Analiza comparativa a pompelor de caldura

necesare incalzirii unei locuinte unifamiliale

CUPRINS
1. Pompe de cldur .......................................................................................3
1.1 Rolul pompelor de cldur .......................................................................3
1.2 Evoluia utilizrii pompelor de cldur ......................................................6
1.3 Surse de cldur.......................................................................................6
1.4 Principiul de funcionare a unei pompe de cldur .................................11
1.5 Reimuri eneretice de funcionare.........................................................13
1.6 Eficiena termic a pompelor de cldur. !"P .......................................14
1.# !lasificarea pompelor de cldur ............................................................15

2. Tipuri de pompe de caldura$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1%
2.1 Pompa de cldur aer&ap.......................................................................1%
2.2 Pompa de cldur ap&ap .....................................................................1'
2.3 Pompa de cldur sol&ap cu colectori orizontali.....................................21
2.4 Pompa de cldur sol&ap cu sonde........................................................24
. Avanta!ele pompelor de caldura $$$$$$$$$$$$$$$$$..2%
". Prezentarea imo#ilului $i descrierea amplasamentului $$$$$$$.3(

%. &eterminarea necesarului de cldur pentru incalzire al imo#ilului .....34
'. Analiza te(nico)economica$$$$$$$$$$$$$$$$$$$....42
*. +i#lio,rafie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.5(
2
1. P-.P/ &/ CA0&URA
1.1. Rolul pompelor de cldur
)intre diferitele forme de enerie* utilizate in actuala etapa de dezvoltare a
te+nicii *eneria termica are ponderea cea mai mare in ,alanta eneretica a unei tari
.)atorita acestui fapt* se depun eforturi sustinute pentru asirea cailor optime de folosire a
eneriei termice *cu scopul scopul economisirii resurselor eneretice primare de
com,usti,ili.
!rizele petroliere din anii 1'#3 si 1'#'* impreuna cu discutiile asupra eneriei pe
care le&au enerat* au determinat o puternica constientizare a pro,lemelor leate
producerea si utilizarea eneriei.
!ateva dintre acestea sunt -
&cresterea permanenta la nivel mondial a consumului de com,usti,ili .
&puternica dependenta a unor state /in special a celor puternic dezvoltate0 de
importul de enerie .
&poluarea mediului am,iant datorita emisiilor de su,stante nocive precum si prin
caldura dea1ata.
Se apreciaza ca de la inceputul erei noastre pana in 1''(* s&a consumat o
cantitate de enerie ec+ivalenta cu 42( miliarde tone de com,usti,il conventional.
2ceeasi cantitate se apreciaza ca va fi consumata in perioada 1''(&2(1% si mai tarziu in
intervale din ce in ce mai scurte. 2ceasta crestere a consumului mondial de enerie 3
c+iar si in conditiile scaderii consumului pe cap de locuitor 3 se datoreaza in primul rand
puternicii cresteri demorafice din tarile in curs de dezvoltare. 4n conformitate cu ultimele
rezultate ale cercetarilor din domeniul resurselor de enerie* se apreciaza ca rezervele
disponi,ile si e5ploata,ile de com,usti,ili fosili sunt ec+ivalente cu 1263 miliarde tone de
com,usti,il conventional.
2ceasta cantitate este de circa trei ori mai mare decat cea care va fi consumata
in perioada 1''(&2(1%. )in analiza consumului total de enerie primara din cadrul 6niunii
3
Europene* se poate vedea ca apro5imativ %27 se face in domeniul rezidential si cel
industrial. )in aceasta 4#7 este utilizata pentru incalzirea locuintelor si pentru producerea
caldurii necesare diverselor procese industriale.Se estimeaza ca apro5imativ 3(7 din
eneria aferenta proceselor industriale este eli,erata la de,ite si temperature care ar
permite o reutilizare a acesteia. 2ceasta reprezinta 127 din consumul total de enerie
primara.
4n anumite cazuri *de e5emplu in scopuri de confort sau in anumite procese
te+noloice* eneria termica tre,uie sa ai,a un potential termic redus* corespunzator unor
temperaturi care nu depasesc 1(($15( 8!. Prin arderea com,usti,ililor clasici *c+iar si ai
celor inferiori enria termica se o,tine la un nivel termic ridicat ce corespunde unor
temperaturi cuprinse intre15(($2((( 8!.
9a acest nivel *e5eria caldurii 3 partea ma5ima care poate fi transformata in lucru
mecanic & are valori insemnate *iar utilizarea in scopuri cum ar fi incalzirea apei intr&un
cazan de apa fier,inte duce la pierderi eneretice insemnate si reducerea eficientei
instalatiei .4n aceste conditii* solutia rationala consta in valorificarea imenselor cantitati de
caldura care pot fi preluate din mediul am,iant. " astfel de solutie o reprezinta utilizarea
pompelor de caldura pentru incalzire si prepararea apei calde menajere. Pompele de
caldura ofera posi,ilitati te+nice efective pentru economisirea de enerie si reducerea
emisiilor de !"
2
.
Pompele de caldura ofera premisele te+noloice necesare pentru a folosi eficient
eneria solara inmaazinata in apa* sol si aer su, forma de caldura ecoloica. Ele o,tin
apro5imativ trei sferturi din eneria necesara pentru incalzire din mediul incon1urator* iar
pentru restul utilizeaza ca enerie de actionare curentul electric dupa cum reiese din
fiura 1.1.
:iura 1.1. Sc+ema eneretica a pompei de caldura
4
6tilizarea pe scara lara a surselor reenerative de enerie este impiedicata
datorita neeconomicitatii acestora sau a suprafetelor mari necesare. ;ariatiile zilnice sau
sezoniere la nivelul sursei de enerie reprezinta o piedica suplimentara.
Pompele de caldura 3 ca sisteme de conversie a eneriei 3 sunt masini termice
care pot ridica calitatea caldurii de la un nivel scazut de temperatura pana la un nivel
ridicat de temperatura. Ele pot furniza in mod o,isnuit caldura pana la temperaturi de 12(
(
!.
Pentru incalzirea cladirilor* caldura este necesara la o temperatura mai mica de '(
(
!* ceea ce inseamna ca pompele de caldura pot furniza pentru intreaa piata din
domeniul incalzirii cladirilor* asta reprezentand 267 din consumul total de enerie
primara. )atorita temperaturilor mai mari de 4((
(
! necesare in industrie* pompele de
caldura pot furniza numai 27 din intreul necesar de caldura.
:unctionarea oricarei instalatii de incalzire produce emisii poluante. )e e5emplu
cazanul pe com,usti,il lic+id al unei instalatii de incalzire si prepararea apei calde
mena1ere pentru casa unei sinure familii produce in medie pe an- 6< funinine* 41<
acid sulfuric* 1%< mono5ide de car,on* 3% < ozid de azot si 12(( < dio5id de car,on.
=oate aceste su,stante prezinta ele insele un pericol pentru mediul am,iant* contri,uind
totodata la cresterea efectului de sera.
4n cazul utilizarii eneriei electrice si a termoficarii in scopul incalzirii* emisiile de
su,stante nocive se deplaseaza catre centralele termo&electrice sau catre centrele de
teroficare* astfel incat la locul de producere a caldurii nu sunt eli,erate no5e poluante*
contri,uind la scaderea poluarii aerului in zonele dens populate mai ales in perioada de
iarna.
)esi ma1oritatea pompelor de caldura sunt actionate de enerie electrica* marindu&
se in acest fel consumul de electricitate* tot se va reduce consumul total de com,usti,ili
fosili atunci cand sunt inlocuite sistemele conventionale de incalzire. >odul in care
pompele de caldura vor reduce emisiile poluante depinde de te+noloia pe care o
inlocuiesc aceste pompe si de sursa de enerie de actionare.
4n cazul in care eneria de actionare este enerie electrica* reducerea depinde de
modul de producere a acesteia. )aca eneria electrica nu este produsa pe ,aza de
com,usti,ili fosili* se asteapta o reducere foarte puternica c+iar si atunci cand eneria
electrica este produsa din com,usti,ili fosili * pompele de caldura pot reduce emisiile de
dio5id de car,on cu 3( pana la 5(7 in comparatie cu cazanele clasice. Reducerea se
datoreaza faptului ca este nevoie de o enerie mult mai mica de actionare.
2ctivitatea de cercetare tre,uie orientata in urmatoarele directii-
5
asirea de noi aenti de lucru care sa posede un potential minim de
distruere a ozonului si o contri,utie cat mai mica la efectul de sera si sa nu
prezinte to5icitate sau imflama,ilitate.
ridicarea eficientei pompelor de caldura prin utilizarea de noi cicluri de lucru*
de aenti termici de lucru si de componente constructive optimizate.
realizarea de pompe de caldura pentru temperaturi ridicate.
determinarea ec+ili,rului optim dintre calitatea ec+ipamentelor / in scopul
limitarii scaparilor* a cresterii duratei de viata si a siurantei0 pe de o parte*
si timpul de recuperare a investitiilor pe de alta parte.

