6

0.175 0.175 0.096 Qacc 2.007 2.002 2.246 2.071 1.933 1.94 2.063 2.044 1.887 Qacc 1.135 1.84 1.358 Qacc tot 22.5

150

60

65

34

T1 150

t2 60

T1' 65

T3 34

0.0555 0.0555 0.0304 Qacc II 0.6363 0.6347 0.7120 0.6566 0.6128 0.6150 0.6540 0.6480 0.5982 Qacc II Qtot 218.1

11.59 11.59 6.358 GPT 132.7 132.4 148.5 136.9 127.8 125.7 136.5 135.2 124.8 GPT 248.4 402.7 297.2 Gtot 2148.9

Calculul debitelor de agent termic pentru nclzire si pentru apa calda de consum. Pentru consumatorii rezideniali:
( ) ( )

( ( ( )

(4) (5)

(6)

Relaiile (4), (5), (6) se aplica pentru toate punctele termice si pentru toate ansamblurile rezideniale. Rezultatele se gsesc in tabelul 3.1b. Pentru consumatorii rezideniali:
( ) ( )

( ( (

) ) )

(7) (8)

Relaiile (7), (8) se aplica pentru toate ansamblurile industriale. Rezultatele se gsesc in tabelul 3.1b. 13

Tabelul 3.1b
PT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ansamblul M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 Industriali I1 I2 I3 Gnc 1.052 1.052 1.052 1.154 1.052 1.052 1.154 1.154 0.642 1.052 1.052 0.577 Qinc 12.044 12.015 13.476 12.425 11.598 11.369 12.381 12.269 11.325 Qinc 22.700 36.800 27.160 Qinc tot 195.6 Qinc Qacc 0.175 0.175 0.175 0.192 0.175 0.175 0.192 0.192 0.106 0.175 0.175 0.096 Qacc 2.007 2.002 2.246 2.071 1.933 1.940 2.063 2.044 1.887 Qacc 1.135 1.840 1.358 Qacc tot 22.5 Qacc Qtot 1.227 1.227 1.227 1.346 1.227 1.227 1.346 1.346 0.748 1.227 1.227 0.673 Qtot 14.051 14.017 15.722 14.496 13.531 13.309 14.444 14.313 13.212 Qtot 23.835 38.640 28.518 Qtot 218.088 Qtot Gnc 10.05 10.05 10.05 11.03 10.05 10.05 11.03 11.03 6.13 10.05 10.05 5.51 Gnc 115.09 114.81 128.77 118.73 110.83 108.64 118.31 117.24 108.22 Gnc 216.9 351.6 259.5 Gnc tot 1868.7 Gnc Gacc 1.54 1.54 1.54 1.69 1.54 1.54 1.69 1.69 0.93 1.54 1.54 0.84 Gacc 17.65 17.61 19.75 18.21 17.00 17.06 18.14 17.98 16.60 Gacc 31.5 51.0 37.7 Gacc tot 280.2 Gacc Gtot 11.59 11.59 11.59 12.72 11.59 11.59 12.72 12.72 7.07 11.59 11.59 6.36 Gtot 132.74 132.42 148.53 136.94 127.83 125.70 136.45 135.22 124.81 Gtot 248.4 402.7 297.2 Gtot tot 2148.9 Gtot PT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ansamblul M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 Industriali I1 I2 I3

PT

PT

3.2. Dimensionarea tronsoanelor reelei Dimensionarea reelelor se va face considernd sistemul ca un sistem de conducte lungi, in care valoarea cea mai mare o dau pierderile liniare de sarcina. Pierderile locale se vor lua in considerare printr-o lungime echivalenta, adiionata la lungimea fizica, egala cu 2030% din aceasta. Criteriul de alegere a diametrelor l vor constitui pierderile specifice de sarcina cu valori recomandate dup tipul de tronsoane:

