Sunteți pe pagina 1din 93

ELEMENTELE STUDIULUI DE FEZABILITATE PRIVIND

IMPLEMENTAREA POMPELOR DE CALDURA IN CLADIRI


Autor:Dr.Ing.Radu POLIZU - Editia II-2013

STUDIUL DE FEZABILITATE este, conform Directivei 2010/31/EC[87]EPBD revizuita si Legii nr


159/2013, pentru modificarea si completarea Legii nr 372/2005, documentul cel mai important al promovarii
surselor regenerabile de energie in cladiri.

Documentele precizeaza:

Pentru cladirile noi/ansamblele de cladiri, prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice
locale/judetene competente, in vederea obtinerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe
langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita intocmirea unui studiu
privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din
punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator.

Sistemele alternative propuse sunt:

a) descentralizate avand alimentarea cu energie bazata pe surse regenerabile de energie;

b) cu cogenerare/trigenerare;

c) centralizate cu incalzire si/sau racire sau de bloc;

d) cu pompe de caldura;

e) cu schimbatoare de caldura sol-aer (pompe de caldura cu sursa pamantul apa-aer);

f) cu recuperatoare de caldura.

Prezentul capitol se adreseaza proiectantilor de instalatii termice si auditorilor energetici pentru cladiri si
reprezinta ghidul de intocmire al studiului de fezabilitate pentru implementarea in cladiri a pompelor de caldura cu
sursa pamantul numite pompe geotermale.

Pentru a intelege mai bine relatii de calcul stabilite intre elementele principale ale sistemului tehnic al cladirii,
pentru cazul specific al utilizarii pompelor de caldura geotermale in cladiri, prezentam mai jos, in Figura 3.1,
schema desfasurata a sistemului HVAC a cladirii.

Schema foloseste urmatoarele simboluri:

edriving = Edriving/Ac (3.1)

45
unde,

Edriving = consumul anual total de energie electrica al sistemului tehnic al cladirii masurat de contorul electric al
sistemului si raportat lunar [kWh/an]

Ac = suprafata desfasurata a cladirii deservita de sistemul tehnic al cladirii [m2]

edriving = consumul anual specific de energie electrica [kWh/m2.an]

eRES = ERES/Ac (3.2)


unde,

ERES = cantitatea de energie geotermala [KWh/an] capturata de catre pompele de caldura, calculata conform
Anexa VII Contabilizarea energiei din pompele de caldura a Directivei 2009/28/EC[88]

eRES = consumul anual specific de energie geotermala [kWh/m2.an]

qnr = pierderile de energie ale sistemului HVAC al cladirii rezultate din raportul:

qnr = Qnr/Ac (3.3)

unde,

Qnr = pierderile anuale de energie ale sistemului tehnic al cladirii [kWh/an].

Aceste pierderi includ:

energia electrica de actionare a pompelor de circulatie, altele in afara pompelor de circulatie ale agentului
geotermal (agentul de intrare in pompele de caldura);

energia electrica de actionare a ventilatoarelor, altele in afara ventilatoarelor pompelor de caldura


geotermale Apa-Aer(Sol-Aer);

energia electrica a consumatorilor HVAC rezistivi folositi de sistemul tehnic al cladirii (exemplu:
rezistenta electrica de degivrare a prizei admisie aer proaspat);

energia electrica de actionare a servomecanismelor (servomotoare valve electrice, servomotoare clapete


electrice, etc);

pierderile termice ale sistemelor de distributie agenti din sistemul HVAC al cladirii.

46
Conform Fig. 3.1, elementele principale ale sistemului HVAC al cladirii sunt:
subsistemul de incalzire al cladirii;
subsistemul de producere al apei calde de consum;
subsistemul de ventilatie al cladirii;
subsistemul de racire al cladirii;
pompele de caldura geotermale;
schimbatorul de caldura cu pamantul;
sistemul de contorizare al energiei furnizate din exteriorul cladirii.

Revenind asupra pierderilor de energie ale sistemului HVAC al cladirii trebuie mentionat ca, intr-un sistem HVAC
corect dimensionat si corect exploatat, totalul pierderilor de energie Qnr trebuie sa se situeze in plaja 28% din
energia termica folosita anual de o cladire din Romania. Pentru obtinerea valorilor mici a pierderilor de caldura
sunt necesare cel putin urmatoarele masuri: utilizarea pompelor de circulatie cu turatie variabila in distributia
agentului secundar cald/rece produs de catre pompele de caldura, folosirea recuperatoarelor de caldura aer viciat
evacuat/aer proaspat aspirat in subsistemul de ventilatie al cladirii si un minim de elemente electronice de control,
comanda si automatizare ale sistemului.

Sistemul de comanda si control trebuie sa gestioneze:


producerea de caldura/frig la nivelul consumatorilor (radiatoare, ventiloconvectoare etc);
calitatea agentului termic cald/rece functie de specificul climatic sezonier;
calitatea agentului termic cald/rece functie de perioada de incalzire/racire;
numarul pompelor de caldura in lucru/in asteptare, in functie de sezon;
incadrarea temperaturii agentului geotermal in valorile optime proiectate;
incadrarea consumului de energie electrica in limita de eficienta proiectata

47
Figura 3.1. Schema desfasurata a relatiilor intre componentele sistemului tehnic aferent unei cladiri, conform Directivelor europene 2009/28/CE si 2010/31/CE

48
3.1 Relatia cladire-mediul exterior
Pentru etapa de proiectare Studiu de fezabilitate, relatia cladire mediu exterior inseamna determinarea cererii de
energie termica a cladirii pe baza datelor tehnice puse la dispozitie de catre proiectul de arhitectura al cladirii.

Proiectul de arhitectura va contine in mod obligatoriu:


orientarea cardinala a cladirii;
anvelopa (elementele constructive ale structurii si dimensiuni), precum si materialele de constructie folosite la
realizarea acesteia;
compartimentarea interioara si destinatia spatiilor;
gradul de ocupare (de populare) al cladirii;
regimul de exploatare al cladirii;
importanta constructiei.

Pe aceasta baza de proiectare si avand in vedere normativele si STAS-urile romanesti se determina:

Temperatura interioara conventionala de calcul (cu precizarea: daca o cladire are incaperi cu temperaturi de
calcul diferite, dar exista o valoare preponderenta, acea valoare se considera temperatura conventionala de
calcul);
Parametrii climatici de calcul: temperatura, umiditate, radiatie solara;
A = Aria anvelopei = suma tuturor ariilor elementelor de constructie perimetrale ale cladirii prin care are loc
transferul termic intre cladire si mediul ambiant, inclusiv intre cladire si spatiile ei neincalzite in conformitate
cu precizarile din Normativul C107-2005.

Elementele constructive ale anvelopei sunt:

Suprafetele opace ale peretilor exteriori;


Suprafetele adiacente rosturilor deschise si/sau inchise;
Suprafetele ferestrelor si usilor exterioare, precum si ale peretilor exteriori vitrati si ale luminatoarelor;
Suprafata planseelor de peste ultimul nivel, sub terase;
Suprafata planseelor de peste ultimul nivel, sub poduri;
Suprafata planseelor de peste pivnite si subsoluri neincalzite;
Suprafata placilor in contact cu solul;
Suprafata peretilor in contact cu solul;
Suprafata planseelor care delimiteaza cladirea la partea inferioara de exterior (ganguri de trecere, porticuri etc);
Suprafata peretilor si al planseelor care separa volumul cladirii de spatii adiacente neincalzite sau mai putin
incalzite, precum si de spatii avand alta destinatie decat destinatia declarata a cladirii(exemplu:sptiile
comerciale de la parterul unor blocuri de locuinte).
V = Volumul cladirii = volumul delimitat pe contur de suprafetele perimetrale care alcatuiesc anvelopa cladirii;
Rm = Rezistenta termica corectata medie pe ansamblul cladirii,calculata ca medie ponderata a rezistentelor
termice corectate a elementelor perimetrale de constructie ale cladirii, cu luarea in consideratie a influentei
puntilor termice asupra rezistentelor termice unidirectionale, in camp curent.

In relatia dintre cladire si mediul exterior este util a preciza notiunile PUTERE [kW] si ENERGIE [kWh].

49
PUTEREA este exprimat n [kW] si reprezinta varful de energie termica consumata in unitatea de timp, specific
cladirii, in conditii climatice extreme, si anume: iarna, valoarea maxima a necesarului de incalzire se atinge, de regul,
in luna ianuarie iar vara, valoarea maxima a necesarului de racire se atinge, de regul, in luna iulie.

ENERGIA este exprimat n [kWh] si reprezinta rezultatul matematic al integrarii in timp a puterilor termice medii
zilnice/lunare, necesare asigurarii microclimatului interior al cladirii. Nivelul de putere trebuie acoperit de catre
sistemul tehnic al cladirii.

In acest fel, PUTEREA de incalzire reprezinta varful pierderilor de caldura ale cladirii, iar ENERGIA de incalzire este
energia livrata cladirii de catre sistemul tehnic al cladirii pentru satisfacerea necesarului de caldura, pe o durata de timp
stabilita: ora/zi/luna/an.

La reprezentarea grafica a unei histograme energietice se poate utiliza ca unitate de timp (pe abscisa):
ora/ziua/luna/anul.

Pentru calculul pierderilor de caldura ale cladirii, adica pentru stabilirea PUTERII de incalzire, in faza de proiectare
numita Studiu de fezabilitate, se considera cladirea mono-zona si astfel se aplica prevederile Normativului C107/1
(pentru cladiri de locuit) si C107/2 (pentru cladiri cu alta destinatie decat cea de locuit). Normativele C107/1 i C107/2
obliga proiectantul HVAC sa determine coeficientul global de izolare termica Gal cladirii analizate. Acesta este un
parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul ei si reprezinta suma fluxurilor termice disipate (pierderi
de caldura prin transmisie directa) prin suprafata anvelopei cladirii, pentru o diferenta de temperatura intre interior si
exterior de 1K, raportata la volumul cladirii, la care se adauga necesarul termic aferent reimprospatarii aerului interior
(ventilatia cladirii) precum si cel datorat compensarii infiltrarilor suplimentare de aer rece.

Coeficientul global de izolare termica astfel definit se calculeaza cu relatia:

3
G = (Lj x j)/V + 0,34 x n [W/m K] (3.4)

unde,

Lj = coeficient de cuplaj termic [W/K] al elementului j de constructie al cladirii si se calculeaza ca:

Lj = Aj/Rj (3.5)

unde,

Aj = aria elementelor de constructie j[m2] cu rezistenta termica Rj;

Rj = rezistenta termica specifica, corectata (cu puntile termice aferente) [m2K/W] a elementului de constructie j;

j factor de corectie a temperaturii exterioare a elementului de constructie j

V = volumul interior, incalzit al cladirii [m3] marginit de elementele de constructie j ale cladirii;

n = viteza de ventilare a cladirii, adica numarul orar de schimburi de aer (reprezentand gradul de inoire cu oxigen a
microclimatului interior) dat de raportul (m3/h)/m3 cu rezultatul [h-1];

50
0,34 = are dimensiunea fizic [Wh/m3K] si reprezinta rezultatul inmultirii capacitatii calorice masice [J/Kg K] a aerului
cu densitatea aparenta a aerului [Kg/m3] in conditii conventionale de temperatura si presiune:

3
ca x a = 1230/3600 = 0,34 [Wh/m K] (3.6)

unde,

ca = 1000 J/Kg K

a = 1,23 Kg/m3

Deoarece calculul pierderilor de caldura se face la o temperatura diferita de temperatura conventionala (de regula), in
scopul unei rigurozitati mai mari trebuie ca necesarul de energie pentru ventilatie naturala sau ventilatie fortata
(mecanica) a cladirii sa fie calculate in raport cu temperatura exterioara de calcul. Acest lucru determina inlocuirea
termenului 0,34 x n cu expresia:

3
Lp x m(hi-he)/v(ti-te) [W/m K] (3.7)

unde,

QLp [Wh] reprezinta caldura necesara incalzirii aerului atmosferic de la temperatura exterioara te la temperatura
interioara ti a microclimatului interior, raportata la volumul interior incalzit;

m reprezinta densitatea medie a aerului atmosferic intre temperaturile t i si te,

hi, he, represinta entalpiile specifice ale aerului umed la interior si exterior, citite din diagrama MOLLIER pentru
aerul umed;

Lp este debitul de aer proaspat de ventilatie [l/sec], cerut de cladire, rezultat din conditii igienico-sanitare de
microclimat interior.

Tendinta actuala determina ventilarea mecanica a cladirii (rezultata din etanseizarea suplimentara a cladirilor), cu
asigurarea unei suprapresiuni interioare si, de cate ori este posibil, o recuperare obligatorie de caldura din aerul evacuat.
In aceste conditii, norma de aer proaspat, destinata cladirii s-a micsorat continuu in ultimii ani si ea trebuie riguros
stabilita de proiectantii sistemelor de nclzire, ventilaii i climatizare.

Sa luam urmatorul exemplu:

Intrucat in Anexa 1 la C107/1 (Numarul schimburilor de aer pe ora n[h-1]) se stabileste un volum minim de aer
proaspat Lp=0,5V [m3/h] pentru cladirile de locuit cu ventilare controlata si cu tamplarie prevazuta cu masuri speciale
de etansare,valoarea rezultata trebuie comparat, de fiecare data, cu valoarea stabilita din conditii igienico-sanitare,
bazata (de exemplu) pe instructiunile ASHRAE Handbook 2009, Cap. 16.21 Ventilation and Infiltration.
Instructiunea respectiva prevede un necesar de aer proaspat de 0,15 l/secm2, raportat la aria pardoselii spatiilor
interioare ale cladirii cumulat cu 3,5 l/secpersoana pentru numarul maxim de persoane stabile din tema de proiect a
cladirii. Daca valoarea Lp rezultata din adunarea celor doua valori ASHRAE este mai mica de 0,5V, se considera
norma minima de aer ca fiind 0,5V[m3/h].In caz contrar se retine valoarea ASHRAE.

51
Deoarece calculul debitului de aer proaspat necesar unei constructii este extrem de important, prin valoarea ridicata a
cantitatii de caldura ceruta ( in cazul unor constructi foarte bine izolate termic, cu pierderi termice prin transmisie mici
(eg. case pasive), nivelul fluxurilor reprezentand ventilatia in calculul G depaseste nivelul fluxurilor termice prin
transmisie) se prezinta in continuare modul de utilizare a diagramei Mollier pentru aerul umed,in scopul efectuarii unui
calcul mai aproape de realitate.

EXEMPLU DE CALCUL pentru stabilirea puterii termice necesare incalzirii aerului proaspat si determinarea
eficientei energetice pentru un sistem cu pompa de caldura geotermala

Se foloseste o diagrama h-x, pentru aerul umed, la presiunea total de 1013 mbar i se traseaza (eg.Figura 3.3) pe
diagrama h-x (Mollier), transformarile aerului umed cu debitul Lp = 1 m 3/h, pentru diferite cazuri de tratare termica a
aerului proaspat.

Din motive economice, ne propunem ca debitul nominal Lp cerut de cladire sa fie asigurat integral pana la o
temperatura a aerului exterior de cca -5oC, urmand ca sub aceasta valoare, pe parcurs ce aerul exterior coboara in
temperatura, valoarea Lp sa scada in mod proportional. Pentru valoarea de -5oC a aerului exterior stabilita in punctul Ei
(exterior iarna) avem urmatorii parametri de stare ai aerului umed:

Ei (te = -50C; he 0 KJ/Kg; e 1,32 Kg/m3; x 2g/Kg aer uscat; 90%).

Daca punem conditia de a incalzi cantitatea de aer Lp = 1 m3/h din punctul Ei pana la valoarea Iv, astfel incat aerul tratat
sa nu faca schimb de caldura cu aerul interior (cazul instalatiei de ventilatie de sine statatoare), atunci stabilim
parametrii de stare ai aerului interior Ii (interior iarna) la valorile: Ii (ti = 200C; hi 38 KJ/Kg; i 1,2 Kg/m3; x
7,5g/Kg aer uscat; 50%) si prelungim linia entalpiei de 38 KJ/Kg pana cand se intalneste cu verticala din punctul Ei,
obtinem astfel parametrii de stare ai punctului I v. Acestia sunt: Iv (tv = 320C; hv 38 KJ/Kg; v 1,15 Kg/m3; x 2g/Kg
aer uscat; 8%).

Linia Ei Iv este verticala, reprezinta procesul de incalzire al aerului intre starea Ei si Iv si permite calculul cantitatii de
caldura necesara pentru realizarea procesului de incalzire.

Valoarea este:

QLp[KW] = Lp[m3/h]med[Kg/m3](hv-he) [KJ/Kg] (3.8)

Pentru Lp = 1 m3/h rezulta QLp = 1/3600 x 1,235 x 38 x 1000 = 13,2 W/m3

Intr-un sistem tehnic evoluat se va folosi ansamblul pompa de caldura recuperator de caldura conform schemei din
Figura 3.2, care economiseste mari cantitati de caldura prin recuperarea energiei din aerul evacuat.

52
Figura 3.2.- Incalzirea aerului proaspat intr-un ansamblu pompa de caldura apa-aer cu schimbator de caldura aer-aer de
tip recuperator

In scopul evidentierii performantelor energetice ale ansamblului, utilizam urmatoarele notatii:


Lp = debitul de aer proaspat necesar cladirii [m3/h];
Ei starea aerului exterior (exterior iarna);
Ep starea aerului preincalzit;
Ii starea aerului interior (interior iarna);
Ltr = debitul de aer tratat de catre pompa de caldura [m3/h];
Lr = debitul de aer recirculat prin pompa de caldura [m3/h];
Lev = debitul de aer evacuat din cladire [m3/h];

Daca consideram ca:


Lev Lp (ventilatoarele sunt reglate pe aceeasi turatie)
Ltr = Lp + Lr

si punem conditia ca amestecul (Ltr Lp) sa se faca in raportul Ltr/Lp = 2,5, iar eficienta recuperatorului de caldura sa
fie min 60%, atunci putem calcula urmatoarele:

parametrii de stare ai aerului preincalzit cu ajutorul bilantului termic:

0,6 x Lev/3600 x i x hi = Lp/3600 x p x hp

unde:

p si hp sunt parametrii de stare ai aerului proaspat preincalzit in punctul Ep. Daca aproximam pe p 1,23 Kg/m3
obtinem:

hp 22 KJ/Kg

Daca trasam hp = ct, la intersectia cu verticala din punctul Ei, obtinem punctul P. Parametrii de stare ai punctului P sunt:

P ( tp 170C; hv 22 KJ/Kg; v 1,22 Kg/m3; x 2g/Kg aer uscat; 20%).

53
Parametrii de stare ai aerului tratat (amestecului de aer recirculat aer proaspat) ajutandu-ne de urmatorul bilant termic:

Lt/3600 x M x hM = (Lr x i x hi + Lp x p x hp)/3600

unde M si hM sunt parametrii de stare ai amestecului in punctul M. Cu aproximatia M = (i + p)/2, obtinem pentru
Lp=1 m3/h valoarea lui Ltr = 2,5 m3/h si Lr = 1,5 m3/h, ce ne conduc la valoarea hM:

hM 31 KJ/Kg

Intrucat M se gaseste obligatoriu pe linia ce uneste punctele P si I i, la intersectia dreptei hM = ct cu aceasta linie obtinem
punctul M.

M( tM 18,50C; hM 31 KJ/Kg; M 1,21 Kg/m3; x 5g/Kg aer uscat; 38%).

Parametrii de stare ai aerului tratat se obtin prin ridicarea unei verticale in punctul M. La intersectia cu h i = ct obtinem
punctul Iv cu parametrii de stare:

Iv( t 260C; hIv 38 KJ/Kg; 1,18 Kg/m3; x 5g/Kg aer uscat; 20%).