1.2. Evolutia utilizarii pompelor de caldura
2vand in vedere ca pompele de caldura isi e5tra o mare parte de enerie din
mediul incon1urator / apa * pamant* aer0 sunt considerate a fi o sursa de enerie
reenera,ila in Elvetia* "landa* )anemarca* :inlanda si ?orveia.
4n 6niunea Europeana* pompa de caldura ar putea contri,ui la onorarea unor
ana1amente privind furnizarea unui procent de 127 din consumul intern de enerie din
sursele reenera,ile.
4n 6S2* pompa de caldura este din ce in ce mai folosita* iar dezvoltarea acesteia
este sustinuta de 2entia de Protectie a >ediului 4ncon1urator din 6S2.2celasi lucru se
intampla si in !anada unde >inisterul Resurselor ?aturale isi ofera tot spri1inul in aceste
sens.
4n Elvetia* pompa de caldura acopera de1a 4(7 din noua piata de desfacere avand
ca o,iectiv atinerea unui procent de 5(7 pana in 2(1(. )atorita spri1inului venit din
partea @iroului :ederal de Enerie* pompa de caldura reprezinta su,iectul unor campanii
stimulative in continua crestere in lupta impotriva efectului de sera si a folosirii eneriei
reenerative.
4n Aermania* piata pompelor de caldura a crescut cu 237 intre 1''#si 1''%.
Suedia* de1a ec+ipata cu pompe de caldura* are ca o,iectiv du,larea numarului de
pompe de caldura instalate* a1unand la un numar de 62(.((( pana in 2(1(.
6
1.3. Surse de caldura
)upa cum se stie * pompele de caldura produc apro5imativ trei sferturi din eneria
necesara pentru incalzire din eneria solara acumulata in mediul am,iant * iar pentru
restul folosesc eneria electrica. Eneria solara este ecoloica si reenerativa.
4n fiura 1.2. se prezinta distri,utia radiatiei solare la nivelul atmosferei si a solului
astfel-
1'7 este a,sor,ita de vapori* ozon si praf.
%7 este disipata in atmosfera.
47 este a,sor,ita de catre nori.
1#7 este reflectata de catre nori.
67 este reflectata de catre pamant.
467 este a,sor,ita de catre pamant.
:iura 1.2. )istri,utia radiatiei solare
=emperatura surselor naturale ca aerul* solul* apele freatice si de suprafata*
variaza in concordanta cu variatia anuala a temperaturii cu o atenuare si o defazare in
timp mai mare sau mai mica. 2ceasta inseamna ca tocmai atunci cand necesarul de
caldura este ma5im avem cel mai mic disponi,il de caldura de la sursele naturale.
7
Prin urmare sursele naturale care depind in mica masura de temperatura
e5terioara sunt cele mai indicate in procesul de alimentare cu caldura al locuintelor.
4n fiura 1.3. este prezentata variatia medie a temperaturii pentru sol* aer si apa
freatica pe parcursul intreului an.
:iura 1.3. ;ariatia temperaturii surselor naturale pe parcursul intreului an
Se o,serva ca apa freatica /reprezentata cu verde0 are temperatura cea mai
constanta pe parcursul intreului an.Solul /reprezentat cu al,en inc+is0 are temperatura
cea mai constanta pe parcursul intreului an. Solul /reprezentat cu al,en inc+is0 prezinta
o variatie mai mare de temperatura fata de apa freatica. 2erul /reprezentat cu al,en
desc+is0 prezinta cele mai mari variatii de temperatura pe parcursul intreului an de aceea
nu este recomandat pentru incalzirea cladirilor.
Pentru utilizarea practica a surselor de enerie* pe lana o temperatura cat mai
constanta pe parcursul intreului an mai tre,uie respectate urmatoarele criterii1
disponi,ilitate suficienta.
capacitate cat mai mare de acumulare.
nivel cat mai ridicat de temperatura.
reenerare suficienta.
captare economica.
timp redus de asteptare.
sa nu fie coroziva.
8
Pe lana sursele naturale de enerie care reprezinta de fapt acumulatori de
enerie solara se mai poate utiliza si caldura evacuata din diferite procese te+noloice.
2erul am,ient si cel evacuat din sistemele de climatizare* solul si apa freatica sunt
surse de caldura pentru pompele de caldura de puteri mici* in timp ce apa de mare* lac
sau rau* rocile* apa eotermala si apa te+noloica sunt utilizate pentru pompe de caldura
de puteri mari.
Aerul ambient este ratis si disponi,il peste tot* reprezentand cea mai o,isnuita
sursa de caldura pentru pompele de caldura. 2cele pompe de caldura care utilizeaza
aerul drept sursa de caldura atin insa coeficienti de performanta sezonieri cu 1(&3(7
mai redusi decat in cazul utilizarii apei ca sursa de caldura. 2ceasta se datoreaza in
special scaderii rapide a randamentului si puterii odata cu scaderea temperaturii
e5terioare* a diferentei relativ mari de temperatura din vaporizator si a eneriei
suplimentare necesare pentru deivrare si pentru functionarea ventilatoarelor.
4n conditii climatice ,lande si umede* pe suprafata vaporizatorului se acumuleaza
+eata* ceea ce duce la scaderea puterii si a randamentului pompei de caldura.
)eivrarea ,ateriilor se realizeaza prin inversarea ciclului functional al pompei de caldura
sau prin intrarea in functiune a unei rezistente electrice. 4n acest mod creste consumul de
enerie* iar !"P&ul total al pompei de caldura va scadea odata cu cresterea frecventei
deivrarilor.
Eficienta totala poate fi marita prin controlul frecventei cu care se face deivrarea
mai dera,a decat prin controlul timpului de functionare.6tilizarea aerului drept sursa de
caldura se recomanda in special in cazul cladirilor e5istente* unde pompele de caldura
aer&apa sau aer&aer isi pot aduce contri,utia la incalzire prin functionarea in sistem
,ivalent* completand deci incalzirea clasica ,azata pe arderea unui com,usti,il.
Puterea termica a areatelor de pompa de caldura functionand cu aer ca sursa de
caldura este sta,ilita de catre constructorul acestora inca din fa,rica.Pompele de caldura
aer&apa pot functiona pe perioada intreului an* intocmai ca si pompele de caldura ce
e5tra caldura din sol sau din apa freatica.
=re,uie insa o,servat ca puterea termica de incalzire a unei astfel de pompe de
caldura variaza foarte mult in functie de temperatura aerului utilizat ca sursa de caldura.
2stfel* la inceputul si sfarsitul perioadei de incalzire /toamna si primavara0* puterea
termica de incalzire este mult mai mare decat in cea mai rece zi a anului si simtitor mai
mare decat necesarul de caldura al cladirii /daca pompa de caldura a fost andita sa
functioneze in reim monovalent0.
)in acest motiv* un astfel de tip de pompa de caldura tre,uie dotata cu un sistem
de relare a puterii termice livrate consumatorului de caldura.
9
Aerul evacuat din sistemele de climatizare reprezinta o sursa de caldura o,isnuita
pentru pompele de caldura din cladirile comerciale si rezidentiale. Prin recuperarea
caldurii din aerul evacuat* pompele de caldura realizeaza incalzirea apei siBsau a spatiilor.
4n timpul perioadei de incalzire sau c+iar in decursul intreului an este necesara
functionarea continua a sistemului de climatizare&ventilare. 6nele tipuri de pompe de
caldura sunt astfel proiectate incat sa utilizeze atat aer am,iant cat si aer evacuat.
4n cazul cladirilor mari* pompele de caldura avand ca sursa de caldura aerul
evacuat sunt de multe ori cuplate cu sisteme de recuperare a caldurii de tip aer&aer.
Apa freatica prezinta o temperatura constanta /4&1(
(
!0 in multe zone. Pentru
utilizarea ei sunt folosite sisteme inc+ise sau desc+ise.
4n sistemele desc+ise* apa su,terana este pompata* racita si apoi rein1ectata intr&
un put separat sau returnata catre apa de suprafata. Sistemele de suprafata tre,uiesc
proiectate cu mare atentie* pentru evitarea pro,lemelor leate de in+et* coroziune si
colmatare. Sistemele inc+ise pot fi si sisteme cu detenta directa /in care aentul termic de
lucru vaporizeaza in interiorul tevilor montate su,teran0* sau sisteme cu aent intermediar.
Sistemele cu aent intermediar prezinta in eneral performante te+nice mai
scazute* dar sunt mai usor de intretinut. )ezavanta1ul ma1or al acestor pompe de caldura
este costul ridicat al lucrarilor pentru e5ploatarea sursei de caldura. E5ista totodata
posi,ilitatea unor constraneri suplimentare enerate de leislatia privitoare la protectia
stratului de apa freatica si la preintampinarea poluarii solului.
Solul prezinta aceleasi avanta1e ca si apa freatica* si anume are temperaturi medii
anuale ridicate. !aldura este e5trasa cu a1utorul unor conducte inropate orizontal sau
vertical in sol* iar sistemele pot fi de asemenea cu detenta directa sau sisteme cu aent
intermediar.
!apacitatea termica a solului depinde de umiditatea acestuia si de conditiile
climatice. )atorita e5traerii de caldura din sol* temperatura acestuia va scadea in
decursul perioadei de incalzire. 4n reiunile foarte reci* cea mai mare parte a caldurii este
e5trasa su, forma de caldura latenta* atunci cand solul in+eata. !u toate acestea in
timpul perioadei de vara* radiatia solara incalzeste solul* iar refacerea potentialului termic
este posi,ila in totalitate.
Solul prezinta capacitatea de a inmaazina sezonier caldura provenita de la soare*
lucru care conduce la o,tinerea unei temperaturi relativ constante a acestei surse de
caldura si la atinerea unor coeficienti sezonieri de performanta de valori ridicate.
!ontri,utia eneriei eotermice 3 adica a acelui flu5 de caldura indreptat de la
interiorul catre e5teriorul pamantului 3 este atat de redusa incat poate fi neli1ata. Rezulta
deci ca eneria e5trasa din sol de catre acest tip de pompe de caldura provine aproape
10
e5clusiv de la soare.Pompele de caldura pentru cladirile de locuit si care utilizeaza solul
drept sursa de caldura sunt astazi e5ecutate su, forma de instalatii compacte* ce pot fi
montate cu usurinta in cladire.
!aldura preluata de la sursa de caldura este transportata cu a1utorul unui amestec
antiel* al carui punct de in+et se situeaza la circa &15
(
!. Prin aceasta se asiura faptul
ca sonda nu va in+eta in timpul functionarii.
E5traerea caldurii din sol se poate face cu a1utorul unui sistem de tevi din
material sintetic* cu o mare suprafata de trasfer.
Caldura geotermala poate fi utilizata ca sursa de caldura acolo unde apa freatica
este foarte putina sau lipseste total. 2dancimea fora1elor atine 1((...2((m.
2tunci cand este necesara o capacitate termica ridicata* fora1ele se fac inclinat
pentru a cuprinde un volum mai mare de stanca. 2cest tip de pompa de caldura este
intotdeauna conectat la un sistem de aent intermediar realizat din conducte din plastic.
6nele dintre pompele de caldura de acest tip destinate cladirilor comerciale utilizeaza
masivul pentru acumularea caldurii sau a friului. !osturile ridicate ale operatiunilor de
fora1 impiedica insa utilizarea caldurii eotermale ca sursa pentru pompele de caldura
domestice.
Apa de rau si de lac este in principiu o sursa foarte ,una de caldura* dar are ca
principal dezavanta1 o temperatura scazuta in timpul iernii /apropiata de (
(
!0.
)in acest motiv tre,uiesc luate masuri de siuranta pentru a evita in+etatrea
vaporizatorului.
Apa de mare este o sursa e5celenta de caldura si este utilizata in special pentru
pompe de caldura de puteri medii si mari. 9a adancimea de 25&5(m* apa de mare are
temperatura constanta de 5&%
(
!* iar formarea +etii nu mai constituie o pro,lema
/Punctul de in+et este la &2
(
!0.
Se pot folosi atat sistemele cu detenta directa cat si sistemele cu aent
intermediar. Pentru preintampinarea coroziunii si a colmatarii cu su,stante oranice
tre,uiesc luate masuri constructive speciale in realizarea sc+im,atoarelor de caldura a
pompelor si a conductelor.
Apa tehnologica se caracterizeaza prin temperaturi constante si relativ ridicate in
tot timpul anului. Principalele pro,leme sunt leate de distanta pana la utilizator si de
variatia flu5ului de caldura transportat. !a posi,ile e5emple privind sursele de caldura din
acesta cateorie sunt- efluentii provenind din canalizare /apa de canalizare tratata si
netratata0* efluentii industriali* precum si apa de racire /pentru condensare0 de la procese
industriale sau din producerea de enerie electrica.
11