14

Fr a constitui un criteriu de dimensionare se urmrete ca in reelele primare viteza sa fie v=0.53 [m/s] si in reelele secundare v=1-1.2 [m/s]. Pentru realizarea dimensionrii tronsoanelor se utilizeaz schema de calcul hidraulic si nomogramele pentru pierderi de sarcina hidraulica. G [t/h] debitul de agent termic vehiculat pe tronson L [m] lungimea tronsonului (msurata) lungimea echivalenta; lungimea de calcul; DN diametrul nominal al conductei (citit din nomograma) v [m/s] viteza agentului termic pe tronson - pierderea specifica de sarcina hidraulica (citit din nomograma) - pierderea de sarcina pe tronson; - pierderea totala de sarcina pierderea totala de sarcina pentru circuitul de alimentare a punctului termic; ( )

- excedentul de presiune;

Rezultatele calculului de dimensionare sunt prezentate in tabelul 3.2 Tabelul 3.2

Denumire tronson 1 CEC-1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 G [t/h] 2 2148.9 1200.5 1064 1002 931.3 798.9 650.4 387.8 260 L [m] 3 525 593.7 26.6 230.5 353.4 85.4 187.5 31.5 207 Le [m] 4 131.3 148.4 6.7 57.6 88.4 21.4 46.9 7.9 51.8 Lc [m] 5 656.3 742.1 33.3 288.1 441.8 106.8 234.4 39.4 258.8 6 700 500 500 450 450 400 400 300 250 DN v [m/s] 7 1.7 1.6 1.5 1.7 1.6 1.9 1.6 1.6 1.4 psp [pa/m] 8 40 49 42 65 58 83 55 87 100 ptr [pa/m] 9 26250 36364 1397 18728 25622 8860 12891 3426 25875 ptot [pa/m] 10 26250 62614 64011 82739 108360 117221 130111 133537 159412 ptot [mCA] 11 2.63 6.26 6.40 8.27 10.84 11.72 13.01 13.35 15.94 pcc [mCA] 12 pexc [mCA] 13

15

9-PTcmd 7-20 CEC-1 1-10 10-11 11-PTi3 11-PTi1 CEC-10 10-PTi2 CEC-4 4-12 12-13 13-14 14-15 15-PT5 15-PT6 CEC-14 14-PT4 CEC-13 13-PT2 13-PT3 CEC-12 12-PT1 CEC-3 3-16 16-17 17-18 18-PT7 18-PT8 18-PT9 CEC-17 17-PT10 CEC-16 16-19 19-PT11 19-PT12 1 Denumire tronson 17.95 11.59 6.358 2 G [t/h] 30.5 65.7 22 3 L [m] 7.63 16.43 5.50 4 Le [m] 38.13 82.13 27.50 5 Lc [m] 100 38 38 6 DN 0.7 2.7 1.50 7 v [m/s] 68 275 85.00 8 psp [pa/m] 11.59 3 0.75 3.75 38 2.7 275 62 44.1 32.5 12.72 12.72 7.067 62 39.5 71.75 80 3 32 15.50 9.88 17.94 20.00 0.75 8.00 77.50 49.38 89.69 100.00 3.75 40.00 150 125 125 38 38 38 0.95 1 0.76 2.8 2.8 2.3 100 125 67 320 320 105 11.6 4.50 1.13 5.63 38 2.7 275 11.59 11.59 27 3 6.75 0.75 33.75 3.75 38 38 2.7 2.7 275 275 12.72 3 0.75 3.75 38 2.8 320 70.67 59.08 35.9 23.18 11.59 11.59 49 58.5 71.75 67.25 3 126 12.25 14.63 17.94 16.81 0.75 31.50 61.25 73.13 89.69 84.06 3.75 157.50 150 150 125 100 38 38 1.1 0.95 0.85 0.8 2.7 2.7 130 95 90 100 275 275 402.7 40.3 10.08 50.38 250 2.4 235 262.6 2148.9 948.3 545.6 297.2 248.4 124.7 525 504 50.5 43.1 229.6 31.2 131.3 126.0 12.6 10.8 57.4 155.9 656.3 630.0 63.1 53.9 287.0 250 700 500 350 200 200 1.4 1.7 1.2 1.6 2.7 2.4 100 40 37 73 460 320