Avand aceste valori calculate,in scopul incalzirii debitului de aer Lp = 1 m3/h pana la valoarea hiI = ct, trebuie sa
ridicam temperatura amestecului (Lp + Lr) de la temperatura 18.5 oC pana la temperatura de 26oC si avem nevoie de o
cantitate de caldura data de expresi:

QHP = Ltr/3600 x med (hIv - hM) unde:

QHP = cantitatea de caldura ceruta pompei de caldura [KW]

Daca tinem cont ca Ltr = 2,5 Lp si efectuam calculele, obtinem QHP = 5,8 W/m3

Asadar, pentru incalzirea aceluiasi volum de aer Lp, in varianta Pompa de caldura Recuperator de caldura economisim
7,4 W/m3, adica peste 57% din energia folosita in primul caz.

Obs.: Procentul de 57% reprezinta energia secundara recuperata in procesul de preparare al aerului proaspat
necesar cladirii.

In mod practic, daca din calculul necesarului de aer proaspat rezulta ca avem nevoie de un debit de aer proaspat cu
valoarea Lp [m3/h], atunci pentru un ti = 20oC, vom alege un Recuperator de caldura Aer-Aer si o Pompa de caldura
Apa-Aer cu urmatoarele performante:

Pompa de caldura:
Debit de aer tratat = 2,5 Lp [m3/h]
Putere termica minima necesara = 5,8 x 2,5 Lp x 10 -3 [KW]
Recuperator de caldura:
Debit de aer variabil (0 2,5) Lp [m3/h]
Coeficient minim de performanta cerut = 60%

54
Figura 3.3. Incalzirea aerului proaspat in varianta fara recuperare si varianta cu recuperare

55
Revenind la calculul termic al cladirii; pentru calculul coeficientului global de izolare termica G cu relatia (3.4),
trebuie detaliat primul termen care se refera la pierderile prin transmisie.

Rezistentele termice corectate ale principalelor elemente de constructie care intra in componenta anvelopei unei cladiri
au valori minime normate. Valorile normate au fost revizuite in anul 2010 conform Ordinului 2513/Nov.2010 publicat
in MOR nr.820/8.12.2010. Ele sunt redate in tabelul 3.1. Noile valori au reprezentat in anul 2010 un real progres pentru
constructiile noi din Romania. Aceasta constatare rezulta din compararea valorilor din Tabelul 3.1 cu cele din Tabelul
3.2 (acesta reprezinta situatia normata impusa cladirilor de locuit in anul 2009 in Germania) (Ordonanta nr. 23 din
30.05.2009). Mai tarziu,dupa aparitia Directivei 2010/31/EC, ca urmare a progresului realizat in domeniul definirii
cladirilor cu un consum de energie aproape zero (se refera la consumul de energie din surse neregenerabile de energie)
si prin aparitia Directivei de eficienta energetica 2012/27/EC, pretentiile de izolare termica a cladirilor (in special a
celor de locuit) au crescut simtitor in raport cu valorile mentionate in tabelele 3.1 si 3.2. De exemplu,in standardul
elvetian minergie (www.minergie.ch) (similar unor conditii stabilite preliminar pentru cladirile NZEB din o serie de
tari EU) peretii exteriori opaci ai cladirilor de locuit au rezistenta termica minima impusa 5 m2K/W, identica cu
planseul peste ultimul nivel iar ferestrele exterioare tripan au valoarea 1,4 m2K/W.

La nivel national este necesar sa se defineasca, pentru fiecare caz tipic in parte (cladiri de locuit vechi si noi, cladiri cu o
alta destinatie decat cea de locuit,vechi si noi) nivelul minimal al performantei energetice a unei cladiri
durabile(sustenabile) energetic, pentru un cost optim al obtinerii acestei performante(prevedere inclusa in Legea nr
159/2013 de modificare a Legii 372/2005).

Tabelul 3.1 Rezistentele termice corectate ale principalelor elemente de constructie din Romania
Alte cladiri noi in afara
Cladiri de locuit noi Cladiri de locuit reabilitate
Elementul de constructie celor de locuit
Rmin [m2K/W] Rmin [m2K/W]
Rmin [m2K/W]
Pereti exteriori opaci 1,8 1,4 1,2 1,4
Planseu peste ultimul nivel 5,0 3,0 2,8 3,0
Ferestre exterioare 0,77 0,4 0,39 0,43
Placa pe sol 4,5 3,0 2 2,5

Tabelul 3.2. Rezistentele termice corectate ale principalelor elemente de constructie din Germania
Cladiri de locuit noi
Elementul de constructie
Rmin [m2K/W]
Pereti exteriori opaci 3,57
Planseu peste ultimul nivel 5,0
Ferestre exterioare 0,77
Placa pe sol 2,86

Rezistenta termica unidirectionala a unui element de constructie alcatuit din unul sau mai multe straturi de materiale
omogene, fara punti termice, inclusiv din eventualele straturi de aer neventilat, dispuse perpendicular pe directia
fluxului termic, se calculeaza cu relatia (3.8):

56
n
i (3.9)
R 1 / he Ra 1 / hi [m 2 K / W ]
i 1 i

unde,
he si hi [W/m2K] reprezinta coeficientii de transfer termic prin convectie intre suprafata exterioara si mediul exterior,
respectiv intre suprafata interioara si microclimatul interior;
i [m] reprezinta grosimea stratului i;
i [W/mK] reprezinta coeficientul de transmisie prin conductibilitate al stratului i;
Ra [m2K/W] rezistenta termica a stratului/straturilor de aer.

Pentru stabilirea valorilor he, hi, Ra si a caracteristicilor termotehnice principale ale materialelor de constructii, se vor
utiliza:

Metodologia de calcul a performantelor energetice a cladirilor Partea I Anvelopa cladirii Indicativ Mc


001/1-2006[95];
Manualul de Instalatii Ventilare Climatizare AIIR Ed. Artecno, Bucuresti, 2010;
Breviar de calcul al performantei energetice a cladirilor MDLPL Ordinul nr. 1071/16.12.2009 Mc 001/4-
2009.
MO nr 820/8 dec 2010: Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor-
C107/2005 modificat prin OM 8510/23 nov 2010 a MDRT

57
EXEMPLU DE CALCUL pentru stabilirea performantei energetice a unui perete exterior multistrat cu
incadrarea in prescriptile tehnice actuale

Pentru calculul rezistentei termice a unui perete exterior multistrat [RPE] consideram urmatoarele:

Caramida cu goluri grosime 30 cm, coeficient de conductibilitate termica 0,55 W/mK;


Polistiren expandat grosime 6 cm, coeficient de conductibilitate termica 0,033 W/mK;
Tencuiala exterioara si interioara in grosime de 1 cm si respectiv 2 cm, coeficient de conductibilitate termica
0,07 W/mK;
Coeficienti de transfer termic prin convectie de la perete la spatiul exterior respectiv de la perete la spatiul
interior incalzit, cu valorile: 23 W/m2 si 8 W/m2.

Figura 3.4. Structura peretelui exterior analizat

Cu aceste valori putem calcula: RPE = 1/8 + [0,30/0,55 + 0,06/0,033 + (0,02 + 0,01)/0,07] + 1/23 = 2,6 m 2K/W.

Daca tinem cont ca toate straturile componente ale peretelui exterior sunt strbtute de acelasi flux de caldura, putem
calcula temperaturile diferitelor straturi ale peretelui pentru 1 m2 de perete folosind relatiile:

1/2,6(20 + 15) = 8(20 tpi) = 0,7/0,02(tpi tci) = 0,55/0,3(tci tce) = 0,033/0,06(tce - tte) = 0,7/0,01(tpe - tte )

Rezultatele calculelor sunt:

tpi = 18,3 oC; tci = 17,9 oC; tce = 10,6 oC; tte = -13,9 oC; tpe = -14,1 oC.

Din calculele prezentate NU putem considera ca peretele exterior este corespunzator sub aspectul performantelor sale
termice (desi temperatura negativa exista doar in stratul superficial de finisare al peretelui exterior si in termoizolatia
exterioara) intrucat conditiile interioare de confort NU sunt asigurate, temperatura pe fata interioara, dupa corectiile ce
trebuie aduse valorilor de rezistenta termica, coboara mult in raport cu temperatura aerului interioar (peretele este prea
rece).

Pentru evalurea influentei puntilor termice se face o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale cu
urmatoarele procente (Cap. 3.5.3 C107/1-2005):
58
La pereti exteriori: min 20%;
La terase si plansee sub poduri min 15%;
La plansee peste subsoluri min 25%;
La rosturi min 10%.

Pentru cazul tratat in exemplul anterior, o reducere cu 25% a rezistentei termice calculate inseamna un RPE = 1,95
m2/W,ceea ce determina o pierdere suplimentara de caldura prin transmisie cu valoarea:

1/2,6(20 + 15) 1/1,95(20 + 15) = 13,46 17,94 = 4,5 W/m2

Se constata astfel o scadere cu peste 33% a performantei termice a peretelui, situatie ce poate fi considerata ca
inacceptabila pentru valoarea temperaturii obtinute pe fata interioara a peretelui(sub 17,8C,valoare apropiata de limita
de condens a vaporilor de apa din aerul interior si nerecomandata in cazul incalzirii cladirii cu o sursa de energie de
joasa entalpie).

Asadar, grosimea termoizolatiei si/sau calitatile termice ale materialelor de constructie alese, in cazul analizat, trebuie
reconsiderate.

Proiectantul sistemelor HVAC geotermale si auditorii energetici pentru cladiri trebuie sa se asigure, in toate cazurile de
lucru, ca anvelopa cladirii permite utilizarea surselor alternative de energie cu entalpie scazuta, ceea ce presupune o
izolare foarte buna a anvelopei cladirii.Verificati acest lucru!

In aceasi idee, trebuie tinut cont si de impunerile recente (aparute dupa C107 modificat in 2010) care stabilesc, in cazul
cladirilor de locuit vechi, multifamiliale sau unifamiliale, construite in perioada 1950-1989, prin Legea 158/2011 si
OUG nr 63/2012 ca, in cazul utilizarii polistirenului expandat, grosimea izolatiei exterioare a peretelui multistrat trebuie
sa fie minim 10 cm la pereti exteriori opaci din panouri mari prefabricate din beton armat tip sandwich cu termoizolatie
interna din polistiren celular sau placi de vata minerala G100, solutie ce asigura o rezistenta termica corectata in jur de
2,5m2K/W,cu mult mai mare decat valoarea stabilita de C107/2005 modificata in anul 2010 pentru peretii exteriori ai
cladirilor reabilitate termic.

In cazul constructiilor noi, proiectantii vor lua masuri de limitare ale puntilor termice la faza PE si faza Detalii de
executie, astfel incat intre cladirea proiectata in SF(studiu de fezabilitate) si cladirea ce urmeaza a fi realizata conform
detaliilor de executie (DE), sa nu existe diferente mai mari de 15%, astfel incat sa putem estima la faza SF ca:

R = 0,85 R (3.10)

O alta apreciere care trebuie facuta in calculul marimii G este valoarea factorului de corectie a temperaturilor
exterioare care, in cazul elementelor de constructie separa mediul interior de mediul exterior (Cap. 3.7 C107/1-2005):

= 1,0 (3.11)

Pe baza celor stabilite anterior, se calculeaza valoarea G cu modificarile stipulate mai inainte pentru termenul aer
proaspat necesar constructiei.

Valoarea rezultata pentru G se compara cu valoarea GN. GN reprezinta coeficientul global de izolare termica
NORMAT, admis pentru cladirile de locuit. Valoarea GN a scazut continuu in ultimii 10 ani asa cum se prezinta in

59
graficele din figurile 3.5, 3.6 si 3.7, urmand ca acest trend sa continue conform prevederilor Directivei 2010/31/EC si
Legii 159/2013.

Figura 3.5. Variatia coeficientului normat de izolare termica GN pentru cladiri de locuit unifamiliale noi, conform
Normativului C107/1 2005 cu schimbarile din 2010

Figura 3.6. Variatia coeficientului normat de izolare termica GN pentru cladiri de locuit noi multietajate conform
Normativului C107/1 2005 cu schimbarile din 2010

60
Figura 3.7. Valorile maxime ale pierderilor termice volumice in tarile central europene (exclusiv ventilatie)

Daca luam in considerare numai anvelopa cladirii, fara factorul ventilatie, atunci GN pentru anvelopa va avea valorile
din Figura 3.7.

Trebuie retinute valorile:


Pentru A/V 0.3, GN=0.2 [W/m3K]
Pentru 0.3A/V 1.3, GN=0.086+0.38A/V [W/m3K]
Pentru A/V 1.3, GN=0.58 [W/m3K]

Pentru cladiri cu o alta destinatie decat cea de locuit, C107/2 cere calcularea unui coeficient global efectiv G1 a cladirii,
cu formula:

G1 = 1/V Aj j/Rmj [W/m3K] (3.12)

Marimile din formula (3.12) au aceleasi semnificatii cu cele din formula (3.4). Valoarea G1 calculata se compara cu
valoarea GN. Exigenta de performanta energetica globala a cladirii este asigurata daca:

G1 GN (3.13)

61
PREVEDERI ALE NORMATIVULUI C107/2-2005 CU SCHIMBRILE DIN 2010:

Calculul coeficientului global GN pentru cldiri cu alt destinaie dect locuine se face cu formula:

GN = (APE/a + APL/b + API/c + dP + AFE/e) 1/V [W/m3k] (3.14)

unde,
APE = Aria peretilor exteriori opaci;
APL = Aria terasei acoperisului sau a planseelor de sub poduri;
API = Aria peretilor interior care separa spatiul incalzit de cel neincalzit;
AFE = Aria ferestrelor exterioare;
API = Aria planeelor care delimiteaza cldirea la partea inferioar n contact cu aerul atmosferic (ganguri, balcoane
incluse n spaii interioare, porticuri etc) sau cu un spatiu neincalzit (toate suprafetele sunt masurate interaxe);
a, b, c, d, e = coeficieni de control pe tipuri de cldiri i zone climatice (valorile din parantez sunt valori 2010 conform
Ordinului nr. 2513 al MDRT - MOR nr. 820/8.12.2010)
P = perimetrul exterior al spaiului nclzit aferent cldirii, aflat n contact cu solul sau ngropat, exprimat n [m] .

Valorile coeficientilor de control se iau din Tabelele 3.3 si 3.4 ,in functie de caracteristicile cladirii.

Tabelul 3.3. Coeficientii necesari calculului coeficientului GN pentru cladiri cu ocupare continu* sau ocupare
discontinu cu clas de inerie mare
CLDIRI DE CATEGORIA 1: ocupare continu* sau ocupare discontinu cu clas de inerie mare
Destinaie Zona a b c d e
climatic 2
[m K/W]
2
[m K/W]
2
[m K/W]
2
[m K/W]
2
[m K/W]
Spitale, cree i I 1.30 (1.70) 2.30 (4.00) 1.50 (2.10) 1.30 (1.40) 0.39 (0.69)
policlinici II 1.50 (1.80) 2.70 (5.00) 1.70 (2.90) 1.30 (1.40) 0.43 (0.69)
nvamnt, sport I 0.90 (1.70) 2.30 (4.00) 0.90 (2.10) 1.30 (1.40) 0.39 (0.50)
II 1.10 (1.80) 2.70 (5.00) 1.10 (2.90) 1.30 (1.40) 0.43 (0.50)
Birouri, cldiri I 0.80 (1.60) 2.10 (3.50) 0.90 (2.10) 1.30 (1.40) 0.30 (0.50)
comerciale II 1.00 (1.80) 2.50 (4.50) 1.10 (2.90) 1.30 (1.40) 0.30 (0.50)
Alte cldiri I 0.65 (1.10) 1.80 (3.00) 0.90 (1.10) 1.30 (1.40) 0.25 (0.40)
II 0.75 (1.10) 2.20 (3.00) 1.10 (1.30) 1.30 (1.40) 0.25 (0.40)
o
* temperatura interioar, noaptea (ora 0-ora 7) nu scade cu mai mult de 7 C sub valoarea normal de exploatare (cree,
spitale, internate)

62
Tabelul 3.4. Coeficientii necesari calculului coeficientului GN pentru cladiri cu ocupare discontinua
CLDIRI DE CATEGORIA 2: ocupare discontinua* (cu exceptia celor din clasa de inertie mare)
Destinaie Zona a b c d e
climatic [m2K/W] 2
[m K/W]
2
[m K/W]
2
[m K/W]
2
[m K/W]
Spitale, cree i I 0.85 (1.70) 2.45 (4.00) 1.30 (2.00) 1.40 (1.40) 0.39 (0.69)
policlinici II 1.25 (1.70) 2.95 (5.00) 1.50 (2.60) 1.40 (1.40) 0.43 (0.69)
nvamnt, sport I 0.75 (1.50) 2.00 (4.00) 0.90 (2.00) 1.40 (1.40) 0.39 (0.50)
II 0.85 (1.70) 2.45 (5.00) 1.10 (2.60) 1.40 (1.40) 0.43 (0.50)
Birouri, cldiri I 0.75 (1.50) 2.00 (3.50) 0.90 (2.00) 1.40 (1.40) 0.30 (0.50)
comerciale II 0.85 (1.70) 2.45 (4.50) 1.10 (2.60) 1.40 (1.40) 0.30 (0.50)
Alte cldiri I 0.55 (1.00) 1.40 (2.90) 0.85 (1.00) 1.40 (1.40) 0.25 (0.40)
(industriale, cu regim II 0.65 (1.00) 1.60 (2.90) 0.95 (1.20) 1.40 (1.40) 0.25 (0.40)
normal de exploatare)
* se permit abateri mai mari de 7oC pe o perioad de 10 ore/zi din care cel puin 5 ore n intervalul ora 0 - ora 7 (coli,
amfiteatre, sli spectacol, cldiri administrative, restaurante, cldiri industriale)

NOT: pentru cldiri la care suprafaa pereilor transpareni sau translucizi reprezint cel puin 50% din suprafaa
elementelor verticale de nchidere, GN va fi mrit cu GN, un factor dependent de indicele solar I S [m-1] i de clasa de
inerie termic stabilita tabelar n C107/2 2005

3.2 Relatia Cladire-Sistem tehnic interior


Prin HG 28/2008 se stabilete ca proiectele care folosesc surse regenerabile de energie in sistemele tehnice ale cladirilor
sa analizeze in mod obligatoriu solutia tehnica in minimum 2 variante (scenarii) alese dintre urmatoarele:
Cladirea are un sistem tehnic clasic, bazat pe utilizarea surselor neregenerabile de energie (combustibili fosili);
Cladirea are un sistem tehnic hibrid, bazat pe utilizarea combustibilului fosil in paralel cu o sursa regenerabila
de energie;
Cladirea are un sistem tehnic bazat pe utilizarea exclusiva a surselor regenerabile de energie;
Cladirea este independenta complet si isi asigura inclusiv energia electrica de actionare a pompelor de caldura
din surse regenerabile (cladire net zero energy building).

In aceste conditii, aceeasi cladire, in functie de solutiile adoptate pentru sistemul sau tehnic, va avea performante
energetice diferite. Astfel, cladirea cu un sistem tehnic hibrid va avea o performanta energetica mai buna decat cladirea
bazata pe utilizarea exclusiv a combustibilului fosil prin faptul ca o parte din caldura necesara se genereaza pe locatie.
Cladirea cu un sistem tehnic bazat exclusiv pe surse regenerabile de energie (exemplu: solar + aerotermal, solar +
hidrotermal; geotermal etc) va avea o performanta energetica mai buna decat cladirea cu un sistem tehnic hibrid,
intrucat intreaga energie termica a cladirii se realizeaza pe locatie.

Pentru fundamentarea cunostintelor privind relatia Cladire Sistem tehnic interior in cazul utilizarii pompelor de
caldura in cladiri, vom analiza sistemul tehnic bazat pe utilizarea energiei geotermale in cladiri.