1.4. Principiul de functionare al pompelor de caldura
>odul de funcionare al pompei de cldur corespunde modului de funcionare al
unui friider dup cum se vede Ci din fiura urmatoare-
:iura 1.4. :uncionarea pompei de cldur
Dn cazul friiderlui* aentul de rcire scoate cldura cu a1utorul vaporizatorului* iar
prin intermediul condensatorului aparatului* aceasta se transfer in Encpere. Dn cazul
pompei de cldur* cldura se e5trae din mediul Encon1urtor /sol* ap* aer0 Ci se
conduce la sistemul de Enclzire. !ircuitul areatului de rcire se realizeaz conform
leilor fizicii.
2entul de lucru* un lic+id care atine punctul de fier,ere la o temperatur
redus* se conduce Entr&un circuit inc+is Ci consecutiv se evapor* se comprim* se
condenseaz Ci se destinde. Dn vaporizator se afl aent de lucru lic+id la presiune
redus.
?ivelul de temperatur al cldurii ecoloice din vaporizator este mai ridicat decFt
domeniul de temperaturi de fier,ere corespunztor presiunii aentului de lucru. 2ceast
diferen de temperatur conduce la o transmitere a cldurii ecoloice asupra aentului
de lucru* iar aentul de lucru fier,e Ci vaporizeaz. !ldura necesar se preia de la sursa
12
de cldur. ;aporii rezultai din aentul de lucru se aspir continuu din vaporizator de
ctre compressor Ci se comprim. Dn timpul comprimrii cresc presiunea Ci temperatura
vaporilor.
;aporii aentului de lucru a1un din compresor En condensator care este
Encon1urat de aent termic. =emperatura aentului termic este mai redus decFt
temperatura de condensare a aentului de lucru* astfel EncFt vaporii se rcesc Ci se
lic+efiaz din nou.
Eneria preluat En vaporizator Ci suplimentar* eneria electric transferat prin
comprimare* se eli,ereaz En condensator prin condensare Ci se transfer aentului
termic.Dn continuare se recircul aentul de lucru prin intermediul unui ventil de
destindere En vaporizator. 2entul de lucru trece de la presiunea ridicat a
condensatorului la presiunea redus a vaporizatorului. 9a intrarea En vaporizator se atin
din nou presiunea Ci temperatura iniial * si astfel circuitul se Enc+ide.
1.5. Reimuri eneretice de functionare ale pompelor de caldura
Reimul de funcionare a pompelor de cldur* tre,uie adaptat la tipul sistemului
de Enclzire al o,iectivului pe care El deservesc* dac acesta este de1a realizat* iar
pompele de cldur Enlocuiesc ec+ipamente e5istente funcionFnd cu com,usti,ili clasici.
Dn aceste situaii* o restricie important este reprezentat de faptul c temperatura
ma5im pe care o pot realiza pe tur pompele de cldur este de 55G!* iar peste aceast
temperatur pompele de cldur pot funciona doar En cupla1 cu alte surse de Enclzire.
Dn cldirile noi* sistemul de Enclzire va fi special proiectat pentru aceste
ec+ipamente Ci va fi caracterizat prin nivelul redus al temperaturii aentului de Enclzire. Dn
cazul Enclzirii prin pardoseal CiBsau pereii laterali* temperatura aentului de Enclzire*
poate co,ori pFn la valori de cca. 35G! pe tur* sau c+iar su, aceast valoare.
)in punct de vedere al soluiilor te+nice utilizate pentru Enclzire Ci preparare a apei
calde mena1ere* e5ist mai multe reimuri posi,ile de funcionare a pompelor de cldur-
& Regim de functionare monovalent 3 pompa de cldur este unica surs de cldur.
& Regim de functionare bivalent 3 pompa de cldur este utilizat En com,inaie cu o
alt surs de cldur care funcioneaz cu com,usti,il solid* lic+id sau azos*
ec+ipamente de captare a eneriei solare* etc.
& Regim de functionare monoenergetic 3 pompa de cldur este utilizt En com,inaie
cu un alt sistem de Enclzire care funcioneaz tot cu enerie electric. !ea mai EntFlnit
situaie de acest tip* este cea En care apa cald mena1er este doar preEnclzit En pompa
13
de cldur* fiind utilizat Ci un alt dispozitiv de Enclzire a apei* fie un Enclzitor electric
instant* fie o rezisten electric montat En ,oilerul pentru prepararea apei calde
mena1ere.
Dn cazul utilizrii pompelor de cldur En reim monovalent sau monoeneretic* un
interes deose,it este prezentat de utilizarea sistemului de tarifare difereniat a eneriei
electrice pe timp de zi Ci de noapte* sistem care En RomFnia este disponi,il la cerere Ci
care poate reduce semnificativ valoarea facturilor de enerie electric.Reimul de
functionare conteaza foarte mult la dimensionarea P)!-
) P&C supradimensionata pe lana faptul ca mareste costurile de investitii duce la o
functionare defectuoasa a pompei a1unandu&se la porniri si opriri mai dese si implicit la
uzura prematura a ec+ipamentului.
) P&C su#dimensionata duce la marirea timpului de functionare cu aceleasi efecte de
uzura a componentelor.
1.6. Eficienta termica a pompelor de caldura.!oeficientul de
performanta
!u o pomp de cldur se poate mri* prin alimentarea cu enerie mecanic
temperatura surselor de cldur neutiliza,ile ca de e5emplu aerul* apa freatic sau
solul. Pentru a o,ine un indice de putere momentan ridicat se tinde s se a1un la
puterea minim pe tur de 358!* la Enclzirea prin pardoseal .
!antitatea mai mare de cldur* cea cu care de e5emplu se alimenteaz o
instalaie de Enclzire nu provine de la eneria de acionare a compresorului* ci este En
principal enerie solar care se acumuleaz pe cale natural En sol* aer sau ap.
2ceast cantitate poate fi En funcie de tipul acumulatorului de cldur* mai ales de
nivelul de temperatur* de trei pFn la cinci ori mai mare decFt eneria cu care se
alimenteaz compresorul.
Coeficientul de performanta COP al unei pompe de caldura * reprezinta raportul
dintre puterea de incalzire a acesteia si puterea electrica a,sor,ita de la retea. 2cesta
depinde de ecartul de temperature dintre sursa rece si sursa calda.
Pompele de caldura functioneaza cu atat mai economic *cu cat diferenta dintre
temperatura mediului ales ca sursa enerie/sursa rece0 si temperatura aentului termic
din circuitul de incalzire /sursa calda0 este mai redusa . )e aceea se vor folosi sisteme de
14
incalzire care functioneaza la temperaturi co,orate - ventiloconvectoare * incalzire in
pardoseala * in pereti.
15
!u cFt diferena de temperatur dintre sursa de cldur Ci instalaia de utilizat
cldura este mai mic cu atFt mai mare /mai ,un0 este indicele de putere.
Eficiena
termic medie anual H a instalaiei cu pompe de cldur se calculeaz ca raport
dintre
cldura cedat pe timp de un an de ctre instalaia de pompe de cldur Ci puterea
electric a,sor,it de ctre instalaia de pompe de cldur pe timp de un an /relaia 1.20
H I J
Kp
B K /1.10
*unde -
J
Kp
& este cantitatea de caldura descarcata de catre instalatie pe parcursul unui
an *in LK+.
K& este eneria electrica cu care se alimenteaza instalatia pet imp de un an in
LK+ .
1.#. !lasificarea pompelor de caldura
Sunt cunoscute mai multe puncte de vedere En conformitate cu care sunt
clasificate instalaiile de pompe de cldur* o clasificare complet Ci riuroas fiind
foarte dificil din cauza numeroaselor tipuri constructive Ci condiiilor de funcionare.
n funcie de modul de realizare al ciclului de funcionare, precum i de forma
energiei de antrenare exist urmtoarele tipuri de pompe de cldur:
&Pompe de cldur cu comprimare mecanic de vapori sau aze* prevzute cu
compresoare cu piston* tur,ocompresoare* compresoare elicoidale antrenate de
motoare electrice sau termice.Dn cazul acestei pompe de cldur este posi,il atinerea
unor temperaturi ridicate cu a1utorul sistemelor En mai multe trepte* dar acestea sunt
comple5e Ci necesit investiii mari.
Pro,lema c+eie const En sirea unor fluide capa,ile s condenseze la
temperaturi peste 12(8!. 6tilizarea amestecurilor non&azeotrope poate contri,ui la
soluionarea pro,lemei Ci permite c+iar atinerea unei eficiene ridicate.
&Pompe de cldur cu comprimare cinetic* prevzute cu compresoare cu 1et
/e1ectoare0 Ci care utilizeaz eneria cinetic a unui 1et de a,ur. )atorit randamentului
foarte sczut al e1ectoarelor Ci al consumului ridicat de a,ur de antrenare acest tip de
pompe de cldur este din ce En ce mai puin utilizat.
&Pompe de cldur cu comprimare termoc+imic sau cu a,sor,ie care consum
enerie termic* electric sau solar. Ele prezint avanta1ul de a utiliza cldura
recupera,il cu un pre sczut Ci nu prezint pri mo,ile En miCcare
&Pompe de cldur cu compresie&resor,ie se afl Enc En stare e5perimental dar
16
sunt foarte promitoare deoarece com,in avanta1ele sistemelor cu compresie cu cele
ale sistemelor cu a,sor,ie. 2ceste pompe sunt capa,ile s atin temperaturi
ridicate de pFn la 1%( 8! Ci valori ridicate ale eficienei. 2enii termici de lucru pot fi
soluii ,inare inofensive.
&Pompe de cldur termoelectrice ,azate pe efectul Peltier Ci care consum
enerie electric.
Dup puterea instalat pompele de cldur pot fi:
&instalaii mici- folosite pentru prepararea apei calde sunt realizate En com,inaie cu
friiderele avFnd o putere de pFn la 1 LK.
&instalaii mi1locii- destinate En principal pentru climatizare Ci Enclzire pe Entreaa
durat a anului En locuine relativ mici Ci ,irouri. Puterea necesar acionrii este