50000 15588 26250 23310 4608 24783 91840

209412 145699 26250 49560 54168 78951 146008 49560

20.94 14.57 2.63 4.96 5.42 7.90 14.60 5.0 6.1 8.27 9.07 9.76 10.57 11.41 11.52 15.74 10.57 10.69 9.76 10.69 9.87 9.07 9.22 6.40 7.18 7.79 8.39 11.59 8.51 8.81 7.79 7.90 7.18 7.44 9.69 7.67 11 ptot [mCA]

51.88

0.00

27.79 41.20

24.09 10.68

11838.1

61398 82739

24.28

27.60

7963 6947 8072 8406 1031 43313

90701 97648 105720 114126 115158 157439 105720

33.03 41.49

18.85 10.39

1200

106920 97648

31.38

20.50

9281 1031

106929 98679 90701

31.39 29.74

20.50 22.15

1547

92248 64011

28.45

23.43

7750 6172 6009 32000 1200 4200

71761 77933 83942 115942 85142 88142 77933

33.19 27.03 27.63

18.69 24.85 24.25

1031

78964 71761

25.79

26.09

2593 22584 2338 9 ptr [pa/m]

74353 96938 76691 10 ptot [pa/m]

29.39 25.34 12 pcc [mCA]

22.49 26.54 13 pexc [mCA]

Echilibrarea hidraulica presupune ca pe toate circuitele de alimentare a consumatorilor sa aveam aceeai pierdere totala de sarcina si egala cu a celui mai dezavantajat consumator. 16

Excedentul de presiune trebuie sa fie cat mai mic posibil. Acest lucru se face prin alegerea pe branamente a unor diametre pentru care pierderile de sarcina specifice pot sa depeasc domeniul recomandat. Se menine acelai domeniu de viteze (0.53 [m/s]). Daca nu se reuete echilibrarea reelei prin modificarea diametrelor branamentelor, atunci se utilizeaz si diafragme de laminare sau alte rezistente locale. 3.3. Graficul piezometric a se vedea in partea desenat

4. Calculul mecanic
4.1. Schema termomecanica a se vedea in partea desenat 4.2. Deducerea grosimii (s) a pereilor conductelor Metoda tensiunii mecanice admisibile Tronsonul 1-2:

Se alege din stas conducta de diametru DN500 cu grosimea peretelui 7 mm (521x7mm). - rezistenta admisibila a materialului in funcie de calitatea materialului; - rezistenta la rupere a materialului . Marca otelului din care este ;

confecionata conducta este OLT52 care are

- coeficient de siguranta, egal cu 3.75 pentru tevi trase si 3 pentru evi sudate; - grosimea peretelui conductei - presiunea interioara maxima de funcionare (presiunea nominala) ;

- diametrul interior al tevii, care se poate asimila cu diametrul nominal [cm]; - coeficientul de calitate a sudurii, in funcie de tehnologia de sudura, (0.81); - adaosul de coroziune. Tronsonul 5-6:

17

Se alege din stas conducta de diametru DN400 cu grosimea peretelui 7 mm (419x7mm). Tronsonul 7-8:

Se alege din stas conducta de diametru DN300 cu grosimea peretelui 8 mm (325x8mm). Tronsonul 8-9:

Se alege din stas conducta de diametru DN300 cu grosimea peretelui 8 mm (273x8mm). 4.3. Calculul distantelor intre reazemele mobile Tronsonul 1-2: pozare supraterana