Acest tip de sursa regenerabila de energie poate asigura integral necesarul de energie al unei cladiri cu
caracteristicile anvelopei detaliate anterior, fara nici un alt aport energetic de la o sursa aditionala.
63
Cererea de energie a unei cladiri consta in energia necesara incalzirii cladirii pe timp rece, energia necesara prepararii
apei calde de consum pentru anul intreg, energia necesara ventilarii cladirii si energia necesara racirii cladirii care,
functie de marimea si destinatia cladirii, poate apare nu numai in sezonul cald al anului ci, foarte frecvent, atunci cand
sursele termice interioare (oameni; iluminat; calculatoare etc) ale cladirii si aporturile solare creaza un supliment de
energie termica intern cladirii peste caldura necesara acoperirii pierderilor termice ale acesteia.

3.2.1 Stabilirea necesarului de caldura al cladirii


In cazul particular al fazei de proiectare Studiu de fezabilitate putem considera urmatoarele:
Pentru cladirea cu destinatia de locuinta, spatiul interior ce trebuie incalzit este monozona si astfel putem
calcula pierderile de caldura prin transmisie ale cladirii conform C107/1 pe baza elementelor perimetrale de
constructie ale cladirii in contact cu mediul ambiant (aer; pamant);
Pentru cladirea are o alta destinatie decat cea de locuinta vom identifica volumele cu functiuni similare
(destinatie, temperaturi interioare, umiditati) pe care le vom trata ca monozone si vom calcula pierderile de
caldura prin transmisie ale cladirii conform C107/2 pentru fiecare zona.

Pe aceasta baza putem calcula:

Qpt=VxGx(ti-te) [W] (3.15)

unde,
Qpt [W] este pierderea de caldura prin transmisie a monozonei cu volumul interior V[m3];
G [-] este coeficientul global de izolare termica a cladirii;
ti, te [C] sunt temperatura interioara de calcul a monozonei, respectiv temperatura exterioara de calcul
corespunzatoare zonei climatice de amplasare a cladirii stabilita conform hartii climatice a Romaniei.

Prin aceasta simplificare putem determina rapid, cu un grad de eroare acceptabil, cererea de caldura a cladirii folosind
relatia:

QI=Qpt+QLp+QACC [kW] (3.16)

unde,
QI [kW] este cererea de caldura pentru incalzirea cladirii;
QLp [kW] se va calcula utilizand formula (3.8), tinand cont de exemplul de calcul de la paragraful (3.1);
QACC [kW] reprezinta necesarul de caldura pentru prepararea apei calde sanitare ce va fi calculat conform standardului
SR EN 15316-3-1: 2008.

In cazul cladirilor de locuit, daca cladirea este unifamiliala cu sala de baie si sala separata cu dus, consumul normat de
apa calda de comun este de 200 l/familie*zi, la 60C, ceea ce, pentru o valoare medie considerata k=50C rezulta:

QACC=(200kg/zi x 4.183kJ/kg x 50C)/3600sec=11.62 kWh/zi (3.17)

unde 4.183 kJ/kg este valoarea caldurii specifice a apei.

(Vom aprecia norma de 200l/familie*zi, la 60C drept darnica intrucat ea reprezinta mai mult decat norma de criza
indicata de multi autori ca fiind 45 l/persoana*zi, la 60C.ceea ce,in cazul unei familii medii de 3 persoane, inseamna
135 l/familie.zi, realizabila practic in foarte putine cazuri din Romania)

64
In cazul cladirilor cu o alta destinatie decat cea de locuit, necesarul de apa calda de consum variaza de la caz la caz si
valoarea acestuia trebuie stabilit prin negociere cu consultantul beneficiarului sau direct cu beneficiarul cladirii in
functie de interesele acestuia, fara a influenta prea mult performanta energetica a cladirii.

Se apreciaza ca o pondere mai mare de 16% a energiei anuale necesare prepararii ACC raportata la totalul
energiei termice ceruta de asigurarea utilitatilor termice ale unei cladiri avand o alta destinatie decat cea de
locuinta sau asimilat acesteia (spatii cazare hoteluri, internate, spitale) este de natura a periclita performanta
energetica a cladirii.

3.2.2 Alegerea pompelor de caldura


De regula, pompele de caldura cu sursa geotermala, alese pentru a asigura integral cererea de caldura a unei cladiri din
Romania, vor avea capacitatea termica nominala egala cu cererea de caldura a cladirii.

Asadar, capacitatea termica a pompelor de calduraN(kW) nu va fi nici mai mare si nici mai mica decat Q I, ci egala cu
QI, cu mentiunea ca aceasta capacitate trebuie obtinuta la o anume temperatura a agentului geotermic
(geotermal) de alimentare.

In literatura de specialitate, temperatura agentului este notata cu EWT (ENTERING WATER TEMPERATURE) la
intrarea in pompa de caldura cu sursa apa.

Pentru a intelege importanta marimii EWT in performanta termica a unei pompe de caldura actionate electric,
prezentam mai jos caracteristicile termice in cazul a doua pompe de caldura si anume: a unei pompe de caldura Apa-
Apa (Figura 3.10) si a unei pompe de caldura Apa-Aer (Figura 3.11).

Figura 3.10. Caracteristica termica a unei pompe de caldura apa-apa

Conform Figurii 3.10, pompa de caldura testata pe bancul de proba este mentinuta la temperatura de lucru de 35 oC pe
turul agentului secundar si se variaza valoarea EWT.

Performanta energetica maxima a masinii (Q max),in exemplul nostru,se obtine la EWT = 10oC. Trebuie observat ca o
scadere cu 5oC a temperaturii EWT reduce performanta pompei de caldura la 89%, ceea ce, in practica, s-a dovedit a
65
influenta extrem de mult performanta anuala de lucru a pompei de caldura (consumul de energie anual). Asadar, vom
stabili de fiecare data plaja de lucru a unei pompe de caldura intre doua limite pe care ni le impunem in proiectare si le
vom respecta prin dimensionarea corespunzatoare a sursei de energie (schimbatorul de caldura cu pamantul)

Sa presupunem ca cele doua limite de lucru sunt 7,5 oC - valoarea minima in exploatare - si 10oC valoarea pentru care
QHP = 100%.

IMPORTANT: vom alege din catalogul de produs al firmei producatoare, acea pompa de caldura care, la temperatura
de lucru, de exemplu de 8,5oC are performanta de catalog Q8,5 [W] egala cu valoare N [W] a calculului termic Q I [W].

O analiza similara trebuie facuta si la alegerea unei pompe de caldura Apa-Aer (Figura 3.11) care, in intervalul 7,5oC -
10oC are performantele 0,95Q si respectiv 0,97Q la capetele intervalului.

Vom alege acea pompa de caldura, din catalogul firmei furnizoare care, la temperatura de lucru EWT = 8,5 oC are
performanta de catalog Q = QI = N [W]. Evident, in cazul pompelor de caldura Apa-Aer, performanta Q8,5oC, ca si in
cazul pompelor de caldura Apa-Apa. nu reprezinta puterea termica max Q [W] inscrisa pe placa sa de timbru. Intre N
si Q exista relatia: N = 0,97Q in cazul analizat al pompei Apa-Apa si N = 0,945Q in cazul analizat al pompei Apa-
Aer.

In concluzie: alegeti pompe de caldura dupa cataloage de produse profesionale care prezinta fie curba/curbele de
variatie ale puterii termice la diferite valori ale agentilor termici din primarul si secundarul masinii, fie contactati
producatorul sau distribuitorul pompei de caldura si solicitati accesul dvs. la calculatorul catalogului sau de
performante.

Figura 3.12. Caracteristica termica a unei pompe de caldura apa-aer

Inainte de alegerea unui anume tip de pompa de caldura, trebuie sa va asigurati ca tipul de pompa de caldura oferit
respecta Cerintele de etichetare ecologica cerute de Decizia 2007/741/CE aplicabila pompelor de caldura actionate
electric ce au o capacitate de incalzire de pana la 100 KW (Obligatie stipulata in Directiva 2009/28/CE: 23 aprilie
2009).

66
Eticheta ecologica are la baza urmatorii parametri:

1) Coeficientul de performanta COP [KWI/KWEE],la un EWT standard. unde:


KWI este valoarea Q[W] in ciclul de incalzire al pompei de caldura;
KWEE este consumul de energie electrica pentru producerea Q[W]

2) RATA DE EFICIENTA ENERGETICA REE [KW R/KWEE],la un EWT prescris,unde:


KWR este valoarea Q[W] in ciclul de racire al pompei de caldura.

Prezentam mai jos, in Tabelele 3.4 si 3.5 cerintele minime de etichetare ecologica a pompelor de caldura aerotermale,
hidrotermale si geotermale destinate cladirilor in conformitate cu Directiva 2009/28/CE.

Tabelul 3.4. Valorile minime ale COP-ului pentru pompele de caldura hidrotermale si geotermale

Pompe de caldura hidrotermale si geotermale eficienta la incalzire - COP

Tipul pompei de caldura Circuit primar Circuit secundar COP min


Saramura/Aer EWT = 0oC Intrare Aer = 20oC 3,4
Temp. de iesire = -3oC
Saramura/Apa EWT = 0oC Intrare apa = 30oC 4,3
Temp. de iesire = -3oC Iesire apa = 35oC
Intrare apa = 30oC 5,1
Apa/Apa EWT = 10oC Iesire apa = 35oC
Temp. de iesire = 7oC Intrare apa = 40oC 4,2
Iesire apa = 45oC
EWT = 15oC Intrare Aer = 20oC 4,7
Apa/Aer Temp. de iesire = 12oC
EWT = 20oC Intrare Aer = 20oC 4,4
Temp. de iesire = 17oC

Tabelul 3.5. Valorile minime ale COP-ului pentru pompele de caldura aerotermale

Pompe de caldura aerotermale eficienta la incalzire - COP


Tipul pompei de caldura Circuit primar Circuit secundar COP min
Aer/Apa Temp. Aer = 2oC Intrare apa = 30oC 3,1
Iesire apa = 35oC
Intrare apa = 40oC 2.6
Iesire apa = 45oC

In legatura cu datele prezentate in Tabelul 3.4, trebuie precizat ca toate pompele de caldura sunt alimentate cu apa. In
anumite cazuri, datorita temperaturii reduse a apei la intrarea in pompa de caldura si a scaderii temperaturii acesteia in
schimatorul de caldura al pompei de caldura cu 3 oC, pana sub limita de inghet, in apa se introduce un antigel, motiv
pentru care amestecul se numeste saramura.

In Romania, unde temperatura exterioara iarna coboara frecvent sub -12oC, iar vara urca mult peste 32oC, temperatura
pamantului pana la adancimea de 10 m este mai scazuta iarna si mai ridicata vara decat valorile existente in Anglia,
Belgia, Austria si sudul Germaniei. Din acest motiv, schimbatoarele de caldura cu pamantul de tip orizontal, instalate
pana in adancimea de 10m, au nevoie de o proiectare diferita de practica tarilor central europene. Pentru adancimi de
peste 20 m, temperaturile pamantului pana la 100m, sunt mai mari in Romania in raport cu tarile central europene, cu 2-
3C in zona Campiei Romane si a Dobrogei si de pana la 1oC in restul zonelor de ses ale tarii.

67
Valoarea la 50 m in zona Bucuresti este de 13oC iar in zona Constanta de 14,4C.

Obs.:Intre temperatura pamantului si temperatura apei in tevile schimbatoare de caldura trebuie sa existe o
diferenta care iarna este de 5oC, iar vara de 10oC. Aceste valori hotarasc de fapt temperatura EWT de lucru a
pompelor de caldura cu sursa termica pamantul, in functie de solutia tehnica adoptata pentru schimbul de
caldura cu sursa pamantul.

In Figura 3.13 sunt figurate schematic 3 solutii tehnice pentru schimbul de caldura cu pamantul cu aplicatie larga in
Europa Centrala si in Romania.

Acestea sunt:
Fig. 3.13-1 _Circuit inchis. Schimbator de caldura orizontal. Adancimea de instalare: 1,22,0 m.
Fig. 3.13-2 _Circuit inchis. Schimbator de caldura vertical. Adancimea puturilor geoexchange: 60250 m.
Fig. 3.13-3 _Circuit deschis. Adancimea forajelor de apa: 45200 m.

3.13-1 3.13-2 3.13-3

Figura 3.13. Variante curente de exploatare ale sursei geotermale

Circuitele inchise din variantele 13-1 si 13-2 din Figura 3.13 se numesc prescurtat SCP (Schimbator de Caldura cu
Pamantul). In literatura de specialitate se noteaza cu BHE (Borehole Heat Exchanger).

Pe baza acestor cunostinte suplimentare, se pot interpreta datele din Tabelul 3.4 astfel:

Cazul utilizarii saramurii apare atunci cand SCP este in varianta 3.13-1. La adancimea de 2 m pamantul are
3-4C, ceea ce determina ca valoarea EWT sa fie sub 0oC. Asadar, primele 2 cazuri din Tabelul 3.4
(Saramura/Aer si Saramura/Apa) sunt specifice variantei 3.13-1. La aceleasi temperaturi joase lucreaza si
sistemele hidrotermale de suprafata (lacuri, Delta Dunarii, rauri).

Cazul EWT = 10oC corespunde variantelor SCP puturi geoexchange 3.13-2 si variantei circuit deschis 3.13-
3. In cazul puturilor geoexchange din Romania, adancimea economica este 80 m, temperatura pamantului este
de peste 1213oC in Campia Romana si in Dobrogea, temperatura EWT minima in sezonul friguros este
8,5oC, ceea ce determina obtinerea de performante energetice foarte ridicate in cazul unei proiectari ingrijite si
unei exploatari corespunzatoare a schimbatoarelor de caldura cu pamantul.

In cazul forajelor de apa executate in Bucuresti si in Constanta, pentru aplicatii cu pompe de caldura geotermale in
circuit deschis cu stocare, EWT mediu este 910oC pe toata durata sezonului rece al anului,deci ceva mai mare decat in
cazul circuitelor verticale inchise.

68
In Tabelul 3.5 sunt prezentate numai pompele de caldura aerotermale de tipul Aer/Apa intrucat, in cazul Romaniei
tipurile de pompa de caldura aerotermale Aer-Aer nu indeplinesc criteriul de fezabilitate tehnica rezultat din
conditia [87-Anexa VII]: energia regenerabila anuala mai mare decat energia electrica la intrare (exprimata in
energie primara).

Si in cazul pompelor de caldura Aer-Apa sunt probleme de fezabilitate tehnica la temperaturi scazute ale aerului
atmosferic, motiv pentru care, in Romania sistemele HVAC cu pompe de caldura Aer-Apa sunt ajutate iarna de
microcentrale termice de incalzire pe sursa clasica (gaz natural). Un astfel de sistem se numeste hibrid.

In Tabelul 3.4, la varianta Apa/Aer, valorile EWT sunt 15 oC sau 20oC, ce corespund solutiilor aplicate in sistemele
HVAC a Mall-urilor din Europa, inclusiv din Romania si a sistemelor UTES cu stocare de energie in sol, in curs de
asimilare tehnologica in Romania.

Sistemele HVAC din Mall-uri au o bucla inchisa de apa in care iarna temperatura ramane constanta la valoarea EWT
de 15oC sau 20oC prin injectie de caldura din sursa clasica. Aceste sisteme NU SUNT recunoscute ca sisteme cu
sursa regenerabila desi folosesc pompe de caldura, intrucat sursa lor termica este clasica, si nu regenerabila!!!

Sistemele UTES (Underground Thermal Energy Storage) insa au varianta ATES (Aquifier Thermal Energy Storage)
care foloseste cate 2 foraje pereche polarizate termic (+ si -) prin utilizarea unei surse aditionale de energie, de cele mai
multe ori solara si varianta BTES (Borehole Thermal Energy Storage) a sistemului BHE (Borehole Heat Exchanger)
unde polul + este in centrul schimbatorului vertical de caldura. Sistemele UTES reprezinta tinta tehnologica a
geotermiei constructiilor aproape zero energie (NZEB) ale anilor urmatori.

Tabelul 3.4 nu contine cerinte ecologice pentru pompele de caldura APA-AER geotermale care lucreaza la valori EWT
de pana in 10oC sau mai mult (circuite deschise din panze freatice sau circuite geoexchange), intrucat aceste pompe de
caldura se produc exclusiv pe continentul american si in China si nu in Europa. Conform practicii din Romania,
pompele de caldura APA-AER de provenienta americana si canadiana, pentru o valoare EWT data, asigura COP-ul
minim al pompelor de caldura APA-APA din Tabelul 3.4 atunci cand ele sunt cuplate cu recuperatoare de caldura Aer-
Aer.

Experienta romaneasca cu astfel de pompe de caldura este extrem de favorabila utilizarii lor, intrucat in multe aplicatii,
pompele de caldura Apa-Aer asigura atat ventilatia cat si incalzirea cladirilor iarna, precum si racirea cladirilor vara, cu
recuperarea si valorificarea eficienta a energiilor secundare atat iarna cat si vara.

Avantajul major al sistemului pompa de caldura (reversibila) apa-aer + recuperator de caldura aer-aer const
n faptul c se recupereaz cldura de condensare pe timp de var i se acumuleaz aceasta n pmnt pentru a
fi utilizat apoi pe timp de iarn, cnd pompa de cldur extrage cldura din pmnt.

Analiznd energetic astfel de sisteme, se poate explica faptul ca, desi COP-ul pompei de caldura are, pe standul de
probe valori sub cifra 5, performanta anuala a ansamblului pompa de caldura recuperator de caldura are valori ale SPF
(Seasonal Performance Factor) mai mari de 7.

Eficienta energetica la racire a pompelor de caldura este prezentata in tabelele 3.6 si 3.7.

69
Tabelul 3.6. Eficienta energetica la racire a pompelor de caldura hidrotermale si geotermale

Pompe de caldura hidrotermale si geotermale eficienta la racire - REE


Tipul pompei de caldura Circuit primar Circuit secundar REE min
Saramura/Aer EWT = 30oC Intrare Aer = 27oC 3,3
Temp. de iesire = 35oC
Saramura/Apa Intrare apa = 12oC 3,0
EWT = 30oC Iesire apa = 7oC
Temp. de iesire = 35oC Intrare apa = 23oC 3,0
Iesire apa = 18oC
Intrare apa = 12oC 3,2
Apa/Apa EWT = 30oC Iesire apa = 7oC
Temp. de iesire = 35oC Intrare apa = 23oC 3,2
Iesire apa = 18oC
Apa/Aer EWT = 30oC Intrare Aer = 27oC 4,4
Temp. de iesire = 35oC

Tabelul 3.7. Eficienta energetica la racire a pompelor de caldura aerotermale

POMPE DE CALDURA AEROTERMALE EFICIENTA LA RACIRE - REE


Tipul pompei de caldura Circuit primar Circuit secundar REE min
o o
Aer/Apa Temp. aer = 35 C Intrare apa = 12 C 2,2
o
(chiller) Iesire apa = 7 C

Din Tabelul 3.6, se observa ca limitele impuse marimii REE min din considerente ecologice sunt foarte scazute in raport
cu valorile COP(Tabelele 3.4 si 3.5). Acest lucru este asteptat sa se modifice foarte curand printr-o revizie a Deciziei
2007/741/CE . In politica curenta, o pompa de caldura profesionala de tip universal trebuie sa faca ciclul pe racire la
niste consumuri energetice mai mici decat cele pe care le inregistreaza in ciclul sau de incalzire. Exceptie fac numai
pompele de caldura pentru climate reci si foarte reci care realizeaza ciclul de incalzire prin comprimare de vapori in
doua trepte.