cuprins Entre 2 pFn la 2( LK iar puterea termic poate a1une pFn la 1(( LK.
&instalaii mari- pentru condiionare Ci alimentare cu cldur.
2ceste instalaii sunt cuplate de reul cu instalaii de ventilare* de multe ori avFnd
Ci sarcin friorific servind la rcirea unor spaii de depozitare sau servind patinoare
artificiale. Puterea de acionare este cuprins Entre cFtiva zeci Ci sute de LK iar
puterea termic depCeCte En eneral 1((( LK.
&instalaii foarte mari- folosite En industria c+imic* farmaceutic pentru instalaii de
vaporizare* concentrare* distilare. Puterea termic depCeCte cFteva mii de LK Ci din
aceast cauz sunt acionate numai de compresoare.
n funcie de domeniul de utilizare al pompelor de cldur se pot clasifica n:
&Pompe de cldur utilizate pentru Enclzirea Ci condiionarea aerului En cldiri.
2ceste pompe de cldur utilizeaz aerul atmosferic ca surs de cldur* fiind
recomanda,ile En reiunile cu climat temperat.
&Pompe de cldur folosite ca instalaii frioriice Ci pentru alimentarea cu cldur.
2ceste pompe de cldur sunt utilizate succesiv pentru rcire En timpul verii Ci pentru
Enclzire En timpul iernii.
&Pompe de cldur folosite ca termocompresoare. 2cestea sunt utilizate En
domeniul instalaiilor de distilare* rectificare* conelare* uscare* etc.
&Pompe de cldur utilizate En industria alimentar ca termocompresoare precum
Ci En scopuri de condiionare a aerului sau tratare a acestuia En cazul Entreprinderilor de
produse za+aroase* respectiv cel al antrepozitelor friorifice de carne.
&Pompe de cldur destinate industriei eneretice. Dn acest caz * ele sunt folosite
pentru Enclzirea camerelor de comand* sursa de cldur fiind* spre e5emplu* apa de
rcire a condensatoarelor sau cldura evacuat de la eneratoarele Ci transformatoarele
electrice.
&Pompe de cldur utilizate pentru recuperarea cldurii din resursele eneretice
17
secundare.
Se recomand valorificarea prin intermediul pompelor de cldur a caldurii
evacuate prin condensatoarele instalaiilor friorifice sau a eneriei apelor eotermale.
&Pompe de cldur folosite En industria de prelucrare a laptelui 3 acestea sunt
utilizate simultan pentru rcirea laptelui Ci prepararea apei calde.
Dup felul surselor de cldur utilizate pompele de cldur pot fi:
&aer&aer- au ca surs de cldur aerul atmosferic Ci folosesc aerul ca aent
purttor de cldur En cldirile En care sunt montate. 9a acest tip de instalaii inversarea
ciclului este deose,it de uCoar astfel En sezonul rece instalaia este utilizat pentru
Enclzire iar En sezonul cald pentru condiionare.
&ap&aer- folosesc ca surs de cldur apa de suprafa sau* de adFncime apa
cald evacuat din industrie* aentul purttor de cldur fiind aerul
&sol&aer- folosesc ca surs de cldur solul iar aentul purttor de cldur este
aerul.
&soare&aer- folosesc ca surs de cldur eneria termic provenit de la soare prin
radiaie iar aentul purttor de cldur este aerul.
&aer&ap- folosesc ca surs de cldur aerul iar ca aent purttor de cldur apa.
&ap&ap- folosesc ca surs de cldur apa *iar ca aent purttor de cldur tot
apa.
& sol&ap- folosesc ca surs de cldur solul iar ca aent purttor de cldur apa.
&soare&ap- folosesc ca surs de cldur radiaia solar iar ca aent purttor de
cldur apa.
2. TIPURI &/ P-.P/ &/ CA0&URA
18
Pentru Enclzirea locuinelor Ci prepararea apei calde mena1ere cele mai utilizate
variante sunt-
&Pompa de cldur aer&ap
&Pompa de cldur ap&ap
&Pompa de cldur sol&ap & cu colectori orizontali
& cu sonde
2.1 Pompa de cldur aer&ap
Pompele de cldur sistem aer&ap se pot utiliza En prezent la fel ca pompele
de cldur sol&ap sau ap&ap pe durata Entreului an.Dn cldiri construite conform
standardelor En vioare* pompa de cldur sistem aer&ap *poate funciona monovalent
sau monoeneretic En com,inaie cu o rezisten electric.
Sursa de cldur & aerul & este foarte uCor de procurat Ci este disponi,il peste tot
En cantiti nelimitate* prin aer se Enelee utilizarea aerului din e5terior. ?u se accept
utilizarea ca surs de cldur En cldiri de locuit a aerului din interior pentru Enclzirea
locuinelor. 2ceasta se poate utiliza numai En cazuri speciale* ca de e5emplu En cazul
utilizrii de cldur recuperat En firmele de producie Ci En industrie.
Dn cazul surselor de cldur pentru aer* dimensionarea sursei de cldur se
sta,ileCte En funcie de tipul constructiv Ci de dimensiunea aparatului. !antitatea necesar
de aer este diri1at de ctre un ventilator Encorporat En aparat* prin canale de aer ctre
vaporizator* care e5trae cldura din aer. Sc+ema unei asemenea instalaii este
prezentat En fiura 2.1
19
:iura 2.1 Pompa de caldura aer &apa
!aracteristic acestei pompe de cldur este faptul c poate funciona foarte uCor
atFt En Enclzire En sezonul rece* dar Ci En condiionare En sezonul cald. )atorit
temperaturilor sczute ale aerului En sezonul rece eficiena pompei scade considera,il
fa de eficiena pompelor care folosesc ca surs de cldur solul sau apa.
2.2. Pompa de cldur apa& ap
)atorit nivelului de temperatur constant al sursei de cldur* indicele de
putere al pompei de cldur se menine de&a lunul anului ridicat. )in pcate apa
freatic nu se seCte En cantitate suficient En toate zonele Ci nu are o calitate
corespunztoare* dar acolo unde condiiile permit* merit s se utilizeze acest sistem.
Dn cazul apei freatice fr coninut de o5ien* dar cu coninut ridicat de fier Ci
manan se Enl,enesc puurile.Dn acest caz apa nu tre,uie s vin En contact cu aerul
sau tre,uie tratat corespunztor.
20
Pentru a reduce coroziunea vaporizatoarelor acestea tre,uie realizate din oel
ino5ida,il. 9acurile Ci rFurile sunt indicate pentru o,inerea de cldur* pentru c ele
funcioneaz de asemenea ca acumulatoare de cldur.6tilizarea apei freatice tre,uie
apro,at de ctre oranele competente /Reia 2pelor0.
Este recomanda,il ca apa freatic s nu fie pompat de la adFncimi mai mari de
15 m* costurile pentru instalaia de fora1 ar fi mult prea ridicate. Pentru instalaii industriale
sau instalaii mari se poate fora Ci la adFncimi mai mari. Pentru utilizarea cldurii tre,uie
realizat un pu aspirant Ci un pu a,sor,ant dup cum se vede Ci En fiura 2.2.
:iura 2.2. Pompa de cldur ap&ap
21
E5tracia Ci recircularea tre,uie s se realizeze En direcia de curere a apei
freatice pentru a evita un aCanimit scurtcircuit. Dntre e5tracie /pu cu pomp0 Ci
recirculare /pu a,sor,ant0 tre,uie s se menin o distan de circa 5m.
2.3. Pompa de cldur sol&ap cu colectori orizontali
Solul are proprietetea c poate acumula Ci menine eneria solar pe o perioad
mai lun de timp* ceea ce conduce la un nivel de temperatur al sursei de cldur
apro5imativ constant de&a lunul Entreului an Ci astfel la o funcionare a pompelor de
cldur cu indice de putere momentan ridicat.
Preluarea de cldur din sol se realizeaz prin intermediul tu,urilor din material
plastic cu suprafa mare montate En sol ca Ci En fiura 2.3.
:iura 2.3. Pompa de cldur sol&ap cu colectori orizontali
=u,urile din material plastic /PE0 se amplaseaz paralel* En sol* la o
adFncime de 1*2...1*5m Ci En funcie de diametrul ales al tu,ului* la o distan de
(*5...(*#m astfel EncFt pe fiecare metru ptrat de suprafa de a,sor,ie s fie montat
1*43 pFn la 2 m de tu, /fiura 2.40
:iura 2.4. 2Cezarea colectorilor orizontali
9unimea tu,urilor nu tre,uie s depCeasc o lunime de 1((m deoarece En caz
contrar cresc pierderile de presiune.!apetele tu,urilor sunt introduse En colectoare pe tur
Ci pe retur* care tre,uie amplasate la un nivel mai ridicat decFt tu,urile* pentru a se putea
aerisi Entreul sistem de tu,uri. :iecare tu, se poate ,loca separat.
2pa srat se pompeaz prin tu,urile din material plastic cu a1utorul unei pompe
de circulaie* astfel aceasta preia cldura acumulat En sol. Prin intermediul pompei de
cldur se utilizeaz cldura pentru Enclzirea Encperilor.
Dn+erea temporar a solului En zona din 1urul tu,urilor de o,icei En a doua
1umtate a perioadei de Enclzire nu are efecte secundare asupre funcionrii instalaiei Ci
asupra creCterii plantelor. )ar totuCi nu tre,uie plantate plante cu rdcini foarte adFnci En
1urul tu,urilor pentru ap srat.
Reenerarea solului Enclzit se realizeaz EncepFnd cu a doua 1umtate a
perioadei de Enclzire prin radiaie solar CE precipitaii mai puternice* astfel EncFt se
poate asiura faptul c pentru perioada urmtoare de inclzire acumulatorul sol este
pretit din nou pentru Enclzire.
9ucrrile de spturi necesare* se realizeaz En cazul construciilor noi fr costuri
suplimentare foarte mari dar En cazul construciilor de1a e5istente* costurile sunt de
reul atFt de ridicate EncFt de cele mai multe ori se renun la aceast variant.
Spatul Canurilor se poate face mecanizat cu e5cavatoare dup cum se poate
vedea Ci din fiura 2.5.
:iura 2.5. Sparea Canurilor
!ldura din sol determinant pentru preluarea de cldur este eneria solar
acumulat prin radiaie direct * prin transfer de cldur din aer sau din precipitaii se
transmite solului. 2ceasta este Ci sursa de cldur care este responsa,il de
reenerarea relativ rapid a solului rcit dup o perioad de Enclzire.