- rezistenta admisibila la ncovoiere datorata greutii proprii , cu valori cuprinse intre 200250 pentru pozarea conductelor in canale nevizitabile si in zona

coturilor indiferent de amplasare, iar in restul cazurilor (aeriana si in canale vizitabile) cu valori de 500600 ; preluat din tabel; preluat din tabel;

- modulul de rezistenta al seciunii conductei - greutatea totala a conductei, apei si izolaiei Tronsonul 5-6: pozare subterana

Tronsonul 7-8: pozare subterana 18

Tronsonul 8-9: pozare subterana

4.4. Calculul compensatoarelor elastice (L, Z si U) 4.4.1. Pentru compensatoare in forma de L si Z

- unghiul format de cele doua laturi, - latura mica, - latura mare, Pentru compensatoare in forma de Z, fiecare L care se formeaz prin unirea capetelor compensatorului cu o linie, trebuie sa ndeplineasc toate condiiile de la compensatorul L. Pentru compensatoare in forma de L si Z forele elastice au valori de uniti, zeci sau sute de daN. Se vor lua in calcul pentru forele x si y: - pentru diametre mari x,y=200400 [daN] - pentru diametre mici x,y=50100 [daN] 4.4.1. Pentru compensatoare in forma de U Compensatorul de pe tronsonul 6-7 B H X L R X

19

( (

) )

Se calculeaz fora elastica corespunztoare ipotezei de pretensionare 50% a compensatorului:

- distanta dintre punctele fixe - temperatura maxima a fluidului transportat - temperatura la care se executa montajul - nlimea compensatorului, se alege constructiv dup cum urmeaz: - DN=700800H=78 [m] - DN=600H=6.57 [m] - DN=400500H=45 [m] - DN=200H=23 [m] - raza cotului sudat, ( ) - alungirea conductei datorita dilatrii - coeficientul de dilatare al materialului, pentru hotel OLT52

Compensatorul de pe tronsonul 7-20

( (

) )

20

4.5. Calculul forelor rezultante intr-un reazem fix Se calculeaz forele rezultante in reazemul fix F15 aflat in punctul 7 al reelei. Se considera situaia de nclzire a sistemului de conducte. 1 2

A. Situaia cu robinetul deschis Forte de frecare pe suporturi mobile: Pf1 Pfy3=0 Forte de frecare in compensatorul axial cu presgarnitura: Forte de reaciune elastica: Pcy1 Pf2

X1

X2

Forte datorate presiunii interioare: Piram3 Pired2

Picot1 Rezultanta pe direcie verticala:

Picot2

21

- distantele intre reazemele mobile pentru diametrele 1, 2, 3 - greutile specifice ale conductelor pentru diametrele 1, 2, 3 Rezultanta pe direcie ox in plan orizontal:

- coeficientul de frecare - distanta dintre punctele fixe - sunt calculate la Calculul compensatoarelor elastice ( ) ( )

Rezultanta pe direcie oy in plan orizontal:

- coeficient de frecare intre carnitura compensatorului si conducta - coeficient de presare a garniturii,

- presiunea interioara maxima de funcionare (presiunea nominala) - diametrul exterior al conductei - latimea garniturii,

B. Situaia cu robinetul nchis Fore de frecare pe suporturi mobile: Pf1 22

Pfy3=0 Forte de frecare in compensatorul axial cu presgarnitura: Forte de reaciune elastica: Pcy1

X1

Forte datorate presiunii interioare: Piram3 Pired2

Picot1 Rezultanta pe direcie ox in plan orizontal:

Prob2

Rezultanta pe direcie oy in plan orizontal:

23

Cuprins A. Partea scrisa Memoriu justificativ 3 1 Reglarea furnizrii cldurii 5 2 Sarcina termica a consumatorilor industriali si rezideniali 9 3 Calculul hidraulic 11 4 Calculul mecanic 17 B. Partea desenata 1 Planul zonal 2 Planul de situaie a ansamblului M1 3 Schema de calcul hidraulic 4 Graficul piezometric 5 Schema termomecanica