In cazul pompelor de caldura aerotermale, valori ale REE de 2,2 nu asigura conditia de fezabilitat tehnica ceruta de
Directiva 2009/28/CE.

3.3 Relatia intre sistemul tehnic interior al cladirii si sistemul sau tehnic
exterior
In ordinea fireasca a lucrurilor, dupa ce s-a determinat capacitatea termica instalata a pompelor de caldura, conform
pasilor stabiliti anterior, trebuie configurata sursa termica a sistemului.

Variantele posibile la alegerea proiectantului sunt urmatoarele:


Circuitul geotermal deschis bazat pe panzele freatice ale pamantului;
Circuitul geotermal inchis realizat orizontal;
Circuitul geotermal inchis realizat vertical.

Vom analiza pe rand fiecare din cele trei posibilitati.

70
3.3.1 Circuitul geotermal deschis bazat pe straturile acvifere ale pamantului
In literatura de specialitate, un astfel de circuit se numeste OPEN LOOP SYSTEM.

Prezentam in Figurile 3.14 si 3.15 doua modele diferite de realizare si anume:


Figura 3.14 Modelul clasic cu schimbator de caldura intermediar;
Figura 3.15 Modelul romanesc cu rezervor tampon conform Licentei OSIM 119422B1/2005

Modelul clasic foloseste un schimbator de caldura in placi si doua foraje de apa F.P. si F.R. numite : FORAJ
PRODUCTIE si FORAJ RESTITUTIE.

Cele doua foraje sunt aproximativ identice constructiv, fiind racordate amandoua la acelasi strat acvifer.

Pentru executia forajelor de apa este nevoie de date hidrogeologice amanuntite de tipul celor prezentate in Figura 3.16.

Pompa submersibila Ps este amplasata sub nivelul hidrodinamic al forajului de productie si are un debit cu o valoare
inferioara valorii debitului maxim inscris in Procesul verbal de proba al forajului de apa semnat de catre executantul
forajului (document fara de care nu se emite Avizul de functionare al Administratiei Nationale Apele Romane).

Figura 3.14.Schema termo-hidraulica a sistemului clasic geotermal deschis cu schimbator SC

71
Figura 3.15. Modelul romanesc cu rezervor tampon conform Licentei OSIM 119422B1/2005

Pentru executia forajelor de apa este nevoie, conform Legii Apelor, de un Studiu hidrogeologic intocmit de Institutul
National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor cerut de Certificatul de urbanism emis de Autoritatea Publica Locala de
care apartine locatia pe care urmeaza a se executa forajul de apa. Autorizatia de functionare urmeaza a fi emisa, dupa
realizarea forajului, de catre Adiministratia Nationala Apele Romane Sistemul de Gospodarire a Apelor Judetean
solicitat in acest sens printr-o cerere. In cazul Municipiului Bucuresti si a zonei limitrofe Ilfov, Administratia
Nationala Apele Romane Sistemul de Gospodarire a Apelor Ilfov recomanda ca, in cazul debitelor mici de apa (23
l/sec) utilizate in sisteme de pompa de caldura, restitutia de apa sa se faca in canalizarea urbana. Pentru debite mai mari
de 3 l/sec, restitutia de apa trebuie facuta in acord cu solutia tehnica negociata cu Administratia Nationala Apele
Romane,tinandu-se cont de Directiva 2000/60/CE-23 oct 2000, cu modificarile si adaugirile ulterioare.care permit
restituirea apei in acelasi acvifer din care agentul geotermal a fost extras pentru valorificare energetica.

Obs.:Debitul de apa extras din foraj trebuie contorizat.

In cazul modelului clasic din Fig 3.14, intrucat debitul este constant,el trebuie valorificat integral energetic online.

Astfel in Fig 3.14:

Pompa Pc este cu turatie constanta;


Pompele de caldura HP1 si HP2 sunt alimentate continuu pe circuitul lor primar atata timp cat Ps si Pc
functioneaza.

72
Din acest motiv, pompele de caldura au nevoie de un tampon de stocare (tanc stocator) a energiei montat intre
circuitul lor secundar si consumatorii termici (terminale de apa:ventiloconvectoare, boilere, pardoseli
climatice, radiatoare). In caz contrat la cea mai mica cerere de energie a unui consumator de caldura ar porni
toate ansamblele sistemului geotermal care sunt in asteptare si astfel consumul de energie electrica poate
depasi in unitati de energie primara, cantitatea de energie regenerabila valorificata din apa freatica, ceea ce
incalca prevederile Anexei VII-Directiva 2009/28/EC.

Figura 3.16.Exemplu de date hidrogeologice ce trebuie prezentate intr-un proiect geotermal

In sistemul din figura 3.14, pompa de caldura HP1 este echipata suplimentar cu un Desuperheater (Supraincalzitor).
Acesta este un schimbator de caldura montat pe teava de freon fierbinte (90100 oC) ce iese din compresorul ciclului
frigorific. Apa incalzita in acest schimbator are o temperatura superioara valorii de 60 oC iarna si peste 40oC vara, ceea
ce ajuta foarte mult zona calda a boilerului bivalent de 500 l, inclus in schema din Fig 3.14 care are o a 2-a sursa
termica soarele sau o rezistenta electrica.

Sistemul clasic, cu schimbator de caldura in placi montat pe forajul de apa (Fig 3.14) nu este recomandat la puteri
termice insemnate, intrucat forajul de apa trebuie exploatat la debite mari,in multe cazuri greu de asigurat in teritoriu. In
cazul unor aplicatii din teritoriu ca de exemplu HOTEL RAMADA-MAJESTIC si MIDOCAR NORD din Bucuresti sau
Reprezentantele SKODA si FIAT din Constanta,chiar daca forajele de productie sunt sapate la 180-200 m (peste media
curenta), nu sunt disponibile debite de exploatare mai mari de 5 l/sec care pot asigura varfuri de sarcina de pana la 80
kW,cel mult. Din acest motiv si nu numai este nevoie de mai multe foraje de productie puse in paralel si de un tampon
geotermic pe circuitul primar al pompelor de caldura.

Astfel,la puteri termice instalate mari, cu valori de peste 100 kW in pompele de caldura geotermale, sistemul circuit
deschis s-a dezvoltat in Romania in baza Brevetului romanesc OSIM 119422B/2005-Fig 3.15.

73
Brevetul foloseste un Rezervor tampon intermediar intre sursa si pompele de caldura, ceea ce permite urmatoarele:

Utilizarea in circuitul de alimentare al pompelor de caldura a unor debite de fluid diferite fata de debitele de
fluid posibil de extras din foraje de apa aflate pe locatie.

De exemplu: la N = 200 KW debitul de apa in circuitul pompelor de caldura este de aproximativ 50 m 3/h, adica de cca
14 l/sec. Forajele ce deservesc rezervorul pot fi de exemplu doua, cu un debit de exploatare de 3,5 l/sec/foraj. Forajele
vor fi utilizate cate unul sau amandoua in paralel, dupa nivelul cerintelor variabile de energie ale rezervorului si
pompelor de caldura;

Pompa/pompele de circulatie ale apei, din circuitul primar al pompelor de caldura, in solutia cascada, pot fi cu
turatie variabila, ceea ce constituie o facilitate importanta atunci cand pompele de caldura sunt multe si pot fi
utilizate cu trepte succesive de putere in scopul urmaririi cat mai fidele a cererii de energie a cladirii;

Pompele de caldura, mai ales cele Apa-Aer, dedicate unor incaperi, unele insoleiate, altele umbrite, unele
aglomerate cu personal, altele nu, pot fi in ciclul de incalzire sau in ciclul de racire dupa necesitatile spatiului
deservit astfel incat, pe parcursul unei zile, unele pompe de caldura consuma caldura din rezervorol tampon pe
cand altele introduc caldura in rezervor, situatie soldata cu performante energetice remarcabile.

Dupa cum rezulta din analiza ciclului frigorific, secventele de schimbare ale sensului ciclului frigorific in perioadele de
tranzitie, si nu numai, pot fi destul de frecvente. Recuperarea de energii secundare in apa, in acest caz, cu stocarea
caldurii, este extrem de profitabila. Este mai usor de stocat caldura intr-un fluid de entalpie scazuta decat intr-un fluid
de entalpie ridicata (nivelul pierderilor termice in cazul descris este neglijabil.)

In situatia puterilor termice mari instalate, numarul forajelor de restitutie este mare astfel ca, daca exista in apropierea
locatiei constructiei un rau, un lac sau alta posibilitate ca apa deversata de sistem sa isi continue nestingherita cursul in
natura, este preferabil a fi utilizat intrucat nu sunt restrictii de protectie a mediului atata timp cat temperatura apei
deversate se gaseste in plaja 3,5-5,5oC fata de emisarul sau lacul folosit la deversare. Controlul temperaturii
rezervorului se face cu ajutorul unui sesizor de temperatura amplasat pe turul pompei geotermale care deschide
proportional electrovalva tripla EV(Fig 3.15) pe sensul dorit, retur apa in rezervor sau pompaj apa catre putul/puturile
de restitutie, functie de necesitati.

Daca trebuie evacuata apa uzata energetic din sistem si inlocuita cu apa proaspata, trei senzori de nivel ai apei din
rezervor pornesc si opresc pompa/pompele submersibila/e din forajele de productie astfel incat nivelul rezervorului este
mereu constant.

Intre volumul rezervorului geotermal si puterea termica instalata in pompele de caldura geotermale exista o relatie bine
stabilita ce tine cont de debitele de productie si de restitutie ale forajelor de apa.

Experienta obtinuta in Romania in aplicatiile realizate cu sistemele geotermale deschise permit o trecere tehnologica
rapida catre sistemele ATES cu stocare de caldura in foraje polarizate unde performantele energetice cresc substantial.

Sub aspectul calitatii chimice si bacteriologice a apei epuizate energetic si restituite in sol, comparativ cu apa
proaspata energetic dinforajele de productie, prin analize de laborator privind potabilitatea si continutul bacteriologic
al probelor prelevate, efectuate lunar, timp indelungat(ani) prin institutul de specialitate al ministerului de resort(ICIM-
Buc transformat din 2009 in INCDPM), s-a demonstrat pastarea intacta a calitatii apei in toate aplicatiile de utilizare
74
energetica a sursei geotermale de joasa entalpie unde Administratia Nationala Apele Romane a impus un control sever
de durata (MIDOCAR NORD si HOTEL RAMADA-MAJESTIC)inaintea emiterii autorizatiei de functionare definitiva
(perioada 1999-2004).

Toate informatiile din acest capitol sunt utile priectantilor care au obligatia respectarii Normativului de continut al
documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de
gospodarire a apelor publicat in MO nr 151/07.03.2012 pentru obiectivul de investitii din care face parte sistemul
tehnic geotermal al cladirii/cladirilor ce se construesc sau se modernizeaza.

3.3.2 Circuitul geotermal inchis realizat orizontal


Sistemul este cunoscut sub numele GROUND LOOP HORIZONTAL si presupune saparea unor santuri longitudinale
adanci de aproximativ 2,7 m, cu latimea de cca. 1,2 m, amplasate la o distanta de aproximativ 3 m unele de altele in
care sunt asezate conducte polietilenice de tip PE80 SDR11 Tur/Retur organizate, de exemplu, pe 3 siruri racordate la
un Colector si la un Distribuitor aflate in Centrala Termica a constructiei, ca in Figura 3.17/

Figura 3.17. Sistemul Ground Loop Horizontal

75
Daca adoptam acest sistem in cazul unei constructii cu destinatia de locuinta cu o putere termica instalata in pompe de
caldura de 23kW si folosim capacitatea termica de 1,6 kW pentru un colac de tubulatura ingropat Tur/Retur 1 x 140 m,
capacitatea pompelor de caldura se calculeaza pentru 23kW/0.8 si ea va fi acoperita de 18 colaci din polietilena, adica
de 2520 m teava 1. In calculul lungimii am tinut cont de coeficientul de 0,8 ce reprezinta, conform Figurii 3.10,
diferenta de capacitate termica a pompelor de caldura intre temp. de lucru EWT de 8,5oC(specifica in cele mai multe din
aplicatiile cu schimbatoare de caldura verticale) si temp. de lucru 00,specifica acestui caz Este foarte important de
observat ca, in cazul climatului Romaniei (text = -18oC + 34oC), acest sistem necesita o suprafata de teren libera
foarte mare, cu dimensiunea ( l = 18 colaci/3 x 3m = 18 m si L = 140/2 = 70 m) 1260 m2, ceea ce este foarte mult
raportat la amprenta la sol a constructiei (in cazul exemplului nostru amprenta constructiei la sol este 126 m2). In plus,
in marea lor majoritate, aplicatiile de acest gen, conform monitorizarilor energetice efectute dupa punerea lor in
functiune, consuma mai multa energie electrica, exprimata in unitati de energie primara, decat energia regenerabila
produsa, situatie inacceptata de catre Directiva 2009/28/CE-Anexa VII.Pentru Romania, aceasta varianta nu este
recomandata de asociatia profesionala de profil(SRG), recunoscuta european.

3.3.3 Circuitul geotermal inchis realizat vertical


Acest tip de schimbator de caldura cu pamantul este simbolizat in literatura de specialitate cu initiala BHE (borehole
heat exchanger). In figura 3.18 este prezentat schematic un astfel de sistem coroborat cu sistemul HVAC cu pompe de
caldura interior cladirii cu destinatia de locuinta din exemplul nostru anterior.

Este important a se remarca urmatoarele:

Suprafata efectiv ocupata de catre un schimbator de caldura cu pamantul in acest caz este aproximativ egala cu
suprafata incalzita a cladirii si este de 34 ori mai mica decat in cazul schimbatorului de caldura cu pamantul
orizontal;

Necesarul de teava din polietilena dimensiunea 1 pentru configurarea schimbatorului de caldura cu pamantul
(8 foraje a 2 x 77 m, tevi in configuratia U pentru aceeasi cladire analizata) este de 2 ori mai mica decat
cantitatea de teava necesara in cazul schimbatorului de caldura orizontal cu pamantul;

Temperatura apei de alimentare (EWT 8,5oC) a pompelor de caldura nu necesita schimbarea puterii nominale
(de catalog) a pompelor de caldura ca in cazul analizat anterior.

In legatura cu acest sistem, trebuie mentionate urmatoarele:

Saparea forajelor pentru puturile geoexchange este o activitate profesionala specifica care necesita
specializare1 si care nu trebuie confundata cu activitatea curenta de executie a forajelor de apa. Trebuie tinut
cont de urmatoarele:

Avizul Administratiei Nationale Apele Romane ce se emite in vederea executarii unei astfel de lucrari. De
obicei, saparea se execute cu noroi de foraj pe baza unui amestec de apa cu argila bentonitica. Rolul fluidului
de foraj este:
o Functia de baza: racirea sapei;

76
o Functia de protectie a mediului: stabilizarea gaurii cu preventia formarii de caverne, evitarea
amestecarii intre ele a diferitor panze freatice intalnite pe parcursul saparii;
o Functia tehnologica: eliminarea detritusului de la talpa sondei si transportul acestuia la
suprafata, pana la gura sondei.

Figura 3.18. Schimbator de caldura cu pamantul vertical

Putul geoexchange trebuie executat intr-o singura zi. Este obligatoriu ca in ziua saparii sa se execute si lansarea
la put a ansamblului de teava geoexchange tur/retur cu clipsurile distantiere si cu contragreutatea de capat,
inclusiv injectarea cimentului. Montajul la put trebuie sa aiba la baza un caiet de sarcini intocmit de catre
proiectantul de specialitate geoexchange si, intrucat este cazul unei lucrari ce devine ascunsa, trebuie
intocmit si semnat un Proces Verbal de control conform Legii 10/1995 Calitatea in constructii.
77
Daca puterea termica instalta in pompele de caldura depaseste 50 KW, numarul de foraje geoexchange, stabilit
la Faza de proiect S.F. pe baza informatilor geologice primare si a cunostintelor practice ale inginerului
proiectant cu specialitatea geoexchange, trebuie obligatoriu verificat printr-un FORAJ DE PROBA.pana
la data inceperii executiei proiectului.

Actiunea se numeste TRT (Testarea Raspunsului Termic) si se executa cu ajutorul unei truse speciale la
momentul finalizarii echiparii cu teava si cimentarii primului put geoexchange prevazut in proiect,la un
interval de 34 zile (nu mai devreme). Testul are menirea determinarii caracteristicilor termice exacte ale
solului:
o Conductivitatea termica a solului: [W/m.K];
o Temperatura pamantului in zona SCP [C];
o Rezistenta termica a putului: Rb [m.K/W].

In majoritatea cazurilor testul se face prin injectare de energie termica. In acest sens se folosesc rezistente electrice (se
pornesc functie de adancimea forajului), iar in unele cazuri (pentru foraje foarte adanci) se foloseste un cazan pe gaz sau
o pompa de caldura.

In figura 3.19 sunt prezentate determinari realizate in baza tehnologiei TRT in Romania.

Vezi cerinta Directivei 2009/28/CE - Art.14 - Informare si formare - citata in anexa lucrarii

78
Figura 3.19. TRT Testarea Raspunsului termic: Trusa de lucru si rezultatele masuratorilor in cazul unui foraj
geoexchange din Municipiul Bucuresti

79
15 20

14 Temperaturi in Constanta 19 Temperaturi in Bucuresti


13 18

12 17

11 16

10 15

9 14

8 13

7 12

6 11

5 10
0.00 6.00 12.00 18.00 24.00 30.00 36.00 42.00 48.00 0.00 6.00 12.00 18.00 24.00 30.00 36.00 42.00 48.00

Figura 3.20. Date obtinute prin intermediul TRT in Romania [82]

In ceea ce priveste hidraulica schimbatorului de caldura cu pamantul, aceasta trebuie realizata printr-o proiectare
ingrijita. Conform cerintelor [82] se vor respecta:
o Debitul de lichid pe un foraj care trebuie sa fie 0,2 0,3 l/sec;
o Pierderea de presiune pe un foraj de 80 m care nu trebuie sa depaseasca 20 KPa;
o Pierderea de presiune de-a lungul colectoarelor geoexchange care nu trebuie sa depaseasca 20 KPa;
o Pierderea de presiune acceptata pe ansamblul Colector/Distribuitor, robineti, fitinguri etc. care se va limita
la 15%;
o Pierderea totala de presiune pe un circuit Tur/Retur intre Distribuitor la puturi si Colector de la puturi se va
inscrie obligatoriu in maxim 50 KPa.
Schemele de legare si solutiile de proiect se vor alege din exemplele prezentate in Figurile 3.21 si 3.22.

80
Figura 3.21. Retururi Inversate intr-o aplicatie din Romania [82]

81
Figura3.22. Distribuitor Individual intr-o aplicatie realizata in Romania [82]

Pentru calculul pierderilor de presiune se va tine cont de vascozitatea fluidului care este functie de concentrarea
antigelului introdus in instalatie. Pentru sistemele de schimbatoare de caldura cu pamantul de tip vertical ce se
realizeaza in Romania, fluidul este intotdeauna apa. Aceasta oferind pierderea de presiune cea mai mica, asa cum
rezulta din Tabelul 3.8.

In legatura cu datele prezentate in Tabelul 3.8 trebuie mentionat ca, in toate aplicatiile din Romania,prin impunerea
functionarii SCP la o valoare de peste 8,5C iarna,sistemul geotermic foloseste exclusiv apa, Se observa ca acest caz
este,pe departe ,cel mai economic vis a vis de pierderile de presiune(energie) ale SCP.

82
Tabel 3.8. Comparatie intre pierderile de presiune ale diverselor fluide pe un put de referinta

* Exemplul unui sistem hidraulic aferent unei pompe de caldura cu puterea termica de incalzire 5kW, la un T=3C, cu un foraj
geoexchange realizat pe o conducta poliurentanica de 322 mm, la o adnacime de 100 metri.