!antitatea de cldur care se poate utiliza Ci prin aceasta mrimea suprafeei
necesare depinde foarte mult de proprietile termofizice ale solului Ci de eneria radiat
adic de condiiile climatice.
Proprietile termice cum ar fi capacitatea volumetric de cldur Ci
conducti,ilitatea termic* depind foarte mult de compoziia Ci de proprietile solului.
2ceste valori mici ale puterii de e5traere a cldurii din sol conduc la suprafee
foarte mari ale colectoarelor dup cum se poate vedea Ci din fiura 2.6-
:iura 2.6. Suprafaa mare a colectorului
2.4. Pompa de cldur sol&ap cu sonde
)atorit suprafeei mari necesare pentru montarea colectorilor orizontali pentru
sol* este dificil realizarea c+iar Ci En cazul locuinelor noi din motive de spaiu. Dn special
En oraCele alomerate* cu suprafee foarte mici spaiul este limitat. )in acest motiv En
prezent se monteaz cu preponderen sonde verticale de cldur pentru sol* care se pot
introduce la adFncime de 5( pFn la 15(m.
" astfel de instalaie este prezentat En fiura 2.#.
:iura 2.#. Pompa de cldur sol&ap cu sonde
Se utilizeaz diferite modele te+nice Ci modaliti de instalare. Sondele sunt
fa,ricate de o,icei din tu,uri de polietilen.)e reul se monteaz patru tu,uri paralele*
/sond cu tu, du,lu cu profil 60. 2pa srat cure En 1os din distri,uitor En dou tu,uri Ci
este recirculat En sus* prin celelalte dou tu,uri spre colector. =oate olurile dintre
tu,uri se vor umple cu un material termoconductor numit ,etonit. " astfel de sond
este prezentat En fiura 2.%.
)istana dintre dou sonde pentru sol tre,uie s fie de 5...6 m. " alt variant este
format din tu,uri coa5iale cu un tu, interior din material plastic pentru alimentare Ci
un tu, e5terior din material plastic pentru recircularea apei srate. Sondele de cldur
pentru sol se monteaz En funcie de model* cu utila1e de fora1 sau cu utila1e de
Enfinere. .
:iura 2.% Sonda
Dn acele reiuni cu soluri ce pot fi uCor forate sondele din polietilen sunt puse En
oper cu a1utorul unor instalaii de fora1 cu splare cu ap. Pentru aceasta se utilizeaz o
sap de fora1 cu diametrul de cel puin '(mm. 2pa este pompat cu mare presiune prin
aceast sap de fora1 Ci aduce la suprafa materialul dislocat.
>aterialul dislocat este depozitat Entr&o roap En apropierea fora1ului. 2pa En
e5ces este preluat de la partea superioar a acestei ropi Ci reutilizat En procesul de
forare. Dn momentul atinerii adDncimii de fora1 prevzute se introduce En aura de fora1 o
sond de1a pretit verificat la presiune Ci plin cu ap.
2poi sonda de fora1 este ridicat Ci demontat ,ucat cu ,ucat. Dn final aura
forat se umple din nou cu pmFnt. !a material de umplere se poate folosi ,etonitul.
)ac En timpul fora1ului au fost perforate straturile impermea,ile* acestea tre,uiesc
refcute la umplere. Pentru procedeul mai sus amintit costurile estimate pentru condiii
eoloice fora,ile sunt apreciate la 35&4(M pe fiecare metru de sond.
2ceste costuri sunt Ens puternic dependente de structura su,solului Ci de
procedeul de fora1 utilizat.Pentru aceste tipuri de instalaii este necesar o apro,are de la
oranele competente. ?umeroase instalaii cu pompe pentru sonde de cldur* pentru
sol funcioneaz de muli ani fr a prezenta vreo defeciune Ci sunt preferate de
utilizatori.
!onform msurtorilor efectuate En condiii +idroeoloice ,une* mai ales En
cazul En care e5ist ap freatic curtoare* este posi,il funcionarea monovalent a
pompelor de cldur fr rcirea pe timp Endelunat a solului.
. A2ANTA3/0/ P-.P/0-R &/ CA0&URA
Avanta!ele pe care le prezinta pompele de caldura sunt -
N Sunt cele mai siure si curate sisteme de incalzire si preparare apa calda. nu prezinta
risc de e5plozie sau foc.
N :unctioneaza fOrO flacOrO* fara cos de fum* nu ard nici un com,usti,il si nu produc
reziduri* sunt complet ecoloice.
N 4n e5ploatare* realizeaza economii de pana la #57 fata de centralele termice o,isnuite*
fapt ce permite amortizarea investitiei initiale intr&o perioada scurta de timp.
N )atorita te+noloiei folosite pentru e5ecutie* a materialelor utilizate si a modului de
functionare durata de viata este foarte mare* de peste 2( ani.
N Economia pe care o realizeaza un sistem de incalzire cu pompa de caldura* dupa
amortizare* comparativ cu sistemele clasice cu com,usti,ili fosili sau azosi* este demna
de luat in calcul.
N Sunt reversi,ile - iarna incalzesc locuinta iar vara o pot climatiza* fara investitii
suplimentare in alte dispozitive* cu consumuri de enerie electrica foarte mici* circuland
apa racita prin sistemul de incalzire in pardoseala sau prin ventiloconvectoare. ;ara*
caldura preluata din casa este folosita pentru prepararea ratuita a apei mena1ere sau
pentru incalzirea piscinei.
N 4ntretinerea instalatiilor este foarte simpla si deloc costisitoare* nee5istand materiale
consuma,ile ce presupun intetinere frecventa.
N Automatizarea pompei de caldura prezinta o serie lara de avantaje si functiuni
printre care -
& coordonarea incalzirii in functie de temperatura de afara si setarile efectuate de
,eneficiar pentru temperatura din locuinta* temperatura apei calde.
& monitorizarea functionarii incalzirii si prepararii apei calde* a incalzirii piscinelor.
& controlarea functionarii pompelor de circulatie pentru incalzire* apa calda mena1era sau
apa pentru piscine.
& functiuni de dianoza pentru determinarea temperaturilor de functionare*
& monitorizarea si optimizarea racirii* vara* in functie de temperatura e5terioara si setarile
dorite.
& comada si monitorizeaza functionarea unei a doua centrale termice* acolo unde este
cazul* in functie de temperatura de afara si setarile ,eneficiarului*
& functiunea de protectie la in+et.
& permite montarea unei intefete pentru statie de operare la distanta cu meniu identic.
& permite monarea unui modem si a unui soft pentru operare prin internet de la mare
distanta.
". PR/4/NTATR/A I.-+I0U0UI SI &/SCRI/R/A
A.P0ASA./NTU0UI
4mo,ilul pentru care se va proiecta instalaia de Enclzire este o locuin
unifamiliar* En care locuiesc 4 persoane* situat En 1udeul !lu1. 9ocuina este
compus din 3 camere* ,uctrie* ,aie* +ol o cmar Ci omaazie*avFnd
Empreun o suprafata de 154 m
2
.
Pereii exteriori & reprezentai cu culoarea ri En sc+ema urmtoare* sunt realizai
din crmid cu o rosime de 25 cm avFnd aplicat pe partea e5terioar o
termoizolaie din polistiren e5trudat. Pe am,ele fee ale peretelui se aplica un strat de
tencuial de 1 cm.
Pereii interiori & reprezentai cu culoarea roCie* sunt realizai din crmid. Pereii
care despart cmara de ,uctrie Ci de ,aie Ci peretele care desparte maazia de ,aie
au o rosime de 25 cm* ceilali perei interiori avFnd o rosime de 2( cm.
Podeaua & reprezentat cu al,en* este realizat dintr&un strat de 3( cm de ,eton
peste care se monteaz termoizolaie din polistiren e5trudat. Peste izolaie se aplic un
parc+et de lemn de ,rad cu o rosime de 4 cm.
avanul & realizat din ,eton armat* avFnd o rosime de 2( cm este izolat cu
polistiren e5trudat peste care se monteaz scFnduri de ,rad cu o rosime de 3 cm. Pe
partea interioar se aplica un strat de tencuial cu o rosime de 1 cm.
!eamurile i uile care comunic cu e5teriorul sunt realizate din termopan .
Sc+ema locuinei este reprezentat En fiura 4.1/fiura 4.1.a vedere frontala* fiura
4.1., vedere din spate* fiura 4.1.c dimensiunile casei 0.
=a,el 4.1. )imensiunile camerelor
Nr.
Crt.
Camera 0un,ime
5m6
0atime
5m6
Inaltime
5m6
&im.
7eamuri 5m6
&im.
Usi 5m6
1 !amera 4 4*5 3*' 2*5
2 5 1*2 /S0
1*5 5 1*2 /;0
1*2 5 2 /E0
2 !amera 44 5*5 5 2*5
2 5 1*2 /S0
2*5 5 1*2 /E0
1 5 2 /;0
3 !amera 444 5*5 5 2*5 2*5 5 1*2 /E0 1 5 2 /;0
4 @ucatarie 5*5 3*# 2*5 1*5 5 1*2 /;0 1*2 5 2 /E0
5 Pol 1(
1*6
2*6
2*5 &
1*2 5 2 /S0
1 5 2 /?0
6 !amara 3 2*4 2*5 1 51 /;0 (*% 5 2 /S0
# >aazie 5*5 4 2*5 1 5 1 /?0 1 5 2 /E0
% @aie 2*5 2*4 2*5 & 1 5 2 /E0
:iura 4.1.a ;edere frontal
:iura 4.1., ;edere din
spate
:iura 4.1.c )imensiunile casei
%. &/T/R.INAR/A N/C/SARU0UI &/ CA0&URA
Pentru determinarea puterii sistemului de incalzire *se alcatuieste ,ilantul termic
pentru timpul de iarna-
J
nec
IJ
par
QJ
fer&usi
QJ
infiltr
QJ
per
QJ
tavan
&J
dc
. RKS
*in care-
J
par
& pierderile de caldura prin pardoseala * RKS.
J
fer&usi
& pierderile de caldura prin ferestre si usi * RKS.
J
infiltr
& pierderile de caldura prin infiltrari * RKS.
J
per
& pierderile de caldura prin pereti * RKS.
J
tavan
& pierderile de caldura prin tavan * RKS.
J
dc
3 dea1arile de caldura de la iluminat *aparate de uz casnic *oameni * RKS.
5.1 Pierderile de caldura prin pardoseala
!alculul pierderilor de caldura prin pardoseala se realizeaza cu formula-
J
par
I <
par
T : T /ta
int
& ta
e5t
0 *RKS /5.10
*in care-
<
par
3 coeficient lo,al de transfer termic *RKB/m
2
T<0S.
: 3 suprafata podelei *Rm
2
S.
ta
int
3 temperatura interioara a aerului *R8!S.
ta
e5t
& temperatura e5terioara a aerului *R8!S
Se adopta un < I (*4 KB/m
2
T<0
E5emplu de calcul pentru o camera-
!amera 4 - 4*5 5 3*' 5 (*4 5 /2(&/&1(00 I 21( K