Importanta pierderilor de presiune pe SCP este covarsitoare asupra performantelor energetice ale unui sistem geotermal
dupa cum rezulta din Tabelul 3.9 (intocmit conform Diagramei lui Moody din Figura 3.23) si Graficele din Fig. 3.24
bazate pe rezultate obtinute in teritoriu.

Tabel 3.9. Stabilirea influentei numarului Re asupra pierderilor de presiune pentru diverse sisteme HVAC geotermale
realizate in Romania [82]

Obs.: Conform Tabelului 3.9 viteza de circulatie a apei prin tevile SCP este elementul hotarator in determinarea
pierderilor de presiune (consumul electric) inregistrat in exploatarea SCP. Pastrarea valorii sub limita 0,3 m/s este
recomandarea noastra pentru proiectanti si pentru auditorii energetici pentru cladiri.

83
Figura 3.23. Diagrama lui Moody pentru stabilirea pierderilor de presiune in cazurile analizate

Figura 3.24. Influenta pierderilor de presiune asupra consumurilor specifice lunare de energie electrica in aplicatii
realizate in Romania [82]

Este important de retinut ca o dimensionare necorespunzatoare hidraulica a sistemului tehnic exterior cladirii poate
conduce la consumuri mari de energie electrica ceea ce influenteaza negativ performanta energetica a cladirii (cazul

84
Sistemului 3 analizat) si astfel productia de energie regenerabila poate fi inferioara intrarii de energie primara din
reteaua electrica locala.

3.4 Productia de energie regenerabila pe locatie

3.4.1 Decizia Comisiei Europene din 01 martie 2013 privind calculul


energiei regenerabile furnizate de pompele de caldura, in temeiul art 5
din Directiva 2009/28/EC si Anexei VII
Prin Decizia din 01 martie 2013, Comisia Europeana statuteaza metodologia elaborata, la cererea Eurostat, de ctre un
grup de instituii europene de specialitate, printre care : EGEC (European Geothermal Energy Council), EHPA
(European Heat Pump Association) si EPEE (European Partnership for Energy and the Enviroment). Aceast
metodologie estimeaza valorile Qutilizabil (Qusable) din Anexa VII a Directivei 2009/31/EC in cazul cladirilor echipate
cu pompe de caldura aerotermale, hidrotermale si geotermale pentru 3 cazuri de orase pe care le considera
reprezentative pentru cele 27 tari membre, luand in consideratie diferentele de conditii climatice intre ele, astfel:
Helsinki (Finlanda) oras considerat reprezentativ pentru tarile cu climat foarte rece;
Atena (Grecia) oras reprezentativ pentru tarile cu climat foarte cald;
Strasbourg (Franta) oras repreprezentativ pentru tarile cu climat temperat;

Organizatiile profesionale din tarile membre UE, prin mijloace de apreciere similare celor folosite in cazul celor trei
orase reprezentative, trebuie sa adopte metodologii proprii de calcul pentru estimarea valorilor Qutilizabil atat pentru
ciclul de incalzire al pompelor de caldura cat si pentru ciclul de racire al pompelor de caldura folosite in cladiri.
Marimea Qutilizabil este valoarea Qusable din Fig. 3.1, adica marimea de intrare in sistemul tehnic (HVAC) al cladirii.

Conform definitiei sale:

Qutilizabil=ERES+Edriving (3.18)

unde simbolurile au semnificatiile mentionate in comentariile din Figura 3.1

Metodologia cadru consta in inlocuirea marimii Qutilizabil, dificil de calculat, prin produsul a 2 termeni si anume N, ce
reprezinta capacitatea termica de calcul a pompelor de caldura in [kW] instalate intr-o cladire(calculat conform Cap
3.2.2) si un coeficient Qutilizabil factor in [kWh/kW] care reprezinta o marime caracteristica zonei climatice a
Uniunii Europene in care este amplasata cladirea echipata cu pompe de caldura.

Prin aceasta inlocuire, formula de calcul a energiei regenerabile produsa de pompele de caldura, precizata in Anexa VII
a RES Directive, devine:

ERES = N Qutilizabil factor (1-1/SPF) [kWh]

Evident, atunci cand este vorba numai de incalzire, trebuie precizat acest lucru astfel:

EIRES = NI Q I utilizabil factor (1-1/SPFI) [kWh] (3.19)

unde I este indicativul incalzire. Daca pompele de caldura sunt folosite si la producerea apei calde de consum a
cladirii, indicativul I include si prepararea apei calde sanitare.

85
Valorile Qutilizabil factor , date ca model in cazul celor 3 orase de referinta, s-au determinat prin metoda americanaThe
Bin Method cu valoriBIN DATA din baza de date a programului International Weather for Energy Calculation
ASHRAE Oct 2002 mentionat in Tabelul 9 al referintei [85].

In figura 3.25 se prezinta curbele de variatie anuale grade-ore(BIN DATA) pentru intervalul de incalzire (-20oC)
(+15oC) specifice celor 3 orase europene de referinta[85].

Valorile rezultate sunt:


Helsinki Qutilizabil factor = 3948 kWh/kW;
Atena Qutilizabil factor = 1336 kWh/kW
Strasbourg Qutilizabil factor = 2332 kWh/Kw.

Figura 3.25.Curbele binurilor climatice pentru orasele de referinta Atena, Strasbourg, Helsinki [85]transmise spre
exemplu tarilor UE prin Decizia CE din 01 martie 2013

3.4.2 Stabilirea valorilor Qutilizabil factor pentru Romania


In Romania, aplicatiile cu pompe de caldura geotermale, de tip rezidential sau nonrezidential, au demonstrat ca pe o
intindere teritoriala foarte mare care cuprinde Campia Romana, Dobrogea, Banatul si o parte din Moldova de Sud,
energiile anuale de incalzire si energiile anuale de racire ale cladirilor sunt de acelasi ordin de marime, ceea ce face ca
pompele de caldura geotermale sa lucreze la capacitatea nominala atat iarna cat si vara, echilibrand astfel energetic
schimbatoarele de caldura cu pamantul, situatie extrem de favorabila pentru obtinerea unor valori mari ale factorului de
performanta SPFyr. Prin SPFyr se simbolizeaza factorul de performanta anual al pompelor de caldura atunci cand acestea
sunt utilizate, cu ciclul frigorific activ, atat iarna cat si vara.

Asadar, in cazul Romaniei,conform pasilor stabiliti prin metodologia aprobata de CE, s-au determinat un QIutilizabil factor
(QHusable factor) si QRutilizabil factor (QACusable factor) specifici proceselor de incalzire I (H) respectiv racire R (AC) ale
cladirilor echipate cu pompe de caldura geotermale si apoi un Qutilizabil yr (Qusable yr) si in final un SPFyr.
86
Pentru obtinerea valorilor de calcul s-au intocmit Tabelul 3.10 cu BIN-uri climatice si s-au trasat, in Fig 3.26, curbele
de variatie ale acestor valori pentru 6 (sase) orase mari din Romania: Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca, Constanta,
Galati si Craiova.

Pe baza acestora, s-au calculat, intr-un sistem similar celui adoptat pentru orasele de referinta Helsinki, Atena si
Strasbourg, marimile Qutilizabil factor I si Qutilizabil factor R pentru fiecare din cele 6 orase ale Romaniei. Rezultatele sunt
prezentate in Figura 3.25. [86]

Figura 3.26.Curbele BIN-urilor climatice pentru 6 orase din Romania determinate conform metodologiei aprobate prin
Decizia CE din 01.martie 2013 [86]

n Tabelul 3.11 se prezint sinteza calculelor pentru cele 6 orae din Romnia. Se observ faptul c oraul Cluj-Napoca
(amplasat n nord-vestul rii) este singurul care necesit, in mod evident, mai mult nclzire dect rcire, toate
celelalte 5 orae ,amplasate toate pe banda lateral vest-sud-est a rii, care reprezinta radiatia maxima de pe harta
solara a Romaniei, necesita fie, un grad de racire de acelasi ordin de marime cu cel de incalzire, fie mai mult rcire
(climatizare) dect nclzire in cazul Timisoara, Constanta si Galati.

87
Tabel 3.10. BIN-uri climatice pentru 6 orase din Romania [86]

88
Tabel 3.11. Sinteza calculelor pentru 6 orae din Romnia: Cluj-Napoca, Bucureti, Timioara, Galai i
Constana

BIN incalzire BIN racire Qusable factor I Qusable factor R


Orasul [h/an] [h/an] [kWh/kW] [kWh/kW]
[%/an] [%/an] [%/an] [%/an]
6751 1998 2332 1340
CLUJ NAPOCA
78 22 64 36
6346 2384 2129 1767
BUCURETI
73 24 55 45
5921 2839 1894 1900
IMIOARA
68 32 48 52
5943 2837 1900 1815
CRAIOVA
68 32 48 52
5638 3122 1815 2296
GALAI
65 35 44 56
5490 3269 1664 2302
CONSTANA
63 37 42 58

Trebuie precizat aici ca baza de date a programului International Weather for Energy Calculation ASHRAE oct
2002 nu a putut oferi informatii si pentru alte orase mari din Romania din zonele climatice I, II, III si IV stabilite
prin Anexa D a Normativului C107-2005 astfel ca, intr-o prima etapa, s-au formulat urmatoarele concluzii
preliminare:

* Romania are cel putin 2 zone climatice de interes geotermal si anume:


ZONA CLIMATICA I geotermala care ocupa Zona I si Zona II din Anexa D C107-2005;
ZONA CLIMATICA II geotermala reprezentata de Cluj-Napoca care face parte din Zona III din Anexa
D C107-2005.

* IN ZONA CLIMATICA I geotermala putem scrie:

Qutilizabil an = NI Q Iutilizabil factor (1-1/SPFI)+ NR Q Rutilizabil factor (1-1/SPFR)

Daca analizam valorile anuale Qutilizabil factor yr obtinut prin insumarea QIutilizabil factor si QRutilizabil factor in cazul celor 5
orase de campie: Bucuresti, Timisoara, Craiova, Galati si Constanta, observam ca putem alege o valoare
caracteristica:

Qutilizabil factor an = 3900 kWh/kW

fata de care cele 5 orase au abateri valorice sub 5%.

Din datele de monitorizare obtinute cu sistemele HVAC geotermale in functiune din Romania, monitorizate pe
parcursul ultimilor ani, la puteri termice instalate in pompele de caldura geotermale de peste 100kW avem relatia: NI
= NR, iar diferentele intre valoriile SPFI si SPFR fata de SPFan pot fi neglijate, astfel ca,putem scrie:

Qutilizabil an = 3900 N (1-1/SPFan)

pentru ZONA CLIMATICA I geotermala a Romaniei.

* ZONA CLIMATICA II geotermal reprezentata de Cluj-Napoca are:


89
QIutilizabil factor = 2332 kWh/kW

identic cu orasul european Strasbourg din modelul de referinta EGEC EHPA EPEE

In aceasta zona, pentru functia de racire capacitatea NR [kW] poate fi diferita de capacitatea N I [kW] ceea ce
inseamna ca, in aceasta zona, se recomanda utilizarea sistemului free cooling in sezonul cald al anului si se va
apela la ciclul de racire al pompelor de caldura numai atunci cand nevoia de rcire a constructiei o cere (ex:zile
foarte calduroase din lunile iulie, august).

Prezentam mai jos HARTA Romaniei cu zonatea termica si geotermica actualizata(2013).

90
Capitolul 4. Solutii cadru pentru proiectarea sistemelor HVAC cu
pompe de caldura avand ca sursa termica pamantul (pentru Studiul
de Fezabilitate)

4.1. Locuinte unifamiliale noi


Locuinta exemplu este o cladire de locuit unifamiliala pe 3 nivele (demisol, parter, etaj) care asigura functiunile
cerute unui spatiu de locuit modern si anume: living, bucatarie cu loc de luat masa si birou la parter; 3 dormitoare cu
2 grupuri sanitare la etaj; garaj si spatiu de depozitare la demisol, incluse toate intr-o suprafata desfasurata utila de
336 m2. Proprietatea, cu o suprafata de cca. 1.000 m2, permite amenajari exterioare de spatii verzi, locuri de joaca
pentru copii, terasa exterioara etc.

Analizam cazul in care autoritatea publica locala a cerut (conform Legii nr 159/2013) prin certificatul de urbanism,
elaborarea unui studiu de fezabilitate (SF) privind posibilitatea utilizarii surselor regenerabile de energie in proiectul
HVAC al cladirii, drept conditie pentru eliberarea Autorizatiei de construire.

4.1.1. Care sunt pasii care trebuie urmati?

4.1.1.1. Verificarea respectarii conditiilor minime de performanta energetica ale anvelopei cladirii

Vom verifica respectarea conditiilor minime de performanta energetica ale ANVELOPEI cladirii luand ca baza
rezistentele termice corectate ale principalelor elemente de constructie (vezi Cap 3.1 Relatia Cladire Mediu
Exterior).

Rezultatele calculelor analitice sunt prezentate in Figura 4.1. De aici rezulta:

Volumul interior al cladirii: V = 883,53 m3


Suprafata anvelopei cladirii: A = 698,86 m2
Raportul A/V = 0,79 m2/m3
Valoarea G = 0,45 W/m3K
Valoarea GN = 0,58 W/m3K

Concluzia: Cladirea cu destinatia de locuinta respecta conditiile minime de performanta energetica.

4.1.1.2. Stabilirea necesarului de caldura al cladirii

Vom calcula necesarul de caldura al cladirii conform paragrafului 3.2.1. dupa cum urmeaza:

Pierderea de caldura prin transmisie, conform formulei (3.14) cunoscand valoarea G si considerand ca temperatura
interioara a constructiei este de +20C pentru o temperatura exterioara de calcul iarna de -15C (Bucuresti zona
climatica II C107/2005).
Rezulta:
QPT = 13.916W 14kW

91
Figura 4.1 Constructia analizata cu destinatia de locuint (Studiu de fezabilitate)
92
Necesarul termic pentru incalzirea aerului proaspat atmosferic are variantele:
Dupa Norma ASHRAE 62.1-2007, Lp [m3/h] are componentele:
Ra = 0,15 l/s.m2 x 336 m2 = 50,4 l/s 182 m3/h
Rb = 0,35 l/s.pers x 6 pers = 21 l/s 76 m3/h
Lp = Ra + Rb = 258 m3/h
Dupa Norma romaneasca C107/1:
Lp = 0,5 * V = 442 m3/h

Se alege valoarea cea mai mare, adica:

Lp = 442 m3/h

si pe baza diagramei Mollier din Figura 3.3, se estimeaz necesarul

QLp = 13,2 W/m3 x 442 m3/h = 5834W 5.8kW

Necesarul termic pentru prepararea apei calde de consum se determina conform standardului SR EN 15316-3-
1:2008 pentru o norma de 200 l/(familie*zi), 60C ceea ce, pentru un t=50C (intrare apa 10C, iesire apa 60C)
inseamna:
QACC zilnic = 12 kWh/zi, 4 pers
Daca punem conditia ca instalatia HVAC sa asigure consumul zilnic de apa calda al cladirii dintr-o rezerva ce se
prepara in maxim 4 ore, obtinem:
QACC = 3 kW

Asadar, necesarul de caldura al constructiei este:

Qincalzire = 14kW + 5,8kW + 3kW = 22,8kW

Daca rotunjim rezultatul, obtinem:

Qincalzire = 23 kW

4.1.1.3. Configurarea sistemului tehnic interior al cladirii

Se aleg solutiile tehnice cele mai uzuale pentru sistemul tehnic interior al cladirii care sa fie compatibile cu pompe
de caldura cu sursa mediul ambiant.

Astfel:

Pentru incalzirea cladirii, in cazul de fata al unei constructii relative bine izolate termic (vezi si analiza si
comentariile de la pct 3.1 al peretelui opac), o solutie frecvent utilizata in Romania, este alegerea pardoselilor
radiante cu tevi termice inglobate. Dimensionarea termica a structurii pardoselii pentru fiecare camera in parte se
face conform programului de calcul pus la dispozitia proiectantului de catre firma furnizoare a sistemului (Rehau,
Wirsbo Uponor etc).

93
Pentru cazul analizat, rezultatele calculului termic sunt prezentate in Figurile 4.1.1 si 4.1.2 care indica suprafetele
echipate cu pardoseala radianta la parterul, respective etajul constructiei. Trebuie observant ca pardoselile radiante
sunt folosite in spatiile cele mai frecvent utilizate din casa (living, bucatarie, culoare) sau in grupurile sanitare
prevazute cu dus sau cu cazi de baie. Nu s-au folosit pardoseli radiante in dormitoare. Este important de mentionat
ca pe fiecare nivel al constructiei exista cate un distribuitor al incalzirii de pardoseala notat HKVD de la care
pleaca cate o conducta de tur si una de retur pentru fiecare circuit independent de pardoseala. Circuitele sunt
prevazute cu robineti termostatati actionati de traductoare de temperatura ambientala. Traductorul T1 supravegheaza
bucataria si locul de luat masa si actioneaza termostatele instalate pe circuitele 1.1 si 1.2 de pardoseala; traductorul
T2 regleaza circuitele 1.3 si 1.4 de pardoseala din living; traductorul T3 apartine circuitului 1.5 al holului de intrare,
s.a.m.d.

Pe ansamblu, pardoseala radianta a parterului acopera in medie cca. 6,5 kW incalzire cu cei aproape 82 m2 instalati,
iar pardoseala radianta a etajului aproape 2,4kW incalzire cumuland astfel cca 64% din cererea termica de cca 14kW
a constructiei.

Diferenta de caldura, adica cca 11 kW din totalul necesarului termic al locuintei (pierderi de caldura si incalzire aer
proaspat) este acoperita prin instalarea in camere a unor ventiloconvectoare termostatate iar in bai a unor radiatoare-
portprosop termostatate. Acestea sunt alimentate de niste distribuitoare de nivel HKVD, asezate alaturi de cele de
pardoseala, asa dupa cum se poate observa in Figurile 4.1.3 si 4.1.4.

Trebuie precizat ca aceste corpuri de incalzire sunt amplasate in zonele cele mai reci ale camerelor adica in
apropierea suprafetelor vitrate. Vara, ventiloconvectoarele din Living, Birou, Dormitoare etc. asigura racirea
controlata a volumelor interioare functie de temperaturile prescrise prin termostatele ambientale adecvate (unele
montate pe perete altele montate direct pe aparat, dupa caz).

La subsolul constructiei - asa cum se arata in figura 4.1.5 - garajul si locatia centralei termice sunt incalzite cu
corpuri statice, iar Pivnita si Sala de Sport sunt climatizate cu ventiloconvectoare. Toate planurile au precizata faza
de proiectare Studiu de Fezabilitate SF ce face obiectul ghidului nostru.

Pentru ventilarea cladirii s-a adoptat o solutie de ventilare mecanica cu recuperator de caldura ca in Figura 4.1.6. Un
recuperator de caldura Aer - Aer modulat in temperatura, cu eficienta ridicata (75%) prelucreaza 442 m3/h aer
proaspat introdus / aer viciat evacuat. El este amplasat la tavanul incaperii Centrala Termica. O tubulatura de aer
proaspat tratat este montata aparent in subsolul constructiei asigurand doua magistrale de distributie verticale cu
dimensiunile 250mm si 200mm (Figura 4.1.7). Distributia de aer proaspat tratat din Parterul cladirii este aratat in
Figura 4.1.8. Modul de circulatie al aerului tratat, functie de locurile de instalare ale echipamentelor de extractie ale
aerului viciat sunt marcate cu sageti cu sensuri de deplasare.

94
Figura 4.1.1 Pardoseala radianta parter conform proiect (Studiu de fezabilitate)
95
Figura 4.1.2 Pardoseala radianta etaj conform proiect. (Studiu de fezabilitate)
96
Figura 4.1.3 Amplasare ventiloconvectoare si radiatoare parter conform proiect (Studiu de fezabilitate)
97
Figura 4.1.4 Amplasare ventiloconvectoare si radiatoare etaj conform proiect (Studiu de fezabilitate)
98
Figura 4.1.5 Amplasare ventiloconvectoare si radiatoare demisol (Studiu de fezabilitate)

99
Trebuie sesizat ca evacuarile locale de aer viciat (bucatarie, baie) au loc numai periodic si numai atata timp cat
ventilatoarele respective sunt in functiune, in restul timpului, directia este descendenta, spre subsolul constructiei (in
aspiratia recuperatorului).

Aceleasi principii se regasesc si in plansa din Figura 4.1.9 Ventilatie Etaj.

4.1.1.4. Configurarea sursei termice necesare cladirii

Pentru acoperirea necesarului termic al cladirii pe timpul sezonului rece al anului si pentru prepararea apei calde de
consum menajer cu ajutorul pompelor de caldura cu sursa mediul ambiant vom analiza urmtoarea soluie tehnica:

Asigurarea caldurii, la valoarea intregului necesar, in regim monovalent cu ajutorul pompelor de caldura cu sursa
pamantul. Nu ne ocupam in analiza noastra de varianta utilizarii in regim monovalent a pompelor de caldura Aer-
Apa (cu sursa aerul atmosferic) datorita imposibilitatii momentane a acestora de a asigura conditia ecologica ceruta
de Decizia EC din 9 noiembrie 2007 (COP min = 2,6 la text =1C) simultan cu conditia de eficienta energetica ceruta
de directive RES 2009/28/EC (SPFHP >2,875 pe intreg intervalul text= -15C +15C).

Solutia tehnica aleasa va fi eligibila in programul national de promovare a surselor regenerabile daca, si numai daca,
productia de caldura din sursa geotermala va depasi energia primara ceruta din afara sistemului, simultan cu
intrunirea conditiei de eficienta economica stabilita drep conditie de EPBD 2010/31/EC, adica de recuperarea, intr-
un termen rezonabil a investitiei din economii realizate la capitolul cheltuieli anuale raportate la o solutie bazata
exclusiv pe o sursa fosila de energie.

A. Centrala termica in Solutia utilizarii pompelor de caldura geotermale si cheltuielile sale de operare

Luand ca baza datele tehnice prezentate in Figura 4.1.10 privind echipamentele HVAC alese putem configura
Schema termica din Figura 4.1.11.

Schema termica urmareste realizarea unor consumuri energetice minime.

Astfel pompele de caldura sunt legate in paralel. In sezoanele de tranzitie (primavara, toamna) cand consumul de
caldura pentru incalzire este moderat, pompa de caldura HP1 este principala si pompa de caldura HP2 este in
rezerva. Atata timp cand pompa de caldura HP2 este oprita, ambele ei circuite (primar si secundar) sunt inchise:
electrovalva EV intrerupe circuitul primar, iar pompa de circulatie PC32-80 este oprita. Pe Butelia de Egalizare sunt
montati 2 senzori de temperatura: S1 si S2. Cand S1 sesizeaza tendinta de descrestere a temperaturii in BE ca
urmare a cererii sporite de caldura dinspre terminalele de apa (in cazul scaderii temperaturii exterioare) EV si pompa
de circulatie ale pompei de caldura HP2 sunt alimentate electric si, dupa 2 minute (timp de verificare si autocontrol
specific pompelor de caldura), HP2 intra sa ajute pompa HP1 si va functiona in tandem cu ea pana cand temperatura
in BE, monitorizata de S1, este la nivelul prescris.

100
Figura 4.1.6 Schema instalatiei de ventilatie mecanica a cladirii (Studiu de fezabilitate)
101
Figura 4.1.7 Ventilatie demisol (Studiu de fezabilitate)
102
Figura 4.1.8 Ventilatie parter (Studiu de fezabilitate)
103
Figura 4.1.9 Ventilatie etaj (Studiu de fezabilitate)

104
Figura 4.1.10 Stabilirea marimilor termice a echipamentelor instalate prin metoda bilanturilor termice pe incaperi

105
Figura 4.1.11 Schema termica a centralei geotermale cu pompe de caldura (Studiu de fezabilitate)

106
Figura 4.1.12 Curba clasata a variatiei puterii termice de incalzire a pompelor de caldura instalate pentru o valoare
QHusable factor = 2.129kWh/kW (dinTabel 3.11) specifica Municipiului Bucuresti

107
Pompele de caldura au programe de reducere pe timpul noptii implementate in memoriile lor si isi modifica automat
prescrierile de functionare la o anumita ora programata din noapte. Reducerea sarcinii termice pe timpul noptii si
introducerea radiatiei solare in calculul aporturilor de caldura pe timpul iernii conduce la obtinerea unei curbe
clasate anuale de consum termic care are valorile precizate in Figura 4.1.12 [86].

Apa calda de consum se prepara in 2 trepte prin instalarea a 2 boilere in serie, astfel incat din boilerul B2 sa se
consume apa calda care urmeaza sa se compenseze cu apa rece in boilerul B1. Tot in boilerul B1 este racordat si
circuitul de recirculare al a.c.c. Temperatura maxima livrata a apei calde de consum nu depaseste valoarea
temperaturii turului pompei de caldura (49oC), astfel incat la intervale regulate de o luna sau de un trimestru,
temperatura circuitului de a.c.c. se aduce la 65oC cu ajutorul rezistentelor electrice RE in scopul distrugerii
eventualei flore microbiene mezofile. Pe parcursul incalzirii electrice, incepand cu temperatura de 45oC, pompa
de caldura va fi oprita.

Sarcina termica are la baza principiul conservarii masei, ceea ce presupune ca debitele de agent la consumatori
(terminale de apa, boilere, pardoseli) nu depasesc debitele de agent livrate de pompele de caldura. Cand aceasta
conditie este respectata, temperaturile de lucru prescrise pentru pompele de caldura vor fi atinse, iar consumatorii
vor functiona la temperaturile proiectate. Daca acest principiu nu este respectat, temperatura masurata de senzorul
S1 va fi diferita de temperatura de iesire a pompelor de caldura, intrucat in BE se creaza un debit de apa perturbator
cu un sens orizontal, dinspre retur spre tururi ,care dilueaza temperatura agentului pe tururi. Elementul care
controleaza echilibrul debitelor este electrovalva tripla EV de pe iesirea pompei de caldura HP1 care este
monitorizata de senzorii S4 si S5.

Curba clasata din Figura 4.1.12 determinata pe baze statistice este extrem de importanta intrucat:

1) Permite stabilirea parametrilor pompelor de caldura geotermale:


numarul pompelor: 2 bucati
puterea termica de incalzire disponibila la temperatura apei de 8,5C la intrarea in evaporatorul
pompei de caldura: 11,5 kW
temperatura apei in circuitul primar: 8,5C/ 5C
debitul de agent in circuitul primar: 0,9 l/s
tipul pompei de caldura: apa/apa cod WW060 (water to water 60.000BTUH)
temperatura apei in circuitul secundar: 46C/49C
debitul de agent in circuitul secundar: 0,9 l/s
pierderea maxima de presiune in circuitul primar: 29 kPa
pierderea maxima de presiune in circuitul secundar: 22 kPa
coeficient de performanta: COP=4,4 (pompa satisface cerinta Deciziei Comisiei Europene din 9
noiembrie 2007 privind criteriul ecologic UE: COPmin=4,2)
2) Permite calculul consumului de energie electric pe treptele de lucru ale sursei termice medii orare astfel:
pentru lunile ianuarie, februarie, decembrie (SPF=4.4)
o pe treapta 14,1kW: 1192kWh
o pe treapta 12,6 kW: 3093kWh
o pe treapta 11,42 kW: 1837kWh
108
pentru lunile martie, aprilie, octombrie, decembrie (SPF=5.5)
o pe treapta 9,7kW: 1291kWh
o pe treapta 8,84kW: 1177kWh
o pe treapta 6,27kW: 315kWh
o pe treapta 5,76kW: 289kWh
pentru lunile de vara (4584 ore/an)
o pe treapta 1,12kW: 934kWh

Daca se face suma consumurilor de energie lunare mai sus calculate si se iau in consideratie consumul electric al
pompelor de circulatie adiacente pompelor de caldura al caror cuantum este stabilit pe baza statistica ( 5% raportat la
energia termica produsa) rezulta:

EdriverHP = 10.128 + 0,05 x 48.967 = 12.576 kWh/an

Conform definitiei:

Rezulta: SPFHHP = 3,89

Valoarea satisface conditia de eligibilitate impusa de catre Directiva RES-Anexa VII:respectiv SPFHHP > 2,875
si determina obtinerea pe locatie a unei cantitati de energie regenerabila mai mare decat intrarea de energie
primara din reteaua electrica de alimentare a pompelor de caldura, conform calculului:

Cantitatea de energie regenerabila se determina cu formula:

ERESH = QHusable (1-1/SPFHHP)

Rezulta ERESH = 48.967 (1-1/3,89) = 36.379 kWh/an

Calculul energiei primare necesara actionarii electrice a pompelor de caldura PE HPdriver se face pentru un factor
fEE=2.5 [89] ceea ce inseamna:

PEdriverHP = 12.576 x 2,5= 31.440 kWh/an

Rezulta EHRES > PEHPdriver

care satisface conditiile EPBD 2010/31/EC de eligibilitate si de sustenabilitate cerute sistemului.

Vom efectua calculul cheltuielilor anuale de producere a energiei termice si pretul brut al caldurii dupa cum
urmeaza:

Pretul energiei electrice,pentru consumatorii casnici captivi (inclusiv acciza si taxa radio-tv, exclusiv TVA) este 420
lei/MWh.

Costul anual al energiei electrice utilizate pentru producerea si livrarea energiei termice:

EHPdriver x 420 lei/MWh = 5.282 lei

109
Daca aplicam conversia MWh in Gcal obtinem pretul brut de producere si de livrare al caldurii. Aceasta este:

5.281.920lei/ 42.112Gcal 125 lei/Gcal

Un astfel de nivel al pretului brut de productie si de livrare al caldurii (cca 29 Euro/Gcal) este foarte avantajos daca
tinem cont de situatia actuala de producere a caldurii in Romania, in sisteme centralizate sau descentralizate de
energie bazate pe combustibili fosili unde astfel de valori sunt greu de obtinut chiar si in cazul cogenerarii de inalta
eficienta (adica in sisteme in care producerea simultana de caldura si electricitate are loc la o eficienta cu min 10%
mai mare decat in sistemele de producere separate ale caldurii si electricitatii).

Racirea cladirii vara

Echiparea termica interioara a cladirii, prezentata in Figura 4.1.10 foloseste ventiloconvectoare in spatiile in care pe
timpul verii este nevoie de climatizare. Aceste spatii sunt: Living, Bucatarie, Birou, Dormitoare, Sala de sport si
Depozit subsol. Si in conceptia centralei termice s-a tinut cont de aceasta cerinta prin configurarea capacitatii
termice a centralei cu doua unitati pompe de caldura care, dupa necesitati, pot astfel lucra incat una sa fie destinata
racirii cladirii iar cealalta prepararii apei calde de consum, sau amandoua sa formeze impreuna, pe timp limitat, un
tandem de producere al apei racite la nivelul unei suprasarcini termice momentane a cladirii. Necesarul termic de
racire al cladirii este precizat in Figura 4.1.13a alaturi de Curba clasata a variatiei puterii termice de racire Figura
4.1.13b.

Curba clasata ne ofera urmatoarele posibilitati de apreciere:

Pentru echiparea aleasa, Pompa termica WW060 are, in secventa de racire, urmatoarele
performante:
o temperatura apei in circuitul primar: 24C/29C
o debitul de agent in circuitul primar: 0,74 l/s
o pierderea maxima de presiune in circuitul primar: 25kPa
o temperatura apei in circuitul secundar: 12C/7C
o debitul de agent in circuitul secundar: 0,74 l/s
o pierderea maxima de presiune in circuitul primar: 22kPa
o capacitatea termica de racire: 15,6kW
o eficiena energetic la rcire: EER=5,5

110
Figura 4.1.13a Necesarul termic de racire al constructiei ,pe fiecare incapere,si terminalele de apa in lucru

111
Figura 4.1.13b Curba clasata a variatiei puterii termice de racire a pompelor de caldura instalate pentru o
valoare QACusable factor = 1.767kWh/kW [din Tabel 3.11] specifica Municipiului Bucuresti

112
Se poate calcula consumul de energie electrica pe treptele de lucru ale sarcinii termice medii orare astfel:
- pentru lunile iulie si august (1.488ore/an) - in care se pot atinge zilnic capacitati maxime de racire ale
pompei de caldura si tinand cont de racirea de noapte in sistem de free-cooling (prin sistemul de
ventilatie fara a utilize ciclul frigorific) se poate scrie:
(8,45kW x 1.488ore/an 2,82kW x 1.488ore/an)/5,5 = 1.523kWh/an
- pentru luna iunie (720 ore/an):
(7,3kW 2,43kW) x 720ore/an /5,5 = 638kWh/an
- pentru celelalte luni ale anului:
(2,7kW x 1.464ore/an + 2,7kW x 352ore/an + 1,1kW x 920ore/an 0,2kW x 1.272ore/an)/5,5 =
844 kWh/an

Totalul consumului anual de energie electrica este: 3.005 kWh/an

Se poate calcula factorul sezonier de performanta al sistemului de racire tinand cont atat de consumul electric al
pompei de caldura cat si de consumul electric al pompelor de circulatie adiacente pompei de caldura, astfel:

Edriver = 3.005 kWh/an + 0,05 (27.565 kW 10.007kWh/an) = 3.883kWh/an

Obs.:Trebuie mentionata valoarea ridicata a factorului sezonier de performanta al sistemului de racire al


cladirii atunci cand se utilizeaza in mod judicios subsistemul sau de ventilatie mecanica.

Se poate calcula energia regenerabila obtinuta:

EACRES = 27.565 (1-1/7,1) = 23.683 kWh/an

care trebuie comparat cu echivalentul in unitati de energie primara a energiei electrice consumate in racirea cladirii:

PEHPdriver = 3.883 x 2,5 = 9.708 kWh/an

Intrucat constatam ca:

EACRES >> PEHPdriver

conditiile EPBD 2010/31/EC de eligibilitate si de sustenabilitate cerute sistemului sunt intrunite si in cazul
racirii cladirii cu ajutorul pompelor de caldura.

113
Indicatorii energetici si economici anuali ai sistemului HVAC (Incalzire, Ventilare, Aer conditionat si
Apa calda de consum) cu pompe de caldura cu sursa geotermala

Cumuland rezultatele obtinute la capitolele Incalzire si Racire cu pompe de caldura geotermale obtinem urmatorii
indicatori:

Totalul energiei termice produsa anual pentru incalzirea, ventilarea, racirea si prepararea apei calde necesare cladirii
pe baza utilizarii monovalente a pompelor de caldura geotermale (cu sursa termica pamantul):
HP
Q usable = 48.967 kWh/an + 27.565 kWh/an = 76.532 kWh/an
Totalul consumului anual de energie dinafara sistemului:

EHPdriver = 12.576 kWh/an + 3.883 kWh/h = 16.459 kWh/an

Pentru factorul de conversie 2,5 a energiei electrice in energie primara,

16.459kWh/an inseamna 41.147,5 kWhep/an, adica o valoare a indicatorului numeric al performantei energetice a
cladirii (PEC) cu valoarea

122,5 kWhep/m2.an pentru I+ACC+V+AC,la suprafata de 336m2 a cladirii,din care,pentru partea de I+ACC+V,
valoarea de 93,6 kWhep/m2.an.

Factorul anual de performanta al sistemului de pompe de caldura este:

Totalul productiei de energie regenerabila produsa pe locatie este:

EHPRES = 36.379 kWh/an + 23.683 kWh/an = 60.062 kWh/an

Asadar, productia de energie regenerabila reprezinta peste 59% din totalul energiei primare (101.209,5 kWhep/an)
consumate de catre cladire.

Daca consideram ca,la performantele energetice obtinute (PEC cladire si pondere RES),aplicatia analizata intruneste
conditiile unei scheme de sprijin de stat similare celei stabilite prin Legea 220/2008 pentru energia electrica
obtinuta din RES, atunci putem calcula un numar de certificate posibil de obtinut si valorificat ca urmare a energiei
termice de incalzire/racire produsa din RES pe locatie,astfel:

60 MWh/an = 60 Certificate de Eficienta Energetica

pentru 1 MWh=1 Certificat (similar practicii actuale din domeniul schemei de sprijin practicate de catre ANRE
pentru energia electrica obtinuta din RES).

Cheltuielile anuale de productie ale energiei termice pentru incalzirea-racirea cladirii

114
Pentru pretul actual de 420 lei/MWh, cheltuielile anuale de operare ale sistemului reprezinta max, 7000 lei/an
(4,5/m2 an). Dupa data inregistrarii producatorului de energie din sursa regenerabila (dupa parcurgerea perioadei de
garantie si receptia definitiva a obiectivului) si in urma organizarii pietii de certificate de eficienta energetica, pretul
energiei electrice se negociaza cu distribuitorul local de energie electrica. Pentru o valoare minima de 35 /certificat
ce poate fi estimata actualmente (in perioada 2010-2012 certificatele verzi acordate producatorilor de energie
electrica din surse regenerabile s-au tranzactionat la pretul de 55 /certificat), schema de sprijin cu certificate de
eficienta energetica acopera integral (peste 8800 lei/an) cheltuielile anuale de operare ale sistemului HVAC a cladirii
cu pompe de caldura geotermale. In acest fel proprietarul/investitorul este ajutat efectiv in a decide in favoarea
utilizarii energiei regenerabile ca urmare a recuperarii diferentei de investitie fata de un sistem classic,intr-un timp
rezonabil, pe baza diferentei de cheltuieli de operare.

Calculul cheltuielilor de exploatare in cazul unei centrale termice clasice si a indicatorilor energetici ai
cladirii

Pentru a putea efectua calculele trebuie conceputa o schema termica clasica echivalenta care sa asigure aceleasi
capacitati termice si aceleasi oportunitati pentru instalatiile HVAC ale cladirii ca in cazul precedent. Datorita
consumului relativ ridicat de apa calda menajera al cladirii si al marimii spatiului sau interior riguros controlat in
temperatura, solutia utilizarii unui singur cazan mural de incalzire si apa calda care, de obicei, lucreaza cu prioritate
pentru producerea apei calde sanitare in dauna incalzirii, nu este adecvata (ventiloconvectoarele ar raci rapid spatiul
la intreruperea livrarii de caldura). Schema termica prezentata in Figura 4.1.14 foloseste 2 cazane murale numai
incalzire adecvate producerii simultane de caldura si apa calda de consum la nivelul necesarului termic al
instalatiilor interioare HVAC (adica 3,2 m3/h agent termic la 49C pentru incalzire, 2,5 m3/h agent termic la 49C
pentru mixtare agent pardoseli radiante si o cerere peack de cca. 12 kW apa calda de consum necesara in varf de
sarcina dimineata si seara, identice datelor de bilant termic mentionate in Schema termica din Figura 4.1.11).

Pentru functionarea de vara, schema termica din Figura 4.1.14 foloseste un Chiller exterior a carui capacitate termica
operationala este 15,6 kWth la text =34,5C (grad de asigurare 98%). Chillerul este o main frigorific rcit cu aer,
si cele mai multe modele de pe piata romneasc au eficienta functiei de racire (REE) sub valoarea 3,2 ceruta de
Decizia EC/09.11.2007 (exemplu modelul de catalog CGGA075 16,8 kW racire / 6 kW putere absorbita, adica
REE=2,8 si modelele T4BX60 si ULT50 cu valoarea REE maxima de 2,68 se vand fara eticheta ecologica in
Romania).