=a,el 5.1. ;alori ale pierderilor de caldura prin podea pentru fiecare incapere
Nr.
crt.
Incapere Suprafata
5m
2
6
taer
int
)taer
e8t
5
9
C6
:
pod
5;6
1 !amera 1 1#*55 3( 21(*6
2 !amera 2 2#*5 3( 33(
3 !amera 3 2#*5 3( 33(
4 @ucatarie 2(*35 3( 244*2
5 Pol 1'*' 3( 23%*%
6 !amara #*2 2% %(*64
# >aazie 22 26 22%*%
% @aie 6 25 6(
Total 1*2<9"
5.2. Pierderi de caldura prin ferestre si usi
Pierderile de caldura prin ferestre si usi se calculeaza cu relatia-
J
f.u.
I <
f.u.
T : T /ta
int
& ta
e5t
0* RKS* /5.20
unde-
L
f.u.
3 valoarea coeficientului lo,al de transfer termic prin ferestre si usi.
& pentru ferestre cu sticla du,la- LI 2*'1 KB/m
2
L0
& pentru usi- LI4*652 KB/m
2
L0
: 3 suprafata usii sau a ferestrei* /m
2
0.
E5emplu de calcul pentru camera 1-
!amera 4- 2*4 5 2*'(( 5 3( I 2('*52 RKS
1*% 5 2*'1( 5 3( I 15#*14 RKS
2.( 5 4*652 5 3( I 2#'*12 RKS
=otal I 645*#% RKS
=a,el 5.2. ;alori ale pierderilor de caldura prin ferestre si usi pentru fiecare incapere-
Nr.
crt
Incapere
&im.
=ereastra
5m6
Supraf.
5m
2
6
&im.
usa
5m6
Supraf.
5m
2
6
Ut
5
9
C6
:
f.u.
5;6
1 !amera
1
2*( 5 1*2
1*5 5 1*2
2*4
1*%
1 5 2 2 3( 645*#%
2 !amera
2
2*( 5 1*2
2*5 5 1*2
2*4
3*(
1 5 2 2 3( #5(*54
3 !amera
3
2*5 5 1*2 3*( 1 5 2 2 3( 541*(2
4 @ucatarie 1*5 5 1*2 1*% 1 5 2 2 3( 436*26
5 Pol & &
1*2 5 2
1 5 2
2*4
2 3( 614*(6
6 !amara 1*( 5 1*( 1*( (*% 5 2 1*6 2% 2%'*%'
# >aazie 2*( 5 1*2 2*4 1 5 2 2 26 423*4%
% @aie & & 1 5 2 2 25 232*6(
Total *2'2<%>
5.3. Pierderi de caldura prin tavan
Pierderea de caldura prin tavan se calculeaza cu relatia-
J
tavan
I <
tav
T : T /ta
int
& ta
e5t
0* RKS* /5.30
* unde-
L
tav
3 coeficient lo,al de transfer termic prin tavan* RKB/m
2
L0S.
: & suprafata tavanului* Rm
2
S.
=avanul este format din urmatoarele straturi-
& strat de ,eton armat 3 1((mm
& strat de izolatie termica 3 1((mm
Se adopta- LI 1*6%6KB/m
2
L0
E5emplu de calcul pentru o camera-
!amera 4- 1#*55 5 3( 51*6%6 I %%#*6# K
=a,el 5.3 ;alori ale pierderilor de caldura prin tavan pentru fiecare incapere-
Nr.
crt.
Incapere Suprafata
5m
2
6
Ut
5
9
C6
:
tav
5;6
1 !amera 1 1#*55 3( %%#*6#
2 !amera 2 2#*5 3( 13'(*'5
3 !amera 3 2#*5 3( 13'(*'5
4 @ucatarie 2(*35 3( 1(2'*3(
5 Pol 1'*' 3( 1((6*54
6 !amara #*2 2% 33'*%'
# >aazie 22 26 '64*3'
% @aie 6 25 252*'
Total *2'2<%>
5.4. Pierderi de caldura prin infiltrari
Pierderile de caldura prin infiltrari se calculeaza cu relatia-
J
inf
I U< T : T /ta
int
& ta
e5t
0* RKS* /5.40
*in care-
U< 3 corectia coeficientului lo,al de transfer termic * RKB/m
2
L0S.
: 3 suprafata ferestrelor si usilor * Rm
2
S.
Se considera - & U< I 2*'5 KB/m
2
L0.
& viteza medie a aerului - 5mBs
& ta
e5t
I &1(
(
!
E5emplu de calcul pt camera 4-
2*4 5 2*'5 5 3( I 212*4
1*% 5 2*'5 5 3( I 15'*3
=otal- 3#1*# K
=a,el 5.4 ;alori ale pierderilor de caldura prin infiltrari pentru fiecare incapere-
Nr.
crt.
Incapere Suprafata
5m
2
6
Ut
5
9
C6
:
inf
5;6
1 !amera 1 2*4 . 1*% 3( 3#1*#
2 !amera 2 2*4.3 3( 4##*'
3 !amera 3 3 3( 265*5
4 @ucatarie 1*% 3( 15'*3
5 !amara 1 2% %2*6
6 >aazie 2*4 26 62*4
Total 1"1>."
5.5. Pierderi de caldura prin pereti
Pierderile de caldura prin pereti se calculeaza cu relatia-
1 1
int
1

+ + +
=
ext
p
p
iz
iz
k

* RKB/m
2
L0S. /5.50
*in care-
V
int *
V
e5t
3 coeficienti partriali de transfer termic la suprafata interioara si respectiv
e5terioara a peretilor* RKB/m
2
L0S.
W
p
3 rosimea peretelui *RmS.
X
p
3 conductivitatea termica a peretelui RKB/mTL0S.
W
iz
3 rosimea izolatiei *RmS.
X
iz
3 conductivitatea termica a peretelui RKB/mTL0S.
Pentru conditiile climaterice ale orasului 4asi se adopta-
V
int
I %*# KB/m
2
TL0 .
V
e5t
I 23 KB/m
2
TL0.
X
caramida
I (*%14 KB/mTL0.
X
tencuiala
I (*# KB/mTL0.
X
polistiren
I (*(45 KB/mTL0.
< I
222 , 2 0285 , 0 368 , 0 043 , 0 115 , 0
1
+ + + +
I
7765 , 2
1
I (*36 RKB/m
2
TL0S /5.60
4n functie de orientarea eorafica a peretilor se calculeaza urmatoarea relatie-
J
per
I <
per
T : T /ta
int
& ta
e5t
0 T n * RKS /5.60*
*in care n este coefficient ce tine cont de orientarea peretilor.
& pt. perete orientat spre S - n I 1.
& pt. perete orientat spre ; si E - n I 1*(5.
& pt. perete orientat spre ? - n I 1*1
E5emplu de calcul pentru !amera 4 -
J
per S
I (*36T //4*5 5 2*50 3 2*40 T 3( T 1 I '5*'% K
J
per ;
I (*36T //3*' 5 2*50 3 1*%0 T 3( T 1*(5 I '(*153 K
=a,el 5.5 ;alori ale pierderilor de caldura prin pereti pentru fiecare incapere-
Nr.
crt.
Incapere
Suprafata
perete
5m
2
6
Ut
5
9
C6
-rientare
,eo,rafic
a
n
:
per
<5;6
1 !amera 1
%*%5 3( S 1 '5*5%
#*'5 3( ; 1*(5 '(*153
2 !amera 2
11*35 3( S 1 122*5%
'*5 3( E 1*(5 1(#*#3
3 !amera 3
'*5 3( E 1*(5 1(#*#3
13*#5 3( ? 1*1 163*35
4 Pol
4*1 3( S 1 44*2%
2 3( ? 1*1 23*#6
5 !amara 5 2% ; 1*(5 52*'2
6 @ucatarie #*45 3( ; 1*(5 %4*4%
# >aazie
1( 26 ; 1*(5 '%*2%
11*35 26 ? 1*1 116*%6
% 26 E 1.(5 #%*624
Total 11?'<2*
5.6. !alculul dea1arilor de caldura
)ea1arile de caldura provin de la oameni *,ecuri electrice *aparate de uz casnic.
)ea1arile de caldura totale se calculeaza cu formula -
J
dc
I J
oameni
Q J
,ecuri
Q J
ap. casnice
* RKS. /5.#.0
4n cladire sunt urmatoarele eliminari de caldura-
& 1 plita electrica - 3(( K
& 2 com,ine musicale - 2 5 1(( I 2(( K
& 3 televizoare - 3 5 5( I 15( K
& 2 calculatoare - 25 2(( I 4(( K
& 2 friidere - 2 5 5(( I 1((( K
& 1 masina de spalat - 1 5 3(( K
:
dc
@ 2>%9 ;
J
=otal nec.
I 1#23*(4Q3'33*63Q#262*5'Q141'*4Q11%6*33 & 2'5( I 125#4*'' RKS I
:
Total necesar
@ 12<%*% 5A;6 /5.%0


Pentru aceasta putere se pot alee urmatoarele tipuri de pompe de caldura -
)e la .asterT(erm1
Pompa 2Yua 3 >aster tip 3#Z /pompa de caldura sol&apa0 de 13*5 LK .
Pompa @o5 3 2ir tip 3#Z /pompa de caldura aer&apa0 de 15*2 LK.
)e la T(ermia1
Pompa =+ermia Ro,ust tip 3%6B> /apa&apa * aer&apa sau sol&apa0 de 14LK
/vezi fisele te+nice0
'. ANA0I4A T/BNIC-)/C-N-.ICA
6.1 2naliz comparativ a consumurilor Ci costurilor
Renta,ilitatea unei pompe de cldur depinde de diverCi parametri cum ar fi -
& coeficientul de performana al pompe de cldur
& numrul de ore de funcionare din timpul unui an
& c+eltuieli de investiie
& costul com,usti,ilului
& alte c+eltuieli suplimentare
4nfluena diverCilor parametri asupra renta,ilitii unei pompe de cldur acionat
cu electromotor En comparaie cu Enclzirea electric pe de o parte Ci Enclzirea cu cazan
cu com,usti,ili fosili pe de alt parte este prezentat En fiura 6.1. 9a ,aza realizrii
acestei diarame stau anumite ipoteze referitoare la c+eltuielile de investiie Ci la preurile
pentru com,usti,ili fosili.
:iura 6.1 )omeniul de renta,ilitate pentru diverse sisteme de Enclzire
)iarama prezint domeniul de renta,ilitate pentru diverse sisteme de
Enclzire- mrimea din a,scis este durata relativ anual de utilizare* iar mrimea din
ordonat este raportul dintre preul eneriei electrice Ci cel al eneriei provenite din
com,usti,ilii fosili. )in fiur se o,serv c* En condiiile unor anumite preuri pentru
eneria electric Ci pentru com,usti,ilul azos sau lic+id* renta,ilitatea unei pompe de
cldur creCte pe msur ce durata anual de funcionare este mai mare.
Renta,ilitatea poate s creasc simitor atunci cFnd coeficientul de
performan al pompei de cldur creCte* ca de e5emplu de la 3 la 4 dup cum se poate
vedea din fiura 6.2. )iversele zone din cFmpul diaramei se sc+im, Ci la
modificarea c+eltuielilor de investiii sau ale costurilor eneriei.
:iura 6.2 4nfluena coeficientului de performan al pompei de cldur asupra
renta,ilitii
)in pcate nu sunt posi,ile pronoze cu caracter eneral. )in aceast cauz*
fiecare caz En care se doreCte utilizarea unei pompe de cldur tre,uie analizat separat*
prin compararea c+eltuielilor pe care le implic diversele sisteme de Enclzire. 2ceste
c+eltuieli pot fi rupate En patru mari cateorii* Ci anume-
".#$eltuieli legate de utilizare 3 En aceast cateorie intr En primul rFnd
c+eltuielile pentru com,usti,ili Ci enerie. =ot aici tre,uie Ens incluse Ci c+eltuielile pentru
eneria suplimentar* Ci pentru materialele necesare En funcionare* c+eltuielile pentru
transport Ci depozitarea com,usti,ililor* Empreun cu plate do,Fnzilor aferente.
%.#$eltuieli legate de investiii 3 En aceast cateorie intr c+eltuielile propriu&zise
de investiie* precum Ci cele de reparaii.
&.#$eltuielile legate de ntreinere 3 En aceast cateorie intr En principal
c+eltuielile pentru Entreinere* suprave+ere Ci curire.
'.(lte c$eltuieli 3 En aceast cateorie intr toate c+eltuielile supli mentare*
ca de e5emplu cele pentru asiurri* piverse pli etc.
Pentru calculul c+eltuielilor En scopul Enclzirii se prezint En continuare un
procedeu simplificat.
Punctul de plecare En sta,ilirea necesarului de enerie El constituie calculul
necesarului de cldur pentru Enclzire al cldirii* care depinde En primul rFnd de
izolarea termic a acesteia Ci de condiiile climatice. ?ecesarul de cldur se sta,ileCte
En conformitate cu normativele En vioare Ci reprezint puterea termic nominal pe care
tre,uie s o asiure instalaia de Enclzire.
Se consider c instalaia funcioneaz En permanen numai En condiiile
nominale* deci la puterea ma5im& astfel c timpul /fictiv0 de funcionare se poate aprecia
prin numrul total de ore de funcionare la capacitate nominal.
Consumul anual de energie reprezint cantitatea de enerie ce tre,uie furnizat
unei instalaii de Enclzire* En decursul unui an cu scopul acoperirii necesarului anual de
cldur Ci se calculeaz cu relaia /6.10-
)
anual
I )
necesar
n
functionare
I 13 216(I 2%(%( RLK+BanS
/6.10
& )
necesar
I 12*5#5 LK reprezint necesarul de cldur pentru incalzire
& n
functionare
I216( reprezint numrul orelor de funcionare pe an
!onsumul anual de enerie nu este eal pentru toate sistemele de Enclzire.
Eficiena cu care este produs cldura este e5primat prin intermediul randamentului
anual pentru cazanele clasice sau prin eficiena termic pentru pompele de cldur.
!onsumul anual de enerie se calculeaz cu relaiile /6.20 En cazul cazanelor pe
com,usti,ili fosili Ci cu /6.30 En cazul pompelor de cldur-
@anual I Janual B [anual / 6.20
@anual I Janual B [anual / 6.30
*unde-