Indicatorii sistemului clasic descris mai sus sunt:

Consumul anual de gaz natural, pentru un factor de conversie de 10,626kWh/mc (precizat in facturile
GDF SUEZ din iarna 2010-2011 pentru Municipiul Bucuresti) la o eficienta medie de urmarire a
curbei clasate de 0,85,este:

( 48.967 kWh/an ) / ( 10,626 kWh/m3 x 0,85 ) = 5.422 Nmc/an

Pretul gazului natural (exclusiv TVA) la data efectuarii SF analizat (2010) a fost de
1.023,4lei/1000Nm3, adica 243,7 /1000Nm3 pentru un curs BNR de 4,2 lei/.

115
Ca urmare a liberalizarii treptate a pietei gazelor naturale in Romania, pretul gazelor naturale a ajuns in anul 2012 la
aproape 300 /1000Nmc si urmeaza sa creasca foarte rapid pana in anul 2018 la valoarea medie a pietei europene
stabilita actualmente la cca 400 /Nmc, in corelare cu pretul barilului de petrol.

In aceste conditii, cheltuielile anuale cu gazul natural le vom cota la un cuantum de min. 1.900 /an.

116
Figura 4.1.14 Schema termica a unei centrale termice clasice pentru incalzirea-racirea unei locuinte de 336 m2

117
Consumul anual de energie electrica, aferent pompelor de circulatie specifice cazanelor murale si chillerului
exterior(3,5% din energia produsa), pentru o valoare Qnr de 2% calculata la valoarea Qusable, pentru restul
pierderilor energetice, este:

0,035 x 48.967 + 27.565/2,7 + 27.565 x 0,035 + Q nr= 1.714 + 10.209 + 965 + 1.531 = 14.419 kWh/an

Pentru pretul de 420 lei/MWh, cheltuielile anuale cu energia electrica au valoarea de 6.056 lei/an.

In conditiile de calcul mentionate, totalul cheltuielilor anuale pentru sistemul clasic echivalent depaseste valoarea de
14.100 lei/an (1010,6 /m2), mai mult decat dublul valorilor din cazul geotermal.

Sub aspectul performantei energetice a acestei variante,pentru un facor de conversie a gazului natural in energie
primara de 1,1 kWhep/kWh (Manual Geotrainet-2011),totalul consumului de energie primara va fi suma:
63.376kWhep din gazul natural si 36.047,5kWhep pentru consumul de energie electrica,adica 99.423,5kWhep din
surse fosile de energie care, pentru o suprafata de 336m2 deservita, conduce la o valoare PEC=296 kWhep/m2.an,
adica de peste 2,4 ori mai proasta (mai putin eficienta energetic) decat solutia geotermala anterioara.

4.1.1.5. Alegerea sistemului tehnic exterior

Pentru fiecare proiect in parte, proiectantul de sistem este obligat sa faca o analiza detaliata asupra urmatoarelor
aspecte:

Suprafata exterioara libera (fara constructii) a proprietatii permite instalarea unui sistem geotermal? Si de
care tip?
Daca suprafata libera a proprietatii este de marimea suprafetei desfasurate a constructiilor ce urmeaza a fi
incalzite/racite, atunci un sistem geotermal in circuit inchis (cu foraje verticale) poate fi instalat. Pentru
Romania, unde temperaturile exterioare de calcul variaza de la -20C la +35C, nu se recomand, asa cum
s-a mai mentionat in prezenta lucrare, sisteme geotermale in circuit inchis de tip orizontal implantate in sol
intrucat acestea nu asigura functionarea pompelor de caldura in regim de eficienta energetica (energia
regenerabila produsa pe locatie este MAI MIC dect energia primara echivalenta energiei electrice de
actionare).
Daca suprafata exterioara libera a proprietatii nu permite instalarea unui sistem geotermal in circuit inchis
cu foraje verticale, trebuie analizata posibilitatea utilizarea unui circuit deschis si in acest sens proiectantul
trebuie sa obtina informatii asupra structurii acvifere a solului din zona proprietatii, i s rspund la
urmtoarele ntrebri: Exista in apropiere foraje de alimentare cu apa in functiune? Au fost ele executate pe
baza unor proiecte autorizate de catre Apele Romane? Exista cel putin un Proces Verbal de Predare-Primire
in exploatare a unui foraj de apa existent? S-a confirmat in timp debitul de apa declarat? Exista nemultumiri
privind reducerea treptata in exploatare a debitului de apa disponibil si nevoia executiei unor deznisipari
frecvente? Exista determinari fizico-chimice privind calitatea de potabilitate a apei exploatate? Daca aceste
informatii nu sunt disponibile atunci proiectantul va cere proprietarului elaborarea unui studiu de
specialitate pentru executia unui foraj de apa. In acest scop, proiectantul se va adresa unei companii
specializate in foraje de apa si aceasta este obligata sa obtina autorizatia de construire in una din
urmatoarele variante: forajul va fi un foraj de alimentare cu apa potabila utilizat si energetic sau forajul va fi
numai un foraj de apa utilizat energetic. In ambele cazuri, daca zona nu are un sistem de canalizare zonal,
Apele Romane cer executia pe proprietate si a unui foraj absorbant in care sa se restituie apa valorificata
energetic.

118
Figura 4.1.15 Planul de situatie al proprietatii si amplasarea sistemului tehnic exterior in variantele analizate

119
Si in cazul aplicarii unui sistem geotermal inchis cu foraje verticale, structura solului pana la adancimea de forare
trebuie cunoscuta. Informatiile se pot obtine tot din Procesul Verbal de Predare-Primire a forajelor de apa din
apropierea proprietatii. Coloana litologica ce defineste straturile de pe verticala sapaturii este extrem de importanta
pentru aprecierea corecta a potentialului de exploatare al energiei geotermale pe teritoriul proprietatii. Adancimea de
forare a puturilor geoexchange este functie de echilibrul Q usableI+V+ACC/QusableAC+V si de caracteristicile termice
volumetrice ale coloanei litologice [86].

Intrucat caracteristicile hidrogeologice ale solului sunt bine cunoscute pe toata intinderea Capitalei, schimbatorul de
caldura cu pamantul necesar constructiei noastre are dimensiunile si detaliile de executie aratate in Figura 4.1.15.
Asadar este nevoie de 8 foraje geoexchange de adancime 75 m.

Exista doua variante posibile si anume:

Proprietatea se gaseste intr-o zona fara infrastructura locala asigurata (alimentare cu apa si canalizare
centralizate) si atunci este nevoie de un proiect pentru gospodarirea apelor in incinta care va prelua si
utilizarea energetica a apei freatice (restitutie in acelasi foraj absorbant a apei uzate energetic si a apelor
reziduale epurate biologic).
Proprietatea se gaseste intr-o zona cu infrastructura locala asigurata si proprietarul opteaza pentru varianta
geotermala BHE a carei siguranta operationala garantata in timp este de peste 30 de ani (varianta
constructiei durabile energetic).

4.1.1.6. Stabilirea variantei eligibile

O varianta eligibila de proiect in domeniul utilizarii pompelor de caldura cu sursa mediul ambiant, bancabila si
acceptata la finantare din fonduri structurale, trebuie sa intruneasca nu numai performantele tehnice cerute de
Directivele Europene in domeniu (2009/28/EC si 2010/31/EC) dar si o fezabilitate economica si de mediu care
presupune, pe de o parte o recuperare a investitiei intr-un timp rezonabil si pe de alta parte o reducere considerabila
a cmisiilor de gaza cu efect de sera.

Un timp rezonabil se considera o perioada de cel mult 10 ani. In cazul constructiei analizate, investitia ce trebuie
recuperata in max. 10 ani reprezinta diferenta intre valoarea echiparii centralei termice in Varianta A, la care se
adauga valoarea de investitie a sistemului tehnic exterior si valoarea echiparii centralei termice in Varianta B.
Recuperarea acestei diferente de investitie trebuie realizata din diferenta cheltuielilor de operare intre cele doua
variante, A si B.

Un calcul foarte apropiat de realitate ia in considerare, pentru varianta A, subvarianta circuit deschis cu urmatoarele
elemente caracteristice: un foraj de apa cu adancimea de 60 m cu un debit de exploatare de min. 2 l/s echipat cu o
pompa submersibila, un rezervor metalic tampon montat in interiorul centralei termice cu o capacitate de 4,5 m3, 2
pompe de caldura marimea WW060 echipate cu pompele lor de circulatie si un sistem de alimentare electrica si
automatizare al centralei termice cu supraveghere prin internet si cu contorizare energetica (de tipul Direct Digital
Control) in valoare totala de 14.000 Euro, adica 58.800 Lei (exclusiv TVA)

120
Varianta B ia in considerare cele doua cazane murale, chiller-ul exterior cu pompa sa de circulatie, tabloul electric si
automatizarea centralei termice, la care se adauga valoarea de inlocuire a cazanelor la un interval de max. 8 ani (in
interiorul termenului analizei noastre pe 10 ani) rezultand o valoare totala, incluzand montajul, de 4.900 Euro, adica
20.580 Lei (exclusiv TVA).

Asadar diferenta de investitie pentru aceasta subvarianta este de 58.800 Lei - 20.580 Lei = 38.220 Lei, iar diferenta
de cheltuieli anuale de exploatare, fara bonusul certificatelor de eficienta energetica, este de 14.100 Lei - 7.555 Lei =
6.545 Lei/an.

Calculand termenul de recuperare al diferentei de investitie, fara a lua in considerare inflatia si dobnzile bancare in
cazul unei investitii bancabile, obtinem:

38.220 Lei / 6545 Lei/an = 5,8 ani.

Solutia analizata este deci,sub aspect economic, eligibila si va aduce cu certitudine multiple beneficii investitorului
pe durata de viata a sistemului realizat.

In Varianta A, subvarianta circuit inchis, cu 8 (opt) foraje verticale, investitia se estimeaza la aproximativ 33.000
Euro, adica 138.600 Lei (exclusiv TVA). Evident, o astfel de investitie va fi realizata numai daca investitorul,
respectiv producatorul viitor de energie regenerabila nepoluanta, va fi sprijinit printr-o schema de sprijin. Daca
schema de sprijin prin certificate de eficienta energetica acopera integral cheltuielile de producere ale energiei
termice anuale, atunci termenul de recuperare al diferentei de investitie este rezonabil:

(138.600 Lei - 20.580 Lei) / 14.100 Lei/an = 8.37 ani.

Sub aspectul protectiei mediului, analiza noastra ia in consideratie o emisie specifica a energiei electrice produsa in
Romania cu valoarea 0,701 kg CO2/kWh (una din cele mai mari valori din UE, rezultata in principal din ponderea
ridicate a carbunelui in eticheta ecologica a energiei electrice) si o emisie specifica la arderea gazului natural de
0,202 kgCO2/kWh.

Cu valorile respective se determina emisia specifica pentru cazul Variantei A: 34,34kgCO2/m2.an (conform
calculului:16459kWh/an.0,701kgCO2/kWh :336m2) ce se compara cu cea din Varianta B: 64,72kgCO2/m2.an
(conform calculului 14.459kWh/an 0,701kgC02/kWh, 336m2+5422Nm3/h. 10,626kWh/Nm3.
0,202kgCO2/kWh:336m2). Se observa o diferenta de la simplu la dublu in favoarea Variantei A care se declara
eligibila si sub aspectul protectiei mediului.

4.2. Locuinte unifamiliale existente


4.2.1 Care sunt pasii care trebuie urmati?

Sa presupunem ca locuinta unifamiliala existenta pe care o analizam este o constructie cu dimensiunile identice cu
cea din Figura 4.1 si la fel orientata fata de nord. Zona climatica este tot I geotermal.

4.2.1.1 Respecta anvelopa cladirii conditiile minime de performanta energetica

121
Sa presupunem ca din calculul termotehnic al elementelor de constructie rezulta ca anvelopa cladirii trebuie
reabilitata. In acest caz primul pas este elaborarea proiectului de reabilitare termica al constructiei si intrucat orice
am face nu putem inlatura toate puntile termice, calculam influenta negativa a acestora asupra rezistentelor termice
ale elementelor de constructie reabilitate printr-o reducere cu 20% a valorilor mentionate in Figura 4.1 astfel:

RPE = 0,8 x RPE = 2,58 m2K/W

RFE = 0,8 x RFE = 0,65 m2K/W

RPL = 0,8 x RPL = 4,34 m2K/W

RPS = 0,8 x RPS = 1,11 m2K/W

RS = 0,8 x RS = 0,86 m2K/W

Calculam cu aceste marimi valoarea G1 a cladirii reabilitate termic si o comparam cu valoarea normata G N =
0,58W/m2K.

Observam ca G1 < GN adica cladirea reabilitata va respecta conditia de performanta energetica minima a anvelopei
dar urmeaza sa vedem cum valoarea G1, mai mare fiind cu cca 20% fata de valoarea G1 a cladirii noi analizata
anterior (G1 = 0,45W/m2K), va influenta echiparea termica si indicatorii energetic,emisia specifica si indicatorul
financiar ai solutiei HVAC geotermale, vis a vis de cifrele obtinute in cazul A al cladirii noi.

4.2.1.2 Care este necesarul termic al constructiei vechi reabilitate termic?

Pierderea de caldura prin transmisie, conform formulei (3.14) este:

QPT = 883,53 x 0,536 x 35 = 16.575 W 16,6kW

Necesarul termic pentru prepararea aerului proaspat are valoarea conform Cap. 4.1.1.2 adica:
QLP = 5,8kW
Necesarul termic pentru prepararea apei calde de consum ramane cel stabilit la Cap. 4.1.1.2 adica:
QACC = 3kW

Asadar, necesarul de caldura al constructiei vechi, reabilitate termic este:

Qincalzire = 16,6 + 5,8 + 3 = 25,4kW

Vom rotunji valoarea considerand N= 26kW.

4.2.1.3 Care este configuratia sistemului tehnic interior al cladirii?

Pana la data reabilitarii termice cladirea a avut incalzire centrala asigurata de catre o centrala termica pe gaz natural
constituita din 2 cazane de perete cu putere termica utila de 723,5kW racordate la 2 boilere de apa calda de
consum montate in serie si la o instalatie interioara cu corpuri statice a caror vechime a depasit 25 de ani.
122
Reabilitarea termica a unei cladiri vechi nu inseamna numai reabilitare termica a anvelopei cladirii ci si reabilitarea
termica a instalatiei sale termice.

Ne punem intrebarea: Vom pastra ceva din conceptia si componenta instalatiei termice existente? In mod normal
NU chiar daca boilerele si cazanele de perete au fost schimbate in urma cu cativa ani. Durata lor de viata este de
cca 8 ani si nu ne putem baza pe fiabilitatea si performantele lor pentru o investitie noua cu o durata de viata noua.
In rest, distributia interioara din teava de otel si radiatoarele din fonta sau otel au fost calculate si utilizate pentru
agent 90C/70C si nu pot fi utilizate in cazul aplicatiilor cu pompe de caldura, pentru un agent termic cu 49C/46C.
In plus sunt foarte uzate fizic si moral.

INTERDICTIE

Nu cuplati niciodata o centrala Geotermala n mod direct la o instalatie de distributie a unei constructii existente fara
a schimba dimensiunile traseelor de tevi, intrucat dimensiunile tevilor instalatiei de distributie NU corespund
niciodata cu debitele de agent ce trebuie transportate in cazul utilizarii sursei regenerabile. Aceasta din urma este
caracterizata prin debite masice mari de lucru la un ecart mic de temperatura.

Intrucat practic NU putem folosi NIMIC din instalatia termica existenta a cladirii, putem alege o NOUA configuratie
a sistemului tehnic interior cladirii dar vom tine cont si vom pastra locatiile actuale ale ghenelor de tevi pentru a
evita, pe cat posibil, practicarea de noi goluri in planseele constructiei.

Constructia actuala are instalatii de racire de tip split cu aparate exterioare montate pe fatada imobilului. Pentru
reabilitarea termica a fatadei si pentru reamenajarea spatiilor interioare atat aparatele exterioare split cat si cele
interioare trebuie demontate astfel incat este greu de presupus ca ele vor mai fi folosite la acelasi imobil (mai ales ca
ele sunt fabricate inaintea anului 2007 si nu au eticheta ecologica).

In conditiile aratate, o decizie corecta este configurarea sistemului tehnic interior al cladirii dupa modelul dezvoltat
la punctul 4.1.1.3. Se poate insa ca introducerea pardoselilor radiante intr-o constructie existenta sa nu fie posibila,
fie din motive de rezistenta mecanica a structurii existente, fie din motive de reducere a valorii normate a inaltimii
camerelor, fie din motive pecuniare invocate de proprietar.

In aceasta situatie nu ne ramane decat solutia generalizarii ventiloconvectoarelor in toate spatiile, cu exceptia bailor,
a locatiei centralei termice si a garajului. Marimea termica a terminalelor de apa este aratata in Figura 4.1.16.

4.2.1.4 Care este configuratia Centralei Termice necesara cladirii?

Configuratia centralei termice este similara celei din varianta A punctul 4.1.1.4 cu urmatoarele deosebiri:

Cele 2 pompe de caldura apa-apa vor fi cu o marime mai mare, adica marimea WW070 (in loc de marimea
WW060) a carei putere termica disponibila (la temperatura apei de 8,5C la intrarea in evaporator) este de:
13,5kW;
Din butelia de egalizare a presiunilor (BE) pleaca 2 circuite si anume, un circuit al ventiloconvectoarelor cu
debitul de calcul 3.824 l/h stabil in Figura 4.1.16 si un circuit al radiatoarelor cu debitul de calcul 1.683 l/h
care asigura necesarul de caldura peack cu valoarea (QPT + QLP) = 22,4kW.

123
4.2.1.5 Care este energia termica anuala consumata pentru incalzirea cladirii si care este
performanta energetica a acesteia?

Pentru zona Bucuresti, conform Tabelului 3.11, QHusable factor = 2.129 kWh/kW cu care putem calcula energia anuala,
conform Deciziei CE din 01 martie 2013:

QHusable = N QHusable factor = 26 x 2.129 = 55.354 kWh/an

Daca trasam curba clasata a puterilor termice medii orare cerute de catre sistemul HVAC al cladirii reabilitate,
intrucat nu am schimbat nimic din conceptia termica a sistemului HVAC interior, putem considera ca factorul
sezonier de performanta este identic cu cel stabilit pentru constructia noua analizata la Capitolul 4.1, adica:

SPFHHP = 3,89

Cu aceasta valoare obtinem un consum de energie electrica la incalzire si producere de apa calda de consum de:
14.942kWh/an, pentru un consum al pompelor de circulatie de 5%,ca in calculul precedent.

Pentru racirea cladirii vara consideram aceasi solutie tehnica ca cea luata in calculul Variantei A a cladirii noi,ceea
ce inseamna un consum anual de energie electrica de 3.883kWh/an kWh/an.

Pentru o valoare estimative de 2% a pierderilor de energie a sistemului, consumul anual de energie electrica este:

14.942kWh/an+3.883kWh/an+1.658kWh/an=20.483kWh/an

care determina o Performanta Energetica a Cladirii PEC= 152,4kWhep/m2.an, cu cca 25% mai mare decat cea
determinata in cazulVariantei A a cladirii noi (122,5kWhep/m2.an )I;ACC;V;AC

Sub aspectul protectiei mediului, emisia specifica are valoarea:

20.483kWh/an.0.701kgCO2/kWh:336m2=42,7kgCO2/m2.an, cu cca 25% mai mare decat in cazul cladirii noi.

Astfel indicatorii de performanta energetica a cladirii vechi, in zona I geotermala, reabilitata termic, se situeaza intre
cladirea noua cu sursa regenerabila de energie si cladirea noua alimentata cu surse clasice de energie.

La capat de capitol, trebuie mentionata observatia ca Varianta A, la finele deceniului II (anul 2020) trebuie sa
intruneasca ,din proiectare,nivelul aproape zero energie (nZEB) ceea ce presupune aproape zero energie din surse
fosile de energie ce se obtine prin:

Rezistente termice superioare pentru elementele de constructie ale anvelopei cladirii.

O pondere mai ridicata a energiilor regenerabile ,superioara valorii de 59% a cazului analizat
(exemplu:prin producerea caldurii din energie solara la randamente superioara valorilor actuale ale
panourilor solare termice,in paralel cu pompele de caldura geotermale, tehnologie numita geo-solara,
producerea de energie electrica pe locatie cu panouri fotovoltaice PV pentru compensarea unei parti din
energia electrica consumata, etc ).

124
O ameliorare a Etichetei Energetice a Energiei Electrice produse in Romania prin scaderea ponderii
carbunelui si cresterea ponderii energiilor regenerabile (de la 0% in 2008-primul an al aderarii la UE; la
23% raportat de catre ministerul de resort in 2013 si peste 25% dupa anul 2018 angajat prin PNAER la
CE) ceea ce creaza premizele scaderii factorilor de conversie a energiei electrice in energie primara si a
emisiilor de gaze echivalent CO2 sub valorile 2,5kWhep/kWhef si 0,701kgCO2/kWhef unde kWef este
energia electrica masurata la consumatorul final.

125
Figura 4.1.16 Stabilirea marimilor termice ale terminalelor de apa

126
4.2.1.6 Cum putem estima pretul la care se va produce caldura?

Vom evalua pretul la care se va produce caldura procedand astfel:

Vom stabili productia de caldura :


55,354 MWh/an x 0,86 Gcal/MWh = 47,6 Gcal/an
Calculam cheltuielile anuale cu energia electrica aferenta sistemului tehnic geotermal al cladirii:
20,483MWh/an x 420 lei/MWh = 8.603 lei/an, din care 16.103MWh/an, respectiv 6.763 lei/an reprezinta I+ACC+V
Calculam diferenta de investitie intre sistemul tehnic geotermal, in varianta circuit deschis si sistemul
tehnic clasic, orientandu-ne dupa modelul prezentat pe larg la Capitolul 4.1.1.5. Consideram ca actiunea de
inlocuire a instalatiei clasice consumatoare de conbustibil fosil cu o instalatie bazata pe o sursa regenerabila
pentru locuinta analizata este eligibila la o valoare de 40.000 lei si un termen de recuperare al acestei valori
de 9,5 ani. Rezulta o cheltuiala anuala de 4.211 lei/an.
Tinem cont de faptul ca actiunea de inlocuirea a instalatiei are 2 componente si anume:
o Componenta de incalzire a cladirii;
o Componenta de racire a cladirii
Trebuie sa facem o departajare a cheltuielilor anuale de 4.211 lei/an pe cele doua componente. Ne propunem sa
facem aceasta departajare in mod proportional cu productiile anuale de caldura si de frig ale sistemului tehnic
geotermal.

Productia de frig a sistemului geotermal este:

QAC+Vusable = 27.565 kWh/an

Totalul productiei de caldura si de frig a sistemului este:

QI+V+ACCusable + QAC+Vusable = 55.354 kWh/an + 27.565 kWh/an = 82.919 kWh/an

Asadar, proportiile sunt: 70% (I+V+ACC) si 30% (AC+V)

Aceste proportii determina:

O cheltuiala anuala cu amortismentul de 2948 lei/an pentru producerea caldurii;


O cheltuiala anuala cu amortismentul de 1263 lei/an pentru producerea frigului.

Putem determina pretul de cost al caldurii.

Acesta este:

( 6.763 Lei/an +2948 Lei/an)/47,6Gcal/an=204 Lei/Gcal

adica cca. 49 /Gcal.

127
4.2.1.7 Care este efectul aplicarii schemei de spijin pentru producatorii de energie termica din surse
regenerabile?

Pentru sustinerea planului RES de incalzire / racire in cladiri in Romania, sarcina de organizare a schemei de sprijin
revine Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, ANRE si OPCOM. OPCOM a declarat ca intentioneaza sa
organizeze piata certificatelor de eficienta energetica. Un model european de succes este cel din Marea Britanie, care
se aplica din martie 2011 [101].

Schema de sprijin se bazeaza pe determinarea cantitativa a energiei regenerabile produse intr-o aplicatie cu pompe
de caldura.

Se determina cantitatea de energie regenerabila produsa pe locatie in incalzirea cladirii astfel:

EHRES = 55.354 (1-1/3,89) = 41.124 kWh/an = 41,12 MWh/an

Daca pentru fiecare MWh produs din RES geotermal, se acorda 1 (un) certificat de eficienta energetica si cotatia
anuala a acestuia este 35 atunci, in cazul nostru, prin aceasta schema de sprijin producatorul de energiei
regenerabila poate fi bonificat cu

41 certificate x 147 lei/certificat = 6.027 lei/an

In aceste conditii, pretul de cost al caldurii scade cu valoarea de 126,6 Lei/Gcal si devine max. 78 Lei/Gcal adica
cca 18 /Gcal, extrem de atractiv. Trebuie observat ca valoarea certificatelor este de acelasi ordin de marime cu
valoarea cheltuielilor anuale directe, ceea ce face investitia eligibila.

Toate aceste calcule trebuie intocmite pentru fiecare proiect in faza SF in parte si trebuie dovedite fezabilitatea,
sustenabilitatea si eligibilitatea proiectului in scopurile obtinerii de fonduri si sprijin financiar in executia si
exploatarea proiectului in cazul utilizarii sistemelor HVAC cu pompe de caldura geotermale la constructii noi sau la
constructii existente. Aceasta cerinta este explicitata in HG28/2008.

Mentionam aici ca un rol exemplar trebuie sa-l constituie CLADIRILE PUBLICE EXISTENTE care, cu ocazia
modernizarii/ renovarii/reparatiei trebuie sa raspunda cerintelor Directivei Europene 2010/31/EC adica:

Sa foloseasca energii regenerabile in sistemele lor HVAC;


Sa asigure cladirii, dupa 31 Decembrie 2018, calitatea Nearly Zero Energy Building care presupune
producerea pe locatie a unei cantitati de energie mai mare decat energia consumata din exteriorul locatiei
masurata in unitati de energie primara.

Procedura de analiza este similara cu cea redata in acest capitol, evident, la alta scara.

4.3. Locuinte unifamiliale noi in zona climatica ii geotermal


4.3.1 Care sunt pasii care trebuie urmati?

Se presupune ca locuinta unifamiliala analizata la Capitolul 4.1 nu se construieste in zona orasului Bucuresti, ci in
orasul Cluj pentru care avem BIN-urile climatice si valorile Qusable factor pentru incalzire si pentru racire determinate

128
la Capitolul 3.4.2. Presupunem ca pozitia fata de punctele cardinale a cladirii si marimea proprietatii sunt identice cu
cele mentionate in Capitolul 4.1 a lucrarii.

4.3.1.1 Rezistentele termice ale elementelor de constructie ale anvelopei cladirii si valoarea
coeficientului global de izolare termica

In cazul in care nu se modifica grosimile si calitatile termice ale materialelor de constructie utilizate, rezistentele
termice ale elementelor de constructie ale anvelopei cladirii si valoarea coeficientului global de izolare termica
raman neschimbate prin mutarea cladirii de la Bucuresti la Cluj-Napoca.

4.3.1.2 Necesarul termic al constructiei

Pierderea de caldura prin transmisie, conform formulei (3.14) pentru o temperatura exterioara de calcul iarna de -
18C, este:

QPT = 883,53 x 0,45 x (20+18) = 15.108 W 15,2kW

Necesarul termic pentru prepararea aerului proaspat isi pastreaza valoare stabilita la Capitolul 4.1.1.2 intrucat este
calculat pentru Lp nominal la temperatura exterioara de -5C unde entalpia aerului este zero, urmand ca pentru
temperaturi exterioare mai scazute de -5C debitul Lp sa se modifice controlat astfel incat la intrarea in schimbatorul
de caldura valoarea energetica a aerului proaspat sa nu fie negativa;

Necesarul termic pentru prepararea apei calde de consum ramane cel stabilit la Cap. 4.1.1.2 adica: 3kW

In conditiile mai sus mentionate, necesarul de caldura al constructiei este:

Qincalzire = 15,2 + 5,8 + 3 = 24 kW

129
Figura 4.1.17 Stabilirea marimilor termice a le terminalelor de apa

130
Figura 4.1.18 Curba clasata a variatiei puterii termice orare specifica incalzirii, ventilatiei, racirii si
prepararii apei calde de consum a cladirii amplasate in Municipiul Cluj-Napoca
pentru un QHusable factor = 2.332 kWh/kW si un QACusable factor = 1.340 kWh/kW
131
4.3.1.3 Configuratia sistemului tehnic interior al caldirii

Daca pastram modelul sistemului tehnic interior al cladirii dezvoltat la Punctul 4.1.1.3 si redimensionam terminalele
de apa obtinem marimile stabilite in Figura 4.1.17.

4.3.1.4 Configuratia Centralei Termice necesara cladirii

Pentru a configura Centrala Termica necesara cladirii se traseaza curba clasata a puterii termice orare necesare
incalzirii, ventilarii, racirii si prepararii apei calde de consum menajer. Baza de elaborare a curbelor din Figura
4.1.18 este, pentru sezonul rece al anului, valoarea QIusable factor = 2.332 kWh/kW iar pentru sezonul cald al anului
valoarea QACusable factor = 1.340 kWh/kW.

Este usor de sesizat faptul ca racirea cladirii vara cu ajutorul ciclului frigorific este mult redusa in raport cu cererea
de frig a aceleiasi cladiri amplasate in Bucuresti. Din acest motiv echiparea centralei termice cu doua pompe de
caldura, din ratiuni aratate la Capitolul 4.1, nu se justifica si se pun urmatoarele intrebari:

Este fezabila sub aspect tehnic, economic si de mediu crearea unui regim bivalent de functionare a unei
pompe de caldura? Cum alegem puterea pompei de caldura astfel incat aportul ei energetic, in raport cu
aportul adus de gazul natural, sa fie maxim?

Alegem solutia functionarii centralei termice in regim bivalent paralel si luam decizia ca gazul natural sa fie
folosit pentru producerea apei calde de consum si pentru acoperirea varfurilor de sarcina in lunile anului cu
temperaturi exterioare sub -3C.

In aceasta ipoteza echiparea centralei termice va cuprinde o pompa de caldura apa-apa a carei marime trebuie sa
asigure o putere termica disponibila (la temperatura apei de 8.5C la intrarea in evaporator) de cca. 13,5kW si un
cazan de perete, in condensatie, pentru incalzire si apa calda de consum care trebuie sa asigure diferenta pana la
valoarea calculului termic de 24 kW.

Schema centralei termice este aratata in Figura 4.1.19.

132
Figura 4.1.19 Schema termica a centralei bivalente: Pompa de caldura Cazan pe gaz natural

133
Pompa termica aleasa este modelul WW072. Cazanul de perete are flacara modulata si o putere termica de 723,5kW. In
sistemul bivalent paralel, pompa de caldura si cazanul functioneaza independent in marea majoritate a timpului anului si
colaboreaza impreuna atunci cand centrala termica trebuie sa satisfaca o cerere majorata de caldura aparuta ca urmare a
scaderii bruste a temperaturii aerului exterior. Se intampla de obicei la primele ore ale diminetii in zilele foarte friguroase
din lunile ianuarie, februarie si decembrie pentru un timp foarte limitat (maxim 744 ore/an). Momentul declansarii este
hotarat de senzorul S1 care citeste o temperatura a turului sub valoarea prescrisa la o functionare continua a pompei de
caldura. In acel moment temperatura citita de senzorul S2 este si ea sub valoarea normala, intrucat toate terminalele sunt
deschise astfel ca in butelia de egalizare a presiunilor exista un debit important de apa in recirculare. Ridicarea temperaturii
turului are loc rapid prin deschiderea electrovalvelor EV aflate pe racordurile de tur si retur ale cazanul Cz.

Cazanul transmite buteliei un debit de compensare la o temperatura ridicata si accepta un t>3,5C. In acele momente
cazanul intra in regim de condensare si randamentul lui termic depaseste 100% (raportat la puterea calorific inferioar a
combustibilului).

4.3.1.5 Performantele sistemului bivalent paralel adoptat

Sistemul tehnic al cladirii, intrucat include o pompa de caldura, trebuie sa respecte conditia ca energia produsa pe locatie sa
fie mai mare decat energia primita din exteriorul cladirii in scopul asigurarii integrale a cererii de energie termica a cladirii.

Sistemul tehnic, conform Figurii 4.1.18 produce:

O cantitate de caldura necesara pentru incalzirea si ventilarea cladirii iarna cu valoarea de 45.820 kWh/an si o
cantitate de frig necesara pentru racirea si ventilarea cladirii vara de 18.090 kWh/an cu ajutorul unei pompe de
caldura care necesita energie electrica din exteriorul cladirii in valoare de 14.327 kWh/an. Aceasta valoare este
calculata pentru un SPFHHP = 3,89 la incalzire si un SPFACHP = 7,1 la racire conform celor pe larg detaliate la
Capitolul 4.1.
O cantitate de caldura necesara pentru producerea apei calde de consum cu valoarea de 9.812k Wh/an si o cantitate
de caldura pentru acoperirea incalzirii in varfurile de sarcina iarna cu valoarea de 336 kWh/an, pe baza consumului
de gaz natural intr-un cazan de condensatie. Pentru un randament mediu anual al cazanului termic de 0,95,
cantitatea de gaz natural necesara este 10.682 kWh/an.

Pe ansamblul Centralei Termice avem bilantul:


Qusable = 74.058 kWh/an
Edriving = 14.327 kWh/an
Egaz = 10.682 kWh/an
ERES = 49.049 kWh/an

Cu ajutorul factorilor de conversie fEE = 2,5 [89] si fgaz = 1,1 [89] obtinem energia primara consumata din exteriorul
sistemului HVAC a cladirii. Aceasta este:

2,5 x 14.327 + 1,1 x 10.682 = 47.568 kWh/an energie primara


134
Performanta energetica a cladirii,in acest caz,este 141,6kWhep/m2.an I;ACC;V;AC, cu 16% mai proasta(mai putin eficienta
energetic) decat aceasi cladire amplasata la Buc.Evident,printr-o dimensionare mai buna a rezistentelor termice a
elementelor de constructie perimetrale,performanta energetica a cladirii ajunge la aceasi valoare.

In aceste conditii sistemul HVAC bivalent paralel adoptat este fezabil, sustenabil si eligibil intrucat produce pe locatie, din
sursa regenerabila, mai multa energie primara decat echivalentul in energie primara al consumatorilor de energie electrica si
de gaz natural primite dinafara locatiei

Este extrem de important de observat ponderea foarte ridicata pe care energia electrica si gazul natural o capata in urma
exprimarii lor in unitati de energie primara, in cazul de fata ponderea este 190% ca rezultat al calculului:

Aceasta constatare obliga proiectantul sa analizeze foarte bine varianta propusa si sa aleaga cu multa atentie echipamentul
centralei termice. Spre exemplu, daca in locul pompei de caldura marimea WW072 am fi ales marimea WW060, consumul
de gaz natural ar fi crescut mai mult decat diminuarea consumului electric anual al pompei de caldura, facand astfel sistemul
nefezabil, nesustenabil, neeligibil.

Cheltuielile de exploatare ale sistenului bivalent sunt:

Costul anual al energiei electrice, pentru un pret de 420lei/MWh : 6.017 lei


Costul anual al gazului natural, pentru un pret de 320lei/MWh : 3.418 lei
Total cheltuieli directe: 9.435 lei

Fara a fi nevoie de calcule foarte detaliate este usor de observat ca, datorita costurilor induse de gazul natural, cheltuielile
anuale ale unui sistem bivalent sunt mai mari decat ale unui sistem monovalent cu pompe de caldura dar, investitia este mai
mica astfel incat, pe ansamblu, recuperarea diferentei de investitie, intre un sistem integral clasic si un sistem bivalent
reuseste, mai ales atunci cand suprafata desfasurata a constructiei este mai mare de 500m2, sa fie recuperata in mai putin de
10 ani. Este insa de mentinut, cu aceasta ocazie, rolul esential atat al sprijinului financiar dat initial investitorului prin
programe structurale sau prin programe nationale de mediu cat si al sprijinului dat pe termen lung prin schema de sprijin cu
certificate de eficienta energetica care micsoreaza substantial efortul financiar al investitorului in energie.

4.4. Locuinte unifamiliale existente aflate in zona Climatica II geotermala


4.4.1 Care sunt pasii care trebuie urmati?

Am observat in Capitolul 3.7 rigoarea si atentia ce trebuie acordate unui sistem bivalent pentru ca acesta sa respecte conditia
Directivei 2010/31/EC de a produce pe locatie mai multa energie decat echivalentul in energie primara al energiei electrice
si al gazului natural primite din afara sistemului.

135
Cresterea pierderilor prin transmisie ale unei cladiri existente, in raport cu o cladire noua, datorita puntilor sale termice, este
un obstacol destul de greu de depasit daca acest aspect nu face obiectul unei atentii speciale a expertului care face analiza de
structura si propune solutii constructive de reparare/ ramforsare/ modificare ale cladirii tinand cont de nevoia obtinerii unor
rezistente termice corectate la nivelul unei constructii noi pentru toate elementele perimetrale ale cladirii. Daca cladirea nu
este de patrimoniu si poate fi partial sau integral demolata, o astfel de varianta curajoasa poate fi luata in consideratie si
recomandata.

Cheltuielile cu o intretinere mai ieftina pe termen lung cantaresc de regula mai mult decat efortul financiar al demolarii
pentru toate cazurile in care constructia si-a depasit durata normala de viata.

Asadar, in zona Climatica II geotermal, performanta energetica a anvelopei unei cladiri existente favorizeaza aplicarea sau
neaplicarea unei solutii HVAC cu pompe de caldura cu sursa mediul ambiant. Sa presupunem ca anvelopa cladirii respecta
performanta ceruta de C107/2005 cu modificarile din 2010 si coeficientul global de izolare termica are, in urma reabilitarii,
cel mult valoarea 0,45W/m2K. Cu aceasta conditie, sistemul HVAC al cladirii si performantele acestuia vor fi identice cu
cele descrise la Capitolul 4.3.1

136
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
[79] Geotrainet Training Manual for designers of shallow geothermal systems-IEE Project 07/581/S12.499061-Brussels Jan
2011

[81] Radu POLIZU,Florin POPA Contributii la metodologia de calcul a productiei de energie primara realizata de catre
pompele de caldura geotermale instalate in sistemele HVAC din cladiri in Romania-AIV-a Conferinta Nationala AAEC
2010-ISSN 2069-1165

[82] www.geotrainet.eu-Course Training for Trainers-Uppsala 2009;Course Training for Designers Newcastle 2010; GPC07
Course Training for Designers and Drillers Bucharest 2010

[85] EGEC-EHPA-EPEE Methology for Statistical determination of the shore of renevable energy for heat pumps in
building in view of Annex VII of Directive 2009/28/EC-apr 2010

[86] Radu POLIZU Contributii in exprimarea energiei primare rezultate din energia regenerabila produsa de catre pompele
de caldura cu sursa pamantul. Vol II. A 44-a Conferinta Nationala de Instalatii-Sinaia oct 2009

[87] EPB Directive 2010/31/EC iun 2010

[88] RES Directive 2009/28/EC apr 2009

[89] EE Directive 2012/27/EC oct 2012

[95] MC 001/4 2009 Breviar de calcul al performantei energetice a cladirilor-MDRAP Ordinul nr 1071

[101] www.decc.gov.uk Renewable Heat Incentive (RHI) Sheme 2011

137