*
anual
este eficiena cu care este produs cldura.

)
anual I 2%(%( RLK+BanS /din 6.10 este consumul annual de enerie.

\
anual este eficiena termic a pompei de cldur.
]
anual este randamentul anual mediu al cazanelor
Pentru cazane cu com,usti,il lic+id ]
anual
este de (*%1...(*%3
Pentru cazane pe com,usti,il azos ]
anual
este de (*%1...(*%5
Cheltuielile anuale pentru energie se o,in prin multiplicarea consumului
anual de enerie cu preurile corespunztoare pentru eneria electric respectiv
com,usti,il azos.
!I *
anual
P RR"?S /6.40
*unde-
!&reprezint c+eltuielile anuale pentru enerie in lei noi
*
anual
&reprezint eficiena cu care este produs cldura En LK+Ban
P&reprezint preul unui LK de enerie En R"?
6n litru de com,usti,il lic+id AP9 este ec+ivalentul a 15 LK* preul unui litru de
AP9 este de 3*( R"?* deci preul P al unui LK produs din com,usti,il lic+id este de (*2
R"?.
6n metru cu, de az metan are preul de 1*26 R"? Ci este ec+ivalentul a
1(.''' LK+* prin urmare preul P al unui LK produs din az metan este de (*115 R"?.
Preul P al unui LK electric este de (*3# R"?
Pentru cazane cu combustibil lichid :
&consumul anual de enerie se calculeaza cu relatia-
@
anual
I Janual B [anual I 2%(%( B (*%2 I 34244 RLK+B anS /6.50
&c+eltuelile anuale pentru enerie se calculeaza cu relatia-
! I @
anual
P I 34244 T (*2 I 6%4'
RLK+B anS /6.60
Pentru cazane cu combustibil gazos:
&consumul anual de enerie se calculeaza cu relatia-
@
anual
I Janual B [anual I 2%(%( B (*%3 I 33%31 RLK+B anS /6.#0
&c+eltuelile anuale pentru enerie se calculeaza cu relatia-
! I @
anual
P I 33%31 T (*115 I 3%'1
RLK+B anS /6.%0

Pentru pompa de caldura aer-apa :
&consumul anual de enerie este-
@
anual
I Janual B [anual I 2%(%( B 2*6 I 1(%(( RLK+B anS /6.'0
&c+eltuelile anuale pentru enerie se calculeaza cu relatia-
! I @
anual
P I 1(%(( T (*3# I 3''6
RLK+B anS /6.1(0
Pentru pompa de caldura apa-apa:
&consumul anual de enerie este-
@
anual
I Janual B [anual I 2%(%( B 4*15 I 6#66 RLK+B anS /6.110
&c+eltuelile anuale pentru enerie sunt -
! I @
anual
P I 6#66 T (*3# I 25(3
RLK+B anS /6.120

Pentru pompa de caldura sol-apa cu colectori :
&consumul anual de enerie este-
@
anual
I Janual B [anual I 2%(%( B 3*%3 I #332 RLK+B anS /6.130
&c+eltuelile anuale pentru enerie sunt -
! I @
anual
P I #332 T (*3# I 2#13
RLK+B anS /6.140
Pentru pompa de caldura sol-apa cu sonde :
&consumul anual de enerie este-
@
anual
I Janual B [anual I 2%(%( B 4.(3 I 6'6% RLK+B anS /6.150
&c+eltuelile anuale pentru enerie sunt -
! I @
anual
P I 6'6% T (*3# I 25#%
RLK+B anS /6.160
Pentru incalzire electrica cu radiatoare si aeroterme :
&consumul anual de enerie este-
@
anual
I Janual I 2%(%( RLK+B anS /6.1#0
&c+eltuelile anuale pentru enerie sunt -
! I @
anual
P I 2%(%( T (*3# I 1(3%'
RLK+B anS /6.1%0
Dn fiura 6.3 este reprezentat variaia consumului anual de enerie En funcie de
instalaia utilizata.
:iura 6.3 ;ariaia consumului anual de enerie En funcie de tipul instalaiei
)in diaram se o,serv c* cazanul pe com,usti,il lic+id Ci cel pe com,usti,il
azos au cel mai mare consum anual de enerie. 2cest lucru se datoreaz
randamentelor sczute ale cazanelor* randamente care sunt su,unitare. " uCoar
scdere a consumului se sesizeaz En cazul Enclzirii electrice.
Concluzii1
!ea mai ,un soluie din punct de vedere al consumului anual de enerie o
reprezint utilizarea pompelor de cldur* caz En care consumul de enerie se poate
reduce de pFn la cinci ori.
Se o,serv o creCtere mai pronunat En cazul pompei aer&ap a consumului de
enerie faa de celelalte variante de pompe de cldur.
Pompa cu consumul de enerie cel mai sczut este pompa de cldur ap&ap*
urmat Endeaproape de pompa de cldur sol&ap cu sonde. Se o,serv deasemenea o
scdere a consumului anual de enerie En cazul utilizrii unei su,rciri avansate decFt En
cazul unei su,rciri normale.
Dn fiura 5.4 sunt prezentate c+eltuielile anuale pentru enerie En funcie de
tipul variantei de Enclzire.
:iura 6.4 !+eltuieli anuale pentru enerie En funcie de tipul instalaiei
)in diarama de mai sus se o,serv c cele mai mari c+eltuieli pentru Enclzire
sunt En cazul Enclzirii electrice cu aeroterme sau radiatoare electrice. 2ceste c+eltuieli
mari /de patru ori mai mari decFt En cazul pompelor de cldur ap&ap Ci sol&ap0 se
datoreaz preului mai ridicat a unui LK electric /(*3# R"?0 fa de cel produs din
com,usti,ili fosili / (*115 R"? En cazul azului metan Ci (*2 R"? En cazul utilizrii AP9&
ului 0.
)intre variantele care utilizeaz com,usti,ili fosili cea mai renta,il soluie este
utilizarea cazanului pe com,usti,il azos* caz En care se reduc c+eltuielile la 1umtate
decFt En cazul cazanului pe com,usti,il lic+id. !+eltuieli Ensemnate se Enreistreaz Ci En
cazul utilizrii pompei de cldur aer&ap datorit eficienei termice sczute a acesteia.
!+eltuielile cele mai reduse se Enreistreaz En cazul pompelor de cldur ap&
ap Ci a celor sol&ap cu sonde* urmate de cazanul pe com,usti,il azos Ci de pompele
de cldur sol& ap cu colectori.
+I+0I-7RA=I/
.
14. *** Residential earth energy systems-internet
15. *** STAS 1907/1,2 Calculul Necesarului de cldur
16. *** STAS 6648/1,2 Parametri climatici exteriori, calculul aporturilor de cldur din
exterior
17. *** www.pompedecaldua!eotemale.o
18. *** www.metaco"euope.com
19. *** www.ecoma!a#in.o
20. *** www.dan$o%%.com
21. *** www.%onde&.com
22. *** www.'ie%%mann.de
1. ()lan *. Instalaii frigorifice +dit Tode%co ,lu-".apoca, 2000
2.To$an /. Te0nolo!ia $i!ului %i climati#ai in indu%tia alimentaa
3.()lan * Utiliarea frigului artificial
4. ()lan *, 1le2a A. Instalaii frigorifice Construcie, funcionare !i calcul" ,lu- .apoca 2002
5.,ane 3. #eoexchange heating$cooling sistems 2002" intenet
6. 4a'iliuc 5. Pompe de cldur de la teorie la practic +dit *ati& (uc. 1999
7. *aco'e%cu S Camere !i instalaii frigorifice ,a%a c)6ii de 2tiin6) ,lu- 2004
8. 1opa (. %ermotehnic,ma!ini !i instalaii termice +dit 3idactic) 2i peda!o!ic) (ucue2ti 1971
9. 5adcenco 7. Instalaii de pompe de cldur +dit Te0nic) (ucue2ti 1985
10. *** Comercial earth energy systems "intenet
11. *** &arth &nergy ,anada 2002 8intenet
12. *** #round 'ource (eat Pomp Pro)ect *odel 8 intenet
13. *** *ole (ill Community (ousing 'ociety Pro)ect +internet